Sunteți pe pagina 1din 80

Cuprins

Cititorul de carti................... 7 20 Dl Woimuood, marele vnzator de masini....... Palaria si lipiciul................... Fantoma....................... Aritmetica...................... !ar"atul platinat.................... Domnisoara $one%................... 'rune("ull...................... Parintii........................ 6# 7& #3 +6 33 2 # &6 26

Aruncarea cu ciocanul)................. !ruee !o*trotter si Pra)itura.............. ,avent-er....................... ..0 ..6

'estul saptamnal................... Primul miracol.................... Al doilea miraeol................... .30

.3# . .&7

Ca"ana domnisoarei $one%.............. Povestea domnisoarei $one%............... /umele........................ 01ercitiul....................... .67 .70 .7 .#2

Al treilea miracol................... Casa cea noua....................

Cititorul de carti
2n lucru este cara*(ios -n le*atura cu mamele si tatii. C(iar daca propriul lor copil este cea mai enervanta z*ai"a pe care ti3o poti -nc(ipui, ei totusi cred ca el sau ea este minunat4a5. 2nii parinti mer* si mai departe. Devin att de or"iti de adoratie -nct a)un* sa se convin*a ca copilul lor are calitati de *eniu. 0i "ine, aici nu este nimic anormal. Asa este pe lumea asta. /umai ca, atunci cnd parintii -ncep sa ne povesteasca despre inteli*enta stralucitoare a revoltatoarei lor odrasle, ne vine sa stri*am 6Aduceti un li*(ean ca ne vine sa vomam 76. 3 Pro8esorii de scoala au mult de su8erit de pe urma acestor povesti cu coada din partea parintilor prea mndri de odraslele lor, dar de o"icei le -ntorc spatele cnd e vor"a sa scrie rapoartele de s8rsit de trimestru. Daca eu as 8i pro8esor as pre*ati niste *o*osi adevarate pentru copiii acestor parinti nata8leti. 6Fiul Dvs. 9a1itmlian, as scrie, este o apa de ploaie. :per ca aveti o a8acere a 8amiliei -n care3l puteti -mpin*e cnd termina scoala, pentru ca sunt si*ur cum sunt si*ur ca astazi e vineri, ca n3o sa3si *asea"ca de lucru nicaieri -n alta parte6. :au daca as avea o dispozitie mai poetica -n ziua aceea poate ca as scrie ; 60ste o curiozitate 8aptul ca *reierii au or*anele auditive -n interiorul a"domenului, dar 8iica Dvs. <anessa, )udecind dupa ce a -nvatat trimestrul acesta, nu are or*ane auditive deloc6. :au poate as intra mai adnc -n istoria naturala si as scrie ; 6Cicada periodica petrece sase ani trndu3se su" pamnt si numai sase zile ca o 8iinta li"era -n aer si soare. Fiul Dvs. Wil8red a petrecut sase ani trndu3se -n aceasta scoala si

-nca mai asteptam sa iasa din starea de larva6.


8

= 8etita deose"it de -ntepata m3ar putea -mpin*e sa scriu ; 6Fiona are acelasi 8el de 8rumusete cu un ice"er*, dar spre deose"ire de acesta, nu are nimic dincolo de supra8ata6. Cred ca mi3ar place sa scriu rapoartele de s8rsit de trimestru pentru clientii din clasa mea. Dar *ata cu asta. 're"uie sa mer*em mai departe. Cu totul accidental -ntlnesti parinti care sunt e1act opusul celor descrisi mai sus, si nu mani8esta nici un interes 8ata de copiii lor, si "ine-nteles acestia sunt cu mult mai rai dect cei care3si strica copiii. Domnul si doamna Wornr>ood erau doi ast8el de parinti. Aveau un "aiat pe care3l c(ema 9ic(ael si o 8etita pe care o c(ema 9atilda. Acesti parinti se uitau la 9atilda mai ales, ca la un *unoi. ?unoiul este ceva ce tre"uie sa tolerezi pna
J0*

vine vremea sa3l arunci a8ara. Domnul si doamna Wormvvood asteptau cu multa nera"dare sa vina vremea sa o arunce a8ara pe 8iica lor, de pre8erat -n tara vecina sau mai departe dect att. 0ste su8icient de rau ca parintii sa trateze copiii o"isnuiti ca pe niste *unoaie, dar devine -nca mult mai rau cnd copilul cu pricina este neo"isnuit, si prin asta tre"uie sa se -ntelea*a sensi"il si stralucitor la minte. 9atilda le avea pe amndoua aceste calitati, dar mai mult ca orice, era de o inteli*enta neo"isnuita. 9intea ei era att de 8le1i"ila si -nvata att de repede, -nct calitatea aceasta ar 8i tre"uit sa 8ie evidenta pentru cei mai *reoi la minte dintre parinti. Dar domnul si doamna Worm>ood erau amndoi att de tmpi si asa de tare -n8asurati -n mesc(ina lor viata, -nct nu o"servau nimic neo"isnuit la 8iica lor. Ca sa spunem adevarul, ma -ndoiesc ca ar ii o"servat daca s3ar 8i trt prin casa cu un picior rupt. Fratele 9atildei, 9ic(ael, era un "aiat a"solut normal, dar 8etita, asa cum spuneam, -ti sarea de la -nceput -n oc(i. Pe cnd avea un an si )umatate vor"irea ei era per8ecta si stia la 8el de multe cuvinte ca cei mai multi dintre adulti. Parintii ei, -n loc s3o aplaude, o numeau clantanitoare z*omotoasa si3i spuneau rastit ca 8etitele mici tre"uie vazute si nu auzite. Cnd avea trei ani -nvatase sa citeasca studiind sin*ura ziarele si revistele pe care le *asea prin casa. Pe la patru ani putea sa citeasca repede si "ine si -ncepuse sa caute carti. :in*ura carte din casa acestei luminate 8amilii era una care se c(ema Retete simple, care apartinea mamei ei, si dupa ce o citise din scoarta -n scoarta si -nvatase toate retetele pe de rost, realiza ca vroia ceva mai interesant. 3 'aticule, zise ea, crezi ca ai putea sa3mi cumperi o cartel 3 = carte @ 3 zise el. Ce vrei sa 8aci cu zapacita carte @
.0

3 :a citesc, taticule. 3 DaA televizorul ce3are, pentru numele lui Dumnezeul Ai un televizor 8rumos, cu ecran de 30 cm si acum vrei si carte 7 Aproape -n 8iecare dupa 3 amiaza 9atilda era lasata sin*ura acasa. Fratele ei 4cu patru ani mai mare5 mer*ea la )oaca. 'atal mer*ea la lucru, iar mama ei se ducea sa )oace "in*oB -ntr3un oras la .2 Cm departare.
B Doc de noroc

..

Doamna Worin>ood era pasionata sa )oace "in*o si )uca cinci dupa3amieze pe saptamna. -n dupa3amiaza zilei cnd tatal ei re8uzase sa3i cumpere o carte, 9atilda pleca sin*ura la "i"lioteca pu"lica a statului. Cnd a)unse se prezenta sin*ura "i"liotecarei, doamna P(elps si -ntre"a daca se putea aseza acolo sa citeasca. Doamna P(elps 8usese putin mirata de venirea unei 8etite att de mici ne-nsotita de unul din parinti, dar cu toate acestea -i spusese ca era "inevenita. 3 2nde sunt, va ro*, cartile pentru copii @ 3 -ntrea"a 9atilda. 3 :unt acolo, pe ra8turile de )os, -i raspunse doamna P(elps. <rei sa te a)ut sa *asesti una 8rumoasa cu multe poze @ 3 /u, multumesc, zise 9atilda. :unt si*ura ca ma descurc. si de atunci -nainte, -n 8iecare dupa3amiaza cnd mama ei pleca la "in*o, 9atilda aler*a la "i"lioteca. Drumul pna acolo -i lua numai zece minute si ast8el -i ramneau doua ore -ntre*i sa stea sin*ura -ntr3un colt con8orta"il si sa devoreze o carte dupa alta. Dupa ce citise toate cartile pentru copii din "i"lioteca -ncepu sa se uite -n )ur -n cautare de altceva. Doamna P(elps, care o urmarise 8ascinata -n ultimele doua saptamni, se scula de la "irou si se -ndrepta spre ea ; 3 Pot sa te a)ut cn ceva, 9atilda@ 3 -ntre"a ea. 3 9a -ntre"am ce sa mai citesc, zise 9atilda. Am terminat toate cartile pentru copii. 3 <rei sa spui ca te3ai uitat la poze @ 3 Da, dar am citit si cartile. Doamna P(elps se uita -n )os la 9atilda si 9atilda -i -ntoarse privirea. 3 Cteva mi s3au parut plictisitoare, zise 9atilda, dar altele mi s3au parut minunate. Cel mai mult mi3a placut Gradina Secreta. 0 plina de mister. 9isterul camerei -n spatele usii -nc(ise si misterul *radinii de dincolo de zidul -nalt. Doamna P(elps ramase -mpietrita. 3 Cti ani ai tu, 9atilda @ 3 -ntre"a ea. 3 Patru ani si trei luni, raspunse 9atilda. .2
13

Doamna P(elps 8u si mai mirata de data asta, dar avea destula -ntelepciune sa nu arate. 3 Ce 8el de carte ti3ar place sa citesti acum@ 3-ntre"a ea. 3 As vrea o carte 8oarte "una, zise 9atilda, una dintre cele pe care le citesc oamenii mari. 2na renumita. /u stiu nici un nume. Doamna P(elps se uita 8ara *ra"a de3a lun*ul ra8turilor. /u prea stia ce sa alea*a. Cum putea cineva, *-ndi ea, sa alea*a o carte renumita pentru adulti, pentru o 8etita de patru ani@ Primul ei *nd 8u sa alea*a o carte romantata de *enul celor scrise pentru adoles3 cente de cincisprezece ani, dar dintr3un instinct al ei se pomeni trec-nd peste ra8tul cu ast8el de carti. 3 -ncearca asta, zise ea -n cele din urma. 0ste renumita si 8rumoasa. Daca este prea lun*a, spune3mi ca sa caut una mai scurta si mai usoara.

3 Marile Sperante, citi 9atilda, de C(arles Dic3Cens. As vrea sa -ncerc s3o citesc. 0 o ne"unie, *ndi doamna P(elps, dar catre 9atilda zise ; 3 :i*ur ca poti s3o -ncerci. -n dupa3amiezile care urmara doamna. P(elps cu *reu -si putu dezlipi privirea de la 8etita care statea ore -n sir cui"arita -n 8otoliul cel mare, Ea capatul opus al camerei, cu cartea pe *enunc(i. 're"uia s3o tina pe *enunc(i pentru ca era prea *rea s3o tina -n mna si asta o 8acea sa stea aplecata iF 8ata ca sa poata citi. 0ra o aratare ciudata aceasta mica creatura cu parul -nc(is la culoare, cu picioarele atrnate mult deasupra podelei, a"sor"ita total de minu3 natele aventuri ale lui Pip si ale "atrnei domnisoare $avis(am cu casa ei -mpaien)enita si de vra)a cu care acest mare povestitor -mpletise cuvintele. :in*urele miscari ale micutei cititoare erau ridicarile de "rat din cnd -n cnd ca sa -ntoarca pa*ina si doamna P(elps se simtea putin trista ori de cte ori traversa camera spre ea sa3i spuna ; 3 0ste cinci 8ara zece, 9atilda.
.

-ntr3una din dupa3amiezile primei saptamni petrecute la "i"lioteca, doamna P(elps o -ntre"ase ; 3 'e aduce mama pna aici si pe urma vine sa te ia acasa @ 3 9ama se duce la A%les"ur% -n 8iecare dupa3a3miaza sa )oace "in*o. -ui stie ca sunt aici. 3 Dar asta nu e "ine, zise doamna P(elps. 9ai "ine i3ai cere voie. 3 Pre8er sa nu3i cer voie, zise 9atilda. /u ma -n3eura)eaza sa citesc, nici ea, nici tata. 3 Dar ce se asteapta ei ca tu sa 8aci -ntr3o casa pustie, sin*ura, toata dupa3amiaza @ 3 :a3mi 8ac de lucru si sa ma uit la televizor. 3 A(a. 3 9amei nu3i prea pasa ce 8ac. adau*a 9atilda cu tristete. Doamna P(elps era -n*ri)orata de dorumul care tre"uia sa3l 8aca travers-nd strada principala a satului cu tra8ic destul de intens, dar (otar- sa nu intervina. -ntr3o saptamna 9atilda termina Marile Sperante care -n acea editie continea patru sute unsprezece pa*ini. 3 ?rozav mi3a placut, zise ea doamnei P(elps. Domnul DicCens a mai scris si altele @ 3 9ulte altele, raspunsese uluita doamna P(elps. :a3ti ale* alta @ -n urmatoarele sase luni, su" -ndrumarea *ri)ulie a doamnei P(elps, 9atilda citise urmatoarele carti ; Nickolas Nickleby de C(arles DicCens Oliver Twist de C(arles DicCens Jane yre de C(arlotte !ronte M!ndrie si "re#$decata de Dane Austin Tess %&'rbervilles de '(omas $ard% (im de 0ud%ard Giplin* Om$l invi)ibil de $. ?. Wells

*atr!n$l si Marea de 0rnest $emin*>a% Str$+$rii m!niei de Do(n :tein"ecC 0ra o lista 8ormida"ila si doamna P(elps devenise tot mai plina de uimire si de 8ericirea acestei realizari, dar era pro"a"il un lucru "un 8aptul ca nu se lasa cu totul transportata de toate acestea. Aproape oricine altcineva, martor ai acestor realizari ale unui copil .& att de mic, ar 8i 8ost tentat sa 8aca vlva mare si sa -mprastie vestea -n tot satul si mai departe. Dar nu doamna P(elps. 0ra o persoana care3si vedea de tre"urile ei, si care descoperise de multa vreme ca rareori merita sa te amesteci -n tre"urile altora. 3 Domnul $emin*>a% spune multe lucruri pe care nu le -ntele*, -i spuse 9atilda. 9ai ales despre "ar"ati si 8emei. Dar -mi place 8oarte mult c(iar si asa. Din 8elul cum povesteste am sentimentul ca ma a8lu si eu acolo si ca urmaresc -ntmplarile, la 8el ca persona)ele din carte. 3 2n scriitor "un reuseste -ntotdeauna asta, zise doamna P(elps. /3are nimic daca simt parti pe care nu .6 le -ntele*i. :tai de o parte si lasa cuvintele sa te -ncon)oare, ca o muzica. 3 Da, da. 3 stiai ca "i"liotecile pu"lice ca asta -ti dau posi"ilitatea sa -mprumuti carti si sa le iei acasa 7 3 /3am stiut, zise 9atilda. As putea si eu sa -mprumut 6@ 3 !ine-nteles, zise doamna Plielps. Dupa ce ale*i o carte vino cu ea la mine sa 8ac o 8isa si o poti lua acasa pentru doua saptamni. Poti sa iei mai multe odata daca vrei. De atunci -nainte 9atilda vizita "i"lioteca o data pe saptamna sa ia carti noi si sa le -napoieze pe cele vec(i. 9icul ei dormitor devenise acum "i"lioteca si acolo -si petrecea cele mai multe dupa3 amieze, deseori cu o cana de cacao ln*a ea. /u era su8icient de -nalta ca sa a)un*a la cele necesare -n "ucatarie, dar pastrase -n curte o cutie pe care acum o adusese -nauntru, pe care se urca ca sa a)un*a la cele ce3i tre"uiau. De cele mai multe ori -si 8acea cacao cu lapte -ncalzind laptele pe cuptor -nainte de a3l amesteca cu celelalte in*rediente. Alteori pre*atea o supa sau alta "autura calda. 0ra placut sa
.7
2 3 c. 66

ai"a o "autura calda -n camera ei, cnd statea sin*ura si citea -ntr3o casa pustie. Cartile o transportau -ntr3o alta lume, printre oameni e1traordinari, care traiau vieti palpitante. Calatorise ast8el cu cora"ii din vremuri -ndepartate cu Joseph Conrad, -n A8rica, cu 0rnest Hemingway, si -n Endia cu Gud%ard Giplin*. Calatorise -n toata lumea st-nd de 8apt -n camaruta ei, -ntr3un sat en*lezesc.
.+

D. WormvHood, marele vnzator de masini


Parintii 9atildei aveau o casa destul de 8rumoasa, cu trei dormitoare la eta), si su8ra*eria, camera de zi si "ucataria la parter. 'atal ei era vnzator de masini de mna a doua si se descurca "ine cu asta.

3 0ume*us, zicea el cu mndrie. 0ste unul din secretele succesului meu. si nu ma 3costa nimic. EE iau *ratis de la 8a"rica. 3 :ila ce3l 8olosesti@ 3 -ntre"ase 9atilda. 3 $a 7 'e intereseaza pe tine 7 3 raspunseAel. 3 0u vad cum rume*usul te poate a)uta sa vinzi masini de mna a doua, taticule. 3 Asta pentru ca ai o minte de *sca, zise el. /u vor"ea 8oarte 8rumos, dar 9atilda era o"isnuita cu asta. ,a 8el stia ca tatalui ei -i placea sa se laude, si3l provoca 8ara )ena. 3 're"uie sa 8ii 8oarte destept ca sa 8olosesti ceva care nu costa nimic, zise ea. As vrea sa pot si eu sa 8ac asa ceva. 3 /3ai sa poti, raspunse el. 0sti prea prostovana pentru asta. Dar am sa3i spun 8ratelui tau 9iCe despre ce este3 vor"a, pentru ca el o sa3mi 8ie partener de a8aceri -ntr3o zi. E*nor-nd3 o pe 9atilda, se -ntorsese spre "aiat si zisese ; 3 :unt *ata -ntotdeauna sa cumpar o masina dupa ce un do"itoc i3a stricat vitezele -n asa (al, ca nu se mai poate 8ace nimic cu ele si crie ca dracu .. = iau 8oarte ie8tin. Pe urma, tot ce am de 8acut este sa amestec niste rume*us cu uleiul din cutia de viteze, si mer*e ca unsa 7 3 si ct timp o sa tina pna -ncepe sa crie din. nou @ 3 -ntre"ase 9ic(ael.
20

3 :u8icient de mult ca sa a)un*a cu ea la o distanta mare, -i raspunse rn)ind. <reo .&0 Cm. 3 Dar asta este necinstit, taticule, zisese 9atilda. 0ste -nselatorie. 3 /imeni n3a a)uns vreodata "o*at 8iind cinstit, zise el. Clientii e1ista ca sa 8ie pacaliti. Domnul Worui>ood era un "ar"at scund cu o 8i*ura ca de so"olan, dintii din 8ata iesindu3i de dupa mustata soriceasca. -i placea sa poarte )ac(ete -n carouri mari -n culori vii si cravate, de o"icei *al"ene sau verzi. 3 :au Cilometra)ul, de e1emplu, continua el. =rice om care cumpara o masina de mna a doua vrea sa stie primul lucru cti Cilometri au 8ost 8acuti cu ea, nu @ 3 Da, raspunse "aiatul. 3 Asadar cumpar o ra"la care are 300 de mii de Cm pe indicator. = iau ie8tin pentru ca nimeni nu cumpara o masina att de uzata, nu @ Dar la masinile din ziua de azi nu mai poti sa scoti vitezometrul a8ara si sa aran)ezi ci8rele, cum se 8acea acum zece ani. :unt 8i1ate -n asa 8el -nct e imposi"il sa3ti "a*i nasul, dect doar daca esti cine stie ce smec(er de ceasornicar. Asa ca, ce 8ac 8 -mi 8olosesc creierul, "aiete, asta 8ac 7 3 Cum @ 3 -ntre"a 9ic(ael 8ascinat. Parea ca mostenise de la tatal sau placerea de a 8i necinstit. 3 :tau si ma *ndesc cum as putea sa 8ac indicatorul sa arate zece mii de Cm -n loc de 300 de mii de Cm, 8ara sa des8ac vitezometrul -n "ucati. 0i "ine, daca as mer*e -napoi cu masina su8icient de mult, atunci as o"tine asta 8iindca numerele se sc(im"a -napoi, mi3i asa @ Dar cine poate sa mear*a -napoi mii si mii de Cilometrii @ /u se poate 7 3 !ine-nteles ca nu, zisese 9ic(ael. 3 Asa ca ma scarpin -n cap, zise tatal. -mi 8olosesc creierul 7 Cnd ai norocul sa ai un creier ca al meu. tre"uie sa -l 8olosesti 7 si dintr3o data -mi veni raspunsul. <a spun, m3am simtit cum tre"uie sa se 8i simtit tipul aia care a descoperit penicilina. 0vrica 7 3 am stri*at. Asta este 7

3 si ce3ai 8acut, tata@ 3 -ntre"ase "aiatul. 2. 3 <itezometrul, zisese domnul Worm>ood, este le*at de un ca"lu care este cuplat cu un altul la rotile din 8ata. -n primul rnd am deconectat ca"lul acolo unde se unea cu rotile din 8ata. Pe urma am luat un "ur*(iu electric din alea de mare viteza si l3am cuplat la capatul ca"lului -n asa 8el -nct atunci cnd se -nvrteste se transmite prin ca"lu invers. Ati -nteles pna acum7 9a urmariti@ 3 Da, taticule, raspunse tnarul 9ic(ael. 3 !ur*(iele astea se -nv-rt cu o viteza teri"ila, zisese tatal, asa ca atunci cnd pornesc "ur*(iul, numerele de pe Cilometra) se sc(im"a mer*-nd -napoi cu o viteza 8antastica. Pot sa iau 70 Cm de pe Cilometra) cu "ur*(iul meu de mare viteza -n cteva minute. si cnd am terminat trea"a, masina a parcurs numai zece mii de Cilometri si e *ata de vndut. 60 aproape noua6 ii spun clientului. 6De a"ia are zece mii. A apartinut unei "atrne care o 8olosea numai de doua ori pe saptamna pentru cumparaturi.6
22

3 C(iar poti sa -ntorci Cilometra)ul -napoi cu un "ur*(iu electric @ 3 -ntre"ase tnarul 9ic(ael. 3 <a spun secrete de comert, zisese tatal. Asa ca nu vor"iti cu nimeni altcineva despre asta. /u vreti sa ma vedeti la prnaie, nu . 3 /u spun la nimeni, zisese "aiatul. Faci asta la multe masini@ 3I3 Fiecare masina care -mi a)un*e -n mna primeste acest tratament. 'oate au Cilometra)ul su" zece mii de Cilometrii -nainte de a 8i o8erite la vnzare. si cnd te *ndesti ca asta este inventia mea, zise tatal cu mndrie. si mi3a adus ceva "anisori 7 9atilda care ascultase toata povestea cu mare atentie zise ; 3 Dar tata, asta este mai necinstit dect c(iar povestea cu rume*usul 7 0ste dez*ustator 7 -nseli -ncrederea oamenilor 7 3 Daca nu3ti place, atunci n3ai dect sa nu man3nnci mncare din casa asta, zise tatal. ! cumparata din pro8ituri. 3 :unt "ani murdari, zise 9atilda. 2rasc asta 7 Doua pete rosii aparura pe o"ra)ii tatalui.
23

