Sunteți pe pagina 1din 109
‘MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARI, TINERETULUI $I SPORTULUI Elena Hutanu DITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, R.A. DiversitaTea Lumn Vir CLASIFICAREA ORGANISMELOR Biosfera cuprinde peste 5 milioane de specii din care oamenii de stint au identificat si descris 1,5 milioane. Reprezentanfii biosferei de azi constituie doar un mic procent din cele peste 10 miloane de specii care au populat planeta timp de 3,5 x 10° ani de cdnd a aparut viata pe Pamant, Din numarul total de specii actuale, 75% sunt specii care aparjin artropodelor, grup cu reprezentanti foarte diversi in care sunt inclusi homarii, crevetii, crabii, racii, scorpionii, paianjenii, miriapodele si insectele, ultimele cuprinzénd cele mai humeroase specii ale grupului artropodelor. Cum sunt clasificate, grupate pe categorii gi sistematizate aceste mii de specii de insecte, toate plantele si restul animalelor? Raspunsul la aceasta intrebare este taxonomia (gr. taxis = ordine, aranjare; nomas = lege), adica stiina care stabileste regulile si principiile clasificarii (lat. classis = clasi; facere = a face). Taxonomia oferd pe de o parte, o imagine reali a diversititii organismelor vii de pe pamant, iar pe de alta parte asigura informatiile necesare_construirii filogenici vietii prin furnizarea datelor utile explicdrii fenomenelor evolutive. Datele furnizate de taxonomie sunt utilizate de sistematica biologica, stiinja care descrie diversitatea lumii vii, aplica un sistem stintific si unitar de nomenclatura tuturor speciilor si construieste 0 clasificare ierarhizatd a organismelor pe baza relatiilor evolutive dintre acestea, in realizarea organismelor vii, taxonomia utilizeazi -gorii sistematice — taxoni — care reprezinta niveluri in ierarhia unei clasificdri. Taxon sunt termeni abstracti, dar organismele cuprinse in sunt concrete. Organismele nu sunt clasificate ndividualitati, ci ca grupuri, Cuvinte ca oameni, Tindunele sau mure reprezinti grupuri distinete de viefuitoare. Acestea sunt elementele concrete ale clasi- ficarii. Orice astfel de grup care se poate identifica prin caracteristicile sale reprezinti un taxon, iar acesta poate fi inclus intr-o categorie definité din ierarhia unei clasificari. Categoria sistematicd stabileste rangul gru- pului in ierarhie. In ordinea rangurilor lor, taxonii sunt: regn, increngitura, clasi, ordin, familie, gen si specie, Regnul este cea mai mare categorie sistematica uti- lizata in clasificarea lumii vii. Desi ined din antichitate Aristotel a grupat vietuitoarele in plante si animale, abia in a doua jumitate a secolului al XVIII-lea Karl Linné a introdus notiunea de regn pentru denumirea acestor grupe (Regnul Animal si Regnul Vegetal). Sistemul celor doua regnuri a fost larg accep- tat timp de doua secole, dar dupa descoperirile inlesnite de microscop au apirut dificultati de incadrare a microorganismelor in unul dintre cele dou’ regnuri. Aceasta a condus la separarea unui al treilea regn — Protista, care grupeaza organisme eucariote unice- lulare si coloniale. Ulterior, pe misuré ce a fost descoperiti ultrastructura celulelor, bacteriile au fost separate din Regnul Protista, formind Regnul Monera (Procariota), iar fungi au fost separati de Regnul Plante, devenind un regn de sine stititor — Regnul Fungi. Investigatiile microscopice au permis identificarea a dowd tipuri de organiziri celulare: procariot— cu nucleu neindividualizat si eucariot —cu nucleu individualizat, separat prin membrana nucleard de restul componentelor celulare. Sistemul celor cinci regnuri (fig. 1.1) a fost instituit in anul 1969 de ecologistul american Robert H. Whittaker gi a rezistat pand in prezent, fiind larg acceptat de lumea biologilor. Fig. 1.1, Sistemul celor cinci regnuri vf J Increngitura (sau filumul) este categoria sistem major alestuit dintr-un grup de clase care au un pis general de organizare comun. Clasa este 0 categorie sistematica inferioara in turii si superioara ordinului Ordinul este o categorie sistematici inferioara clase care