A

A
t

tt

il
il
il
il
il
,1 '7 !u , t
Curs: smilogi lziunilor tmie le {suturilor moi: ombustii, dgrituri, ltroutar.
Plan:
1. Afsuri: Dfini1i. Morbiditata;
2. Clasifiara ombustiilor dupi profuruim 9i suprafa1i;
3. Boala argilor: dfini1ip, atognza,l asifiar'p rognozara volu1ibi olii ar;ilor;
4. ompliafiil in boala arqilor dup6 prioad;
5. tratamntullo al gi gnrala l ombustiilor;
6. Degeriturile:d finilie, lasifiar,s miologia,t ratamntul;
7. hipotrmia:d fini1i, lasiFtafes, miologia,t ratamentul;
8. ltroutara:d efini1i,p atogenza,s emiologia, aordarap rimului ajutora l
ltroutatului,t ratamntu;l
Combustio _ ste lezarc a {suturiloro rganismuluis ub aliuna loal6 al tmpraturiin alt, sau
al substantelor hirii sau radialii atini.,
Confom datlor oMS lziunilor trmi al !suturilor le rvin 6Yo dintoate lziunil
traumatia le prioadeip ni. ar,20Yol a opii si'28%l a adul1im ai in v6rstd 65 de ani
azuril letale in difrite lziuni traumati ste pe sma ombustiilor.
Clsifir:
\F-'-------?---i- xist mai mult prinipii d lasifiar:
fi) dupa imprjurimil produii afsurii:
\--l a. industrial;
b. d uz asni;
F-x . d rzboi;
(.t 2'/ dupe aratrul fatoului d afiun:
\.J a. trmie;
b. ltri;
. himi;
d. atini:
Arsurile termice sunt l mai ds intAlnit qi gradul d lziun tisular6 va dpind d urm6torii
fatori:
- tmprturd e |iune_ u at tmpraturar st mai inalt u at6tl ziunil tisula sunt
mai profund;
- conductibilittet ermicd l corpului contctzdc u tgumnt_ u 6t
ondutibilittea termici st mai mar u atit arsura st mai adini (aliuna arului
firbinte l00 a dar usat (in sauni) poat s1 nu provoa arsuf, p 6nd apade aiaqi
trmpratilr l00" provoai arsuri profunde);
. xpozi|i c|iunii - u 6t ste mai lung u att leziunile tisular sunt mai profund;
- umiditt cl,lAt st mai inalt u at6t gradul arsurii st mai mar.
Din ast onsidrnti n pratia linio ar importan{d stabilit nmijloit gi agntul| ezant,
ar va xprima caratristia astor faotori:
. arsur u flara;
- arsur u aburi umzi sau usafi;
- arsur u uli firbint;
- afsur u bitum topit;
- arsur d ontat u mtale inandsnt...
Arsuril hirnis untp rovoatd a}iunas ubstanflorh imi:
t l o - i
'*l -,
i l
e
e