3 Cine dracuA crezi tu ca esti@ Ar(iepiscopul d Canter"ur%, sa3mi v .73.7*623r or"esti inie de cinste @ 0sti o *sca proasta care n3are nici cea mai mica idee despre ce vor"este 7 3 Ai dreptate, $arr%, zise mama, si apoi spre 9atilda ; Ai o"razul *ros, sa vor"esti asa tatalui tau Acum tine3ti *ura aia rea -nc(isa, sa putem urmi pro*ramul de la televizor -n liniste. :e a8lau -n camera de zi mnc-ndu3si cina *enunc(i -n 8ata televizorului. Cina era de o"icei -n 8a televizorului -n casolete de staniol cu compartimente separate pentru mncare cu carne, carto8i 8ierti si mazare, asa cum erau cumparate de la ma*azin. Doamna Worm>ood mesteca mncarea cu oc(ii lipiti de ecranul televizorului, uit-ndu3se la un serial comic american. 0ra o 8emeie *rasuna cu parul vopsit platinat, la radacina caruia se vedea o parte crescuta de culoarea "lanii de soarece. :e 8arda a"undent si avea una din acele constitutii ne8ericite, -n care carnea e parca le*ata c s8oara, sa nu cada de pe corp. i 3 9amico, zise 9atilda, pot mnca -n su8ra*eri ca sa pot citi la masa -n timp ce mannc7
24

3 /u poti, o repezi tatal aranendu3i o privire ta Cina este o reuniune de 8amilie si nimeni nu se ridica de la masa pna nu se termina. 3 Dar noi nu suntem la masa, zise 9atilda. 7:'u stam niciodata la masa. -ntotdeauna mncam pe *enunc(i -n 8ata televizorului. 3 si ce este rau la uitatul la televizor, pot sa te -ntre"@ 3 zise tatal. <ocea -i devenise dintr3 o data moale si amenintatoare, periculoasa. 9atilda nu avu cura)ul sa3i raspunda, asa ca tacu. :imtea 8uria clocotind -nauntrul ei. stia ca era rau sa3si urasca parintii asa, dar -i venea Jreu sa3i priveasca alt8el. 'oate lecturile pe care le avusese pna atunci -i dadusera o viziune asupra vietii pe care ei n3o avusesera niciodata . /umai putin daca ar 8i citit din DicCens sau Giplin* si si3ar 8i dat seama ca puteai sa iei si altceva de la viata -n a8ara de a -nsela oamenii si de a te uita la televizor. 9ai era si altceva Esu3i placea sa i se spuna -ntruna ca era proasta si nestiutoare cnd ea stia "ine ca nu era asa. :upararea ei clocoti din ce -n ce mai tare, pna cnd, st-nd -n pat -n seara aceea lua o (otarre. $otarse ca ori de cte ori mama sau tatal ei erau nedrepti cu ea, sa ie -ntoarca spatele -ntiB3ian 8el sau altul. = mica victorie sau doua ar a)uta3o sa3i tolereze si s3o prote)eze de attia nervi. 're"uie sa va amintesc ca ea nu avea -nca cinci ani si nu este usor pentru cineva att de mic sa o"tina victorii -n 8ata unor oameni mari si puternici. Dar c(iar si asa, era (otarta sa -ncerce. 'atal ei, dupa tot ce se -nt-mplase -n seara aceea, era primul pe lista.
25

Palaria si lipiciul
-n dimineata urmatoare, cu putin -nainte ca tatal ei sa plece la ne8ericitul lui *ara), 9atilda se strecura -n (ol si3i lua palaria pe care o purta -n 8iecare zi, sa mear*a la lucru. :e ridicase pe vr8uri ct mai mult putu si cu un "aston, de3a"ia, de3a"ia reusise s3o ia de pe cuier. Palaria era una din acelea turtite, din piele de porc, cu o pana de rata -ntr3o parte. 'atal ei era 8oarte mndru de ea 8iindca avea impresia ca3i dadea o aliura de om -ndraznet si 8ara *ri)i, mai ales cnd o purta pe3o parte, cu )ac(eta -n carouri si cravata verde. 9atilda, tin-nd palaria -ntr3o mna si vin tu" de clei din acela care lipeste orice -n cealalta, -ncepu sa stoarca tu"ul si aseza o liniata 8oarte 8ina de lipici de )ur -mpre)urul mar*inii, -nauntrul palariei. Pe urma puse cu *ri)a palaria -napoi -n cuier cu a)utorul "astonului. Planuise din timp operatiunea cu atentie, ast8el -nct palaria 8u -napoi -n cuier cnd tatal ei se ridica de la masa dupa micul de)un. Domnul Worm>ood nu o"servase nimic cnd -si pusese palaria, dar cnd a)unsese la *ara) n3o mai putu da )os. Cu cleiul acela nu era de *lumit, -ti lua pielea de pe cap daca tra*eai mi tare. si cum domnul Worm>ood nu voia sa3si 8aca asa ceva cu mna lui, nu putu dect sa stea cu palaria pe cap toata ziua, c(iar cnd punea rume*us -n ulei sau cnd aran)a Cilometra)ul cu "ur*(iul electric. -ntr3un e8ort de a salva aparentele, luase o atitudine de*a)ata, spei-nd ca lucratorii sa creada ca asa avusese el c(e8 sa3si tina palaria pe cap toata ziua doar ca sa se distreze, ca *an*sterii din 8ilme. Cnd a)unsese seara acasa tot nu3si putuse lua palaria din cap.
26

3 'ermina cu prostiile, -i spuse sotia sa. Kino3i coace ca ti3o scot eu 7 'rase scurt, dar cu putere, de palarie si domnul Worm>ood dadu drumul la un tipat de rasunara *eamurile. 3 Auu 7 3 stri*a el. Gu tra*e asa 7 Da3i drumul7 o sa3mi iei pielea de pe )umatate de 8runte 7 9atilda, cui"arita -n 8otoliu ca de o"icei, se uita de dupa mar*inea cartii cu oarecare interes. 3 Ce s3a -ntmplat, taticule@ 3 zise ea. Li s3a um8lat capul, sau ce 'atal se uita la ea cu o mare suspiciune, dar nu zise nimic. Doamna WormAvood zise ; 3 're"uie sa 8ie clei. M3are ce sa 8ie altceva. :a3ti 8ie -nvatatura de minte sa nu mai um"li cu lucruri periculoase ca asta. Presupun c3ai vrut sa3ti lipesti -nca o pana la palarie. 3 :ici n3am atins porcaria de clei7 3 stri*a domnul Worm>ood. :e -ntoarse si se uita 8i1 la 9atilda, care3i -ntoarse privirea cu oc(ii ei mari caprui si nevinovati. 3 're"uie sa citesti etic(eta de su" tu" -nainte sa te apuci de ceva. -ntotdeauna tre"uie sa urmezi instructiunile de pe etic(eta, continua ea. 3 Ce dracuA tot spui acolo, scorpie tmpa @ 3 stri*a domnul Worm>ood, tin-ndu3se "ine de palarie ca sa nu cumva sa3i mai vina ideea sa tra*a de ea. Crezi ca sunt att de idiot sa3mi lipesc singur palaria de cap .
28

7 'r, "aietel caiAe sta mai )os pe strada zise t2da si3a pus niste clei dintr3asta pe de*et 8ara N stie ce este si pe urma si3a "a*at de*etul -n nas Domnul Worm>ood sari -n sus 3 si ce s3a mt-mplat cu el @ 3 se precipita el. z J A6a 8a'as lipit to nasA zise atilda, si t 8Oa < ! saPtamna. 'oata lumea -i spunea

rtu88
2"

J m:76 dar d 9

rt

3 Asa3i tre"uie, zise doamna Worm>ood. E:'u tre"uia sa -si "a*e de*etul -n nas. 0 un o"icei urt. Daca toti copiii ar avea clei pe de*et nu si3ar mai "a*a nici3unul de*etul -n nas. 3 si oamenii mari mai 8ac asta, mamico, zise 9atilda. 'e3am vazut pe tine ieri -n "ucatarie. 3 'e ro* sa termini, zise doamna Worm>ood 8ac-ndu3se rosie la 8ata. Domnul Worm>ood tre"ui sa3si tina palaria pe cap tot timpul cnd mncara cina -n 8ata televizorului. Arata cara*(ios si ramase tot timpul tacut. Cnd se pre*ati de culcare -ncerca din nou sa3si scoata palaria. -l a)uta si doamna Worm>ood, dar nu era posi"il. 3 Acum cum o sa3mi 8ac dusul@ 3 -ntre"a el. 3 're"uie sa renunti, ca n3ai -ncotro, -i spuse sotia. 9ai trziu, cnd se uita la sotul ei scund si sla" -n pi)amaua cu dun*i violete si cu palaria de porc pe cap um"l-nd -ncoace si3ncolo prin dormitor, se *ndi ca arata -ntr3un (al 8ara de (al si ca mi era *enul de "ar"at la care sa viseze sotia lui.
30

Domnul Worm>ood descoperise ca cel mai rau lucru -n le*atura cu a avea o palarie lipita de cap, era sa 8ii 8ortat sa dormi cu ea. P:'u era nici un c(ip sa3si aseze capul, con8orta"il,

pe perna. 3 /u te mai a*ita atta, -i spuse sotia dupa ce se -nvrtise -n pat vreo ora. Cred ca pna mine dimineata se mai desprinde si o s3o putem scoate usor. Dai. nu se desprinse si nici n3o putura scoate usor, asa da doamna Worm>ood lua o 8oar8eca si taie palaria pe ln*a cap, "ucatica cu "ucatica, -nti partea de sus si apoi mar*inea. 2nde partea dinauntru a palariei se lipise de par, pe lateral si la spate, tre"ui sa taie si parul pna la piele, asa -nct, cnd termina, domnul Worm>ood avea un cerc al" -n )urul capului, ca un 8el de calu*ar. Ear -n 8ata, unde palaria 8usese lipita direct de piele, ramasesera mici "ucatele maronii de piele de porc care nu se stie cte spalaturi le3ar 8i -nlaturat. ,a micul de)un 9atilda -i spuse ; 3 're"uie sa -ncerci sa3ti scoti "ucatelele alea de pe 8runte, taticule. Arata ca si cum ai avea o sumedenie de insecte maronii um"l-nd pe tine. = sa zica lumea ca ai paduc(i. 3 'aci din *ura A. 3 se z"orsi tatal. Line3ti a8urisita aia de *ura -nc(isa 7 .. .Q3..3 2na peste alta, 9atilda era multumita. Dar stia ca cu asta m83i daduse tatalui ei o lectie pentru totdeauna.

Fantoma
Dupa episodul cu cleiul -n 8amilia Worm>ood se asternuse o atmos8era de calm relativ. 0ra clar ca e1perienta -l scuturase nitel pe domnul Wornr>ood, care pentru o scurta perioada paru sa3si piarda c(e8ul de a se mai lauda sau de a mai 8ace pe stapnul. Dar nu tinu mult si -ncepu din nou. Pro"a"il ca avusese o zi mai proasta la *ara) si nu vnduse destule masini de mna a doua aran)ate cum .stia el. :unt multe lucruri care3l pot 8ace pe un "ar"at irita"il acasa, dupa o zi proasta la servici, si -n mod normal o sotie sensi"ila sesizeaza semnalele de 8urtuna si3l lasa -n pace pna se linisteste. Cnd -n a?ea seara domnul Worm>ood a)unsese acasa venind de la *ara), avea 8ata -ntunecata ca un nor de 8urtuna si cineva avea sa 8ie calul de "ataie -n curnd. :otia recunoscu semnalele imediat si disparu. Domnul Worm>ood intra -n camera de zi unde 9atilda statea *(emuita -n 8otoliu, complet a"sor"ita de cartea pe care o citea. Domnul Worm>ood dadu drumul la televizor. 0cranul se lumina si aparu ima*inea. Domnul Worm3 >ood se uita la 9atilda. Fetita nu se miscase. :e o"isnuise sa se poata concentra -n ciuda z*omotului care venea de la televizor. Continua sa citeasca si, dintr3un anume motiv -l -n8urie pe tatal ei. Pro"a"il ca 8uria -i crescuse 8iindca o vazuse ca3i 8acea placere un lucru dincolo de puterea lui de -ntele*ere. 3 -N$ te opresti niciodata din cititul ala 8 3 se rasti el. 3 A, "una, taticule 7 3 zise 9atilda. Ai avut o zi azil 3 Ce3i porcaria asta . 3 zise smul*-ndu3i cartea din mna.
3

3 c, 66

33

3 7/u e porcarie, e 8oarte 8rumoasa. :e c(eama "onei$l Roscat. 0 scrisa de Do(n :tein"eeC, un scriitor american. De ce nu -ncerci s3o citesti @ = sa3ti placa. , 3 ?unoi zise domnul Worm>ood. Daca e scrisa de un american, si*ur e *unoi. 'oti scriu la 8el.

3 E:8u, taticule, e minunata, pe cuvnt 7 0ste despre.. . 3 P:u vreau sa stiu despre ce este , latra el. 93am saturat de cititul asta al tau 7 Du3te si 8a ceva cu 8olos 7 Dintr3o data -ncepu sa rupa 8oile din carte si sa le mototoleasca -n *(emotoace pe care le zv-rlea -n cosul de *unoi. 9atilda -n*(eta de oroare. 'atal continua cu 8urie si, de data asta numai era nici un du"iu ca era cuprins.
84
#$%%

de un 8el de invidie. Cum -ndrazneste, parea sa spuna el cu 8iecare pa*ina rupta, cum -ndrazneste sa3i placa sa citeasca cnd eu nu pot @ Cum -ndrazneste @ 3 Asta e o carte de la "i"lioteca 7 3 pln*ea 9a3tilda. -su este a mea 7 're"uie s3o duc -napoi doamnei P(elps 7 3 Atunci o sa tre"uiasca sa cumperi alta, nu3i asa @ 3 zise tatal smul*-nd mai departe pa*inile. = sa tre"uiasca sa3ti economisesti "anii de "uzunar pna este su8icient -n pusculita ca sa cumperi una noua pentru dra*a ta doamna P(elps 7 Cu asta arunca coperta ramasa *oala -n cos si iesi Rm camera las-nd televizorul aprins. Cei mai multi copii -n situatia 9atildei ar 8i (o(otit / plns. Dar ea nu 8acu asta. !amase nemiscata, al"a la Fta si plina de *nduri. Parca ar 8i -nteles ca plnsul si /ervii nu a)uta la nimic. Asa cum spusese cndva /apoleon, sin*urul lucru inteli*ent pe care poti sa3l 8aci cnd
85

esti atacat este sa contraataci. 9intea minunata si su"tila a 9atildei era de)a la lucru sa *aseasca o alta pedeapsa potrivita pentru un tata asa de veninos. Planul care -ncepuse acum sa se 8ormeze -n mintea ei depindea de ct de adevarat era ca papa*alul lui Fred vor"ea 8oarte "ine, asa cum se laudase el. Fred era un prieten al 9atildei. 0ra un "aietel de sase ani care statea dupa colt si care de multa vreme se tot lauda cu un papa*al e1traod iliar pe care i3l daduse tatal Eni. -n dupa3an.BQJB urmatoare, imediat ce doamna Worm>ooa plecase cu masina pentru o noua partida de "in*o, 9atilda porni spre casa lui Fred sa investi*(eze. !atu la usa si cnd acesta -i desc(ise -l -ntre"a daca vroia sa3i arate si ei e1traordinarul papa*al. Fred -u
3&

-ncntat si o conduse -n camera lui, unde -ntr3adevar *e a8la un papa*al minunat, al"astru cu *al"en. 3 -l vezi @ 3 zise Fred. li c(eama C(ooper. 3 Fa3l sa vor"easca, zise 9atilda. 3 /n poti sa3l 8aci sa vor"easca, raspunse Fred. 're"uie sa ai ra"dare. <or"este cnd are el c(e8. -i 8acura de lucru astept-nd. Dintr3o data papa*alul zise ; 3 :alutare, salutare, salutare 7 :una e1act ca o voce omeneasca. 3 01traordinar 7 3 zise 9atilda. Ce altceva poate sa mai spiina 8 3 Sornaie3mi oasele 7 zise papa*alul 8ac-nd o imitatie a unei voci cavernoase.

Sornaie3mi oasele 7 3 9ereu spune asta, -i spuse Fred. 3 Ce mai poate sa spuna 8 3 -ntre"a 9atilda. 3 Asta este tot ce stie, zise Fred. Dar este e1traordinar, nu3i asa @ 3 zise Fred. 3 0 8a"ulos, zise 9atilda. 9i3l -mprumuti si mie pentru o noapte @ 3 D/u, zise Fred. -uci nu te *ndi7 3 -ti dau toti "anii mei de "uzunar pe saptamna viitoare, zise 9atilda. Asta era altceva. Fred se *ndi pentru cteva secunde. 3 !ine, zise el. Daca3mi promiti ca mi3l adunei -napoi mine dimineata. 9atilda se -ntoarse acasa ducnd colivia cu amndoua minile. 0ra un camin -n su8ra*erie si 9atilda se c(inui sa potriveasca colivia -n (ornul caminului, 8erita la vedere. 3s8u 8u prea simplu, dar reusi -n cele din urma. 3 :alutare, salutare, salutare 7 3 zise papa*alul din ascunzatoare. :alutare, salutare 7 3 'aci din *ura, ne"unule 7 3zise 9atilda si pleca sF se spele pe mini de 8unin*ine. En seara aceea, pe cnd mama, tatal, 8ratele si 9atilda mncau cina ca de o"icei -n camera de zi, -n 8ata televizorului, o voce clara se auzi din (ol venind din su8ra*erie ; 3 :alutare, salutare, salutare 7 3 $arr%, stri*a mama 8ac-ndu3se al"a la 8ata. 0 T! casa 7 Am auzit o voce 7
3'

38

3 si eu, zise 8ratele 9a8ildei. 9atilda sari si -nc(ise televizorul. 3 :ss 7 3 zise ea. Ascultati 7 TDimeni nu mai mnca si asculta cu atentie. 3 :alutare, salutare, salutare 7 3 se auzi iar. 3 Ati auzit @ 3 sopti 8ratele 9atildei. 3 :unt (oti, sopti mama. :imt -n su8ra*erie 7 3 Asa cred, zise tatal stnd mai deoparte -ncordat. 3 Du3te si prinde3i $arr% 7 3 suiera mama. Du3te si prinde3i asupra 8aptului 7 Domnul Worm>ood nu se misca. D:'u parea ca se *ra"este sa3i prinda si sa devina erou. :e 8acuse *ri la 8ata. A 3 $aide 7 3 suiera mama. Pro"a"il ca vor ar*intaria. 'atal -si sterse *ura cu servetelul -ntr3un *est de nervozitate. 3 $ai sa mer*em cu totii sa vedem 7 3 zise el. 3 $ai atunci, zise 8ratele D9tildei. $aide mama 7 9ama lua un 8ier lun* de ln*a camin. 'atal apuca o crosa de *ol8 dintr3un colt. Fratele apuca o veioza si o scoase din priza. 9atilda lua cutitul cu care mncase si toti patru se strecurara prin usa su8ra*eriei, tatal ultimul dintre ei.
'd&fr ((

3+

3 :alutare, salutare, salutare 7 3 zise vocea din nou. 3 $aideti 7 3 stri*a 9atilda si dadu "uzna -nauntru cu cutitul ridicat. 9inile sus 7 <3 am prins 7 3 stri*a ea. Ceilalti o urmara 8lutur-ndu3si armele. Apoi se oprira. :e uitara de )ur -mpre)ur si nu era nimeni. 3 -8u e nimeni aici, zise tatal usurat. 3 ,3am auzit, $arr%, zise mama -nca tremur-nd. E3am auzit clar vocea si ai auzit3o si tu 7 3 :unt si*ura ca l3am auzit 7 stri*a 9atilda. 0 aici undeva 7 -ncepu sa caute dupa canapea, dupa perdele. Atunci vocea se auzi din nou, moale -n8ricosatoare ; 3 Sornaie3mi oasele7
40

3 se auzi. Sornaie3mi oasele 7

'oti sarira in sus, inclusiv 9atilda, care era o "una actrita. :e uitara de )ur -mpre)ur, dar din nou nu era nimeni. 3 0 o 8antoma 7 3 zise 9atilda. 3 Doamne a)uta3ne 3 stri*a mama prinzndu3si *otul de dupa *t. 3 0 precis o 8antoma, zise, 9atilda. Am mai auzit3o pe aici. Camera asta e "ntuita de 8antome. 0u credeam ca voi stiti7 3 :alveaza3ne7 3 stri*a doamna Worm>ood aproape su*rum-ndu3si sotul. 3 :a plecam de aici, zise tatal, mai *ri ca niciodata. 'oti iesira tra*-nd usa dupa ei. Dupa3amiaza zilei urmatoare, 9atilda reusi sa scoata papa*alul nevatamat dar plin de 8unin*ine din (orn si iesi a8ara din casa, 8ara sa 8ie vazuta. -l scoase prin usa din spate si 8u*i cu el la casa lui Fred. 3 :3a comportat cum tre"uie @ 3 -ntre"a Fred. 3 /e3am distrat *rozav cu el, zise 9atilda. Parintilor mei le3a placut la ne"unie.
.

