Dictionar de expresii organizationale

I. Despre RUTINE :

- o colectie de actiuni - raspunsul temporar al organizatiei la problemele ei interne si de adaptare la mediu - rutinele sunt analizate ca baza a memoriei organizatiei - reflectarea intereselor divergente ale membrilor individuali - toleranta la eterogenitate - comportamentul organizatiei este reductibil la comportamentul membrilor individuali - priceperile individuale ( skills) sunt analoge rutinelor organizationale - un sir de alegeri ale unitatilor de comportament incluse in secventa stabilizata - exercitarea unei priceperi - o larga gama de parametrii sau variabile - ambiguitatea operationala trebuie apreciata avand in vedere faptul ca in momentul implementarii priceperii - ambiguitatea operationala este principala sursa a ambiguitatii semantice - pe baza numeroaselor experiente anterioare similare - suita integrata de acte comportamentale - serie de elemente cognitiv-comportamentale co-ordonate prin legaturi activate automat in procesul descoperirii si interpretarii indicatorilor din context - constituie cea mai importanta forma de stocare a cunostintelor operationale specifice organizatiei - rutinele sunt forme primare de memorie organizationala -o prima reconciliere a expectantelor membrilor privind distribuirea costurilor si beneficiilor noii situatii create - repertorii individuale - abilitatea de a interpreta aceste mesaje , de a face legatura intre mesaj si performanta pe care o interpretare particulara o cere este mai mult decat cunoasterea unui tip de activitate. - genereaza un flux de mesaje pentru alti membrii - caracteristicile care explica abilitatile organizatiei de a produce lucruri specifice sunt reflectate in primul rand de felul repertoriilor de rutine ale membrilor individuali.

- memoria organizationala reimprospatata prin exercitiul rutinelor - rolul persoanelor cu autoritate formala in realizarea coordonarii actiunilor - rolul recompenselor si sanctiunilor in stimularea si constrangerea actiunilor celorlalti membrii - acomodare stabila intre cerintele functionarii organizationale si motivatiile membrilor individuali - mecanisme de control - detectarea cauzelor unor selectii improprii - repertoriu necorespunzator - caracteristicile variabilelor ecologice relevante pentru functionarea eficienta - a nu putea sesiza natura variatiei inputului - deficienta la nivelul setului de capabilitati din repertoriile care alcatuiesc memoria organizatiei - lapsus memoriae un blocaj sau o deviatie a combinarii corespunzatoare - roluri adiacente - redefinirea rolului noului ocupant in conformitate cu interesele lor - schimbare nedirectionate intr-o singura parte a sa , sa aiba consecinte benefice in celelalte - conditiile cunoasterii implicatiilor in intregul sistem - pattern fezabil de activitate productiva - proces de adaptare a patternului existent de activitate productiva - punct unic de stocare pentru importante cunostinte organizationale - adaptare cu suficienta acuratete rolurilor individuale - matricea de baza a rutinei - reducerea aplicarii la un set mai restrans de input-uri - rezultatul incercarii de copiere este cel mult o mutatie in comparatie cu originalul - activitatile de producere a rezultatului de succes pot reprezenta combinatii diferite a elementelor tehnologice standardizate la imitator in raport cu modelul - succesul imitarii poate fi in intregime problematic - cuprinde prea multe cunostinte tacite pentru a putea fi reproduse in afara observarii directe - frecventa situatiilor nu este suficient de ridicata - in atentia managementului superior - descentralizare in functionarea organizatiei

- imaginea coerenta a unui intreg complex este adesea realizata cu pretul ignorarii detaliilor care se realizeaza la un nivel mai degraba de subceptie decat de perceptie constienta - rationalitate limitata a comportamentului organizational - puncte de pornire in ridicarea unor intrebari utile prin caracterul lor concret - in acelasi timp , ele sunt si oportunitatile de aplicare a raspunsurilor care antreneaza uneori schimbari majore in functionarea rutinei - necesitatea practica a rezolvarii unor dificultati - precizia si fidelitatea functionarii componentelor - testarea atributelor dorite - cunostintele tacite se reamintesc in actiune ( by doing) - conflictul intraorganizational - abateri in raport cu expectantele sunt tolerate in fiecare punct al interpretarii - organizatiile sunt conexiuni intre comportamente - asigurare a unui cadru constant pentru comportamentele considerate eficiente - rutinele organizationale creaza intelegeri comune prin conexiunile pe care le orchestreaza