i
t

- oaze;
- acizi.
Combustiil atini pot fi provoat d radialia infraroqi, ultraviolt sau u iradia{i 7.
l.. 3. Clasitlaraa rsurilord upl oalizar:
b. Arsuri al rgiunilor funlional nativ (trunhiul);
. A1 f!i;
d. Rgiunii pros al apului;
' Al ilor rspiratorii;
f. Prinului.
Aoast6d taiizra l loaliz5,rilora rsurilora r importantd oari n difrit rgiuni al
orpului grosima drmi st difrit 9i atiuna unui gi aluia agnt trmi poat provoa
difrit arsuri dup gradul de profunzim.
@l Clasifiara dup profunzim:
xist mai mult lasifiri dup profunzim, dar toat ast lasifiri au dirt ataqamt
fat d stratul baza| a| drmi _ stratul ar ini1iazi rgnrara drmi u pitlizara pldgii
ombustional . Aftara aestui strat ontribui la cicatizare u formara tsutului
onjutiv fibros.
n Rusia gi in Moldova dezvoltar mai rspindit a ptat lasifiara dupi 4 grade.
Clasifiara arsurilor dupi profunzim dupi 4 grade:
Gadul _ aftarala nivlul pidrmisului,q i s manifst5p rin hiprmie9 i dma l pili;
Gradul _ s afecteazA tot stratul pidrmi u fomra bullor plin d lihid transparnt;
Gradul [ _ nroza drmi:
Gradul A _ necrozA al pitliului pi al straturilor suprfiial a drmi u pistrara
intr gritlii fun tional al stratului bazal al drmi;
Gradul B _ nroz al intrgului strat al drmi inlusiv qi a stratuluiLaza|, imprrrn
u foliulii pilogi glandels udoripar9 i sba u trrel a stratula dipos;
Gradul V _ nroz al intrgului strat drmal gi a tesuturilor mai adin situat (!sut adipos,
musular, osos).
Arsuril d gradul , 9i A sunt onsidrate a arsuris uprfiial,i ar B 9i V a
arsuri profund. Aast6 divizar al arsurilor in dou6
- Suprfiial 9i
- Profund ste prinipiali, deoare in arsuril suprfiial rgnrrarea drmi posiLili
in totalmnt fEr6 intrvnti hirurgial u restabilira dermi omplt6 9i in aspet fun{ional,
pe ind in arsuril profund rgnraras inst6t6toar st imposibil6, sau sr fomeazi tsttt
onjuntiv _ afun}ional qi pntru aasta st nsar d autodrmoplastii.
Clasifiara arsurilor onform Asoia{ii
Amrian al Combustiologilor:
Grdul (arsuri suprfiiale) _ afecteazAn umai pidermisul;
Gradul (partiaLthiknss) - afecteaztrpidermisu9l i pqial drma;
Gradul (fuR.thikness) _ afecteazlpidmisul, in intrgim drma qi !suturil
subutanat.
ClasiFrara arsurilor dup profurrzim st smnifiativ, dar insufiint pentru aprirea
aftrii strii gneral al organismului. Pntru aasta ste important d apriat qi suprafala
J
J
$g