Aritmetica
9atilda si3ar 8i dorit ca parintii ei sa 8ie "uni si iu"itori, -ntele*atori, onora"ili si inteli*enti. Faptul ca nu erau nimic din toate astea, era ceva ce 9atilda tre"uia sa tolereze. Dar nu era usor. TDoul )oc de a3i pedepsi, pe unul dintre ei sau pe amndoi, ori de cte ori o raneau su8leteste, -i 8acea viata mai mult sau mai putin suporta"ila. Fiind 8oarte mica si nea)utorata, sin*ura putere pe care o avea asupra lor, era puterea mintii ei. Cu inteli*enta ei ascutita putea sa3i -nvrteasca pe amndoi. Dar adevarul este ca -n orice 8amilie o 8etita de cinci ani tre"uie sa 8aca ceea ce i se spune, orict de a"surde ar 8i ordinele primite. Asa ca tre"uia sa mannce cina de pe tava -n 8ata plictisitoarei cutii a televizorului. 're"uia sa stea sin*ura acasa -n 8iecare dupa3amiaza a saptamnii, si oricnd i se spunea sa taca din *ura, tre"uia sa taca din *ura. :upapa ei de si*uranta care o a)uta sa nu3si ia cmpii, era placerea de a inventa si de a coace acele splendide pedepse, dar cel mai placut lucru era ca ele -si 8aceau e8ec tul pentru o perioada scurta de timp. 'atal ei -n special, devenea mai putin cocos si mai

suporta"ili pentru cteva zile dupa ce primea doza din medicamentul ma*ic al 9atildei. Povestea cu papa*alul -n (orn, -n mod olar -i linistise pe amndoi considera"il, pentru o perioada mai lun*a de o saptamna, 8scndu3i sa se comporte civilizat 8ata de 9atilda -n comparatie cu modul lor o"isnuit. Dar. din pacate, asta nu tinu mult. 2rmatoarea scnteie aparu -ntr3o seara, -n camera de zi. Domnul Worm>ood de3a"ia se -ntorsese de la lucru. 9atilda si 8ratele ei asteptau
42

linistiti pe canapea ca mama sa le aduca o"isnuitele tavi cu cina. 'elevizorul nu era aprins. Domnul Worm>ood -si 8acu aparitia -ntr3un tipator costum -n carouri si cu o cravata *al"ena. Carouri-e mari portocalii cu verde ale )ac(etei si pantalonilor suparau la vedere. Arata ca se8ul celui mai sarac "irou de pariuri, -m"racat pentru nunta 8ica3sii si era -ncntat de el -nsusi -n seara aceea. :e aseza -n 8otoliu si 8rec-ndu3si minile se adresa 8iului sau ; 3 9ai "aiete, zise el, tatal tau a avut astazi o zi ct Pe poate de "una. :unt mult mai "o*at acum dect eram azi dimineata. Am vndut nu mai putin de cinci masini astazi, 8iecare cu un pro8it 8rumusel. Uume*us -n cutia de viteV.o, "ur*(iu electric la vitezometru, o arun3 catura de vopsea ici, una colo si alte cteva trucuri din astea si nata8letii se "ateau sa le cumpere. :coase o "ucata de (rtie din "uzunar si -ncepu s3o studieze. 3 Asculta, "aiete, zise el, adres-ndu3se 8iului sau si i*nornd3o pe D9atilda. Avnd -n vedere ca o sa intri -n a8aceri -ntr3o zi, tie"uie sa stii sa socotesti pro8iturile pe care le 8aci la s8rsitul 8iecarei zile. Ea o 8oaie de (rtie si un creion si (ai sa vedem ct esti de destept. !aiatul iesi ascultator din camera si se -ntoarse cu materialele cerute. 3 :crie asa, zise el, citind din "ucata lui de (rtie. 9asina nr. . a 8ost cumparata de mine cu 27# de lire si vnduta cu 2& de lire. Ai scris @ !aiatul de zece ani scrisese cele doua valori -ncet, cu *ri)a. 3 9asina nr. 2, continua el, m3a costat .#0 de lire si am vndut3o cu 760. Ai scris 7 . 3 Da, tata, zise "aiatul. 3 9asina nr. 3 m3a costat $E lire si am vndut3o cu +++ lire si &0 de pence. 3 9ai spune3mi o data, zise "aiatul. =u ct ai vndut3o . 3 +++ lire si &0 de pence, zise tatal. si asta, apropo, este un truc inteli*ent de dus de nas cumparatorul. /iciodata sa nu ceri suma rotunda. -ntotdeauna spui ceva mai putin. -8u spui .000 de lire. :pui +++ de lire
43

si := deApence. :una mult mai putin, dar iii realitate nu este. Enteli*ent, nu@ 3 Foarte, zise "aiatul. 0ste sclipitor, tata 7 3 9asina nr. a costat #6 de lire, era o ra"la, si am vndut3o cu 011 lire si &0 pence. 3 :pui prea repede, zise "aiatul scriind numerele. Asa. Am scris. 3 9asina nr. & a costat 637 de lire si am vndut3o cu .6 +,&0 . Ai scris, "aiete@
44

3 Da, tata, zise "aiatul cur"at deasupra (rtiei si scriind. 3 Foarte "ine, zise tatal, Acum calculeaza pro8itul pe 8iecare masina si 8a totalul. Pe urina o

sa poti sa spui ct a csti*at sclipitorul tau tata -n total astazi. 3 0 mult de socotit, zise "aiatul. 3 !ine-nteles ca e mult, zise tatal. Dar cnd esti -n a8aceri importante ca asta, tre"uie sa 8ii as -n aritmetica. 0u am un computer -n cap. 9i3a luat mai putin de zece minute sa rezolv asta. 3 <rei sa spui ca ai socotit -n cap, tata @ 3 -ntre"a "aiatul minun-ndu3se. 3 E:'u, nu c(iar asa, zise tatal. -simeni nu poate sa 8aca asta. Dar nu mi3a luat mult. Cnd termini, spune3mi ct crezi tu ca am 8acut pro8it -n total astazi. Am totalul 8inal scris aici, si am sa3ti spun daca ai 8acut "ine. 3 'ata, ai 8acut e1act 303 si &0 de pence -n total, zise 9atilda. 3 /u te amesteca, zise tatal. Fratele tau si cu mine discutam 8inante. 3 Dar, tata 3. . 3 'aca3ti *ura 3 zise tatal. ?(icesti si 8aci pe desteapta 7 3 2ita3te la raspuns, tata, zise 9atilda cu "lndete. Daca ai calculat corect tre"uie sa ai 303 si &0 de pence. Att ai pe (rtie @ Domnul Wormo>ood se uita la 8oaia de (rtie si -ntepeni.
&

'acu. Dupa un timp spuse ; 3 9ai spune o data. 3


)t*,

303 si &0, zise 9atilda.

Din nou se 8acu liniste. Apoi 8ata tatalui se 8acu rosie staco)ie. 3 :unt si*ura ca atta e, zise 9atilda. 3 'u . W 3 parsivenie mica 7 3 stri*a dintr3o data tatal, -ndreptnd -nspre ea amenintator de*etul aratator. 'e3ai uitat pe 8oaie 7 Ai citit din ce3aveam eu aici 7 3 'aticule, sunt -n cealalta parte a camerei, cum as 8i putut sa vad @ 3 P:Fu ma prosti pe mine 7 3 stri*a el. :i*ur ca ai vazut 7 're"uie sa 8i vazut 7 /imeni n3ar 8i putut sa dea un raspuns asa, mai ales o 8ata 7 0sti o e1croaca mica, domnisoara, asta esti7 = e1croaca si o mincinoasa l -n acel moment mama intra duc-nd o tava mare eu pami portii de mncare pentru cina. De data asta era pe.Jte cu carto8i pra)iti, pe care le cumparase de la ma*azinul din colt, *ata pra)ite, -n drum spre casa, de la "in*o. :e pare ca )ocurile de "in*o o epuizau -n asa masura pe doamna Worm>ood, att 8izic ct si emotional, -nct nu+i mai ramnea su8icienta ener*ie sa *ateasca sin*ura cina. Ast8el -nct, daca nu era mneaie cumparata, con*elata si -ncalzita, atunci si*ur ei a peste cu carto8i pra)iti.
4&

3 De ce esti asa de rosu la 8ata, $arr% @ 3 zise ea punnd tava domnului Worm>ood pe masuta din 8ata canapelei. 3 Fii3ta este o e1croaca si o mincinoasa, zise tatal lund tava si punnd3o pe *enunc(i. Da drumul la televizor si sa terminam cu discutia.
4'

!ar"atul platinat
Pentru 9atilda nu era nici un du"iu ca ultima iesire a tatalui ei merita o pedeapsa severa, si, st-nd si mnc-ndu3si cina aceea ori"ila si i*nor-nd pro*ramul de la televizor, mintea -i mer*ea la toate variantele posi"ile. Cnd se 8acuse vremea de culcare, 9atilda era decisa. -n dimineata urmatoare se scula devreme, se duse la "aie si -ncuie usa. Asa cum stiti, doamna Worm>ood -si vopsea parul -ntr3un "lond platinat si stralucitor, aceeasi culoare scnteietoare pe care o au actritele care mer* pe srma la circ. 'rea"a asta o 8acea la coa8or de doua ori pe an, dar, o data pe luna sau cam asa ceva, o"isnuia sa3si -mprospateze culoarea limpezindu3si parul -ntr3un li*(ean cu ceva care se c(ema *2ON% "23T4N3T. 5O"S 3 % "6R 7O3RT "'T RN486. Asta -i servea si ca sa3si vopseasca ori"ilele radacini maron3cenusii. :ticla eu *2ON% "23T4N3T 5O"S 3 % "6R 7O3RT "'T RN486 era pastrata -n dula3piorul de la "aie si pe ea mai era o etic(eta mica pe care scria 6Atentie, contine pero1id. -su lasati sticla la -ndemna copiilor6. 9atilda citise asta de multe ori 8ascinata. 'atal 9atildei avea o recolta "una de par ne*ru pe care3l purta cu o carare la mi)loc si de care era *rozav de mndru. 6Par sanatos, -i placea lui sa zica, asta -nseamna ca dedesu"tul lui este un creier sanatos 76 3 Ca :(aCespeare, -i spusese odata 9atilda. 3 Ca cine @ 3 Ca :(aCespeare, taticule. 3 0ra destept@ 3 Foarte destept, taticule.
48

3 Avea tone de par, nu3i asa @ 3 0ra c(el, taticule. 3 Daca nu esti -n stare sa vor"esti lo*ic, taci din *ura 7 3 se rastise el. Domnul Worm>ood -si 8acea parul sa arate sanatos si lucios, sau asa3si -nc(ipuia, mas(du3si capul -n 8iecare dimineata cu a"undente cantitati dintr3o lotiune care se numea '2 4 % 54O2 T TON48 " 9,Tli' "6R. O sticla cu aceasta solutie violeta si puternic mirositoare se a8la -n permanenta pe eta)era de deasupra c(iuvetei ln*a periuta de dinti, si, -n 8iecare dimineata, dupa ras, avea loc un vi*uros masa) al capului cu acest ulei de violete. Acest masa) era -ntotdeauna acompaniat de puternice z*omote "ar"atesti, respiratie suieratoare si o8taturi, cam asa ; 3 A(((, asta este 7 Asta este ce3mi tre"uie 7
3 c. 66

're"uie 8recat la radacina - 3 ceea ce putea 8i auzit olar de la 9atilda din dormitor, la celalalt capat al coridorului. Acum, dimineata devreme, sin*ura, in "aie, 9atilda *oli trei s8erturi din continutul sticlei cu ulei de violete -n c(iuveta. Pe urina umplu la loc sticla cu *2ON% "23T4N3T 5O"S 3 % ":R 7O3RT "'T RN486. ,asase *ri)ulie ceva din tonicul de par -n sticla. Ast8el -nct dupa ce a*ita "ine sticla, continutul sa capete culoarea violet. Apoi puse din nou sticla pe eta)era de desupra c(iuvetei, av-nd *ri)a sa puna cealalta sticla la loc -n dulapior. Pna acum, toate "une.

,a micul de)un 9atilda statea linistita la locul ei la masa, mnc-ndu3si -n tacere corn8laCes3 ul. Fratele ei statea la celalalt capat al -nem cu spatele la usa, devornd una dupa alta 8eliile de pine unse cu unt de ara(ide si *em de capsuni. ama era undeva -n "ucatu3 &0 rie preparnd micul de)un pentru domnul Worm>ood care -ntotdeauna consta din doua oua pra)ite, trei crnati pra)iti, trei 8elii de sunca pra)ite, cteva rosii de asemenea pra)ite si pine. -n aoest moment domnul ,ormwood intra z*omotos -n camera. -su era capa"il sa intre alt8el, mai ales la micul de)un. 're"uia sa3si 8aca -ntotdeauna simtita prezenta z*omotos, ironcanind si vor"ind taie, de parca ar 8i spus ; 6:unt eu 7 2ite3ma ca vin 7 :tapnul casei, capul de 8amilie, cel care 8ace ca voi ceilalti Fa traiti att de "ine 7 ="servati3ma si aratati3 mi respect .A6 -n dimineata asta pasi -nauntru cu pasi mari, -si "atu 8iul pe spate si stri*a V 3 !aiete, tatal tau simte ca astazi o ,sa 8ie iar o zi "una de 8acut "ani la *ara) 7 Am cteva 8rumusele cu care sa3i duc pe nata8leti -n dimineata asta. 2nde este mncarea mea @ 3 Acum, comoara mea, stri*a doamna Worm>ood din "ucatarie. 9atilda se uita -n 8ar8urie. /u -ndraznea sa3si ridice privirea. -n primul rnd nu era si*ura de ce avea sa vada. -n al doilea rnd, daca n3ar 8i vazut ceea ce astepta sa vada, n3avea -ncredere ca putea sa3si pastreze 8i*ura, ca si cnd nimic nu s3ar 8i -ntmplat. Fratele ei se uita direct la 8ereastra din 8ata, umplndu3si *nditor *ura cu pine cu unt de ara(ide si *em de capsuni. 'atal se deplasa de3a lun*ul camerei ca sa3si ocupe locul din capul mesei, cnd mama aparu -n usa "ucatariei cu o 8ar8urie enorma, plina cu oua, crnati, sunca 8i rosii. 0idicnd privirea prinse ima*inea sotului si se opri -mpietrita. Dadu drumul unui tipat care parca o ridicase deasupra -n aer si scapa 8ar8uria care se sparse de podea, continutul sarind -n toate partile. 'oata lumea tresari, inclusiv domnul Worm>ood. 3 Ce dracuA se3ntmpla cu tine, 8emeie@ 3 stri*a el. 2ite ce3ai 8acut pe covor 7 3 Parul7 3 zise strn*ndu3se -n sine si -ndreptnd un de*et tremurat spre sotul ei. 2ita3te la parul tau 7 ?e ti3ai 8acut la par @ 3 Ce are parul meu, pentru numele lui Dumnezeu @ 3 =, Doamne 7 'ata, ce ti3ai 8acut la par @ 3 staA*a "aiatul. &. = scena minunata -ncepea sa se contureze -n su8ra*erie. 9atilda tacea si admira e8ectul muncii si mintii ei. 9adretea de claie de par a domnului Worm>ood era acum de un ar*intiu murdar. De data asta culoarea era a unui actor de circ care mer*e pe srma si care nu s3a spalat pe cap -ntrea*a sta*iune. 3 Li3ai . . . ti3ai . . . ti3ai vopsit parulA. 3 serti su"tire vocea mamei. Ce ti3a venit netotule@ Arati a"solut -n8ricosator 7 Arata *roaznic A. Arati ca un monstru 7 3 Ce tot spui acolo . 3 stri*a el punndu3si amndoua minile pe cap. Cum sa mi3l vopsesc@ Ce vrei sa spui cu asta @ Ce are 7 =ri vreti sa3mi )ucati o 8arsa tmpita 7
&2

Fata i se sc(im"ase la culoare devenind verde des3, culoarea merelor necoapte. 3 Li l3ai vopsit, tata, zise "aiatul. Are -uloarea parului mamei, numai ca arata mai murdar. 3 !ine-nteles ca si l3a vopsit 7 3 zise mama. 0u3si putea sc(im"a culoarea de la sine 7 Ce3

oi 8i vrut sa 8aci@ :a te 8aci mai 8rumos ; Arati ca o "a"a dementa 7 3 Adu3mi o o*linda, tipa tatal. Poseta mamei statea atrnata de un scaun. Doamna Worm>ood o desc(ise si scoa"e din ea o cutie de pudra Rompacta, caie avea o o*linda mica, rotunda, -n interior. = desc(ise si o -nmna sotului. Acesta i3o smulse din mna tai "ucatele de pudra se -mprastiara pe )ac(eta -n carouri. 3 7ii atent 7 tipa ea. 2ite ce3ai 8acut 7 0ste pudra inea cea mai "una 7 3 <ai de mine 7 3 tipa domnul Worm>ood uitn3 u3se -n o*linda. Ce s3a -ntmplat cu parul meu@ Arat *rozitor 7 Arat ca tine, dementa 7 /u pot sa ma duc *ara) sa vnd masini, aratnd -n (alul asta 7 Cum s3a
53

putut -ntmpla asa ceva @ :e uita de )ur -mpre)ur, -nti la mama, apoi la "aiat, apoi la 9atilda. 3 Cum s3a putut -ntmpla asa ceva7 3 urla el. 3 Cred ca nu te3ai uitat "ine, taticule, zise 9atilda, si ai luat sticla mamei -n loc de a ta. 3 !ine-nteles ca asta s3a -ntmplat 7 3 stri*a mama. Harry, multa minte3ti mai tre"uie 7 De ce n3ai citit etic(eta -nainte sa3ti torni c(estia aia -n cap @ Kopseaua mea e 8oarte puternica. Pui o lin*ura la un li*(ean cu apa, si tu ti3ai pus3o direct pe pr 7 Pro"a"il ca o sa3ti cada.tot parul pna la urma 7 'e ustura capul 3 <rei sa spui ca o sa3mi cada tot parul @ 3 urla el. 3 Cred ca da. Pero1idul este o su"stanta 8oarte puternica. :e pune -n c(iuvete si -n WC3 uri ca sa se dezin8ecteze, numai ca3i dau un alt nume. 3 Ce spui acolo 8 3 urla el. 0u nu sunt vas de WC 7 -8u vreau sa ma dezin8ectez 7 3 C(iar diluata cum o 8olosesc eu, zise doamna Wornr>ood, 8ace sa3mi cada parul, asa ca Dumnezeu stie ce3o sa3ti 8aca tie 7 9a mir ca nu ti3a ars toata pielea capului pna acum 7 3 Ce sa 8ac@ 3 -ntre"a el disperat. :pune repede ce sa 8ac. pna nu3mi cade tot parul 7 3 -n locul tau m+as spala repede cu apa si sapun, dar repede 7 3 = sa3mi revina la culoare . , -ntre"a el -n*rozit. 3 !ine-nteles ca nu, zapacila 7 3 zise mama. 3 Atunci ce sa 8ac . /u pot sa ies asa din casa 7 3 = sa tre"uiasca sa ti3l vopsesti ne*ru, zise mama. Dar spala3te mai -nti, sau n3o sa mai ramna ce sa vopsesti 7 3 Da, zise domnul Womr>ood sarind la trea"a. Fa3mi o pro*ramare la coa8orul tau -n dimineata asta pentru un vopsit 7 :pune3i ca e o ur*enta, sa3mi 8aca loc 7 9a duc sa ma spal acum 7 Cu asta domnul Wornr>ood iesi din camera si doamna Wornr>ood, cu un o8tat, lua tele8onul sa sune la coa8or. 3 Face cteodata niste luciuii a"solut prostesti, nu3i asa mamico . zise 9atilda.
&

Formnd numarul, mama raspunse ; 3 !ar"atii nu sunt -ntotdeauna asa destepti cum 7

cred. = sa -ntele*i asta cnd o sa 8ii mare, 8etito.


55

Domnisoara $one%
9atilda -ncepu scoala mai trziu dect alti copii3Cei mai multi copii -ncep scoala la cinci ani sau putin -nainte, dar parintii 9atildei, care nu erau preocupati de educatia 8iicei lor, uitasera s3o -nscrie. Asa ca 9atilda avea cinci ani si )umatate cnd -ncepu scoala. scoala satului pentru copii mici era o cladire stearsa de caramida, care se numea <8r$nc=em 9al5> Avea doua sute cincizeci de elevi -ntre cinci si doisprezece ani. Pirectorul scolii, marele se8 si comandantul suprem al acestei asezari, era o 8emeie cu totul neo"isnuita, -ntre doua v1ste, care se c(ema domnisoara 'runc("ull. TDatural, 9atilda 8usese -nscrisa -n clasa -ncepatoare, unde erau alti optsprezece copii, "aietei si 8etite de vrsta ei. Pro8esoara lor era domnisoara $one%, care n3avea mai mult de douazeci si trei, douazeci si patru de ani. Avea o 8ata ovala si palida ca o madona, cu oc(ii de un al"astru desc(is si parul saten desc(is aproape "lond. Corpul ei era att de 8ra*il, -nct aveai impresia ca daca ar cadea s3ar spar*e -n mii de "ucatele ca o 8i*urina de portelan. Domnisoara Denni8er $one% avea un caracter "lnd si linistit, nu ridica niciodata vocea, zm"ea rar, dar poseda acel (ar rar -ntlnit, de a 8i iu"ita de toti copii din *ri)a ei. Parea sa -ntelea*a per8ect revolta si teama care3i cuprindea deseori pe copiii mici, pentru prima data -n viata lor *rupati -ntr3o clasa si pusi sa se supuna unor ordine. Pata ei emana o caldura ciudata care parca era simtita ori de cte ori se adresa unui nou venit, ratacit si con8uz.
5&

Domnisoara 'runc("ull era cu totul alt8el. 0ra ca o teroare sinistra, ca un monstru tiranic si -nspaimntator, care speria elevii si pro8esorii deopotriva. 0ra un 8el de aura amenintatoare -n )urul ei pe care o simteai c(iar de la distanta, iar cnd se apropia puteai sa simti pericolul care3l iradia, ca un 8ier -ncin*. Cnd marsaluia, 3 domnisoara 'runc("ull nu mer*ea niciodata normal ; marsaluia ca o trupa de militari "alansndu3si "ratele soldateste. Cnd marsaluia pe coridor, -i puteai auzi respiratia z*omotoasa si, daca un *rup de copii se -ntmpla sa 8ie -n calea ei, -si 8acea drum printre ei ca un tanc, iar copiii -i sareau din 8ata, -n stn*a si3n .dreapta. :lava Domnului ca nu e1ista multi oameni pe lume ca ea, desi e1ista totusi, si este 8oarte posi"il ca 8iecare dintre noi sa -ntlneasca cel putin unul -n cursul vietii. Atunci cnd ti se -ntmpla sa3l -ntlnesti tre"uie sa te porti ca si cnd un rinocer 8ioros ti3ar 8i aparut -n
5'
.#

8ata dintr3un tu8is ; sari -n primul copac si stai acolo pna dispare. Pe aceasta 8emeie, cu toate e1centricitatile ei, /mi este aproape imposi"il s3o descriu, dar am sa 8ac o -ncercare mai trziu -n cursul povestirii. :3o lasam acum si sa ne -ntoarcem la 9atilda si la prima ei zi de scoala. Dupa o"isnuita trea"a cu stri*atul catalo*ului, domnisoara $one% dadu 8iecarui elev cte un caiet nou nout. 3 <3ati adus 8iecare cte un creion, sper, zise ea. 3 Da, domnisoara $one%, cntara copiii.