reuneste mai multe familii inrudite. Familia cuprinde un grup de genuri inrudite. Genul reprezint& o specie sau un grup de speci cu om ne comuna, care se deosebeste de alt taxon de acelasi = prin comportament, morfologie etc. ‘Specia este unitatea de baza folositi in clasificares nismelor si defineste un grup de indivizi intre care se == lizeaza reproducerea sexuatd, in urma c&reia rezulta deso dentifertili. Toate speciile au onomenclatura binara. Aceasts introdusi de K. Linné in secolul al XVIt-lea sireprezin sistem stiinfific de denumire a speciilor cu doua cuvi limba latina: primul reprezinta numele genului si este <== cu prima litera majusculd, iar al doilea reprezinta numele speciei si nu se scrie cu majusculi, Cu ajutorul nomen: turii binare pot fi identificate cu precizie speciile din intre: lume, De exemplu, stejarul numit si gorun in Romania, es sale chéne* in Franta, ,oak" in Anglia, dar are o singura d= numire stiintifica — Quercus robur— aceasti denumire este identificata spec specii in categoriile sistematice inseamna atat ordonars= cunostinfelor stiintifice privind caracteristicile generale = particulare ale acesteia, ct gi identificarea aseminarilor = deosebirilor dintre specia respectiva si alte specii (fig. 1.2) Fig. 1.2, Incadrarea sistematicd a speciei Homo sapiens EVALUARE 1. Care sunt contributiile aduse de K. Linné taxonomiei si sistematicii? 2. Care sunt domeniile de studiu ale taxonomiei? 3. Analizati figura 1.1 si identificati principalele caracteristici ale fiecdrui regn. SUMAR Taxonomia clasifica si ierarhizeaz& grupuri de organisme care au caracteristici asemandtoare. Pentru realizarea clasificarii organismelor, taxonomia utilizeazd categorii sistematice sau taxoni de diferite rangur: regn, increngaturii clasd, ordin, familie, gen, specie, jn prezent, cea mai acceptatd clasificare grupeaz& viefuitoarele in cinci regnuri: Monera, Protista, Fungi, Plante gi Animale, Fiecare specie este denumita cu dowd cuvinte latinesti dupa sistemul de nomenclaturs binard introdus in secolul al XVII-lea de suedezul Karl Linné. loci? VIRUSURILE Virusurile sunt parazitiintracelulari obligatori lip- siti de metabolism propriv, motiv pentru care mu sunt considerati vii. in afara unei celule gazde, virusurile sunt particule infectioase numite virion, compusi dintr-un invelis numit eapsida alcatuita din proteine si un genom format din acizi nucleici: ADN sau ARN. Capsida este responsabila de protejarea genomului viral, recunoasterea si fixarea pe inveligul celulei gaz- de specifice. Genomul viral stocheaza sub forma codi- ficatd informatia genetica ce poate suferi mutatii si asi- ‘guri multiplicarea. Exemple de virusuri ADN: virusul variolei, virusul herpes, bacteriofagul T4 (fig. 1.3.c). virusul hepatitei B; exemple de virusuri ARN: ebola, virusul gripei, virusul turbarii, virusul_ mozaicului tutunului—VMT (fig. 1.3,a),virusul HIV (fig. 1.3,b). Clasificarea virusurilor se face in fimetie de urmé toarele criterii: morfologie (dimensiuni, forma), proprietiti fizico-chimice (mas moleculara, pH, stabiltate ionicd), proprietati biologice (gazde, mod de transmitere),tipul de proteine din compozitic,tipul de acid nucleic continut — virusurile sunt adenovirusuri (Conf ADN ribovirusuri (confin ARN). = capil ops a 4 coats Fig. 13. Stuctura uno visi a) VMT, gazda ~celula vegetal b) virusul HIV, ‘garda —celula animals; e) bacteriofagul T4 Se cunose mai multe modalitati de replicare a viru- surilor. In cazul unor virusuri care infecteaza bacteriile (bacteriofagi), acestia invadeaza celula gazdi si devi- ‘zi metabolismul acesteia determinand sinteza unui ‘numar mare de copii ale virusului si, in final, distrug ‘gazda eliberandu-se noi virusuri— ciclul ite (ig. 14). Alli bacteriofagi, dupa ce infecteaza celula gazda isi inserd propriul genom ADN in ADN bacterian si convietuiese ca bacteriofagi in acesta—ciclul lizogen (fig. 14). inacest mod se comport virusul HIV. EVALUARE 1, Care este structura unui virus? 2. Descrieti modurile de multiplicare ale virusurilor? 