Tsunamiul sau valul mareic reprezint o und energetic de tip mecanic ce se propag prin apa oceanelor, ca urmare a producerii

unor erupii subacvatice, sau i a unor cutremure submarine sau de coast foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter). Tsunami sunt valuri uriae provocate de seisme. Ele sunt foarte periculoase pentru populaia din regiunile de pe coastele oceanelor. Oamenii de iin ncearc s prevad producerea lor, pentru a le limita consecinele. Pericolul unui tsunami Fenomenul numit tsunami este n general urmarea unui seism: apa deplasat brusc de micrile crustei, poate produce valuri cu o nlime de 30 m . Aa se explic faptul c Japonia, ar cu o seismicitate foarte puternic, este n mod special expus acestui risc. Originea unui tsunami Seismele submarine i toate deplasrile importante care au loc pe fundul oceanului au ca efect mpingerea brusc a coloanei de ap de deasupra. Micarea se propag n ocean sub forma unei unde care are o vitez de 700-800 km/h. n larg, aceast und poate trece neobservat, fiindc valurile pe care le produce nu ating mai mult de un metru. Dar cnd unda ajunge n apropierea rmurilor, datorit adncimii reduse, valurile sunt din ce n ce mai nalte i se abat asupra malurilor, mturnd tot ce le st n cale. Uneori, marea se retrage, apoi revine n for. Valurile succesive strivesc sau mping spre interiorul uscatului oameni i vite, ambarcaiuni i case, apoi, cnd se retrag, aspir victimile i drmturile. Efecte catrstofale Un tsunami produce multe victime: n 1755, n Portugalia, un seism urmat de un tsunami a provocat 20000 de mori. n Alaska, n 1964, un sesm a spart rezervoarele de petrol, care au luat foc. Un val imens, plin de petrol arznd, s-a npustit asupra unui sat, nghiind cldiri de trei etaje. n faa unui tsunami singura scpare este fuga. Navele se deprteaz de rmuri, iar populaia se refugiaz spre locuri nalte. O supraveghere internaional n prezent, tsunami provoac mai puine victime, deoarece 23 de naiuni din jurul Pacificului coopereaz pentru a supraveghea n permanen adncurile mrilor, n special cu ajutorul seismografelor. Rezultatul msurrilor este transmis prin satelitul GEOS la centrul de control internaional din Hawaii. Cnd se produce un seism submarin, semnalul de alarm transmis chiar n minutele urmtoare permite evacuarea pupulaiei nainte de sosirea unui tsunami. Tsunami-ul reprezinta o unda enegetica de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice , a unor cutremure si alunecari de teren submarine sau de coasta foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).Totusi, pot exista si in interiorul lacurilor si raurilor mari, cauzate de falii cand se produce un cutremur. Valurile tsunami sunt imperceptibile in interiorul oceanelor,dar devastatoare pentru coaste. Acest termen deriva din limba japoneza,unde tsu inseamna port iar nami inseamna val. Ele au lungimi enorme, de pana la 160 de kilometri, intre o creasta si urmatoarea. Se deplaseaza cu viteze mari, de pana la 800 de km/h. Cnd un asemenea val atinge coasta, produce mari dezastre. Se manifesta ca un perete de apa inalt de 25 de metri, care matura uscatul pe care il intalneste in cale. Pentru a evita efectele acestor valuri au fost infiintate diferite sisteme de alertare ale populatiei. Aceste sisteme de alertare au plecat de la definitia valului tsunami: val creat in urma unei eliberari bruste de energie in mari sau oceane, aceste eliberari putand fi, la randul lor, cauzate de cutremure, eruptii vulcanice, alunecari submarine sau chiar impactul cu asteroizi. De aceea, acest sistem are urmatoarele componente: Senzorii care detecteaza cauza producerii valurilor. Este vorba aici despre seismografe aparatele care masoara cutremurele si celelalte miscari bruste ale scoartei terestre Senzorii din sateliti, care supravegheaza modificarile crustei terestre dar si schimbarile de la