3 !ine. Astazi este prima zi de scoala pentru 8iecare dintre voi. 0ste -nceputul a cel putin unsprezece ani de scoala, prin care 8iecare dintre voi tre"uie sa treaca. sase dintre ei -i petreceti aici la 8r$ncJiem 9ali, unde, dupa cum stiti directoare este domnisoara 'run3 c("ull. Acum, spre "inele vostru, am sa va spun ceva ceva despre domnisoara 'runc("ull. Dumneaei insista pe disciplina stricta -n scoala, si, daca vreti sa m3ascul3
58

tati, s8atul meu este sa va puiAtati ct puteti de "ine -n prezenta ei. /3o contraziceti, nu3i raspundeti o"raznic. Faceti -ntotdeauna ce va spune, ca daca a)un*eti pe mna ei, va des8iintezi 7 Ca morcovul pe razoare 7 Mu e nimic de rs, ,avender. Ea3ti zm"etul de pe 8i*ura. Ar 3 8i -ntelept din partea, voastra sa tineti minte ca dom3nusoara 'runc("ull este 8oarte, 8oarte severa cu toti cei catre depasesc masura. Ati -nteles @ , Da, domnisoara $one%, ciripira optsprezece voci *ra"ite. 3 0u -nsami, continua ea, vreau sa va a)ut sa -nvatati ct mai multe lucruri ct sunteti -n aceasta clasa, pentru ca asta o sa va a)ute sa va descurcati mai usor -n viitor. De e1emplu, as dori ca la s8rsitul acestei saptamni toata lumea sa stie ta"la -nmultirii cu doi pe dina8ara. si la s8rsitul anului toata lumea sa stie ta"la -nmultirii pna la doisprezece. = sa va a)ute enorm daca reusiti. Acum, este cineva care stie de)a ta"la -nmultirii cu doi@
&+

9atilda ridica mna. 0ra sin*ura. Domnisoara $one% se uita atent la 8etita maruntica, cu parul ne*ru, din rndul al doilea. 3 9inunat, zise ea. 'e ro* ridica3te3n picioare si spune3o pna unde stii. 9atilda se ridica si -ncepu. Cnd a)unse la 2 1 .2 I I 2 nu se opri. Continua cu 2 Ml3 I 26, 2 1l I 2#, 2M.& I30, 2 1l6 I33333 3 A)un*e 7 3 zise domnisoara $one%. Ascultase mirata tot recitalul 9atildei si acum -ntre"a ; 3 Pna unde poti sa a)un*i 3 Pna unde @ /u stiu e1act, domnisoara $one%. Destul de departe, cred. Domnisoara $one% lasa sa treaca cteva momente dupa aceasta curioasa marturisire. 3 <rei sa spui, -ntre"a ea, ca poti sa spui ct 8ac 2 1 2#. 3 Da, domnisoara $one%. 3 Ct6@ 3 &6, domnisoara $one%. 3 Dar daca te -ntre" ceva mult mai *reu, ca 2 1 #7 8 Poti sa3mi raspunzi 8 3 Cred ca da, zise 9atilda. 3 0sti si*ura @ 3 Da, domnisoara $one%. Ct se poate de si*ura. 3 Ct 8ac atunci 2 1 #7 @ 3 +7 , zise 9atilda imediat. <or"ise -ncet si laudarosenie. politicos 8ara nici un semn de

Domnisoara $one% se uita la 9atilda a"solut stupe8iata, dar cnd -ncepu sa vor"easca pastra aceeasi voce. 3 Dar -nmultirea cu doi este 8oarte usoara -n comparatie cu -nmultirea cu alte numere. stii

vreo alta @ 3 Cred ca da, domnisoara $one%. Cred ca stiu. 3 Care, 9atilda @ Ct de departe ai a)uns @ 3 :u prea stiu, zise 9atilda. -ui stiu ce vreti sa spuneti. 3 <reau sa spun daca stii de e1emplu ta"la -nmultirii cu trei. 3 Da, domnisoara $one%. 3 si ca patru @ 3 Da, domnisoara $one%.
&0

3 Cte stii -n total @ ,e stii pe toate pna la -nmultirea cu .2 8 3 Da, domnisoara $one%. 3 Ct 8ac .2 M 77 3 # , zise 9atilda. Domnisoara $one% 8acu o pauza si se rezema de spatarul scaunului din 8ata mesei *oale, a8lata la mi)locul podelei partii din 8ata clasei. 0ra tul"urata de ultimul sc(im" de cuvinte, dar se 8eri sa arate. /u -ntlnise pna acum un copil de cinci ani, nici de zece, care sa -nmulteasca cu atta usurinta. 3 :per ca restul clasei ascultati cu atentie, zise ea. 9atilda este o 8etita 8oarte norocoasa. Are niste parinti minunati care au -nvatat3o de)a sa -nmulteasca. 'e3a -nvatat mama, 9atilda @ 3 /u, domnisoara $one%. /u mama. 3 Atunci -nseamna ca ai un tata e1traodinar. 're"uie sa 8ie un pro8esor 8oarte talentat. 3 /u, domnisoara $one%, zise 9atilda. /u m3a -nvatat tata. 3 <rei sa spui ca ai -nvatat sin*ura @ 3 /u stiu e1act, zise 9atilda cu sinceritate. Adevarul este ca nu mi se pare *reu sa -nmultesc un numar Xu alt numar. Domnisoara $one% inspira adnc si e1pira -ncet. e uita din nou la 8etita cu oc(i stralucitori care statea n picioare -n 8ata catedrei, att de inteli*enta si att de serioasa. 3 :pui sa nu ti se pure *reu sa -nmultesti un numar cu altul, zise domnisoara $one%. -ncearca sa3mi e1plici putin asia. 3 A(, zise atilda, dai nu prea stiu cum sa e1plic. 0omnisoara $une% astepta. Clasa era linistita. 'oti asteptau. 3 De e1emplu, zise domnisoara $one%, daca3ti cer sa -nmultesti . cu .+ ... nu, asta e prea *reu . . . 3 Fac 266, zise 9atilda -ncet. 3 Domnisoara $one% se uita la ea 8i1. Apoi lua un creion si 8acu calculul pe (rtie. 3 Ct ziceai ca 8ac@ 3 266, zise 9atilda.

Domnisoara $one% puse creionul )os, -si scoase oc(elarii si -ncepu sa lustiuiasca lentilele cu o "ucata de material. Clasa ramase -n liniste asteptnd urmarea. 9atilda statea -nca -n picioare ln*a catedra. 3 :pune3mi 9atilda. zise domnisoara $one% lustruind mai departe lentilele, -nceaica sa3mi spui. ce e -n mintea, ta cnd 8aci -nmultirea. Calculezi -nti3un 8el, asta este si*ur, dar se pare ca o"tii rezultatul instantaneu. De e1emplu, s3o luam c(iar pe cea care ai rezolvat3o acum, . 1.+. 3 Eau . . . iau ... -l iau pe . si3l -nmultesc cu .+. 9i3e teama ca nu pot sa e1plic alt8el. -ntotdeauna mi3am spus ca daca un calculator de "uzunar poate sa 8aca, de ce n3as putea si eu@ v 3 De ce nu, si*ur ca da. Posi"ilitatile creierului uman sunt -nca necunoscute. 3 0u cred ca creierul este mult mai "un dect o "ucatica de metal, zise 9atilda, pentru ca asta este un calculator. 3 Cta dreptate ai, zise domnisoara $one%. Calculatoarele de "uzunar nu sunt admise -n aceasta scoala, oricum.. Domnisoara $one% se simtea tul"urata. /u era nici o -ndoiala -n mintea ei ca -ntlnise un creier e1traordinar de dotat pentru matematica, si3i treceaii prin cap cuvinte ca copil3*eniu, 8enomen sau miracol. stia ca ast8el de minuni apareau pe lume din cnd -n cnd, par numai unul la o suta sau doua sule de ani.
62

Doar 9ozart avea cinci ani cnd a -nceput sa compuna, si uite pna unde a mers. 3 /u esO e di t pt, zise ,avender. %e ce ea sa poata .si noi mi; 3. E:ni3ti 8ace pro"leme, ,avender, eu totii o sa stiti -n c9iAnd, zise domnisoara $one% mintind printre dinii. -n acest moment domnisoara $one% simti ca nu putea -vzisia tentatiei de n e1plora mai departe mintea acestui copil e1traordinar. -si dadea seama ca tre"uie sa &e ocupe si de iestul clasei,A dar era prea curioasa sa Pase trea"a cliii mna. 3 Acum, ziJe ea ca si cum s3ar 8i adresat -ntre*ii clase, sa lasam pentru un moment aritmetica si sa vedem. daca unul dintre voi stie sa scrie cuvntul pisica. 'rei mini 8ura ridicate. 0rau a lui ,avender, un "aietel pe care3l c(ema Mi*el si Ma tilda. 3 Cum scrii pisica, Mi*el @ /i*el spuse cuvntul pe litere. Domnisoara $one% se (otara sa puna o -ntre"are P e care nu3si -nc(ipuise vreodata ca o poate pune -n nm zi de scoala, -n clasa -nti.
&3

33 9a -ntre", zise ea, daca. vreunul din cei trei puteti citi un *rup -ntre* de cuvinte care -mpreuna 8ormeaza o propozitie. 3 0u pot, zise -si*el. 3 si eu, zise ,avender. Domnisoara $one% se duse la ta"la si scrise cu creta al"a urmatoarea propozitie ; < ti am ?ncep$t de#a sa ?nvat sa citesc propo)itii l$n+i;<. = 8acuse -nadins mai di8icila, pentru ca stia ca erau copii inteli*enti -n clasa care puteau citi. 3 Poti sa citesti, Mi*el@ 3 -ntre"a ea.

3 0 prea *reu, zise -u*el. 3 ,avender@ 3 Primul cuvnt este 6eu6, zise ,avender, 3 Poate cineva sa citeasca toata propozitia@ 3 -ntre"a domnisoara $one% astept-nd un <da< care era si*ura ca o sa vina de la 9atilda. 3 Da, zise 9atilda. 3 Citeste, zise domnisoara $one%. 9atilda citi propozitia 8ara sa ezite. 3 Asta este -ntradevar 8oarte "ine, zise domnisoara $one%, 8acnd aprecierea cea mai *eneroasa pe care o 8acuse vreodata. Ct poti sa citesti, 9atilda@ 3 Cred ca pot sa citesc aproape orice, domnisoara $one%, zise 9atilda, desi nu -ntele* -ntotdeauna sensul cuvintelor. Domnisoara $one% se ridica -n picioare si iesi vioi din casa, -ntorcndu3se treizeci de secunde mai trziu cu o carte *roasa. = desc(ise la un semn si o aseza pe "anca 9atildei. 6 3 0ste o carte de poezie umoristica, zise ea. <ezi daca poti s3o citesti pe asta cu voce tare. ,inistita, 8ara pauze si cu o viteza potrivita *enului 9atilda -ncepu sa citeasca ;
6 'n +$rmand m!nc!nd la "ana Gasi $n soarece,n tocana. 'n c=elner sise@ <N$ stri+a, si n$,l a+ita asa, 8a toata l$mea o sa vrea 'n$l, de toana;&.&& 6

Ctiva copii vazura latura comica a poeziei si -ncepura sa rda. 3 stii ce -nseamna <+$rmand< 9atilda @ 3 -ntre"a domnisoara $one%. 3 0ste cineva caruia -i place sa mannce, zise 9atilda. 3 Corect, zise domnisoara $one%. si stii cum se c(eama *enul acesta de poezie @ 3 :e numeste limericB, zise 9atilda. Acesta este unul dra*ut. Foai-e comic 7 3 0ste unul renumit, zise domnisoara $one% ridicnd cartea si -ntorcndu3se la catedra -n 8ata clasei. 2n limeric inteli*ent este 8oarte *reu de scris, adau*a ea. Pare simplu, dar -n realitate nu este 7 3 stiu, zise 9atilda. Am -ncercat de mai multe ori, dar nu mi3a reusit nici unul. 3 Ai -ncercat, nu3i asa l 3 zise domnisoara $one% socata ca pna acum. 9atilda, mi3aiB place sa aud 6. din limericurile pe care spui ca le3ai scris. Poti sa3ti amintesti unul si sa mi3l spui@ 3 Aaa . . ., zise 9atilda. De 8apt am -ncercat sa 8ac tul despre dumneavoastra, domnisoara $one%, cnd stateati ln*a mine. ,. 3 Despre mine 7 3 zise domnisoara $one%. 0i lne, tre"uie neaparat sa3l auzim pe

acesta, nu @ 3 Mu cred ca vreau sa3l spun, domnisoara $one%. 3 'e ro* spune3l, zise domnisoara $one%. -ti pro3ca n3o sa ma supar.
3 poezie simpla, din cinci versuri.
66

&5

3 !a en cred e3o sa va suparati, domnisoara $one%, pentru ca tre"uie sa 8olosesc numele dumneavoastra mic ca "a rimeze. De asta nu vreau sa3l spun. 3 Cum de3mi stii numele mic@ 3 -ntre"a domnisoara $one%. 3 Am auzit un alt pro8esor stri*ndu3va c(iar -nainte sa intram -n clasa, zise A'atilda. <3 a spus Denn%. 3 Ensist sa aud acest limeric, zise domnisoara $one% zm"ind lar* cum numai rareori zm"ea. 0i3dioa3te -npi-ioare si re-itari7 Fara placere 9atilda se ridiea -n picioare si emotionata re-ita E(nericul ;
"Se ?ntreaba toata l$mea@ Ga Jenny mai e vre$na, 8$ o fata asa Ar$moasa si la Ael de aratoasa @ si rasp$ns$l e@ Nici $na;&&&&

Fata palida si placuta a domnisoarei $one% se -m"u)ora cu un rosu tranda8iriu. Apoi zm"i din nou. Sm"etul, 8u si mai lar* de data asta, un zm"et de pura placere. 3 9ultumesc, 9atilda, zise ea -nca zm"ind. C(iar daca nu este adevarat, lime3ricul tau este 8oarte "un. 9ai, mai, tre"uie sa nu3l uit pe acesta. Din rndul al treilea deA "anci ,avender zise ; 3 0 "un. -mi place. 3 si e si adevarat, zisei un "aietel pe nume 0upert3 3 !ine-nteles ca este si adevarat, zise si Mi*eP. si toata clasa -ncepu s3o laude pe domnisoaiH Honey, desi ea nu o"servase -nca "ine pe altcineva -8l a8ara de 9atiida.
&&

3 Cine le3a -nvatat sa citesti, 9atilda 3 -ntre"a B,iV. &>m $one%. 3 Am -nvatat sin*ura, zise 9atilda. Y si ai citi vreo carte tu sin*ura @ = carte pentru copii, vreau sa spun. Y ,e3am citit pe toate de la "i"lioteca de pe strada principala, domnisoara $one%. 3 si ti3au placut @ 3 Cteva mi3au placut 8oarte mult, zise 9atilda, dar altele mi s3au parut plictisitoare. 3 :pune3mi una care ti3a placut. 3 9i3a placut 2e$l, 5ra#itoarea si %$lap$l, zise 9atilda. 0u cred ca domnul C.:. ,e>is este un scriitor 8oarte "un. Dar are totusi un de8ect. /u are parti comice -n cartile lui. 3 Ai dreptate, zise domnisoara $one%. 3 /u sunt parti comice nici -n cartile domnului 'oiCien, zise 9atilda. 3 Crezi ca toate cartile pentru copii ar tre"ui sa ai"a parti comice . 3 Da, zise 9atilda. Copiii nu sunt asa de seriosi ca adultii. ,e place sa rda.

Domnisoara $one% ramase -nmarmurita de -ntelepciunea 8etitei. 3 si ce3ai sa 8aci acum daca ai citit toate cartile pentru copii@ 3 -ntre"a eaJ-n continuare. 3 Citesc alte carti. -mprumut de la "i"lioteca. Doamna P(elps este 8oarte "una cu mine. 9a a)uta sa le ale*. Domnisoara $one% se aplecase mult -n 8ata peste Vatedra si se uita minunndu3se la 9atilda. 2itase ou desavrsire de restul clasei. 3 Ce alte carti 8 3 murmura ea. 3 -mi place 8oarte mult C(arles DicCens, zise tilda. 9a 8ace sa rd. 9ai ales domnul PicC>icC. -n acel moment clopotelul anunta s8rsitul orei.
&'

'runc("ul-n pauza domnisoara $one% parasi clasa si se -ndrepta direct spre "iroul directoarei. 0ra 8oarte tul"urata, -ntlnise o 8etita care avea, sau asa i se parea ei, calitati e1traordinare de inteli*enta. /u avusese -nca timp sa3si dea seama ct de inteli*enta era 8etita, dar realizase ca tre"uia sa 8aca ceva ct de repede putea. 0ra ridicol sa tii o 8etita ca asta -n clasa -nti. -n mod normal domnisoara $one% era -n*rozita de directoare si se 8erea de ea, dar de data asta se simtea -n stare sa dea oc(ii cu oricine. !atu la usa temutului "irou. 3 Entra 7 3 "u"ui vocea *rava si intimidanta a domnisoarei 'runc("ul-. Domnisoara $one% intra. -n *eneral directorii sunt alesi pentru ca poseda un numar de calitati deose"ite ; -ntele* copiii si au permanent -n minte interesele lor, simpatizeaza cu ei, sunt drepti si sunt pro8und interesati -n educatia lor. Domnisoara 'runc("ul- nu poseda nici una din aceste calitati si, cum de capatase aceasta slu)"a era un mister. Dincolo de orice era o 8emeie neo"isnuita. Fusese -nd1a atleta si c(iar si acum musc(ii -i erau clar evi3 dentiati. :e puteau vedea pe *tul ca de "ivol, pe umerii mari, pe "ratele *roase, pe -nc(eieturile pline de tendoane, pe picioarele puternice. 2itndu3te la ea aveai impresia ca era o persoana care putea sa -ndoaie "are de metal si sa rupa carti de tele8on dintr3o data3 ) Fata, din pacate, nu avea nici o trasatura 8rumoasa A> nu inspira nici cea mai mica impresie de "ucurie niciA ) odata. Avea o "ar"ie -ncapatnata, o *ura cu o e1presie de cruzime si niste oc(i mici si aro*anti. Ct desp-e (ainele pe care le purta . . . erau, sa spunem doar at,l
&8

ciudate. Purta -ntotdeauna o "luza lar*a, maro din "um"ac, peste care punea -n )urul taliei o curea lata de piele. Cureaua se -nc(idea -n 8ata cu o catarama mare ar*intie. Coapsele masive care ieseau de sul5 "luza erau -n*(esuite strns -ntr3o perec(e de pantaloni de culoare verde ca sticla si dintr3un material tesut *rosolan. Acesti pantaloni -i a)un*eau putin mai )os de *enunc(i, Osi mai )os de ei purta niste, ciorapi verzi cu mar*inea de sus -ntoarsa, care lasau sa se vada per8ect musc(ii *am"elor, -n picioare avea niste panto8i solizi cu tocul )os, maro la culoare, si cu o lim"a de piele. Pe scurt, arata mai de*ra"a ca un (aitas e1centric si -nsetat de sn*e al cinilor la o vnatoare, dect ca o directoare a unei scoli de copii.

Cnd domnisoara $one% intra -n cancelarie, domnisoara 'runc("ull statea -n picioare ln*a "iroul ei cu o ima*ine de nera"dare pe 8ata. 3Da, domnisoara $one%, zise ea. Ce doresti @ Arati *ra"ita si ravasita -n dimineata asta. Ce se -ntmpla cu dumneataA@ 'e3au suparat cumva nemernicii aia mici @ 3 7Mu, domnisoara directoare, nimic de *enul asta, 3 Atunci ce este @ Da3i drumul. :unt o persoana ocupata. -n timp ce vor"ea se -ntinse spre o cana cu apa care :e a8la tot timpul pe "iroul ei si -si turna -n pa(ar. 3 0ste o 8etita la mine -n clasa pe nume D<'atilda J orm>ood . . . -ncepu domnisoara $one%. 3 Asta este 8etita celui care tine *ara)ul -n sat, lFtra domnisoara 'runc("ull. 0ar vor"ea, alt8el. =ri latra, ori stri*a. 0ste un om e1ceptional, continua ea. Jttt 8ost la el c(iar ieri. 9i3a vndut o masina. Aproape aZua. Avea doar zece mii de Cilometri la "ord. Fostul Proprietar este o "atrna care o 8olosea cel mult o data P e an. 'Dn c(ilipir e1traordinar. Da, mi3a placut3 de lomnul Wornr>ood. 2n adevarat pilon -n societatea 8etra. 9i3a spus ca 8iica3sa e o neispravita. POli3a spus
a uu

cu ce(ii pe ea. Sicea ca daca ceva rau se -ntmpla

6m scoala, -n mod si*ur ea e de vina. -s3am cunoscut3o Jea pe z*tia asta, dar o sa a8le tot ce ti3am spus, acum Rnd o s3o vad. 'aica3su spune ca e o piaza rea. 01
'0

3 =, nu, domnisoara 'runc("ull, asta nu poate 8i adevarat .A se revolta domnisoara Elone%. 3 !a da. domnisoara $one%, e al nai"ii de adeva3 rat 7 De 8apt, acum ca ma *ndesc, sunt si*ura ca ea a 8ost cea care a pus pocnitoareQ mirositoare su" "iroul meu azi3 dimineata, de W putea toata camera ca un canal 7 :i*ur ca ea a 8ost 7 = sa plateasca pentru asta A. Cura arata @ 0 un vierme nenorocit, sunt si*ura 7 Am descoperit, domnisoara $one%, -n lun*a mea cariera de pro8esor , ca o 8ata rea este mult mai periculoasa dect un "aiat rau. Pro"lema este, ca o 8ata rea e mult mai *reu de prins. :a prinzi o 8ata rea e ca si cum ai -ncerca sa prinzi o musca verde. Plesnesti palma peste ea si nenorocita nu3 i acolo 7 :cr"oase creaturi sunt 8etele 7 !ine ca n3am 8ost niciodata asa ceva 7 3 Dar si dumneavoastra tre"uie sa 8i 8ost cndva 8etita, domnisoara 'runc("ull 7 /u se poate alt8el. 3 D:'u pentru multa vreme, latra 'runc("ull cu un rn)et. Am devenit 8emeie 8oarte repede. 60ste complet z"an*(ie, -si spuse domnisoara $one%. 0ste la 8el de sanatoasa Ea minte ca un cine tur"at.6 Domnisoara statea -n picioare -n 8ata directoarei, asteptnd 8inalul. De data asta n3avea de *nd sa se dea "atuta. 3 're"uie sa va spun, domnisoara directoare, ca 8aceti o mare *reseala, creznd ca 9atilda v3a pus poc3!itoarea mirositoare su" "irou. 3 0u nu *resesc niciodata, domnisoara $one% 7

3 Dar, domnisoara directoare, 8etita d3a"ia a %enit la scoala pentru prima data, -n dimineata asta, si a intrat direct -n clasa 7 3 28u te contrazice cu mine, pentru numele lui Dumnezeu, 8emeie 7 !ruta asta de 9atilda, sau cum o c(eama, mi3a pus -mputita asta de pocnitoare su" "irou 7 3Ju e nici o -ndoiala 7 -ti multumesc ca mi3ai su*erat. 3 Dar eu nu v3am su*erat nimic 7 3 !ine-nteles ca mi3ai su*erat 7 Dar acum ce doresti, domnisoara $one% @ De ce ma tii din trea"a @ 3 Am venit sa va vor"esc despre 9atilda, domnisoara directoare. Am niste lucruri e1traordinare sa va 7. spun despre acest copil. Pot, va ro* sa va povestesc ce s3a -ntmplat -n clasa c(iar acum @ 3 Presupun ca ti3a pus 8oc su" 8usta si ti3a scoro)it c(ilotii, cloncani domnisoara 'runc("ull. 3 /u, nu 7 3 stri*a domnisoara llone%. 9atilda este un *eniu A. ,a auzul acestui cuvnt, domnisoara 'runc("ull se 8acu rosie la 8ata si corpul paru sa i se um8le ca acela al unei "roaste. 3 2n *eniu 7 3 stri*a ea. Ce prostie mai e si asta, domnisoara6@ Cred ca nu esti sanatoasa la minte 7 'atal ei mi3a spus cu *ura lui ca este o (uli*anca . 3 'atal ei *reseste, domnisoara directoare. 3 Gu 8ii toanta, domnisoara $one% 7 Dumneata ai cunoscut3o acum o )umatate de ora si tatal ei o cunoaste de o viata 7
J:6

Dar domnisoara $one% era (otarta sa spuna tot ce avea de spus pna la capat si -nceput sa descrie cteva din raspunsurile de necrezut pe care 9atilda le daduse la aritmetica. 3 si ...7 A -nvatat c-teva din ta"la -nmultirii pe dina8ara, da @ 3 latra domnisoara 'runc("ull. Dra*a mea, asta n3o 8ace *eniu 7 Asta o 8ace papa*al 7 3 Dar, domnisoara directoare, stie sa citeasca A. 3 si eu la 8el, o repezi ea. 3 Dupa parerea mea, zise domnisoara $one)6V tre"uie luata din clasa mea si trecuta la un nivel mQ. -nalt, cu copiii de unsprezece ani.
'2