3. Ceefecte determina virusurile in celulele umane? SUMAR ty Lee Gp 4 CER foscateoen e< va (ADN viral) Fig. 1.4. Replicarea virusurilor in ciclul lizogen, profagul poate urma una dintre cele dou posibilitifi: fie supravietuieste ca parte integratl in materialul genetic al gazdei (stare de infectie latent’, fie sub actiunea unor factori extemi, profagul este activat si foloseste celula garda pentru producerea de noi virusuri ‘Adesea, prin desprindere, profagul poate lua un fragment din genomul gazdei pe care la o urmitoare infectare il insereazd int-o alti celulé gazdi, fenomen de transfer ‘genetic numit transductie. ‘Virusurile provoaci o mare vatietate de boli la toate agrupele de viefuitoare. Bolile produse de acestia se nu- mese viroze, cum ar fi: gripa, riceala, herpesul, encefa- lita, varicela. impotriva virusurilor nu sunt cficiente antibioticele, iar vaccinarea este utilé inainte de imbolnivire. in genomul gazdei, profagul poate exprima o parte din propriul genom. De exemplu, gona care codified informatia geneticd necesard sintezei toxinei specifice difteriei este a unui profag si nu a bacilului Coryne- bacterium diphteriae responsabil de declansarea bolii Virusurile sunt specifice tipurilor de celule pe care le infecteaza. Astfel, adenovirusul simian 40 determing infectie liti-ca in rinichii maimuei si infectielatenta in celulele de goarece si in cele umane. Virusul Papiloma in infeciilitice formeaz negii genitali, in timp ce in infectia latent determina aparitia cancerului de col uterin, Viroicii si prionii sunt cele mai simple particule in- fecfioase. Viroizi sunt compusi numai din acid nucleic, iarprioni numai din proteine. \Virusurile sunt particule infectioase acelulare lipsite de metabolism. Se multiplica intr-o celula gazda, Virusul este compus dintr-o capsida proteicaisi un acid nucleic. Capitola! 4. —$_$_ -£— ——-—&@———_$_——————— REGNUL MONERA Regnul Monera cuprinde cele mai mici organisme procariote cu organizare celulari, cu dimensiuni cuprinse, in general, intre 0,1 i 10 jum, motiv pentru care sunt incluse in grupa microorganismelor. Mediul de viata al procariotelor este foarte variat; sunt rispéindite in sol, pa, aer, in corpul plantelor gi ani- ‘malelor, pot tri in conditii extreme cum ar fi apele ter- male cu temperaturi de peste 100°C sau gheturile vesni- ‘ce cu temperaturi sub— 120°C, in soluri extrem de sarate sau extrem de alcaline, ca in lips& total de oxigen. Modul de viaga: procariotele sunt solitare si mai rar coloniale, libere, dar i parazite. Caractere generale: cele mai numeroase speci de procariote sunt bacteriile (gr. bacterion = bastonas). Exist mai multe forme fundamentale de bacterii: coci (ferici), baciti (bastonase), spiili (spirale) (fig. 1.5). ») Fig. 1.8. Forma bacterilor 4) baci; b) cock e)spiri Bacteriile sunt alcatuite din membrani plasmaticd, citoplasma, ADN — materialul genetic, ribozomi cu rol in sinteza proteinelor si substante de rezervi (fig. 1.6). Alituri de acestea, multe specii de bacterii prezinta si « perete celular rigid care le confera forma specific + capsuld cu rol protector; * fimbrile — filamente fine mai scurte decat flagel si mai rigide, cu rol in atasarea de substrat sau de alte bacterii in formarea coloniilor; * pili — filamente mai lungi cu rol in reproducerea sexuat ‘ flageli—organite cu rol inmigcare; * pigmenti asimilatori asociati cu. membrana la bacteriile fotosintetizante. perete celular ADN ibozomi ‘membrani ig. 1.6, Aletuirea une bactsit ‘confinuturile marcate eu asterise reprezint& curriculum difereniat, Bacteriile se hrdinese atit == totrof— prin chemosintezi si > tosintezd, cat si heterotrof ~ <= profit si parazit; unele dintre bac- teriile saprofite (Lactobacilli lactis) produc fermentatia lactic si sunt folosite in industria lapt=- Fig. 17. Lactobacilus lacs fui pentru prepararea brit (actobacit) turilor, iaurturilor(fig. 1.7). Respirafia bacteriilor este att aerobai (Bacillic subtilis — raspandit in sol, Lactobacillus lactis), cit anaeroba (Clostridium botulinum — se dezvolta in \e gume ca fasolea sau in ciuperci conservate incorect = provoaca