u
'L
;li ri
r : f ' * , siirrJ
&fl
fl
u

ffi
k
u
u
t
aftata orpului xpimati n pronte.S upfafa{a orpului omrnrs adult variaz intr
l5000m, qi 21000m2.A u fost propusm ultipl metodd dtminarea | supraftai ftat:
Metod lai ||ls propus in 1951. Aast mtoda st unosut 9i a rgula ifri ,,9'' qi
onsta in faptul 6 orpul unui adult st divizat in rgiuni orspund a9Yo din suprafala
orpului:
Cap gi gdt - 9o/o;
Mmbrls uprioara it 9%. (in total1 8%);
Partaa ntrioara trunhiuluiq ipt qi abdomn)a 6t9 % - (in total 18%);
Parta postrioara trunhiului (spat9 i lomb) a c'te9 Yo - (in total 8%);
Mmbrl infrioare a at 18%. (in total 36%);
Prinu_ 1%.i n total altus- 100%.
La opii aast6 mtod nu st apliabil din auza proportionalitelii difrit al p(ilor
opului.
Metod lui Glumov propusi din l953, are sr mai num;te ,'mtoda palmi''. a onst in
faptul d suprafafap almi aidentatului orespundl a un 0/oldins uprafala total6 a orpului.
Mtod Postnicov propus in 1949 onsti in afliarea p pala ombustional al unei pliul
d lofan 9i p a s onturazi hotarela rsurii. Pliula dat1 se apli p o suprafat,g
radat,
de ptrate u suprafala deja ;tiut, dup are se dtrminq i suprafa[a afectat,ia r in rport u
suprafata orpului s dtrminp ronful d suprafa16a ftati.
Mtod de tble-sblon Land-Brower onst in alulara supraf!lor de arsur onform
tbli1elor spial pntru arsuri deja stabilite u prontajul al difritor regiuni al orpului.
(tabl separat pntru adult qi opii).
Smiologia
Smiologio rsurii de grdul1est dterminati d hipermi vidnt, dem 9i durer
pronunfatd. n timp d 6teva z1|e( 1 zil) toate smnl sus numrats unt in desreqtreq i
pidrmisul suprfiial se detqaz.
Arsur de grdul,// st dstul d tipi prin faptul smnl linice aratristie
gradului sunt mai pronun{at,9 i aftaram ai profund al pidrmisului provoa6 dtagaralu
i
u formarea a bullor pline u lihid transparnt.La a 10-12 zi are lo pitlizara
dsinstilttoarC. iatrie nu s formeaz.
Arsuri d grdul este aracteristic prezen|anrozi cu formafa rusti. Pntru
rsur d grdul A este aratristi ombinara dintr nroz6 9i xudati, din aastd
cauz1'
apar nroz al pidermisului parall u prrznla bullor plin ou lihid sros. Aest arsuri
tegenereazAd' in oontul re$terii granula}iilorg i din foliulii pilo;i, glandl sba9 i
sudoripar.
Parall ar loo 9i epitlizarra marginala.
La rsurg d grdul B apare o rusta usat d uloar brtrn. Rgnrara u
pitelizaf in asmna arsuri st imposibil6 din calzanrozei intregului stfat al dermi u
anxl i. Rgnrara posibil numai prin formara !sutului fibros, ar ontribui la
afunfionaliuta rgiunii afetat.
n arsuril d gfadul V s formazH'crustnrotid e uloar bruna sau nagra
intrsaz tsuturil din profunzim. in unl arsuri survine arbonizara {esuturilor.
Stabilire p rofunzimii fctdrii :
Diagnostia profunzimii afetrii s stbil;t pebaza anamnzi, insptii vizual a supraftri
aftat 9i p baza utilizrii a itorva prob:
- dtrminra drglrii mirohmoirulatiei :
o Metoda d omprimar digitl6: s deosbs trei zon d derglare a
mirohmoirula{ie:i
o Zonade Lprmi _ la omprsi apaf paliditat gr. , , A;
o Zonade stazd_ la omprsi uloarea nu s modifi - B:
.t
ftl o Zona lipsit d mirohmoirulali- V.
o Metoda d fluorisn! u tetrai1in6- onst5i n administrarap r os al
l ttrailinia poi rgiunaa rsurii s iluminaz5i ntr-o amri intunrat u ua4.
il Arsuril suprfiial (, , A) vor 6pta uloar galbui' iar l profirnd -
nu;
d o Mtoda trmomtrii - arsurilp rofunda u tmpratura u 1,5-2 gtader rraij oas;
]l o Dtminaras nsibilitd1ii(;p rin in{parp, rin pilali, prin prlurar u a1oo1);
. Utilizara olorantilor: olorafa arsurii u olorant dup mtoda van GiL-Son:
t o Arsuril d gr. i, s vor olofa in roz-aprins;
o Gr. A _ in slab-galbn;
o Gr. B, V _ galbn-apins.
f . Utilizarea fmnfilor.
il Toat mtodl numrate adsa la momentul spitalizirii nu pot pris stabili
profunzimea aftrii oftq i stabilirea ort6 s stabilgtp parurs dup regenrarap
lagii
l u sau ra rstbilira drmi. : ra
fl u,u..* :rX:'r;"#J:j,}:*lelorganismului
. Boala ar;ilor s dzvolt in azul 6nd:
l . HffiTJl1f."j:"';};;Ii:1L1lf,,,J',
da rsusrui prfiial;
r. - sau in azul arsurilor oilor rspiratorii indifrnt d arsuril xtm.
-