3 A(a 7 3 s8orai domnisoara 'runc("ull. <rei sa scapi de ea, nu3i asa @ Mu poti s3o stapnesti si vrei acum s3o arunci "ietei domnisoare $imsoll -n clasa mare, unde va 8ace un tara"oi si mai si 7 3 -8u, nu, plnse domnisoara $one%. -su este deloc acesta motivul 7 3 !a da 7 3 stri*a domnisoara 'runc("ull. <ad per8ect prin urzeala dumitale, domnisoara 7 si raspunsul este /2 7 9atilda va ramne unde este si este raspunderea dumitale sa se comporte cum tre"uie 7 3 Domnisoara directoare, va ro* ... 3 /u vreau sa mai aud nimie 7 3 stri*a domnisoara 'runc("ull. si -n nici orice caz, am o re*ula -n scoala asta, ca toti copiii sa ramna -n *rupele de vrsta

Zr, indi8erent de ce le poate capul 7 Doamne 8ereste 7 Doar n3o sa am o puslama de cinci ani la un loc cu "aietii J8etele mari .A Cine3a mai pomenit asa ceva @ Domnisoara $one% ramase neputincioasa -n 8ata destui urias cu *tul rosu. 0rau si alte lucruri pe care v8oia sa le mai 8i spus, dar stia acum ca n3ar 8i a)utat la nimic. :puse -ncet. ; 3 Poarte "ine. Cum doriti, domnisoara directoare, m tuna domnisoara
rJXcll"lPll3

3 Cum doresc eu 8ara discutie 7

:i nn niia

rlnmnisn8i.rs-.. ca, avem dp38l 8a.p.A

cu c("ull. si nu uita, domnisoara, ca avem de3a 8ace


0 vipera
8oul
'3

care a pus o pocnitoare mirositoare su"

"iroul '',

meu

3 E:'u a 8acut asa ceva, domnisoara directoare 7 3 !ine-nteles ca a 8acut3o 7 3 "u"ui ea. si3ti mai spun ceva. /u3mi doresc nimic mai mult dect sa 8i 8ost le*al sa 8olosesc "iciul si cureaua ca3n vremurile "une 7 E3as 8i -nrosit eu 8undul 9atildei, sa nu mai poata sa stea pe scaun o luna 7 Domnisoara $one% se -ntoarse si iesi din "irou deprimata, dar nu -n8rnta. 6= sa 8ac ceva pentru copilul asta, -si spuse. /u stiu -nca ce, dar o sa *asesc o cale s3o a)ut, pna la urma6.
'4

Parintii
Cnd domnisoara $one% iesi din "iroul directoarei cei mai multi copii erau a8ara -n curte. Primul lucru 8u sa -ntlneasca ctiva pro8esori de la clasele mai mari si sa -mprumute cteva carti; de al*e"ra, *eometrie, 8ranceza, literatura en*leza s.a. Apoi o cauta pe 9a3 tilda si o c(ema -n clasa. 3 /3are rost, -i spuse ea, sa stai -n clasa sa3ti pierzi vremea -n timp ce3i -nvat pe ceilalti ta"la -nmultirii si cum se scriemama, tata, Aata. Asa ca am sa3ti dau cte una din aceste carti de studiat, si la s8rsitul orei sa vii la mine cu -ntre"ari si am sa te a)ut. Cum ti se pare @ 3 9ultumesc, domnisoara $one%. 9i se pare 8oarte "ine. 3 :unt si*ura ca te vom muta -ntr3o clasa mult mai mare, mai trziu, dar pentru moment domnisoara directoare este de parere sa rami unde esti. 3 Foarte "ine, domnisoara $one%, zise 9atilda. <a multumesc ca mi3ati adus cartile. 6Ce copil "inecrescut, *ndi domnisoara $one%. su3mi pasa ce3au spus parintii despre ea V pare 8oarte linistita si dra*uta. si de loc cu nasul pe sus din pricina inteli*entei. De 8apt nu pare sa3si dea seama de asta.6 Cnd copiii se -ntoarsera din curte 9atilda se aseza la locul ei si -ncepu sa studieze cartea de *eometrie. Domnisoara $one% o o"serva tot timpul si3si dadu seama ca -n curnd 9atilda devenise eu totul a"sor"ita de ceea ce citea. /u ridicase privirea din carte nici macar o data. -ntre timp domnisoara $one% luase alta (otarre3Ce decisese sa mear*a ea -nsasi sa vor"easca cu parintii Atatildei ct de curnd cu putinta. /u putea sa creada Ca parintii erau

cu totul nestiutori, re8eritor la talentele 7& 8etitei. =rice s3ar zice, domnul Wornrvvood era un vnzator de masini de succes -n meseria lui, si asta presupunea ca era un om inteli*ent si el. si oricum, parintii nu su" 3 estimau calitatile copiilor lor niciodata. De cele mai multe ori era invers. Cteodata era imposi"il sa 8aci o mama sau un tata prea mndru, sa -ntelea*a ca odrasla lor este un cap patrat. Domnisoara $one% era -ncrezatoare ca n3o sa 8ie nici o di8icultate -n a3i convin*e ca 9atilda era un copil cu totul neo"isnuit. Pro"lema era sa3i opreasca sa nu3si piarda capul. -n acest moment sperantele domnisoarei $one% -ncepura sa se des8asoare. -ncepuse sa3 si puna -ntre"ari daca va putea sau nu o"tine permisiunea lor sa3i dea c(iar ea lectii particulare 9atildei dupa scoala. Perspectiva de a preda unui copil att de inteli*ent ca 9atilda, -i stimula enorm instinctul ei pro8esional de -nvatatoare. Dintr3o data decise ca va mer*e la 8amilia Worm>ood c(iar -n seara aceea. :e va duce trziu, -ntre noua si zece, cnd era si*ura ca 9atilda era -n pat. si asta si 8acu. Avnd adresa din dosarul scolii, domnisoara $one% pleca imediat dupa ora noua, pe )os, de acasa, spre casa 8amiliei Worm>ood. ?asi casa pe o strada dra*uta, unde 8iecare casa era separata de casa vecina printr3o mica *radina. 0ra o casa moderna, din caramida, care n3avea cum sa 8i 8ost ie8tina si care3si avea -nscris numele pe o placuta la poarta ; <8olt$l intim<. 69otul tmpit ar 8i 8ost mai nimerit6, *ndi domnisoara $one%, careia -i placea 8oarte mult sa se )oace cu3cuvintele. -nainta pe alee, suna la usa si, asteptnd, auzi z*omotul televizorului. 2sa 8u desc(isa de un "ar"at cu o 8i*ura de so"olan si cu mustata su"tire ca de soarece, care purta o (aina de sport cu dun*i portocalii si rosii. 3 Da @ 3 zise el uitndu3se la domnisoara $one%. Daca vinzi tic(ete de tom"ola, nu ma interesea za 7 3 /u vnd tic(ete de toca"ola, zise domnisoara $one%. si, va ro*, iertati3ma ca va deran)ez 7 :unt -nvatatoarea 9atildei, de la scoala, si este 8 oirte itnpor3
76 >

tant sa stau de vor"a cu dumneavoastra si cu sotia dumneavoastra. 3 A si 8acui o traznaie, nu3i asa 8 3 zise domnul Worm>ood "locnd usa. De acum este responsa"ilitatea dumneavoastra. Dumneavoastra tre"uie sa va descurcati cu ea. 3 /u a 8acut nici un 8el de traznaie, zise domni3soFra $one%. Am venit cu vesti "une despre ea. C(iar e1traordinare domnule Worm>ood. Credeti ca as putea @ta pentru cteva minute sa va vor"esc despre tilda . 3 'ocmai urmaream una din emisiunile noastre la televizor. =ra nu este potrivita. <eniti alta
''

Domnisoara $one% -ncepu sa3si piarda ra2darea. 3 6Domnule Wornv>ood, zise ea, daca credeti ca o zapacita de emisiune la televizor este

mai importanta dect viitorul 8iicei dumneavoastra, atunci n3ar tre"ui sa 8iti parinte 7 9ai "ine ati opri nenorocitul de televizor si m3ati asculta 7 Asta -l z*lti pe domnul Worm>ood. 7Mu era o"isnuit sa i se vor"easca -n 8elul acesta. :e uita cu atentie la 8emeia palida si 8ra*ila care statea asteptnd a8ara -n usa. 3 Foarte "ine atunci 7 3 raspunse el repezit. Entrati si dati3i drumul 7 Domnisoara $one% pasi -nauntru. 3 Doamna Worin>ood n3o sa 8ie -ncntata, zise el si o conduse -n camera de zi, unde o 8emeie mare cu parul platinat se uita avid la ecranul televizorului. 3 Cine este@ 3 -ntre"a ea 8ara sa3si ridice privirea. 3 = pro8esoara de la scoala, raspunse domnul Worm>ood. Sice ca vrea sa stea de vor"a cu noi despre 9atilda. 'raversa camera spre televizor, opri sunetul, dar lasa ima*inea pe ecran. 3 -su, $arr%, tipa ea. Willard tocmai -i cere mna An*eli4OB,i. 3 Poti sa te uiti ct vor"im, zise domnul Worm>ood. Dnsa este pro8esoara 9atildei. Sice ca are niste vesti sa ne dea. 3 9a numesc Denni8er $one%, zise ea. -ncntata de cunostinta, doamna Worur>ood. Doamna Worm>ood Je uita la ea si zise ; . 3 Care e pro"lema /imeni n3o invitase sa ia loc, dar domnisoara $one% lua totusi un scaun si se aseza. 3 Astazi a 8ost prima zi de scoala a 8iicei dumneavoastra. 3 stim asta, o repezi doamna Worm>ood supa3 rata ca nu putea sa urmareasca emisiunea. o/uniai pentru asta v3ati deran)at pna aici@ Domnisoara $one% -si -n8ipse privirea -n oc(ii *ri si umezi ai celelalte 8emei si lasa sa se astearna linistea
'8

*e
pna cnd deveni incon8orta"ila pentru doamna Wor>3>ood. 3 Kreti sa va e1plic de ce ani venit . 3 zise ea. 3 Dati3i drumul 7 3 zise doamna Worm>ood. 3 :unt si*ura ca stiti ca nu se asteapta de la copii de clasa -nti sa stie sa citeasca, sa scrie saii sa socoteasca la -nceput cnd vin la scoala. Copiii de cinci ani nu pot 8ace asa ceva. Dar 9aiilda poate sa 8aca toate astea. Daca ar 8i sa cred ce spune . .. 3 0u n3as 8ace asta, zise doamna Worm>ood a carei voce era -nca iritata 8iindca nu putea, auzi sunetul de la televizor. 3 Deci a mintit cnd a spus ca nu a -nvatat3o nimeni sa -nmulteasca sau sa citeasca@ Ati -nvatat3o vreunul din dumneavoastra toate asteaA@ 3 :3o -nvatam, cel 3 zise domnul Worm>ood. 3 :a citeasca, zise domnisoara $onne%. Poate JF ati -nvatat3o. Poate a mintit cnd a spus ca n3ati

att. Poate aveti casa plina de carti. 0u n3am de sa stiu. Poate ca va place amndurora sa cititi. 3 :i*ur ca citim, zise domnul Wornr>ood. -J 8iti revista 3$tocar si Motor saptamnal din eopera -n coperta. cara*(ioasa 7 0u citesc

3 Copilul a -itit de)a un numar impresionant de carti, zise domnisoara $one%. Am vrut sa vad daca provine dintr3o 8amilie care apreciaza literatura de "una calitate. 3 0u nu sunt de acord cu cititul de carti, zise domnul Worm>ood. D:'u poti sa csti*i o pine stnd -n 8und si citind povesti. -8oi nu tinem carti -n casa. 3 -ntele*, zise domnisoara $one%. Am venit sa va spun de 8apt ca9atilda are o inteli*enta sclipitoare. Dar cred ca stiti asta. 3 :i*ur ca stim ca poate sa citeasca, zise doamna Worm>ood. -si pierde toata ziua -n camera ei -n*ropata -ntr3o tmpenie de carte. 3 Dar nu va intri*a ca o 8etita de cinci ani citeste romane serioase de scriitori ca C(arles DicCens si $emin*3W>a% 8 /u va 8ace sa sariti -n sus de "ucurie @ 3 /u -n mod deose"it, zise doamna Worm>ood. /u3mi plac 8etele cu ciorapi al"astri. = 8ata tre"uie sa stie sa se 8aca ct mai atractiva ca sa3si *aseasca un sot "un mai trziu. Cum arati este mult mai important dect ce3ai citit, domnisoara $onCe%.
80 3.

3 9a numesc $one%, zise domnisoara $one%. 3 2ita3te la mine, zise doamna Worm>ood. si uita3te pe urma la dumneata. 0u am ales sa arat "ine, dumneata ai ales cartile. Domnisoara $one% privi la 8emeia sear"ada si *rasuna, cu 8ata neteda si acoperita de sudoare, din 8ata ei. 3 Ce3ati spus @ 3 -ntre"a ea. 3 Am spus ca eu am ales sa arat "ine si dumneata ai ales cartile. si cine3a a)uns mai "ine @ 0u, "ine-nteles 7 :tau -ntr3o casa 8rumoasa, cu un om de a8aceri de succes, s timp ce dumneata ai o viata de slcava, -nvatnd copii /eispraviti al8a"etul. 3 C(iar asa, "om"onico, zise domnul Worm>ood, si3i arunca sotiei o privire att de lun*a si dra*astoasa, care pna si pe o pisica ar 8i 8acut3o sa vomite. Domnisoara $one% -ntelese ca, daca vroia ca dis38i cu acesti doi oameniAsa ai"a vreun rezultat, tre3 sa nu3si piarda cumpatul. 3 -nca nu v3am spus totul, zise ea. 9atilda, att P pot eu sa3mi dau seama la vrsta ei att de 8ra*eda,
c. 66

#.

este. de asemenea un 8el de *eniu matematic. Poate 8ace socoteli complicate -n minte cu viteza 8ul*erului. 3 si ce mare sco8ala e asta cnd poti sa3ti cumperi un calculatori 3 zise domnul Worm>ood. 3 = 8ata nu3si *aseste un "ar"at 8iindca este desteapta, zise doamna Worm>ood. 2ita3te la steaua asta de cinema, de e1emplu, adau*a ea, atratnd ecranul 8ara sunet al televizorului, unde o 8emeie pieptoasa era sarutata de un actor solid, -n lumina lunii. Doar

nu crezi ca l3a adus aici spunndu3i ta"la -nmultirii @ 9ei pomeneala 7 si acum are s3o ia de nevasta V sa vezi daca nuV si3or sa traiasca -ntr3o casa "oiereasca cu valet si cameriste. Domnisoarei $one% cu *reu -i venea sa creada ceea ce auzea. Auzise ca ast8el de parinti e1istau o *ramada, si ca plozii lor a)un*eau delicventi si netre"nici, dar era un soc sa3i cunoasca -n carne si oase. 3 Pro"lema cu 9atilda este, zise ea -ncercnd din nou , ca este cu mult -naintea celorlalti copii si s3ar putea sa 8ie cazul sa ne *ndim la un 8el de educatie particulara suplimentara. 0u cied cu toata seriozitatea ca 9atilda poate 8i adusa la standarde universitare -n doi3trei ani, cu un plan de educatie "ine *ndit. 3 2niversitate@ 3 stri*a domnul Worm>ood sarind de pe scaun. Cine vrea sa mear*a la universitate pentru numele lui Dumnezeu @ 'ot ce se -nvata acolo sunt numai o"iceiuri proaste 7 3 Asta nu este adevarat, zise domnisoara $one%. Daca dumneata ai avea un atac de cord -n momentul acesta, eu ar tre"ui sa c(em un doctor, iar acel doctor este a"solvent de 8acultate. /u3i dispretuiti pe cei -nvatati, domnule Worm>ood A. Dar -mi dauA seama acum ca n3o sa 8iti niciodata de acord cu mine. Eertati3ma ca am dat "uzna peste dumneavoastra. Domnisoara $one% se ridica de pe scaun si iesi din camera. Domnul Worm>ood o conduse pna la usa de la intrare. 3 Ati 8acut "ine ca ati venit, domnisoara $>a3C>s, sau $arris . 3 9ei una, nici alta, zise domnisoara $one%, dar n3are importanta 7 si pleca.
82

Aruncarea cu ciocan$l
Cel mai dra*ut lucru -n le*atura cu 9atilda era ca o -ntlneai din -ntmplare 8ara s3o 8i cunoscut dinainte si vor"eai cu ea. te3ai 8i *ndit la ea ca la un copil o"is nuit de cinci ani. Mu a8isa aproape nici un 8el de inteli*enta sclipitoare si nu era deloc -ncrezuta. 0ste o 8etita tare linistita si cuminte, ti3ai 8i spus -n sinea ta. si numai daca cine stie cum ai 8i -nceput o discutie despre literatura sau matematica ai 8i realizat potentialul mintii ei. Asa ca era simplu pentru 9atilda sa3si 8aca prieteni. 'oti copiii din clasa o placeau. stiau cu totii ca era 6desteapta6 8iindca auzisera raspunsurile date domnisoarei $one% -n urina cu o zi la scoala. si mai stiau ca era lasata sa stea cu o carte pe "anca 8ara sa tre"uiasca sa 8ie atenta la e1plicatii. Dar erau prea transportati de propriile lor *ii)i si speiante, ca sa se mai *ndeasca la ce 8aceau altii si de ce. Pi intre noii prieteni ai 9atildei era o 8etita pe care o c(ema ,avender. C(iar din prima zi -ncepusera sa se plim"e -mpreuna eu timpul pauzei de dimineata si de prnz. ,avender era o 8etita neo"isnuit de mica pentru vrsta ei, sla"uta, cu oc(ii caprui si cu parul negru, taiat cu un "reton pe 8runte. 9atilda o placea pentru ca era cura)oasa si3i placeau aventurile, iar ea o placea pe 9atilda e1act din aceleasi motive. -nainte ca prima zi de scoala sa se tei mine, -ncepura :s a)un*a la urec(ile copiilor povesti de *roaza despre directoare, domnisoara 'runc("uli. -n a treia zi de scoala, 9atilda si ,avender, stnd -ntr3un colt al curtii B n pauza de dimineata, 8ura contactate de o 8etita de .0 ani -n (aine zdrentuite si cu nasul -n8undat, peA care 0 c(ema $ortensia.
83

3 9ucoase noi7, 3 zise $ortensia uitndu3se la ele de la -naltimea ei. 9nca dintr3o pun*a mare cu carto8i pra)iti, scotnd din ea cu pumnul. !ine ati venit la scoala de corectie 7 3 adau*a ea scuipnd, -n timp ce vor"ea, "ucatele din *ura, ca niste 8ul*i de zapada. Cele mici, con8runtate eu acest urias, ramasera -n liniste cu atentia -ncordata. 3 Ati cunoscut3o pe 'runc("ull pna acum@ 3 -ntre"a $ortensia. 3 Am vazut3o la ru*aciune, dar n3am cunoscut3o, zise ,avender. 3 <a asteapta o surpriza, zise $ortensia. -i uraste pe cei mici, asa ca o dez*usta toti copiii din clasele mici. :e uita la ei ca la niste larve care n3au iesit -nca din ou. 2n alt pumn 8u din nou -ndesat -n *ura si din nuu *irmiturile tsnira a8ara ca 8ul*ii de zapada cnd -ncepu sa vor"easca. 3 Daca treceti de primul an aici, s3ar putea sa rezistati pna la s8rsit. Dar multi nu rezista. :unt carati pe tar*i a8ara, z"iernd. Am vazut multi dintr3as3tia. $ortensia se opri sa vada e8ectul spuselor ei asupra celor doua **lici. /u cine stie ce. Pareau destul de rela1ate. Asa ca se (otarra sa le 6onoreze6 cu mai mulce in8ormatii. 3 Cred ca ati auzit ca 'runc("ull are un dulap care sa -ncuie, caruia i se spune 6Dulapul de soc6. 9atilda si ,avender scuturara din cap si continu3ara sa se uite -n sus la urias. Fiind 8oarte mici pareau sa n3ai"a -ncredere -n nici o creatura mai mare ca ele, mai ales -n 8etele mari. 3 6Dulapul de soc6 este un dulap -nalt si 8oarte su"tire. !aza are numai 30 de centimetri patrati, asa ca nu poti sa stai )os sau sa te tolanesti -n el. 're"uie sa stai -n picioare. 'rei din pereti sunt din ciment cu cio"uri de sticla prinse -n el, care ies -n a8ara, asa ca nu poti sa te rezemi de ei. 're"uie sa 8ii atent tot timpul cnd esti -ncuiat acolo. 0 -n*rozitor 7 3 Dar nu poti sa te rezemi de usa@ 3 -ntre"a 9atilda.
84

tDs2sE [ B
85

3 /u 8i tolomaca 7 3 zise c(iar \)e 'runc("ull.

$ortensia. 2sa are mii de cuie "atute -n ea din a8ara, pro"a"il

3 'u ai 8ost vreodata -nc(isa acolo@ 3 -ntre"a ,avender 3 -n primul trimestru de scoala am 8ost acolo de sase ori, zise $ortensia. De doua ori toata ziua si -n alte rnduri cte doua ore de 8iecare data. Dar si doua ore e destul de rau. 0 -ntuneric "ezna si tre"uie sa stai drept, nemiscat, ca daca te misti ct de putin te z*rie 8ie cio"urile din pereti, 8ie cuiele din usa. 3 De ce ai 8ost pusa acolo @ 3 -ntre"a 9atilda Ce3ai 8acut . 3 Prima data am turnat o )umatate de "orcan de miere pe scaunul pe care 'runc("ull tre"uia sa se aseze la ru*aciune. A 8ost e1traordinar 7 Cnd s3a asezat pe scaun s3a auzit un z*omot ea de clo8laiala, ca atunci cnd un (ipopotam -si cu8unda piciorul -n mlul din lunca rului ,impopo. Dar voi sunteti prea mici si prea proaspete ca sa 8ii citit cartea 8=iar asa c$m a Aost, de ?ra(am ?reen.
8&

3 !a eu am citit3o, zise 9atilda.