botulism, boald fatala declangati de toxina se — botulind; boala este evitat% dack legumele conservate sunt fierte 10 minute la 100°C). Bacteriile se inmultes: asexuat prin diviziune directa. in conditii neprielnic= iferentiaza spori derezistenfi, Nus-a identificat un proces de formare a ga- muss < metilor sau de unire intre aa celule, ci mecanisme spe- ~ — $ cifice prin export de cop ale materialului_ genetic, Sit sau schimb de material 220. J genetic intre dou’ bacterii Fig. 1.8. Schimb dem (fig. 1.8). ‘genetic intre doua bacte ‘Clasificare: exist mai multe sisteme de clasit care a procariotelor, in functie de criteriul utiliz: Dupa biologul Herbert Copeland (1938), re Monera sau Procariota reuneste organisme uni lare, Riri nucleu individualizat. in acest regn sun incluse toate bacteriile, iar din anul 1970 au fost incle- se gi cianobacteriile. Incepand din anul 1990, regnu! Monera se considera compus din trei subregnuri *1, Archaebacteria: cuprinde bacterii exclusiv robe (organisme care nu necesité oxigen), primitive, populeaza habitate restrinse cu conditii extreme cur sunt apele termale, zona arctica, solurile s&riituroase = acide (bacteriile metanogene- Methanobacterium sp. 2, Eubacteria: cuprinde bacterii poropriu-zise care populeaza o gama largd de habitate aerobe si anaerod= Vibrio cholerae, Escherichia coli). age +3. Cyanobacteria cuprinde procariote noscute si sub mumele d= alge albastre-verzi, for autotrofe, cu insusiri ce asemanatoare bacte- riilor (fig. 1.9). Fig.1.9. Nastoc commune (cleiulpimantului) Biologie Importanta procariotelor: procariotele joaci roluri importante in viafa noastra de zi cuzi. Cianobacteriile contribuie prin fotosinteza la men- finerea concentratiei atmosferice a oxigenului, asigura compusii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferie (fig. 1.10) si constituie compo- nentele fundamentale ale ecosistemelor acvatice. Din pacate, numérul speciilor de cianobacterii este in scidere datoriti actiunii radiatiior ultraviolete care penetreazi din ce in ce mai mult atmosfera, ca rezultat al reducerii stratului de ozor ‘Alte procariote asigura reciclarea carbonului, azotului, fosforului sia altor elemente. Multe procariote au important economic si medical pentru om. Astfel, eubacteriile patogene au afectat istoria omenirii prin producerea unor boli ca tuberculoza, gonoreea, ciuma, pneumonia, sifilisul si botulismul (fig. 1.11). Unele bacterii (Escherichia coli) sunt utilizate de ingineria genetic& pentru producerea industrial a unor vitamine, enzime, medicamente, Athebacteriile constituie hrand pentru alte organisme in ecosisteme ca apele termale sau zonele ‘eu ghefari vesnici. Bacteriile metanogene sunt larg utilizate in curafarea apelor reziduale. Sub actiunea bacteriilor metanogene, plantele si algele care se dezvolti in norojul format in apele reziduale sunt descompuse cu producere de metan. pol dd Fig, 1.10, Rhizobium leguminosarum (bacerie fxatoare de azot) 4) bacteri izolate; b) celuld vegetal populati de bacteri; ‘)nodozitate in ridlcina plantei;d)sectune pinnodozitate EVALUARE Fig. 1.11 Bacteri patogene 8) Diplococeus pneumoniae (pneumocoe); b) Corynebacterium diphieriae(baclulditri);c) Salmonela yph (bacitu ificy {) Mycobacterium tuberculosis (bacilultubereulozei) Aplicatiepracticé Evolufia unei populatii de bacterii Dacii plasm o singura bacterie intr-un mediu cu condifii optime pentru crestere, aceasta si descendentii ei se divid timp de o ord si jumatate la intervale de 20 deminute, 1. Calculati numarul de bacterii care vor popula mediul de culturi dupa o ori si jumatate si completati tabelul de mai jos cudatele determinate: rept ne a] 0 220 seas 220] 14 2020 | 10 | 0| ‘Namie lac acter 2. Construiti un grafic utilizand toate datele din tabel, astfel incét intervalele de timp sa fie trecute pe axa orizontalé, iar cifrele corespunzitoare numérului decelulele bacteriene si fie trecute pe axa vertical’, a) Ce formaare graficul? ) Care ar putea fi cauzele mori bacterillor dupa 300de minute? «)Cepputetispune despre eresterea bacteriilor? 