' ndxarile de prognozare evoluyiei bolii rsilor:

l Rgula ,,suti2'_ vArsta paintului + suprafa}a arsurii o/o:
l - < 60 volutie favorabil;
U . 61-80 _ rlativ favorabil:
..i - 80-l00_indoielni;

l
- mai mult d l0l _ nefavoraLil.
ndxull ui Frank: |Yod e arsurs uprfiial=i 1 unitat1; '%d arsur1profund3:
unitli. unit.: ndxul Frank.
- < 30 _prognoza favorabil;
- 30 _ 60 - rlativ favorabil;
- 6| _ 90 - indoilnii;
- Mai mult dr 90 _ nfavofabil.
Prioadeb olii ombustionl:
- pioadg oului ombustional(:d urzi pin la 3 zil) 9i estd trminatde :
. afrntafid urroasde xsiv6;
- plasmoragi;
. drglareafu nfiir inihilor.
Tbloul lini al ;oului ombustional std stul d tipi: idntatuslr 'ribi:iil urri
putmii n louril arsurilor, st xitatd ar foartr pdd vini nhibatq i adinami.l
',i"i:grsiv
s mi9oreaz6T ^, s aelrazp ulsul, se miqorazt mpratura. in azurile grav
s
drglaz6 respiralia, s dzvolt hipoxia organlor qi a fsuturilor' s stabilgt
acidoza,
hmooncntratim, ioro- 9i marohmaturio, liguri. Dosbim tfei grad al ;oului
ombustionain raport u drglrils use numrat:
- $o d gr.s instlzla arsurid e t5-20%d in suprafa{ao rpului;
- $oo gr. in 20-60% d rsuri;
- $oo gr.i n azul ind suprafaAeas tem ai mard 600lo.

t
t
Jfi
R
il
R
il
il
il

il
.d
.P - prioad toxemii ombustional (duraz6p in la 10-15z il) std trmonat6d
absorb1iad in plaga omLustionala l toxinlor (oligopptidlt oxi, gluoprotizilor u
q spifitata ntigni;
::l l _ prioada d sptiotoxmi ombustional (dureazi2 - 3 sptmini)A. ast6p rioad
std tminatdd :
.J- - Hipoprotinmiad clanqati;
il - nhibara-puizaraa otivit1isi istmuluii nrun;
- A1ipirai nf{igi i drglrilp rovoatd prosuli nflamatorir rflios;
d - Absorbtia toxinlor baterin.
ut V _ prioad de reonvalisn!.
fl Asoia{ia Combustiologilor Amriani au propus urmitor lsifiare a svrittii
rsurilor. duDi re si ativzi:
Clasifi oafa ombustii1or Caratristia ndiatiil pntru tratamnt
Lezdfi ombustional minor -Afsuri d gr.;
-Arsuri gr. < 5Yolaadul1i;
- Afsurig r.< 10Yo|a opii;
.Arsuri sr.|< 2yo
ratamnt xtrasnital.
LezAri ombustional
modrat
-Afsurig r.1| 5Yo-25Y|oa
adulti;
- Arsuri gr.l Yo-2\Yola
opii;
-Arsuri sr. < 10%;
Painlii nsit1 tratamnt
stalionaf de profil gnral.
Lez6i ombustionale majo re -Afsuri gt.| 25o/loa adul1i;
- Arsuri gr. 20o/loa opii;
-Arsuri gr. 10%;
-Arsui ce afecteazi m6inil,
fa1a, ohi, ufhi, plant sau
prineu;
- Arsuril ilor rspiratorii,
eltroutri;
. Arsuri u traum
onomitnte majore sau
patolosii onomitnt svr.
ratamentul est indiat in
ntr ombustionale
spializte.
l Dmrorogr
S deosbstr ei grada le ;oului ombustional:
il Gradul stei ntilnit la prsoanlrt inri n arsurip in la 15-20%P. aien{iip rezintld
urri
t foartp utemii n locul |ezdni,in primlem inutp aien}iis unta gitati,f rvnta
ofitra}iilor ardia9 0 p min.,P A nesntiarli diats aun ormald,d aclin priml
fi :.:1.#
s aord6t apiin fuzionals urvino ligurieg i hmoonntralie
Gradul al qoului ombustionasl dzvolt6laa rsuri u suprafa{ade20-60qYio e ste
c caracterizadt o cre;trr apidi al inhibariip sihic u adinami9 i p6strard
ffil unoqtinf. ahiardi xesiv6_ |2o pe min.' hipotonis tabil 16 infuzie,
tmperaturao rpuluii n sdres, t,e lmntd ispptioeo, liri,
ro.'d'. hmoonntra}iS. dlan$azo aidozm etabolim odrati u o
omprnsar
r -i rcspiratori.
Gradul s dlan;azla arsurim ai mult de 60& din suprafata orpului.S tara ste
riti6,
6| pste1 -3 or d la traum unoqtintad vin onfuz,s urvini nhibara uno;tin}9 i
Rl sopor'P s filiform, PA szutm aij os d 80, rspiratias uprfiials, dzvolt6
hipoxie organi9 i tisular u aidozd ompnsatdh, moonntrafiol,i guri,
ffi
il
il
il
il
il
il