3 0sti o mincinoasa, zise $ortensia amical. Giei 8lll stii sa citesti -nca. Dar n3are importanta. Cnd rptuncli"ull s3a asezat pe miere, z*omotul a 8ost minunat. Pe urma. cnd a sarit -n picioare, scaunul se lipise de 8undul pantalonilor alora cara*(iosi care3i poarta mereu si a ramas lipit cteva momente, pna. s3a desprins. Pe urma si3a plesnit minile pe turul pantalonilor si amndoua mniile J3au mn)it de miere. :3o 8i auzit cum urla 7 3 Dar cum a a8lat ca tu ai 8acut asta @ 3 -ntre"a ,avender. 3 D<E3a prl un papa lapte, =llie !o*>istle, zise $ortensia. Dar l3am 8acut si eu sa3si scuipe dintii din 8ata. 3 si 'runc("ull te3a -nc(is -n 6Dulapul de soc6 toata ziusa @ 3 -ntre"a 9atilda cu respiratia -ntretaiata. 3 'oata zius, zise $ortensia. 0ram coinpiei dilie cnd am iesit de3acolo. 9a "alan*aneam ca o apucata. 3 Ce altceva ai mi 8acut ca sa a)un*i -n 6Dulapul de soc6A@ 3 -ntre"a ,avender. 3 Aa, nu3mi mai aduc aminte de toate, zise $ortensia. <or"ea cu aerul unui soldat "rav, care :3a luptat -n asa de multe raz"oaie, -nct cura)ul era un lucru o"isnuit. 3 A 8ost mai de mult, adau*a ea, aruncnd o noua -ncarcatura de carto8i in *ura. A(, stai ca3mi aduc aminte de una 7 :3a -ntmplat asa ; Am ales o ora cnd stiam ca 'runc("ull preda la a E<3a si3am ridicat mna ca vreau sa ma duc la "uda. Am iesit a8ara si ni3am dus -n camera la 'runc("ull si am cautat in Oiteza prin sertare pna am *asit unde3si tinea c(ilotii de sport. 3 Si mai departe, zise 9atiida vra)ita. Ce3ai 8acut i departe@ 3 Cerusem prin posta mai3nainte niste pra8 de scarpinat, zise $ortensia. Costa &0 de pence pac(etul s. se numeste 6Dupuitor de piele6. Pe etic(eta scrie ca
e 8ace
8'

din ditii serpilor veninosi si este *arantat sa3ti nuci. si am pus

2!a8le

"asici -n piele de marimea unei

pra8 din asta -n 8iecare perec(e de c(iloti din sertar si i3am -mpaturit pe urma la loc cu *ri)a. $ortensia se oprise sa3si -ndese din nou un pumn de carto8i pra)iti -n *ura. 3 si3a mers 8 3 -ntre"a ,avender. 3 Cteva zile mai trziu, zise $ortensia, -n timpul ru*aciunii, 'runc("ull -ncepu sa se scarpine ca o apucata pe dedesu"t. A(a, mi3am zis, -ncepe 7 :e sc(im"ase de)a pentru ora de sport. A 8ost nemaipomenit sa stau sa ma uit stiind ca numai eu din toata clasa stiam ce se petrecea la ea -n c(iloti. si ma simteam si -n si*uranta. stiam ca n3are cum sa ma prinda. Pe urma a -nceput sa se scarpine din ce -n ce mai tare. Pro"a"il credea ea3si 8acuseiAa cui" niste viespi acolo. si pe urma, c(iar -n mi)locul ru*aciunilor, a sarit -n sus de pe scaun, s3Q apucat cu minile de 8und si a iesit a8ara. Amndoua, si 9atilda si ,avender, erau prinse parca -ntr3o vra)a. -ntelesesera -n momentul asta ca se a8lau -n 8ata unui maestru. = persoana care adusese arta 8arselor necurat e la cel mai -nalt nivel al per8ectiunii V mai mult dect att, cineva care3si punea c(iar si viata -n risc ca sa3si urmeze vocatia. :e uitau minu3
88

n,ndu3se

la aceasta zeita, si dintr3o data, acea 8ornai3 ala pe care o 8acea cnd -si tia*ea nasul nu mai era un lucru neplacut, ci mai de*ra"a un semnal de cura). 3 Dar de data asta cum te3a prins@ 3 -ntre"a d tinndu3si respiratia. 3 /u m3a prins, zise $ortensia, dar tot am stat o zi -n 6Dulapul de soc6. 3 De ce l 3 -ntre"ara, amndoua -ntr3un *las. 3 'rune("ull are o"iceiul 8oarte tmpit sa *(iceasca. Cnd nu stie care e vinovatul , -ncearca sa *(iceasca. si ce e mai rau, este ca de cele mai multe ori, nimereste. 0u eram primul suspect, din cauza c(estiei cu mierea, si, desi stiam ca n3are nici o dovada, tot ce3 am -ncercat sa spun, n3a tinut. :tri*am la ea ; 6Cum as 8i putut sa 8ac asa ceva, domnisoara 'rune("ull@ 0u nici nu stiam ca va tineti c(ilotii de sport la scoala 7 $a"ar n3 am ce3i ala Rpra8 de scarpinatQ. G3am auzit -n viata mea de asa ceva 76. Dar mintitul nu m3 a a)utat la nimic, cu toata arta care am pus3o -n asta. 'rune("ull m3a luat de urec(e, m3a dus -n 6Dulapul de soc6 si m3a -acuiat acolo. Asta a 8ost a doua oaia cnd am stat acolo o zi -ntrea*a. A 8ost ca o tortura. 0ram toata taiata si -ntepata cnd am iesit de3acolo. 3 0ste ca un raz"oi, zise 9atilda, -n*ri)orata peste masura. 3 :a 8ii si*ura ca este un raz"oi, zise $ortensia. si accidentele sunt teri"ile. Moi suntem -n cruciada A. :untem o armata 8erc(esa, dar care lupta practic 8ara arme. 'rune("ull 3 Printul -ntunericului, sarpele <eninos, !alaurul -n8ricosator 3 are toate armele la comanda ei. 0 o viata 8oarte *rea. 're"uie sa ne sustinem unii pe altii. 3 'e poti "aza pe noi, zise ,avender, rdicndu3se Pe vr8uri pna la ma1ima ei -naltime de un metru si doisprezece centimetri, sa arate ct mai mare posi"il. 3 :u, nu pot, zise $ortensia. :unteti niste rme. W6 ac nu se stie. :3ar putea sa 8iti 8olosite -ntr3o zi -ntr3o actiune, su" acoperire. 3 9ai spune3ne ceva despre ea, zise 9atilda, te ro*V tre"uie sa va sperii -nainte sa vedeti sin*ure, $ortensia.
#+

3 M3o sa ne sperii, zise ,avender. :untem no) mici, dar suntem tari 7 3 Ase uitati atunci, zise $ortensia. C(iar ieri 4run-h2u5 l3a prins pe un "aiat, Dulius DDott>inCle5 mncnd "om"oane -n ora de cali*ra8ie si pur si simplu l3a saltat de o mna si l3a z"urat pe 8ereastra clasei. Clasa noastra este la eta)ul cel mai de sus si l3am vazut pe Duiius Uott>inCle z"urnd deasupra *radinii si ateriznd cu o "u8nitura pe straturile de salata. Pe urma, 'runeli"ull s3a -ntors spre noi si a zis ; ,,D3acum -ncolo pe care3l vad mncnd -n clasa, -l z"or pe *eaiu 76. 3 si Dulius 0ott>inCle si3a rupt oasele @ 3 -ntre"a ,avender. 3 :umai cteva, zise $ortensia. Mu uitati ca 'rune("ull a participat la =limpiada la aruncarea cu ciocanul si este 8oarte mndra de "ratul ei drept. 3 Ce3i aia 6aruncarea cu ciocanul6 @ 3 -ntre"a ,avender. 3 Ciocanul, zise $ortensia, este de 8apt o min*e mare, rosiatica, de o anumita dimensiune si *reutate, le*ata cu un ca"lu, si aruncatorul o -nvrte -n )urul capului din ce -n ce mai repede si pe urma -i da drumul. 're"uie sa 8ie 8oarte puternic. 'runeli"ull ar arunca orice -n )urul ei numai sa se mentina, mai ales copii. 3 Doamne 8ereste 7 3 zise ,evender.

3 =data c(iar am auzit3o spunnd, continua $ortensia, ca un "aiat mare are aceeasi *reutate cu un ciocan olimpic si este 8oarte potrivit sa3l 8olosesti ca sa3ti pastrezi e1ercitiul. . -n acel moment se petrecu ceva 8oarte ciudat. Curtea scolii, care pna atunci vuia de c(iuiturile si stri*atele copiilor care se )ucau, dintr3o data devenise linistita si *rava. 3 Pazea 7 3 sopti $ortensia. 9atilda si ,avender se uitara -n )urul lor si vaztrrQ silueta uriasa a domnisoarei 'rune("ull -naintnd pvi8. multimea de "aieti si 8ete, cu pa, lun*i si amenintatori3Copiii se tra*eau -napoi din drumul ei -n *ra"a si eB -nainta de3a lun*ul as8altului, ca 9oise prin 9ar 6B 9oarta cnd s3au despicat apele sa3i 8aca drum. 0ra F apaiitie -n camasa ei maro -ncinsa cu cureaua de iJe
+0
"1

si cu pantalonii 1er6i. :u" *enunc(i *emenii -i iezeau ca niste gre*ari prin ciorapi. 3 Amantla '(ripp 7 3 *-triga ea. 'u, Amanda '(ripp. vin3o3ncoace 7 3 Lmeti3va palariile 7, sopti $ortensia. 3 Ce 8ace@ 3 sopti ,avender. 3 Proasta asta de Amanda, zise $ortensia, si3B lasat si mai mult parul sa creasca -n vacanta si maica3sB i l3a -mpletit -n cozi 7 Ce tmpenie 7 +2 3 De ce tmpenie @ 3 -ntre"a 9atilda. 3 Daca e ceva ce 'runc("ull nu poate sa su8ere, apoi astea sunt cozile 7 3 zise $ortensia. 9atilda si ,avender vazura pantalonii uriasi -naintnd spre o 8ata de vreo zece ani, care purta o perec(e de codite "londe atrn-ndu3i pe umeri. Fiecare codita avea cte o 8unda al"astra la capat si arata 8oarte dra*ut. Fata cu codite statea nemiscata utitndu3se la uriasul care -nainta, si es)presia de pe 8ata ei era cea a unei persoane prinsa pe o supra8ata -n*usta cu un taur -n8uriat -n 8ata si care se pre*ateste s3o atace. Fata era pironita locului, socata de teroare, cu oc(ii "ul"ucati, tremurnd din tot corpul si creznd cu toata convin*erea ca ziua Dudecatii de Apoi venise pentru ea. Domnisoara 'runc("ull -si a)unsese actim victima si se oprise privind3o de la -naltime. 3 :a termini cu cozile astea murdare pna mine dimineata cnd vii la scoala 7 3 latra ea. 'aie3le si da3le la *unoi, ai -nteles @ Amanda, paralizata de 8rica, reusi sa "l"ie ; 3 93ma3mamei -i plac. 0a mi le -mpleteste -n 8iecare dimineata. 3 9aica3ia e o *sca 7 3 tuna 'runc("ull. -ndrepta un de*et ca un salam spre capul ei si continua ; Arati ca un so"olan cu coada iesindu3i din cap 7 3 93mama zice ca arat 838oarte "ine, zise Amanda tremurnd ca pi8tia. 3 /u ma intereseaza nici ct ne*ru su" un*(ie ce zice inaica3ta 7 3 stri*a 'runc("ull, si, acestea 8iind zise, apuca coditele Amandei -n pumnul minii drepte, 0 iidica de la pamnt si -ncepu s3o -nvrte cu viteza deasupra capului, -n timp ce Amanda urla ca din *ura de sarpe. 'runc("ull urla si ea ; 3 -ti dau eu tie codite, so"olane 7 3 Ca la =limpiada, murmura $ortensia. -si ia Jteza acum, e1act cum 8acea cu ciocanul.

Pariez ca3i d drumul7 'runc("uli se lasa pe spate contra*reutatii


Vitei,

pivotnd e1pert pe vr8ul picioarelor si rotin3B i -mpre)urul ei. Amanda eia acum -ntr3o viteza de mare, ca nu se se mai distin*ea conturul, si, +3 dintr3o data, cu un *uitat, 'rune("ull dadu drumul coditelor si Amanda z"ura ca o rac(eta, peste *ardul de srma al curtii scolii, sus spre cer. 3 !una aruncare, domnule 7 3 zise cineva de dincolo de *ard si 9atilda care era (ipnotizata de tot ce se3ntmplase, o vazu pe Amanda '(ripp urmnd cur"a *ratioasa a unei para"ole deasupra cmpului de peste *ard. Ateriza pe iar"a si sari ca o min*e -nca de doua 3 trei ori, si, -n cele din urma, se opri. + Dupa aceea, surprinzator, se ridica -n picioare. Arata putin ametita, dar cine altul n3ar 8i 8ost, si, dupa rre2n minut, o lua la *oana spre curtea scolii. 'runc("ull statea -nca -n acelasi loc 8recndu3si minile; . **.GH* 3 -su3i rau, zise ea, avnd ui vedere ca n3am un antrenament constant. Mu3i rau deloc 7 si se -ndeparta. 3 0 ne"una, zise $ortensia. 3 Dar parintii nu se pln*@ 3 -ntre"a 9atilda. 3 Ai tai s3ar pln*e@ 3 -ntre"a $ortensia. 0u stiu ca ai mei nu s3ar pln*e. -i sperie pe parinti la 8el ca pe copii. 'uturor le e o 8rica de moarte de ea. <Se mai vedem noi pe3aici. si cu asta se -ndeparta mer*nd a*ale.
+&

!ruce !o*trottcr si Pra)itura


3 Ce nu pot eu sa -ntele*, zise ,avender 9atildei, este cum poate sa3i mear*a cu toate astea @ :unt si*ura ca copiii se duc acasa si spun parintilor. :unt si*ura ca tatal meu ar 8ace un tara"oi *rozav, daca i3as spune ca directoarea m3a luat de par si m3a aruncat peste *ard. 3 !a n3ar 8ace, zise 9atilda. si o sa3ti spun de ce. Pur si simplu n3o sa te creada 7 3 !a si*ur ca m3ar crede. 3 !a nu, zise 9atilda. si motivul este evident. Povestea ta ar suna att de ridicol -nct nu i3 ar veni sa creada. si asta este secretul lui 'runc("ull. 3 Care este @ 3 -ntre"a ,avender. 3 /iciodata sa nu 8aci ceva cu )umatatea de masura, daca vrei sa3ti mear*a. -ntrece orice limita, mer*i cu murdaria pna la capat. Fii si*ur ca ceea ce 8aci este att de ne"unesc -nct este de necrezut. /ici un parinte n3o sa creada povestea asta cu coada nici -ntr3o mie de ani 7 Ai mei si*ur n3ar crede. Ar zice ca sunt o mincinoasa. 3 -n cazul asta, zise ,avender, mama Amandei n3o sa3i taie coditele. A 3 /u, n3o sa i le taie,, zise 9atilda. Amanda o sa si le taie sin*ura 7 Ai sa vezi daca nu 7 3 Chiar crezi ca e ne"una + 3 -ntre"a ,avender. 3 Cine@

3 'runcli"ull. 3 /u, nu cred ca e ne"una, zise 9atilda, dar e 8oarte periculoasa. :a 8ii -n scoala asta e ca si cum ai 8i -ntr3o cusca cu o co"ra. 're"uie sa 8ii 8oarte iute de picior. si avura un alt e1emplu de ct de periculoasa putea sa 8ie directoarea, c(iar a doua zi. -n timpul mesei de
+6

Ruz Je anuntase ca toti copiii tre"uiau sa se duca in Jlai de Adunari imediat dupa masa si sa se aseze -n )inis)te. Cnd toti cei 2&0 de copii se a8lau asezati -n :ala de adunari, 'runc("ull marsalui pe plat8orma. /ici unul din ceilalti pro8esori nu venisera eu ea. Avea o cravasa de calarie -ntr3 una din mini si statea -n picioare -n mi)locul plat8ormei -n "racinarii ei verzi, cu picioarele departate si cravasa -n mna, utndu3se la marea de capete cu 8etele -ntoarse spre ea. 3 Ce arc de *nd sa 8aca @ 3 sopti ,avender. 3 Gu stiu, sopti 9atilda. 'oata scoala astepta ceea ce avea sa se -ntmple. 3 !ruce !o*trotter 7 3 latra la un moment dat 'runc("ull. 2nde este !ruce !o*trotter@ = mna se ridica din mi)locul copiilor care stateau )os. 3 Kino3ncoace 7 3 stri*a 'runcli"ull si 8ii cura)os 7 2n "aiat de unsprezece ani care arata mare si rotund se ridica -n picioare si -nainta iute cu pasi marunti si le*anati. 2rca pe plat8orma. 3 :tai aici7 3 comanda 'runc("ull, aratnd cu de*etul locul. !aiatul se aseza ln*a ea. :e vedea ca3i era 8rica. stia 8oarte "ine ca nu3l adusese acolo ca sa3i dea un premiu. = privea pe directoare cu o -n*ri)orare crescnda si -ncepuse sa se -ndeparteze -ncet 3 -ncet de ea u alunecari de picioare, ca un so"olan care vrea sa se -ndeparteze pe neo"servate de un terier care3l 8i1eaza iin celalalt colt al camerei. Fata lui *rasuna si moale devenise *ri de *roaza a ceea ce astepta sa se -ntmple. Ciorapii -i cazusera pe *lezne. 3 Aceasta *alusca, "u"ui directoarea, -ntreptnd -ravasa spre el ca o sa"ie, acest punct ne*ru, acest cos i8ectat, acest 8uruncul conta*ios pe care3l vedeti -n pastra, nu este nimic altceva, dect un netr"nic rau3 Jcator, un animal tolerat printre noi, un ma8iot I 3 Cine, eu@ 3 zise !ruce !o*trotter aratnd sin3\B7. nedumerit. .
"8

3 2n (ot 7 3 tipa 'ranc("ull. 2n necinstit 7 2n Pirat 7 2n "andit 7 2n a*itator 7

c 66

3 Cliiar asa @ 3 zise "aiatul. <reau sa spun ... ,asati6 0 "alta, doamna directoare 7 &, Ge*i, mucos mizera"il @ :ustii ca esti nevinovat @ 3 0u stiu despre ce vor"iti, zise "aiatul, mai nedumerit ca pna atunci.

3 = sa3ti spun eu despre ce vor"esc, "u"a dulce 7 3 stri*a 'runc("ull. leii dimineata, -n timpul pauzei, te3ai strecurat ca un sarpte -n "ucatarie si3ai 8urat o "ucata din pra)itura mea personala de pe tava mea de ceai. 'ava 8usese a"ia pre*atita pentru mine de "ucatar 7 0ra *ustarea mea de dimineata 7 Ct despre pra)itura, era din stocul meu personal7 -s u era penti ti voi7 :a nu3ti treaca nici o clipa prin minte ca eu mnnc din mizeriile alea pe care vi le da voua 7 Pra)itura era 8acuta din unt adevarat si 8risca proaspata 7 si el, "anditul si (otul asta, spar*atorul asta, va*a"ondul care sta -n 8ata
++ .7

voastra, cu cioiapii cazuti pe *lezne, mi3a 8urat3o si mncat3o 7 3 /u e adevarat 7 3 e1clama "aiatul s-him2au, du+si culoarea la 8ata din *ri -n al". 3 /u ma minti pe mine, !o*trotter 7 3 latra 'runc("ull. 'e3a vazut "ucatareasa 7 9ai mult, te3a vazut cum o mneai 7 'runc("ull se opri o clipa sa stear*a o picatuia de spuma de saliva de pe "uze. Cnd vor"i din nou, vocea -i suna dintr3o data mai moale, mai linistita si mai amenintatoare. :e aplica deasupra "aiatului zm"ind ; 33 -ti place pra)itura mea speciala cu ciocolata, !o*trotter, nu3i asa 7 0 consistenta si delicioasa, nu3i asa, !o*trotter @
100

3 Foarte "una, murmura "aiatul. -i iesisera euvin3. ) e din *ura -nainte sa le poata opri. 3 Ai dreptate3 zise 'runeli"ull. 0ste -ntradevar 8oarte "una 7 Asa ca tre"uie sa 8eliciti "ucatareasa 7 Cnd un *entlemen *aseste ca masa a 8ost 8oarte "una, trimite complimente "ucatarului se8 7 'u n3ai stiut asta, nu3i a@a !o*trotter . Doar cei din su"clasele umane nu apreciaza "unele maniere. !aiatul ramase -n liniste. 3 !ucatare 7 3 stri*a 'runc("ull. <ino3ncoace, tmcatare 7 !o*trotter doreste sa3ti spuna ct de "una a 8ost pra)itura cu ciocolata 7 !ucatarul, o 8emeie -nalta si ridata, care arata de parca sucurile corpului i se uscasera -n cuptor cu multa vreme -nainte, pasi pe plat8orma purtnd un sort al" si murdar. Entrarea -i 8usese aran)ata dinainte de 'runeli"ull. 3 Acuma, !o*trotter 7 3 "u"ui 'runc("ull. :pune3i "ucataresei ce parere ai despre pra)itura 7 3 Foarte "una, "om"ani "aiatul. Tncepuse sa se vada ca "aiatul se -ntre"a unde avea sa duca toata povestea. :in*urul lucru de care era si*ur, era ca le*ea interzicea lui 'runc("ull sa3l loveasca cu cravasa aia pe care acum si3o pleznea peste coapsa. Asta era o usurare, dar nu cine stie ce, 8iindca 'runc("ull era total imprevizi"ila. Esimeni nu stia niciodata ce urma sa 8aca -n clipa urmatoare. 3 Po8tim, "ucatare 7 3 stri*a 'runc("ull. ,ui !o*trotter i3a placut pra)itura ta 7 E3a placut la ne"unie pra)itura ta 7 7/u mai ai sa3i mai dai @ 3 !a da, mai am, zise "ucatareasa, de parca -nvatase rolul pe dina8ara. 3 Atunci du3te si adu3o 7 si adu si un cutit s3o tiem 7 !ucatareasa disparu. Dar nu dupa multa vreme aPru din nou, opintindu3se su" *reutatea

unei enorme Pra)ituri cu ciocolata asezata pe un platou mare de Portelan. Pra)itura avea cel putin 0 de centimetri -n Ranoetru si o *lazura de ciocolata maro -nc(is. 3 Pune3o pe masa, zise 'runc("ull. .0. -n mi)locul plat8ormei era o masuta mica cu J scaun. !ucatareasa plasa cu *ri)a pra)itura pe masa 3 :tai )os, !o*trotter 7 :tai acolo 7 !aiatul se misca cu *ri)a spre masa si se aseza pe scaun. :e uita 8i1 la pra)itura enorma. 3 Asa, !o*trotter, zise 'runc("ull, si din nou vocea -i deveni moale, ru*atoare, c(iar "lnda. 'oata este pentru tine 7 Fiecare 8irimitura 7 Fiindca ti3a placut att de mult 8elia aia ieri, i3am comandat "ucatarului -nca una, ct se poate de mare, pentru tine. 3 9ultumesc, zise "aiatul, complet zapacit. 3 9ultumeste "ucatarului, nu mie, zise 'runc("ull.
ii

.02

3 9ultumesc, "ucatare, zise "aiatul. !ucatareasa ramase -n picioare ca un siret de panto8 uscat si scoro)it, cu o atitudine implaca"ila si dezapro"atoare. Arata de parca ar 8i avut *ura plina de zeama de lamie. 3 $ai, !o*trotter, taie3ti o "ucata si -ncearc3o 7 3 Ce@ Acum@ 3 zise "aiatul cu teama. stia ca era ceva la mi)loc, dar nu3si dadea seama ce. /3as putea s3o iau acasa @ 3 -ntre"a el. 3 Asta ar 8i nepoliticos 7 3 zise 'runc("ull cu un rn)et "ine re*izat. 're"uie sa3i arati dra*alasei "ucatarese, aici de 8ata, ct esti de recunoscator pentru munca ei. !aiatul nu sc(ita nici un *est. 3 $aide, da3i drumul, zise 'runc("ull.
.8 % .03