1. Precizafi care este principala caracteristica discriminatoric a celulelor procariote ? 2. Prin ce modalitafi evitim imbolnavirile bacteriene? 3. Ce aplicatii practice uilizeaza efectele activitiii bacteriene? SUMAR Regnul Monera cuprinde bacterile care sunt cele mai vechi si mai simple organisme unicelulare de pe Pimdnt. Toate bacterile sunt procariote simu au nucleul individualizat. Bacterile sunt autotrofe si heterotrofe (predomind); se inmultesc prin diviziune direct8, Au o deosebita importanfa in circuitul materiei in natura, dar sidatoriti efectelor patogene asupta omului si speciilor de interes economic. Capitolul 1 7 REGNUL PROTISTA Regnul Protista este un grup extrem de divers care ‘cuprinde cele mai simple eucariote ‘Mediul de viata: datorita modului de branire, precum i ineapacitatii de deplasare in mediilipsite de apa, protistele sunt, in general, acvatice. ‘Modul de viafii: protistele sunt specii libere, soli- tare si coloniale. Un singur grup de protiste (algele) sunt fotoautotrofe, iar celelalte sunt heterotrofe, hrinindu-se cu bacterii, cu alte celule din categoria protistelorsau curesturi organice suspendate in apa. Caractere generale: cele mai multe specii sunt unicelulare, altele sunt coloniale, Find eucariote, celulele protistelor au nucleu individualizat alaturi de care existi numeroase organite celulare (fig. 1.12) flagel corpuscul bazal vacuoli contractilit lew ™ cromatofor ‘membrana Fig, 1.12, Euglena viridis (cuglena verde) Miscarea este realizata cu ajutorul flagelilor si cili- lor prezenti pe membrana plasmaticd, aceste organite avand totodata sirol de receptori pentru diversii stimuli din mediul exter. Flagelii protistelor au aceeasi struc- turd interna cu a flagelilor cetulelor tuturor organisme- lor eucariote, fapt ce demonstreaza unitatea structural a lumii vii, Respiratia celulard este anaeroba la formele primitive, dar predominant aerobi la majoritatea speciilor. Reproducerea este asexuata prin diviziune, darsi sexuati, inregistrandu-se procese de cariokineza (mitozi si meioza) (vezi capitotul 2). Clasificare: Regnul Protista cuprinde organisme extrem de diverse, pe care biologi le grupeaza in trei mari categorii: protiste cu caractere de animal (protozoare), protiste cu caracter de plante (alge) si protiste cu caracter de fungi (mixomicete si oomicete) Grupa protistelor cu caractere de animal sau grupa protozoarelor cuprinde patra filumuri: Sarcodina, Zoomastigina, Ciliophora si Sporoz0a. +Filum Sarcodina: cuptinde amocbele. Acestea se deplaseaz’ cu ajutorul pseudopodelor (picioare false) care sunt expansiuni citoplasmatice formate la periferia citoplasmei. pseudopode. Fig. 1.13, Amoeba proteus (amocba) Existi numeroase specii de amoebe: Amoeba proteus (fig. 1.13) care populeazi apele dulci, hhrinindu-se cu alte protozoare si bacterii; radiolarii si foraminiferii constituie un grup de amoebe marine. ‘Acestea se disting prin prezenfa unei capsule rigide formata din siliciu, in care este inchis continutul celulei, Naegleria fowleri este prima amoeba incriminaté. in producerea__meningoencefalitelor; Entamoeba histolytica este 0 amoeba parazita care provoaca afectiuni gastrointestinale Ia om, dar poate ataca gi alte organe (plimanii sificatul). *Filum Zoomastigina: cuprinde protozoare care au atasati la suprafata celulei unul sau mai multi flageli = organite care le asigura mobilitatea. Propulsarea celulei este rezultatul miscarilor de pendulare sau de biciuire a apei executate de flageli. Dintre flagelate, cele mai studiate sunt: zoomastiginele (care includ genurile Trypanosoma si Giardia) si euglenofitele. Trypanosoma este un gen cu reprezentanti exclusiv paraziti - Tippanosoma gambiense provoacé boala somnului si este transmis& prin musca fete (fig. 1.14). Giardia intestinalis paraziteaza intestinul multor ani male, printre care si omul. Este lipsita de mitocondrii, ‘motiv pentru care este considerati protozoar primitiv. Euglena este un cucariot acvatic, dulcicol, cu nutritie mixta (fotoautorofa si heterotrof&). Fig 1.14, Trypanosoma gambiense °° ri€