t
t
t

tt i
miro 9i macro hmaturip, arczAi ntstinal u disppsi( grquri,v omi cuza| de
afa - hmoagii din ulra}ii aut).
Priod toxmii ombustionala ut survin\ a 2- zi dupt raum5q i s pflungqt10 -1 5
zil. Absorb1iap roduslot oxi din plaga ombustional( oligopptidlort oxi,
gluoprotidlor u spifiara ntigni,f rmnliip rotolitii)p rovoaa }iunit oxi asupra
organlori ntm u drgiaraf unlii lor, s delanqazo hiprtrmi4 0. cauzatl de
drglara ntn.iludi trmorgula}ip'a liditat,h ipotoni,d rgiaraf un{iit uturor
organlor.
Prioada septiotoxmii ombustion st aratrizatd' dzvoltarap roeslor
supurative atit in plag it qi in afara i. Asti fz st speifi apari1ia aqa omplialii a:
pneumonii, genefa|izarain ftii, aqxii, ulrul urling ompliat ou hmoragie.
tn prioadad ronvatisn{i pot.apra omplialii a insufioin}r nal ronid trminat6
de ami1oidoz,wo]ritiazA..,
TRATAMTUL BoLAvLoR U ARSUR
Aprofunzima aftirii qi valuafa bolii dpind d rapiditata qi ortitata aordirii
primului ajutor.
Aordarea primului ajutor:
- stopara a}iunii agntului trmi asupra tsuturilor;
- rira loului arsurii in timp d 10-15 min;
- apliarapansamntuluiasepti;
. ana|gezi 9i initirea tratamnfului anti$o;
- transportat traumatizatul in slie speializati.
- Lol:
o Consrfato:
. Mtod inhisi;
. Metodi dshis
o Chirurgil:
. rrrtomi;
. Autodermoplasti;
r opera{iironstrutiv;
- Gnral:
o Analgti;
- o Dzintoxiar;
o Antibiotapi;
o modinami:
. Plasmoinfuzii:
. Albumin;
rologi;
o imunostimulatoar;
o siuptouatie:
. ardia;
. antiulroasr.
Tratamntul loal numai onsrvator poat fi numai in arsuril suprFrial, atuni ind
rgrnrarra plagii ar lo u rstbilira intgral a drmi atit anatomi it qi fun1ional. L
arsuril profund st nsar de apliat un tratamnt omplx atit onsrvator it qi hirurgial
il
il
il
il
il
fl
il
fl
t
f,
Xl
f,
f,