'aie o 8elie si *ust3o 7 <Se pierdem toata ziua 7

!aiatul lua cutitul si era aproape sa taie pra)itura cnd, se opri. :e uita la pra)itura. Apoi la 'runc("uli D la "ucatareasa -nalta si atoasa, cu *ura plina de zeama de lamie. 'oti copiiii din sala se uitau -ntr3o tensiune *enerala, asteptnd ca ceva sa se -ntmple. 0rau si*uri ca ceva tre"uia sa se -ntmple. 'runcli"ull nu era p er. soana care sa o8ere o pra)itura -ntrea*a cuiva din "unatate su8leteasca. 9ulti ar 8i spus ca era plina cu pip er sau cu ulei de castor sau cu cine stie ce altceva cu *ust rau, care l3ar 8i 8acut pe "aiat imediat sa vomite violent. Putea sa 8ie c(iar arsenic si atunci ar 8i 8ost mort -n zece secunde. :au poate era o pra)itura cu vreo "om"a -n ea care e1ploda -n momentul -n care era taiata si z"ura -n aer, cu !o*trotter cu tot. -simeni din scoala nu se -ndoia ca 'runc("uli ar putea 8ace toate acestea. 3 P:'u vreau s3o mannc, zise "aiatul. E 3 ?usta, "aiete 7 3 zise 'runc("uli. :e supara "ucatarul7 3 ?al"en la 8ata, "aiatul -ncepu sa taie o 8elie mica dinimensa pra)itura. 'rase 8elia a8ara,

puse cutitul )os, si lua "ucata lipicioasa cu de*etele -ncepnd s3o mannce -ncet. 3 0 "una, nu3i asa 8 3 -ntre"a 'runc("uli. 3 Foarte "una, zise "aiatul mestecnd si -n*(itind. 'ermina 8elia. 3 9ai ia una, zise 'runc("uli. 3 A)un*e, multumesc, murmura "aiatul. 3 Am spus sa mai iei una, zise 'runc("uli si o nota mai ascutita se putu distin*e -n vocea ei. 9annca -nca o 8elie 7 Fa ce3ti spun 7 . , Dar nu mai vreau -nca o 8elie, zise "aiatul. Dintr3o data 'runc("uli e1ploda. 3 9annca 7 3 stri*a ea pleznindu3si coapsa ou cravasa. Daca3ti spun eu sa mannci, sa mannci 7 AB vrut pra)itura 7 Ai 8urat pra)itura 7 Acum ai pra)itura . si3ai s3o mannci 7 M3ai sa parasesti aceasta plat8ormei si nimeni n3o sa paraseasca aceasta sala, pna n3ai sa mannci toata pra)itura din 8ata Rta 7 93am 8acut -Q6 teleasa, !o*trotter @ Ai -nteles ce3am spus @ !aiatul se uita la 'runc("ull si apoi la imensa.
.0

3 9annca 7 9annca 7 9annca. 3 stri*a 'run3 Foarte -ncet, "aiatul -si taie o alta 8elie de pra)itura *) -ncepu s3o mannce. 9atilda se uita 8ascinata. 3 Crezi c3o s3o poata mnca . 3 sopti ea spre d 3 /u, sopti ,avender -napoi. 0ste imposi"il. = sa i se 8aca rau -nainte de )umatate. !aiatul continua sa mnnce. Cnd termina a doua 8elie se uita la 'runc("ull, ezitnd. 3 9annca 7 3 zise 'runc("ull. $otii lacomi carora le plac pra)iturile , tre"uie sa mannce pra)ituri 7 9annca mai repede, "aiete 7 9ai repede 7 Mu pierdem toata ziua 7 si nu te mai opri cum 8aci acum 7 Daca te mai opresti o data mer*i direct -n 6Dulapul de socAr si3am sa -nc(id usa si3am sa arunc c(eia -n 8ntna 7 !aiatul taie a treia 8elie de pra)itura si -ncepu s3o mannce. = termina mai repede dect pe celelalte doua,, si imediat puse mna pe cutit si taie a patra 8elie. Ciudat, parca -ncepuse sa3si intre -n mna. 9atilda, privindu3l cu atentie, nu o"serva nici un semn de su8erina. Parca -ncepuse sa capete -ncredere pe masura ce mnca. 3 :e descursa, sopti ea spre ,avender. 3 = sa i se 8aca rau -n curnd, sopti ,avender. 0 sa 8ie ori"il. Cnd termina de mncat )umatate din enorma i, !ruee !o*trotter 8acu o scurta pauza si Aspira adnc de cteva oii. 'runc("ull statea cu minile -n solcduri si se uita la el. 3 Continua, stri*a ea. 9annc3o toata 7 Deodata "aiatul dadu drumul unei r*ieli uriase rasuna -n :ala de Adunari ca un tunet. 9ulti -ncepura sa rda. 3 ,iniste 7 3 stri*a 'runc("ull. !aiatul -si taie o alta 8elie de pra)itura si -ncepu s3o3nce -n viteza. -nca nu dadea semne

de saturare,, ca vrea sa renunte. -n nici un caz nu te asteptai sa .0& se opreasca si sa -nceapa sa pln*a ; 60u mai pot, nu mai pot sa mannc 7 -mi vine sa vomit 76 0ra -nca -n cursa, "atndu3se. -n acest moment, -n rndul celor 2&0 de copii care priveau ca spectatori, interveni o su"tila sc(im"are. 9ai devreme sesizasera dezastrul de neevitat si se pre*atisera pentru o scena neplacuta -n care nenorocitul, umplut pna -n *t cu pra)itura de ciocolata, s3ar 8i predat si ar 8i cerut mila, dupa care 'runc("ull ar 8i -ndesat si mai multa pra)itura -n *ura "aiatului care suspina. Dar nu era deloc asa. !ruce !o*trotter mncase pna acum trei s8erturi din pra)itura si -nca mai continua sa mannce -n 8orta. Cineva c(iar sesizase ca )ocul -ncepuse c(iar sa3i placa. Avusese de urcat un munte si asteptase cu inima usoara sa uree pna .Q capat sau sa moara -ncercnd. 9ai interesant era 8aptul ca devenise constient de spectatorii care3l sustineau -n liniste. Pentru ca, ceea ce se petrecea, era de 8apt Z "ataie -ntre el si puternica 'runc("ull. Dintr3o data cineva stri*a ; 3 $aide !ruce, ca poti7 'runc("ull se roti -n )ur si stri*a ; 3 ,iniste 7 .06 Audienta privea intens. 0rau cu totii prinsi -n acest concurs. De3a"ia -si puteau tine stri*atele de -ncura)are, dar n3aveau cura) sa 8aca asa ceva. 3 Cred ca o sa reuseasca, sopti 9atilda. 3 si eu la 8el, sopti ,avender. /3as 8i crezut ca e1ista cineva pe lume care sa 8ie -n stare sa mannce o pra)itura -ntrea*a de marimea asta. YY Pv8ici 'runc("ull nu credea, sopti 9atilda. 2ita3te la ea. :e 8ace tot mai rosie. = sa3l omoare daca reuseste. !aiatul -ncetinise acum, nu mai era nici o -ndoiala, W r se straduia totusi sa3si -ndese pra)itura -n *ura cu Wseverenta unui aler*ator de cursa lun*a, care zareste (nia de s8rsit si stie ca nu se poate opri pna acolo. Cnd ultima "ucatica de pra)itura disparu, urale 6oile se ridicara din audienta si copiii -ncepura sa din scaune stri*nd si aplaudnd ; 3 !ine, !ruce 7 !ravo tie 7 Ai medalia de aur, 'runc("ull statea nemiscata pe plat8orma. Fata de -i capatase culoarea lavei -ncinse si oc(ii -i straluceau ae 8urie
.07 .0# 99,9

:e uita la !ruce !o*trotter care statea pe scaun ca ]arra *rasa, umpluta la re8uz si adormita, incapa"ila sa se miste sau sa vor"easca. = sudoare 8ina i se aseza pe 8runte, dar avea un rn)et lar* de trium8 pe 8ata. Dintr3o data 'runc("ull -ntinse mna si apuca 8ar8uria mare de portelan pe care 8usese pra)itura. = ridicase cu un *est lar* -n aer . .. si3i dadu drumul sa se spar*a e1act in eapul lui !ruee !o*trotter 7 Cio"urile z"urara -n toate directiile.

!aiatul era acum plin ca un sac de ciment si n3ai 8i putut sa3l ranesti nici cu un ciocan de 8ier. -si scutura capul de cteva ori si continua sa rn)easca. 3 Du3te la dracuA7 3 tipa 'runa("ull si pleca de pe plat8orma -nsotita -ndeaproape de "ucatareasa.
.0+

,avender
Pe la mi)locul primei saptamni de scoala a 9atiP3dei, domnisoara $one% spusese clalei ; 3 Am vesti importante pentru voi, asa ca ascultati cu atentie 7 si tu, 9atilda, lasa cartea si 8ii atenta o clipa 7 Fete mici si nera"datoare ridicasera privirile si ascultau. 3 0ste o"iceiul directoarei, continua domnisoara $one% sa preia 8iecare clasa -n 8iecare saptamna pentru o ora. Face asta cu toate clasele din scoala si 8iecare clasa are o anumita zi si o anumita ora. A noastra este -ntotdeauna )oia, la ora doua, imediat dupa masa de prnz. Asa ca mine la ora doua, domnisoara 'rune("u2 o sa preia clasa de la mine, pentru o lectie. = sa 8iu si eu aici, "ine-nteles, dar numai ca spectator. :3a -nteles@ 3 Da, domnisoara $one%, ciripira copiii. 3 <a previn -nsa, zise domnisoara $one%. Domnisoara directoare este 8oarte severa cu toate 7 <edeti sa aveti (anele curate, 8etele curate si minile curate. 0as3pundeti numai cnd sunteti -ntre"ati. Cnd vi se pune o -ntre"are, ridicati3va -n picioare -nainte sa raspundeti . /u o contraziceti 7 /u3i raspundeti o"raznic 7 /u 8aceti *lume 7 Daca nu mai ascultati, o sa se enerveze, si daca se enerveaza, e vai de capul vostru 7 3 Ce sa mai vor"im ... murmura ,avender. 3 :unt si*ura, zise domnisoara $one%, ca o sa vF testeze din ce ati -nvatat saptamna asta la matematici si anume ta"la -nmultirii cu doi. Asa ca va s8atuiesc s3o "a*ati "ine -n cap -n seara asta 7 Puneti pe mama sau pe tata sa va asculte. 3 :i cu ce3o sa ne mai testeze . 3 -ntre"a
..0
*:

3 :crierea, zise domnisoara $one%. -ncercati sa va amintiti tot ce ati -nvatat sa scrieti -n astea cteva zile, si -nca ceva. = cana cu apa si un pa(ar tre"uie sa *e a8le -ntotdeauna pe masa cnd vine directoarea 7 /u -ncepe lectia 8ara asta. Cine raspunde de asta . 3 0u, zise ,avender imediat. 3 Foarte "ine, ,evender, zise domnisoara $one%. X sa 8ie trea"a ta sa te duci la "ucatarie, zise domnisoarai $one%. :unt 8olosite de 8iecare clasa. 3 /3am sa uit, zise ,evender. Promit ca n3am sa uit. J ,avender -si c(inuia de)a mintea cu di8erite, posi"i3itati pe care i le desc(idea cana cu apa. -si dorea sa 8aca .. *est cu adevarat eroic. = admira pe 8etita mai mare,
...

$ortensia, pentru lucrurile -ndraznete pe care le 8acu* e -n scoala. = admira si pe 9atilda, care3i povestise, siJ )uramnt ca pastreaza secretul, istoria cu papa*alul p e care3l, adusese acasa si cu vopseaua de par pentru t ei. 0ra rndul ei acum sa devina eroina, numai sa3i -n minte o idee "una.

-n dupa3amiaza aceea, -n drum spre casa, -ncepu sa -ntoarca -n minte toate posi"ilitatile, pna c-nd, J cele din urma, o lumina -n minte o scnteie dintr+o idee stralucita, pe care -ncepu s3o ela"oreze. Admitnd desi*ur, ca inamicul -n aceasta situatie nu era /apoleon, desi nu *aseai pe nimeni la 8r$ncJiem 9ali care sa admita ca directoarea era mai putin de temut ca 8aimosul om de arme 8rancez. 3 <a 8i nevoie de multa pricepere, -si spuse ,aven3der, si totul realizat -n mare secret, daca voia sa scape cu viata din acest act eroic. En 8undul curtii casei ei se a8la o "alta noroioasa -n care ti aia o colonie de salamandre. Acest *en de .salamandre, desi o vietuitoare comuna -n "altile An*liei, nu era des vazut de oameni, pentru ca este un animal 8oarte timid si traieste mai mult ascuns -n ml. Avnd un aspect unsuros si alunecos, aceste creaturi sunt si incredi"il de urte, semannd cu un pui de crocodil, numai ca au capul mult mat scurt. De alt8el, sunt ct se poate de pasnice, dar nu arata asta. Au lun*imea de apro1imativ 7 centimetri si sunt *elatinoase , de culoare *ri3 verzulie pe spate si portocalii pe "urta. :unt de 8apt animale am8i"ii, care pot trai att pe iiscat ct si TD apa. -n seara aceea ,evender se duse -n 8undul *radinii, (otarta sa prinda o salamandra. :alamandrele se misca 8oarte rapid, si de aceea simt 8oarte *reu de prins. ,evender se lun*i ln*a "alta si astepta cu ra"dare o vremB -ndelun*ata, pna cnd o"serva cteva misunnd -n mlA si, 8olosindu3si "ereta de scoala ca o plasa, prinse unQ cu ea. -si pre*atise penarul, -n care asezase cu *ri)a Jse. din "alta, sa primeasca mica creatura dar curnd -@ dadu seama ca nu era deloc usor s3o puna din mna K penar. :e misca -n toate directiile si se ondula ca J vierme, si, -n plus, penarul nu era su8icient de lun*. CF8DB -n 8ine reusi s3o "a*e acolo, tre"ui sa ai"a mare AJi<
112
# Y. C 66

..3

sa nu3i prinda coada cnd -nc(ise penarul. 2n "aietel din vecini -i spusese ca daca3i tai coada unei salamandre, coada ramne vie si din ea creste o alta salamandra de zece ori mai mare. si asta putea sa creasca la 8el de mare ca un ali*ator. ,avender nu crezuse asta, dar acum nu era pre*atita sa riste nimic. -n cele din urma reusise sa -nc(ida "ine penarul, si salamandra era a ei 7 Pe urma, dupa ce se mai *ndi un timp se (otar- sa desc(ida doar putin penarul ca sa poata respira. A doua zi -si lua arma secreta -n *(iozdan. Fier"ea de nera"dare. De3a"ia astepta sa3i spuna 9atildei planul ei de "atalie. De 8apt ar 8i vrut sa3l spuna -ntre*ii clase, dar -n cele din urma se (otar- sa nu spuna nimanui. 0ra mai "ine asa, pentru ca nimeni, c(iar supus celei mai severe torturi, nu putea sa spuna cine era vinovatul. <eni vremea prnzului. Astazi erau crnati cu 8asole, ce3i placea ei cel mai mult, dar nu putu sa mannce. 3 'e simti "ine astazi, ,avender@ 3 -ntre"ase domnisoara $one% din capul mesei. 3 Am mncat att de mult la micul de)un, ca nu mai pot sa mannc nimic, raspunse ,avender. Emediat dupa masa dadu "uzna la "ucatarie si lua una din 8aimoasele cani de apa ale directoarei. 0ra o cana mare si "urtoasa 8acuta din lut si vopsita -n al"astru. ,evender o umplu pe )umatate cu apa si o duse -n clasa -mpreuna cu un pa3O (ar, asezndu3le Pe masa pro8esorului3

Clasa era -nca *oala3Eute ca 8ul*erul, ,a3vender scoase penarul


..

din *(iozdan si desc(ise putin capacul. :alamandra statea nemiscata. Cu *ri)a, duse penarul deasupra canii, trase capacul de tot si lasa salamandra sa cada -nauntru, :e auzi un 6plop6, cnd lovi apa, dupa care salamandra *oni cu viteza -mpre)ur o vreme, dupa care se aseza linistita pe 8und. Ca s3o 8aca sa se simta ct tnai -n mediul ei, ,avender lua al*ele si le puse si pe ele -n cana. 'rea"a 8usese 8acuta. 'otul era *ata. ,evender -si aseza din nou creioanele -n penarul -nca ud si3l aseza pe pupitrii -n locul destinat penarului. Apoi pleca a8ara -n curte si se alatura celarlalti copii pentru restul pauzei.
..&

'estul saptamnal
,a ora doua 8i1 clasa se 8orma din nou -mpreuna cu domnisoara $one%, care o"serva ca pa(arul si cana se a8lau pe masa si se retrase -n spatele clasei ramnnd -n picioare. 'oata lumea astepta. Dintr3o data, silueta uriasa a directoarei -n camasa -ncinsa cu cureaua de piele peste pantalonii verzi, intra marsaluind -n clasa. 3 !una ziua, copii 7 3 latra ea. 3 !una ziua, domnisoara 'runcli"ull 3 ciripira copiii. Directoarea statea -n picioare -n 8ata clasei, cu picioarele departate si minile -n solduri, uitndu3se la "aietii si 8etitele care stateau emotionati -n "anci. 3 = priveliste nu prea 8rumoasa, zise ea. 01presia de pe 8ata ei arata un e1trem dez*ust, ca si cum s3ar 8i uitat la ceva ce 8acuse un cine -n mi)locul podelei. 3 Ce mai "uc(et de ne*i scr"osi 7 'oata lumea avu -ntelepciunea sa nu scoata un z*omot. 3 9a 8ace sa vomit numai *ndul ca tre"uie sa suport -n scoala o *ramada de *unoi ca voi pentru urmatorii sase ani7 = sa tre"uiasca sa e1matriculez ct mai multi din voi ca sa nu3 mi pierd mintile 7 :e opri si respira cu z*omot de cteva ori. Facea us z*omot ciudat. Acelasi z*omot pe care3l auzi cnd esti -ntr3un *ra)d de cai si li se da de mncare. 3 Presupun, continua ea, ca mamele si tatii vostri va spun ca sunteti minunati. 0i "ine, sunt aici sa va spun e1act contrariul, si3ati 8ace "ine sa ma credeti pe mine . 0idicati3va -n picioare 7 'oata lumea 7 :e sculara cu totii repede -n picioare. ..6 3 Lineti3va minile -ntinse -n 8ata voastra 7 si cnd trec prin dreptul vostru -ntoarceti3le, ca sa vad daca sunt curate pe am"ele parti7 'runc("ull -si -ncepu marsul lent de3a lun*ul rndurilor de "anci, inspectnd minile. 'otul decursese "iae pna a)unse -n dreptul unui "aietel din rndul al doilea. 3 Cum te c(eama @ 3 latra ea. 3 /i*el, raspunse "aiatul. 3 9*el si mai cum 7 8 3 9*el $icCs, raspunse "aiatul.

3 /i*el $icCs si mai cum @ 3 "u"ui 'runc("ull. <ocea tuna att de tare, -nct aproape ca3l z"ura pe "aiat pe 8ereastra. 3 Att, zise -8i*el. /umai doar daca vreti si numele de la mi)loc. 0ra un "aietel cura)os V Dupa cte se vedea, -ncerca sa nu se sperie de namila care trona deasupra lui. 3 /u vreau numele de la mi)loc, z*ai"a 7 3 "u"ui namila. Cum ma c(eama pe mine 8 3 Domnisoara 'runc("ull, zise 9*el. 3 Atunci spune asa cnd mi te adresezi 7 Acum, (ai -nca o data 7 Cum te c(eama @ 3 -sil*el $icCs, domnisoara 'iunc("ull, zise /i*el. 3 Asa mai mer*e, zise 'runc("ull. 9inile tale sunt mizera"ile, -si*el 7 Cnd te3ai spalat ultima oara pe mini @ 3 9mm.., sa ma *ndesc, zise /i*el. 0 *reu sa3mi amintesc e1act 7 =ri ieri, ori alaltaieri 7 'ot corpul lui 'runc("ull paiu sa se um8le, ca si cnd cineva -l um8la cu pompa de "icicleta. 3 stiam 7 3 urla ea. 9i3am dat seama imediat cum te3am vazut ca nu esti altceva dect o mica spurcaciune 7 Ce 8ace tatal tau 7 @ Des8unda canale @ 3 0ste medic, zise -8i*el. si -nca unul 8oarte "un 7 ca suntem oricum acoperiti de micro"i, asa ca niste 9izerie -n plus nu 8ace rau nimanui. 3 !ine ca nu e doctorul meu 7 3 zise 'runc("ull. J de ce, pot sa te -ntre", este o "oa"a de 8asole din n ..7 3 Am avut la prnz, domnisoara 'runc("u23 3 si tu, -n mod o"isnuit, -ti pui mncarea de la prnz pe camasa, 7/i*el7 I Asa te3 a -nvatat 8aimosul doctor de taica3tau . , 9ncarea de 8asole se mannca *reu, domnisoara 'rune("ull. -mi cade mereu din 8urculita. 3 0sti dez*ustator 7 3 tuna 'runc("ull. 0sti o 8a"rica de micro"i um"latoare 7 /u vreau sa te mai vad astazi7 Du3te sa stai la colt -ntr3un picior eu 8ata la perete 7 3 Dar, domnisoara 'runc("ull . . .
..#

pe camasa ta B

3 /u te tr*ui cu mine, "aiete, daca nu vrei sa Je pun sa stai -n cap 7 Fa ce ti s3a spus 7 -si*el se duse la colt. 3 0ami unde esti si3am sa3ti testez cunostintele J scriere, sa vad daca ai -nvatat ceva saptamna asta. vi nu te -ntoarce cnd vor"esti cu mine 7 Line3ti mutra
C perete

7 Asa 7 Acum spune3mi pe litere cuvntul

..+

3 Ce cuvnt @ 3 -ntre"a /i*el. Ce 8aci cu creionul sau opusul de la ,,*resit6 @B 0ra un "aiat 8oarte inteli*ent, si mama lui lucrase mult cu el acasa, la citit si la scris.

3 Cel cu creionul, prostovane 7 /i*el spuse literele -n ordinea corecta ceea ce o surprinsese pe 'rune("ull. Credea ca cuvntul este *reu pentru el, un cuvnt pe care nu3l -nvatase pna atunci, si 8aptul ca "aiatul reusise, o iritase. Apoi se auzi vocea lui -si*el, -nca "alan*anindu3se -ntr3un picior cu 8ata la perete ; 3 Domnisoara $one% ne3a -nvatat cum se sciie un cuvnt nou, 8oarte lun*, ieri. 3 si ce cuvnt a 8ost@ 3 -ntre"a 'rune("ull aproape -n soapta. Cu ct era mai sla"a vocea ei, cu att era mai mare pericolul, dar :i*el nu stia asta. 3 Di8icultate, zise /i*el. 'oata lumea stie acum sa . scrie <diAic$ltate<. 3 Ce prostie 7 3 zise 'rune("ull. /u tre"uie sa stii sa scrii cuvinte din astea pna la vrsta de #3+ ani. si nu3mi spune mie ca toata lumea din clasa asta stie sa scrie cuvntul asta 7 /u minti, /i*el 7 3 -ntre"atipecineva 7 3 zise /i*el, -ncercndu3si 8oarte tare norocul. -ntre"ati pe oricine 7 =c(ii sclipitori si periculosti ai lui 'rune("ull se rotira deasupra clasei. 3 'u, zise ea, aratnd cu de*etul spre o 8ata mica si cam nata8leata pe care o c(ema Prudence. , si surprinzator, Pradence spuse corect cuvntul pe litere si 8ara nici o ezitare. 'rune("ull 8i de data asta destul de dezorientata. 3 Pro"a"il ca domnisoara $one% a pierdut toata ora ca sa va -nvete un sin*ur cuvnt. 3 /u, n3a pierdut3o, zise /i*el. Domnisoara $one% ne3a -nvatat asta -n trei minute -n asa 8el ca sa nu uitam niciodata. /e -nvata multe cuvinte asa, -n trei minute.
B 3 -n lim"a en*leza ,,wiilc& se pronunta la 8tl.