II. Gandirea colectiva:

mintea umana a fost definita ca procesul de formare a ideilor in organizatii , procesul formarii ideilor are ca substrat material configuratiile comportamentelor organizarea sociala este forma relatiilor dintre actiunile individuale indivizii au tendinta de a-si reafirma interpretarile anterioare si de a ignora sau reinterpreta datele care contrazic o interpretare deja formata in interiorul grupului , cunoasterea este distribuita intre membrii acestuia superioritatea grupului ar veni in primul rand din faptul ca informatiile detinute de fiecare individ in parte , tind sa se completeze si sa se combine , favorizand astfel mai buna lor procesare aplicarea conexionismului la activitatea cognitiva distribuita social modereaza aceasta idee o comunitate de retele individuale

accesul la datele din mediu si patternul initial de activare ( probabilitatea atribuita variatelor ipoteze) independenta actorilor organizationali care interactioneaza este asigurata de structura organizatiei prin responsabilitatea clara a actiunilor integrale si semnificative actiunile interindividuale interrelationeaza organizatiile consista in comportamente , nu in indivizi accentul cade pe relatiile dintre comportamente mijlocul mentinerii unor idei calitativ diferite despre actiunile comune comportamentele pot declansa alte comportamente si astfel formeaza un traseu al activitatii set complex de factori disponibilitatea cailor de legatura comportamente consistente atitudinal functionarea organizatiei intr-un mediu previzibil , lipsit de incertitudine formele habituale de interelationare comportamentala la nivelul informal sau formal perceptiile formale privind comportamentul de reprezentare in structurile de autoritate supraordonate cresterea oportunitatilor de promovare interdepartamentala a personalului activarea comportamentelor defensive adiacente codifica in modul de interactiune coeziva a grupului , ideea rezistentei colective la masuri amenintatoare tendinta neadaptativa distorsiune de confirmare acceptand distorsiunea de confirmare ca o caracteristica generala a cognitiei individuale o interpretare buna este consistenta , congruenta intern si in acelasi timp in acord cu datele disponibile procesarea intr-un sistem de cognitie distribuita social este distribuita intre un numar de persoane sa verifice coerenta interna a sistemului sau de convingeri

nevoia de consens in atribuirea probabilitatii maxime nevoia de congruenta interna velocitatea unei astfel de comunitati este extrema date aditionale din mediu pronuntata distorsiune de confirmare structurile organizationale ii ajuta pe membrii lor sa inteleaga mediul in care lucreaza combinatia dintre responsabilitati si prioritati clare , care asigura libertate de actiune si comunicarea extensiva permite improvizatia managerii nu fac planificari in detaliu , dar nu sunt nici reactivi ritmul care depinde de un ritual consistent al comportamentelor ce se repeta uniform , ii face capabili pe oameni sa-si sincronizeze energiile si sa dea astfel continuitate si fluenta muncii lor oamenii devin orientati , eficienti si mai increzatori in sarcina respectiva studiaza viitorul cu o varietate de probe cu costuri reduse exista o diferenta de intelegere a proceselor de dezvoltare conexiunile intre comportamente reprezinta locul crucial al mintii colective interrelationarea chibzuita se exprima in procesarea activa a informatiei, caracterizata prin diferentiere cognitiva , prin crearea categoriilor si distinctiilor chibzuinta poate fi definita ca observare a perspectivelor multiple sau ca prelucrare constienta de context nechibzuinta implica rigiditate neintentionata atat la nivel cognitiv cat si emotional mintea a fost definita ca importul individual de procese sociale setul de interactiuni curente procesele sociale sunt resursele principale din care mintea , eul si actiunea se formeaza un sistem neanalizat cu atentie pe fondul unei astfel de interactiuni , comprehensiunea evenimentelor intra in declin fidelitate operationala mai ridicata

ca parti integrate actiunii colective mintea colectiva este conceptualizata ca pattern al interrelatiilor atente ale actiunilor in sistemul social mintea grupului este indexata de similaritatea de atitudini , de intelegere sau de limbaj mintea grupului ia forma interdependentei cognitive care are in centrul ei procesele de memorie structuri diferentiate si integrate de informatie structura globala a indeplinirii ei , emerge din interactiunile membrilor substratul prelucrarilor locale este un set de dependente comportamentale implicate in tehnologia activitatii colective in actiunea habituala fiecare performanta este replica actiunilor precedente , in timp ce in performanta atenta fiecare actiune este modificata de precedentele ei persoana va fi adaptativ sensibila la situatia respectiva procesarea minimala a informatiei individul fiind directionat spre informatie specifica si indepartat de o vasta cantitate de informatie potentiala rezida in nivelurile lor de analiza cea mai importanta distinctie intre cele doua categorii de concepte este faptul ca chibzuinta ar duce la polarizarea atitudinilor confortabil psihologic informatie integrata intr-un loc central al activitatii comune informatii create in locuri relativ independente atunci cand persoanele actioneaza ca grup , ele isi concep actiunile sau contributiile avand in vedere, reprezentandu-si , sistemul social al actiunilor reunite ale participantilor si isi subordoneaza propria actiune acestei reprezentari indivizii actioneaza ca grup , numai cand fiecare participant are o reprezentare care include actiunile altora si relatiile dintre ele participarea autentica

efectele produse de un pattern de activitati interrelationate variaza in functie de stilul si de forta cu care sunt legate activitatile activitatile structureaza un camp social