ts
fl
d ombina}i al tfatamntului loal gi gnral. in ultimul timp apar tot mai multe informalii qi
argumntri in utilizarra pro in arsuril profund al nrtomiilor pro qi
autodrmoplastiilopr or sau u utilizarad rmia rtifiial, ar ontribuil a surtara
timpului d tratamntq i prvniraa ltrriis tdrii paintului aratristi valuirii lasi a
bolii arqilor.
Prioritdyile nerctomipi ro cu utodrmop|stipr o:
l. inliturara !sutuluin roti- sursap rinipali d intoxia1ieq i mediul favorabil pntru
dzvoltara inf1ii;
2. diminuara pirdrilor d plasm;
. mi;orarai n timp al bolii argilor u ompliatiil aratristi i qi miqorara
trmnului d spitalizar;
4. dade nesitata rpansirilor frvent qi dufroase;
5. s minimal izs'azH posibiliuta dezvolt1ri 1 cicatizdrilor hloidal.
rmnul optimal d utilizar al nrtomiilor proe u autodrmoplastii st 3-5 zile de la
dbut. ln ast intrval de timp s dlimiteaz6 tsuturil viabil d l nviabil 9i s xlud
posibilitateaexcizdii lesufurilor viabile.
ndicyiil cdtre ncrctomi prcoce cu utodermoplsti precoe:
1. arsuri d gr. B u o suprafat de 10'20Yo' ind rsursl drmi sdntoas
prmit autodrmoplastia unimomntan;
2. arsuril la painlii virstnii, ind numai intrvnlia hirurgial poat vita
azul ltal;
. arsuril m6inii, ind ste nesar aoperira formatiunilor anatomi
funtionale, are la formara hloidlor vor afta funtionalitata.
Contrindic|iile cdtr necrctomi prcoc cu utodermoplsti precoce :
o starea de qo ombustional;
o aftri gravr ale sistemului nrvos ntral, inihilor, fiatului;
. arsuril f1i, gitului u aftara ilor respiratorii;
o infli de plag masiv;
o virst6 avansatil.
Partiularit6file ombustiilor himi:
o la arsuril himi cu aizi s dzvolt necrozdprin oagulalii a tsuturilor (nro
usat6);
o pror se dezvolta un strup usat e previn pntrara aoidului in profunzim in
tsuturi 9i d obii s dzvolti arsuri superFrial;
o la arsuril himic ou alalin s dezvolt nroz prin olivati a !sufurilor (necro
umd);
o - se dezvolt un strup umd nu stopeaz pentrareabazei in profunzime in
tsuturi gi d obii s dzvolt arsuri pfofund;
s afecteazHf un1iao rganlorp renohimatoasq i simptomatia intoxia}ii.
in arsuril atini s dosbes trei faz:
1. ra{ia primar6;
2. prioada latent6;
3. prioada latentji;
4. prioada modifirilor neroti.
Conglafi _ st o totalitate d simptoam lini r apar a rzultat al a{iunii
tmperaturilor joas asupra {esuturilor pi s manifsti u nrozi qi
inlamalie rativi a !suturilor.
flr*
t
U
R
il

il
f
tl
f

f
t

ll
ai

*:a
Fatorii ontribui la dzvoltara onglafilor:
- ondi1iil limatri(umiditatav' intul);
- imbr65minta,inltminta;
- stararativit1ioi rganismului;
. stara irula{ii sanguin.
La tmpraturad *8o ar loo stoparad isoirii oxihmoglobiniq i nu ar lo
transmitrao xignului !suturilor.
ipotrmi _ rirea gnral a organismului st o stare patologii grav' a organismului
survin la miqorara tmpraturii orpului mai jos d 34" 9i onstituit din tri faze:
1. faza de adaptar (34-l" ) _ est rvrsibil (modifiori prpondernt al sitmului C qi
vasular);
2. fazade stupor( '29. ) s plrrng;tin hibaraS C;
3. fazade intare a ativitlilor vital (mai jos de29" )..
Crqtra agregrii
lmntlor sanguin
gi a viscozit1ii
sanguin
Partiularittil proosului d moart in hipotrmi:
/A