suprafata oceanelor. Tot satelitii asigura si transferul rapid al informatiilor intre diferitele parti ale sistemului Senzorii oceanografici, care detecteaza schimbarile aparute pe suprafata oceanului, valurile, directia si viteza acestora. Aceste informatii sunt transmise in timp real la centre, unde specialistii le proceseaza. In cazul depistarii unui tsunami, acestia pot identifica zonele care vor fi afectate de val, precum si timpul pana la producerea dezastrului. Cercetatorii transmit apoi aceste informatii responsabililor cu apararea civila. Cele mai numeroase tsunami-uri se produc in Oceanul Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Atlantic si, mai rar, in Marea Mediterana. Cel mai cumplit dezastru generat de astfel de valuri a fost cauzat de cutremurul din Oceanul Indian din 26 decembrie 2004 (peste 90% din totalul victimelor inregistrate intre 1995-2005 din acest motiv).Dezastrul s-a produs desi valurile de tip tsunami erau predictibile, avand in vedere magnitudinea si localizarea ariei epicentrale. Valurile au lovit regiunile costiere, devastand regiuni intregi, printre care insula Phuket, Tailanda, Aceh (Indonezia), coasta de est a Sri Lankai, zonele costiere din statul Tamil Nadu (Indiei) si chiar si locuri mai indepartate precum Somalia, care se afla la 4.100 km est de epicentru. Numarul de victime confirmate datorate seriilor de tsunami si indundatilor este de 155.279, iar alte cateva mii de persoane sunt in continuare date disparute. Peste un milion de gospodarii au fost distruse. Zonele turistice afectate de tsunami din Asia: India (insulele Andaman si Nicobar, Kerala, Tamil Nadu, Chennai, Andhra Pradesh); Indonezia (numai in Sumatra nu au fost inregistrate pagube , insulele Java si Bali); Malaezia (nord-vestul peninsulei Malaezia nu a fost afectata coasta estica, Sabah sau Sarawak); Thailanda (zona costiera a marii Andaman, nu au fost afectate statiunile turistice din Golful Siam : Samui, Hua Hin sau Pattaya, Bangkok) Sri Lanka (zonele costiere) Maldive (zonele costiere) Myanmar (numai sudul arhipelagului, nu au fost raportate pagube pe plajele din Ngapali, Chauntha si Ngwe Saung); Bangladesh (pagube minime inregistrate). Bilantul victimelor provocate de tsunami in Asia de Sud-Est este infricosator. Este foarte probabil ca cifra exacta a celor ucisi de valurile seismice provocate de cutremurul produs la 26 decembrie 2004, in Oceanul Indian, in apropierea coastelor Indoneziei, sa nu fie niciodata stabilita.. Insumarea datelor indica peste 300.000 de victime, carora li se adauga sute de mii de raniti si peste 1,75 milioane de sinistrati. Principalele state afectate sunt: Indonezia, Sri Lanka, India, Thailanda si Maldive. La acestea se adauga alt grup, foarte putin afectat: Malaysia,Birmania, Bangladesh, Somalia, Kenya, Tanzania si Seycelles.Principalele domenii de activitate afectate in mod direct sunt turismul si pescuitul. Cu toate acestea, impactul asupra turismului international este modest datorita unor aspecte cum ar fi cota de piata redusa a zonelor afectate, capacitatea Asiei de a-si reveni din dezastre de tot felul, sau factorul compensator. Cel mai lovit stat, in termeni de viei omenesti si pagube fizice, este Indonezia. Chiar si asa, zona cea mai afectata, Aceh, este departe de a fi zguduit din temelii economia. Indonezia este cel mai mare ofertant de gaze naturale lichefiate, cu o productie de 1 milion de barili zilnic. Este pe locul intai si la producia de ulei de palmier si cauciuc natural. A avut cea mai performanta bursa de valori din Asia in 2004. De aceea nu va fi afectata substantial din punct de vedere economic. De mentionat ca veniturile din turism inseamna 3,9% din PIB. Pentru refacere au fost necesari 150 milioane dolari in 2005 si inca un miliard in urmatorii cinci ani. Sri Lanka a suferit pagube serioase in infrastructura. Aflata dupa un razboi civil de 20 de ani, tara inregistrase o crestere de 5% in 2004, iar in 2005 fiind de 5,5%. Se baza pe activitatea turistica deoarece genera un efect considerabil si in ceea ce priveste comertul cu amanuntul. Coasta de sud-est a Indiei a fost si ea lovita, dar reconstructia a inceput imediat din fonduri

exclusiv interne. Zonele insulare ale Indiei au fost afectate serios (600 milioane dolari). Thailanda este nevoita se reduca previziunea initiala de crestere cu cteva procente, in conditiile in care pierderile se cifreaza la circa 800 milioane dolari. 4 milioane de turisti vizitau anual zona, dar se spera ca acestia sa se indrepte acum. spre alte zone ale tarii, astfel incat veniturile din turism sa nu fie afectate (5,4% din PIB). Pentru statul Maldive, pierderea a fost considerabila (de 1,3 miliarde dolari), de doua ori PIB-ul sau. Statul depindea de turism, 2/5 din populaie lucrand in aceasta industrie (42% din PIB).