- - - l

Spasmul vaslor prifri

Drglri a miroircula}ii
peroagula!i,
Shimbri sdraf ibrinolizz
in prlii
vaslor

f
i
tt
t

t
t
t

il
t
T

R
t
- survinram o(ii stm ult mai indlungatd in cauZan sit1idi iminuatd
oxign al tsutufilor;
- trrai n stard moart lini survin la tmpraturad 24o , qi st auzat
d bloada biologi al ntrului d rspirali;
- dufatad nroarte lini qi posibilitatar animirii ruqit stm ult mai mar
dit a obisnuit d 5-6 min.
Clsifiara ongelalilor dup profunzim:
' - snlned e necrozl a }suturilorn u se dtrmini - hiprmi;
. - nroz al intrgului strat de piteliu - bul u lihid transparnt;
R. - nrroz al intrgului strat al dmi u trr la !sut adipos- edm, necroz' bul u
lihid hmoragi;
V. - nroz la adinimea tuturor straturilor a mmbrului _ angrn usat6 sau umd.
in tbloul lini al ongla{ilors ldosbsd ou priod:
1. perioadap rereativ- pin6 la inepreai nlzirii. Tabloul lini sra.C u it aast
perioada st mai lung u atit mai mult suut aftate tsuturil.
Bolnavulp ezintel a rireg i parestzie,s au ipsa ompleta sensibilitlii n
membrul afetat. egumente|e paide. Stabiirea profunzimii nerozei in
aeast fz este imposibi.
2. prioda reativ- din momentul neperiTi nziii:n membru|a fetat apar
dureri puterni' tegumentele devin oianotie, progreseaz edemul. Chiar 9i Tn
aeast perioadh otarul lar al nerozeis e stabilegtep este tevaz ile.
a. perioadaP reor_ pin| a5 zi|e_ semnl linia l toxmiei;
b. perioadat ardiv_ dup65 zilre_ smnl lini ale sptiotoxmii.
ratamnfttiln perioadap rerativ:
l. inlzifatsufurilor;
2. rstabilireah modinamiiin mmbrula ftat:
. tratamntugl nral.
Tratamentuiln perioadar ativ:
1. tratamngt nral:
a. inlzir gnrali a orpului;
b. ntioagulant(t /v,l a);
. dzintoxiant;
d. rologi;
. analgti;
f. arrtibioti;
2. tratamenlto al:
a. onservato_r prin pansiri pst1 .2 zil identip lgilor purulent;
b. hirugial:
i. nrotomia;
ii. nrtomie;
iii. amputatii;
iv. operatii ronstructive.
letroutara- reprezintu n qir d modifirip atologia ofganismului ondi1ionatde
afiunea impului ltri.
Aliuna urntului ltria suprao rganismulugi nrazde fet:
- trmi:
o
- biologi.
fetul trmi al urentuluie lctris e datorgtde legea fizic,Djoul, onform 6ruia
antitatad 6ldur6d egajat6e sted irtp roporlionald putreaq i tensiuna
urntului ltri.
Asupra profunzimii afctdriii n ltrocutaraer i mportantq i timpul de ontat,s
uprafa1dae
ontatr, zistnfaf suturilodr e ontaotM. odifi6ilm ajors unti n loourild intareq i
i9ira
arului ltri.
ftulb iologis e datorgtm odifirii onentra{iioi nilor9 i dreglarepao lariz6rii
mmbranlor lular.S dzvoltf ormaraa grgatelodr e ritroit9 i tromboitc u
trombara
vaslor u dzvoltarna rozlors eundar.s tep riculos azul ind arul ltrit
rep rin
ord sau reer u drglaraa tivittiia estoro lgan.

l Tbloul lini
Simptomatia loal s aratrizeazil prin:
- Prznla porfilor d intrarr gi ie;ir al arului ltri;
. d obici suprafeta ftat}nic(i 2-3 m) d o formr otundi,n ntrur trati,
marginil lvate;
l hiprmiali psqt;
l . sindromudl olorl ipsqt;
. poata veal o meta|izalias upraf1loarf etat
l arsurili ntotdaunas untp rofund.

Simptomatiag nerald std trminatd afotaras istemului ardiovasularg i

aftara sistemului nervos entral.
l in ltoutar ste important d qtiut despre no}iuna de,,moart falsi''- stare
inongtintd, ontratii ardias lab nu s prp,r spiratei tard.D in aast
onsidra1ila
eletrooutati msuril de reanimar trebui s fie mai prelungit.

il