120
3 scrie si <ri+=l< 3 drept, corectr

cum esti si 3 si care este metoda asta ma*ica, domnisoara $one% 8 -ntre"a domnisoara directoare. 3 <a arat eu, suiera cura)osul /i*el din nou venind -n a)utorul domnisoarei $one%. Pot sa stau -n doua picioare si sa ma -ntorc ct va arat, Ara ro* 7 @ 3 /u 7 3 i3o reteza 'runc("ull. :tai ci arata3mi 7 3 !ine, zise /i*el clatitnndu3se -n nestire -ntr3un picior. Domnisoara $one% ne -nvata cte un cntecel despre 8iecare cuvnt, -l cntam cu totii si -nvatam cum se scrie imediat. <reti sa auziti cntecul despre <diAic$ltate<L 3 're"uie sa 8ie 8ascinant, zise 'runc("ull co"ornd vocea cu sarcasm. 3 0 asa, zise Gi*el ; D3na *, d3na 4, d3na 74, D3na 8'2, d3na T3, d3na T . Asa se scrie <diAic$ltate<. , Ce e1traordinar de ridicol7 3 s8orai 'runc("ull. De ce sunt toate aceste 8emei maritate@ si oricum nu tre"uie sa predai poezie cnd predai scrierea. -s8u mai 8ace asta -n viilor, domnisoara $one% 7 3 Dar copiii -nvata 8oarte "ine asa sa scrie cuvintele *rele, murmura domnisoara $one%. 3 -su te tocmi cu mine. domnisoara $one% 7 Sise directoarea. Fa ce ti se cere 7 Acum am sa va testez la ta"la -nmultirii, sa vad daca domnisoara $one% va -nvatat ceva la disciplina asta 7 'runc("ull se -ntoarse la locul ei -n 8ata clasei si M misca privirea ei dia"olica -ncet de3a lun*ul

rndurilor micilor elevi. 3 'u 7 3 latra ea, aratnd cu de*etul la 0upert, un 6aietel din primul rnd. Ct 8ac 217@ 3 saisprezece, zise 0umpert, cu un 8el de a"andonare prosteasca. 'runc("ull -ncepu sa avanseze cu pasi mari spre ert, asa cum 8ace un ti*ru cnd se -ndreapta cu mari spre un pui de caprioara. 0umpert dintr3o realiza pericolul si 8acu o alta -ncercare ; 3 =ptsprezece 7 stri*a el. 2 1 7 I .#, nu .6. .2.

3 <ierme i*norant 7 3 "u"ui 'runc("ull. !uruiana 8ara minte 7 Cap sec de so"olan 7 Ai clei -n cap -D loc de creier. :e oprise acum e1act -n spatele lui 0upert si dintr3o data -ntinse o palma de marimea unei rac(ete de tenis si3l apuca pe 0upert de par. !upert avea o claie de pa .A auriu. 9amei lui -i placea mult parul lui si avea maic *ri)a de el, lasndu3i3l sa creasca putin mai lun*. 'ruDciA "ull avea o ura pe parul lun* la "aieti, asa cum aveB pe coditele la 8ete si acum era pe punctul de a si3o aratQ3
.22

:trnse cu putere -n mna ei uriasa suvitele aurii ale lui !upert, si, ridicnd3o -l ridica pe 0upert deasupra scaunului si3l tinu asa atrnat. 0upert z"iera. :e sucea si se rasucea -n aer dnd din picioare si z"iernd ca un porc -n)un*(iat, -n timp ce 'runc("ull tuna ; 3 2 M 7 I . , 2 1 7 I . 7 /u te las pna nu spui si tu 7 Din spatele clasei domnisoara $one% stri*a ; 3 Domnisoara 'runc("ull . <a ro* 7 ,asati3l )os 7 -l doare 7 = sa3i rupeti parul7 3 Asa o sa se -ntmple daca nu se opreste din zvr3coleala 7 Astmpara3te vierme 7 0ra un spectacol neo"isnuit sa vezi uriasa directoare tinnd un copil suspendat -n aer si "aiatul "alan*a3nindu3se si rasueindu3se ca un o"iect la capatul unei s8ori, cu capul strns ln*a umeri. 3 :pune 7 3 tuna 'runc("ull. :pune 2 1 7 I . 7 $ai, spune ca daca nu, am sa -ncep sa te scutur, de si*ur o sa rami 8ara par, de3am sa am su8icient sa umplu o canapea 7 Da3i drumul si zi 2 1 7 I . , si3ti dau drumul 7 3 2 M 7 I . , suspina 0upert. 'runc("ull, tinndu3se -ntr3adevar de cuvnt, -i dadu literalmente drumul. 0ra o distanta destul de mare de la pamnt, asa ca plana -nti, lovi apoi podeaua si sari de la pamnt ca o min*e de 8ot"al. 3 :coala3te si nu mai miorlai E 3 latra 'runc("ull. . 0umpert se scula si se duse -napoi la locul lui, ma3 s-ndu3si capul cu amndoua minile. 'runc("ull se -ntoarse -n 8ata clasei. Copiii stateau taca (ipnotizati. ):'ici unul dintre ei nu mai vazuse ceva :emanator vreodata. 0ra un spectacol. 9ai 8rumos ca l a teatru, dar cu o di8erenta. -n camera aceea se a8la o "om"a umana imensa, care putea sa e1plodeze si sa3l 8aca pe careva pra8 -n cteva momente. =c(ii copiilor ei-B\ pironiti la directoare. 3 /u3mi plac copiii mici, zicea ea. Copiii mici n3ar A eQui lasati la vedere. Ar tre"ui pastrati -n cutii ca

J)*ta8ele si nasturii. /u pot sa -ntele* -n ruptul capului Cred c3o 8ac special 7 .23 2n alt "aietel e1trem de cura)os din primul rnd vor"i;

ce le tre"uie atta sa creasca.

3 Dar si*ur ca si dumneavoastra ati 8ost un copil ca noi cndva, nu3i asa domnisoara 'runc("ull @ 3 /3am 8ost niciodata copil mic, i3o reteza ea. Am 8ost mare toata viata mea si nu pot sa -ntele* de ce nu sunt toti la 8el. 3 Dar tre"uie sa 8i 8ost si dumneavoastra un "e"elus la -nceput, zise "aiatul. 3 0u, un "e"elus@ 7 3 stri*a 'runc("ull. Cum -ndraznesti sa su*erezi asa ceva . Ce o"raznicie 7 Ce insolenta in8ernala 7 Cum te c(eama, "aiete @ siridica3te3n picioare cnd vor"esti cu mine 7 !aiatul se ridica. 3 9a numesc 0ric EnC, domnisoara 'runc("ull, zise el. 3 0ric si mai cum @ 3 EnCB, zise "aiatul. 3 -8u te prosti 7 /u e1ista un nume ca asta 7 3 2itati3va -n cartea de tele8on 7 = sa *asiti numele tatalui meu la EnC. 3 Foarte "ine, zise 'runc("ull. 'e3o c(ema pe tine EnC, dar sa3ti spun ceva ; -8u esti invizi"il, dar o sa te ster* de pe 8ata pamntului daca mai 8aci pe desteptul cu mine 7 :pune3mi cum se scrie cuvntul ,,ce6. 3 606, 67i6, 6e6, zise 0ric raspunznd mult prea repede. 2rma o tacere ca de *(iata. 3 -ti mai dau o sansa, zise 'runc("ull 8ara sa se miste. 3 A, da, stiu, zise 0ric. Are un 67i6. 6C6, 6e6, <5,-n doi pasi lar*i 'runc("ull 8u -n spatele "ancii lui 0ric si ramase acolo ca un stlp de tele*ra8 ln*a "ai aA tul nea)utorat. 0ric arunca o privire -n spate, peste umar la monstrii. 3 Am spus "ine, nu@ 3 murmura el cu teama. 3 Ai spus aiurea 7 3 latra 'runc("ull. De mi3ai sarit -n oc(i de la -nceput ca un 8uruncul molipsit0.
B 3 DnC 3 cerneala.
.2

care -ntotdeauna este aiurea 7 :tai )os aiurea 7 Arati aiurea <or"esti aiurea 7 'ot esti aiurea 7 -ti dau n: sansa sa spui "me. :pune pe litere 6ce6. 0rie ezita. Pe urma zise 8oarte -ncet . 3 /u este ,.cQ. 6BQ, 66Q nu este [ 6 dP urPrl7 de urec(i rPrl7J RPJi o
.2T 0ri?A

'runo("u2 -l apuca de 8iecare urec(e, apuc-ndu3le -ntre de*etul mare si

rec(i cu aratator.

mana
P

2 le

3 Au 7 3 plnse 0ric 7 Au 7 ma doare 7 3 /3am -nceput -nca, zise 'runc("ull

;
.2&

Cl1 V

l 2ai;

<

Ca 0upert -naintea lui, =ri- urla sa spar*a *eamurile. Din spatele clasei domnisoara $one% se vaicarea V 3 Domnisoara 'runc("ull7 /u 7 <a ro*, lasati3l7 = s3i rupeti urec(ile 7 3 3:8u se rup ele 7 3 stri*a 'runc("ull. stiu din lun*a mea e1perienta, domnisoara $one%, ca urec(ile "aietilor sunt lipite "ine de cap. 3 ,asati3l, domnisoara 'runc("ull, va ro* 7 :a nu se i -ntmple ceva 7 :a nu3i 8aceti vreun rau 7 -l puteti 8ace pra8 7 3 2rec(ile nu se rup 7 3 stri*a 'runc("ull. :e -ntind minunat, asa cum se -ntind astea acum, dar nu se rup 7 0ric urla mai tare caQ pna acum si pedala tare din picioare.

+i

M *i
.26

9atilda nu vazuse nici un "aiat, de 8apt pe nimeni pna atunci, atrnnd de urec(i -n aer. Ca si domnisoara $one%, era convinsa ca se puteau rupe -n orice ruoment su" *reutatea pe care o tineau. 'runc("ull urla ; 3 Cuvntul <ce<, se scrie 6e6, <e<. :pune si tu acum, ne* scr"os 7 0ric nu ezita. -nvatase uitndu3se la 0upert cteva minute mai devreme ca, cu ct spuneai mai repede, cu att ti se dadea drumul mai repede. 3 6C6 .,\@Q, *uita el. -nca tinndu3l de urec(i, 'runc("ull -l lasa pe scaunul din spatele pupitrului. Apoi marsalui -napoi -n 8ata clasei ster*ndu3si minile, ca cineva care um"lase euAceva murdar. 3 Asa tre"uie sa3i 8aci sa -nvete, domnisoara $one%, zise ea. -nvata de la mine, nu a)un*e sa le spuiV tre"uie sa le "a*i -n cap cu 8orta 7 /u e nimic mai "un ca paruiala si urec(eala, ea 6sa3i -ncura)ezi sa -nvete. -i 8ac sa se concentreze minunat 7 3 Puteti sa le 8aceti vreun rau, la normal7 3 iz"ucni domnisoara $one%. de sa nu3si mai revina niciodata

3 ,e3am 8acut, sunt si*ura ca le3am 8acut, zise 'runc("ull rn)ind. 2rec(ile lui 0ric s3au -ntins considera"il -n ultimele doua minute 7 :unt mult mai lun*i acum 7 Dar nu3i nimic rau -n asta, domnisoara $one%. 0 sa3i dea o alinra interesanta tot restul vietii. 3 Dar, domnisoara 'runc("ull . . 3 3 =, taca3ti *ura, domnisoara $one% 7 0sti la 8el de sla"a ca ei 7 Daca nu 8aci 8ata aici, n3ai

dect sa te duci la o scoala de vara, particulara, pentru z*ai"e cu "ani 7 Cnd vei 8i predat att ct am predat eu, o sa3ti J ai seama ca nu 8aci nimic daca te porti 8rumos cu Zopiii. Citeste Nicliolas Nickleby, domnisoara, de domnul DicCens. Citeste despre WooC8ord :^ueers, admi3
lt[ilul

director al scolii %oilieboys 9ali. 0l stia cum sa

_B descurce eu "rute de3astea mici 7 stia sa 8oloseasca Jatul7 ,e 8acea 8undurile att de 8ier"inti, de puteai sa
Fa)esti

oua pe ele 7 Asta carte 7 Dar presupun ca nici3 7

J dintre im"ecilii astia n3o sa -nvete niciodata sa


Clteasca

.27

3 0a am citit3o zise 9atilda -ncet. 'runcli"u2 se -ntoarse si se uita cu atentie la 8etita cu par ne*ru si oc(ii caprui din rndul al doilea. Ce3ai spus@ 3 -ntre"a ea cu asprime. 3 Am spus ca am citit3o, domnisoara 'runc("ull, zise 9atilda. 3 Ce3ai citi \@ 3 Nic=olas NicMeby, domnisoara 'runc("ull. 3 9inti, domnisoara 7 3 stri*a 'runc("ull uit-n3du3se la 9atilda. 9a -ndoiesc ca e1ista vreun copil -n toata scoala, care sa 8i citit cartea asta, si tu, un crevete care n3a iesit -nca din ou, -n clasa cea maiA mica, sa3mi
.2# )% mie o minciuna *o*onata ea asta 7 De ce ma mCiti @ ))* iei de 8raiera 7 9a iei tu pe mine de 8raiera, domnisoara <l 3 E-- ... zise 9atilda si ezita. E3ar 8i placut sa zica 6Da, e1act asta 8ac6, dar asta ar 8i -nsemnat sinu3idere. M--. 8acu ea din nou, -nca ezitnd, -nca nepu3 tud sa zica 6/u6. 'iAunc("ull sesiza ca copilul se *ndea si asta nu3i placu. 3 Uidica3te -n picioare cnd vor"esti cu mine 7 3 zise ea cu 8urie. Cum te c(eama 8 9atilda se ridica -n picioare si zise V ; 3 9a numesc 9atilda Wornrvrood, domnisoara 'runc("ull. 3 Worm>ood, da @ -n cazul asta tre"uie sa 8ii 0iica celui care are atelierul <Normivood D8o8ors6. W)3 Da, domnisoara 'runc("ull. 3 0ste un ticalos 7 3 urla 'runc("ull. Acum o saptamna mi3a vndut o masina de mna a doua si zicea ca e aproape noua. ,a -nceput am crezut ca e un. tip de trea"a. Dar azi dimineata cnd conduceanOmasina prin sat, motorul mi3a cazut cu totul -n strada 7 0ra plin de rume*us 7 'aica3tu este un (ot si3un "andit 7 = sa 8ac crnati din pielea lui, ai sa vezi daca nu 7 3 0ste priceput -n ceea ce 8ace, zise 9atilda. E 3 Priceput, pe dracuA 7 3 stri*a 'runc("ull. Dom38tisoaia $one% -mi spunea ca tu ai 8i desteapta. 0i "ine 9ttii-soara, mie nu3mi plac oamenii destepti 7 'oti suni l)ste ticalosi 7 -n mod si*ur si tu esti o ticaloasa 7 -nainte aa3mi dau seama de ce3i poate pielea, taica3tu mi3a povestit cteva di ti proastele o"iceiuri pe care le ai acasa 7 WBi 8ace "ine sa nu -ncerci nimic din toate astea la scoala 7 Jttt sa te urmaresc de3acum -nainte 7 :tai )os si tine3ti *ura7 A

.
+ 3 c 66 .2+

Primul miracol
9atilda se aseza -n "anca. 'runc("ull se aseza R) ea, la catedra. 0ra pentru prima data cnd se asezase de la -nceputul orei. -ntinse mna si apuca cana cu apa. Linnd cana de toarta 8ara sa o ridice -nca, zise ; 3 /3am putut niciodata sa -ntele* de ce copiii mici sunt asa de scr"osi. -mi otravesc viata, ca niste insecte. 're"uie sa scapi de ei ct de repede poti. De muste scapi dnd cu spra% sau punnd (rtie de prins muste. 93am *ndit de multe ori ca ar tre"ui sa se inventeze un spra% pentru copii. Ce nemaipomenit ar 8i sa pot sa intru -n clasa eu o "om"a de spra% uriasa si sa pulverizez din ea. :au si mai "ine sa am niste 8sii lun*i de (rtie cu lipici. As a*ata3o -n )urul scolii, v3ati lipi de ea si acolo v3ar 8i s8rsitul. M3ar 8i o idee "una, domnisoara $one% @ 3 Daca asta este o *luma, domnisoara 'runc("ull, nu3mi vine sa rd, zise domnisoara $one% din 8undul clasei. 3 /u3ti vine sa rzi, nu@ 3 zise 'runc("ull. Dar asta nu este o *luma, domnisoara $one% 7 Edealul meu de scoala este una care sa nu ai"a copii deloc 7 = (a 8B c eu odata o scoala din asta si cred ca o sa ai"a mare succes. 6Femeia asta e ne"una, -si zise domnisoara $oue%30 plecata cu sorcova 7 De ea ar tre"ui sa scapam 76 'runc("ull ridica acum cana mare de proteDQ0 al"astru si turna putina apa -n pa(ar. si dintr3o data, odata cu apa, cazu -n pa(ar si salamandia lun*a s D alunecoasa 7 Plop 7 'runc("ull lasa sa3i scape un tipat si sari de P@ scaun, de parca ar 8i e1plodat su" el o pocnitoare. 'ZtB copiii vazura acum creatura lun*a si alunecoasa / "urta *al"ena ca de soprla, sucindu3se si -nvrtindu3:e
.30

)! paliar si -ncepura si ei sa se rasuceasca si sa sura -n ai 3 Ce3i aia @ Ce scr"oasa e 7 0 un sarpe 7 0 un pui J crocodil7 0 un ali*ator 7 3 Fiti atenta, domnisoara 'runc("ull, precis ca masca 7 8acu ,evender. 'runc("ull, aceasta 8emeie urias, statea acolo -n picioare tremurnd ca o pi8tie. 0ra nervoasa si la *ndul ca ceva o 8aouse sa sara si sa se vaicareasca asa, 8iindca era de 8apt 8oarte mndra de "ar"atia ei. Fi1a privirea la creatura care se -nvrtea in pa(ar. -su mai vazuse pna atunci o salamandra. stiintele naturii nu 8usesera niciodata materia ei pre8erata si n3avea nici o idee de ce3ar putea 8i aceasta aratare. -n mod si*ur arata 8oarte neplacut. :e aseza -ncet la catedra. Arata -n acest mo3
.3.

ment si mai /nspaimntator ca pna atunci. Din ne*ri -i sareau scntei de tua si 8urie. 3 9atilda 7 3 stri*a ea. :coala3te3n picioare i 3 Cine, eu @ 3 zise 9atilda. Dar ce3am iacut @ 3 :coala3te3n picioare *ndac puturos 7 3 Dar n3ain 8acui nimic, domnisoara 'runc("ull. Pe cuvnt ca nu 7 /3am vazut -n viata

mea asa ceva7 3 :coala3te imediat, rma murdara 7 Cu *reii 9atilda se ridica -n picioare. :tatea -n rndul al doilea. ,avender era -n spatele ei si se simtea vinovata ca3si "a*ase prietena ia apa. Dar nu3i venea deloc sa se predea. 3 0sti o "ruta nemerni-a, respingatoare si iau3 V tacioasa 7 3 stri*a >run-h2ull. /u meriti sa 8ii -n scoala asta 7 Ar tre"ui sa stai dupa gratii, acolo ti3e locul 7 Am sa te dau a8ara din scoala cu un scandal -n*rozitor 7 3m sa pun politia sa te aler*e pe coridoare si sa te dea a8ara pe usa cu crosele de (ocCe% 7 Am sa pun sa 8ii dusa acasa cu escorta -narmata 7 si pe urina am sa aran)ez -n asa 8el, sa 8ii trimisa la scoala de coree3 E tie pentru 8ete pentru cel putin 3 0 de ani 7 'runc("ull era -ntr3o asa criza, ca 8ata i se colorase de parca3ar 8i 8ost 8iarta, iar colturile *urii 8acuse *rama)oare de spuma. Dar nu numai ea se pierduse cu 8irea. 9atilda -ncepuse si ea sa vada rosu -n 8ata oc(ilor. /u i3ar 8i pasat nici ct ne*ru su" un*(ie sa 8ie acuzat a de ceva ce E 8acuse. Ar 8i 8ost drept3Dar era pentru ea o KO& perienta cu totul noua sa 8ie acuzata de oevQ ce nu 8acuse. 0a n3aveQ nimic de3a38ace cu creaB tura scr"oasa din pJA (ar. 6:u" nici o *oro? *ndi 9atilda, n3o s6Z las pe scorpia asta de 'runc("ull sa puna asta pe seau .B mea 7 6 3W /3am 8acut eu asta 7 3 stri*a 9atilda.
.32

3 !a da, tu ai 8acut3o 7 3 la*i 'runc("ull. /imeni altcineva nu s3ar 8i *ndit la asa ceva 7 'aica3tu m3a avertizat "ine 7 Parea sa3si 8i pierdut cu totul controlul de sine. 2rla -n continuare ca o maniaca. 3 Ai terminat cu scoala asta, domnisoara 7 Ai rminat3o cu toate scolile 7 Am sa ma ocup eu personal / 8ii -nc(isa -ntr3un loc, -n care nici macar cor"ii n3o sarsi lase *ainatul pe tine 7 M3o sa mai vezi niciodata taurina zilei 7 3 <3am spus ca n3am 8acut eu asta 7 3 urla 9a3Eda. /3am vazut -n viata mea o creatura ca asta 7 3 Ai pus un ... un ... un crocodil -n pa(arul cu Pa 7 3 urla, 'runc("ull. /u e1ista pe lume un lucru mai Jv de 8acut unei directoare 7 Acum stai )os si sa nu3ti i aud *ura 7 Dos 7 :tai )os imediat 7 3 Dar sa va spun . . . zise 9atilda re8uznd sa se
.33 3 0u -ti spun sa taci din *ura 7 3 racni 'mt Daca nu stai )os -n momentul asta, am sa3ti tra* cteva cu cureaua, cu capatul cu catarama 7 -ncet 9atilda se aseza. Ce porcarie 7 Ce nedreptate i Cum s3o e1matriculeze pentru ceva ce nu 8acuse 7 ADa. tilda se simtea din ce -n ce mai 8urioasa ... si mai ru)). oasa . . . att de 8urioasa -nct simtea ca ceva o sa eOpi0. deze -nauntrul ei dintr3o clipa -n alta. :alamandra se rasucea -nca -n paharul -nalt de apa, -8u se simtea deloc "ine acolo. Pa(arul era prea -n*ust 9atilda Fe uita la 'runc("ull. = ura. :e uita apoi la pa(arul cu salamandra -n el. -si dorea sa se repeada, sa ia pa(arul si sa3i toarne continutul cu salamandra Ru tot -n cap. :e -n*rozea sa se *ndeasca ce i+ar 8ace 'runc("ull daca ar 8i 8acut asta. 'runc("ull statea la catedra si se (ol"a cu 8acinatie si oroare la salamandra care se rasucea -n pa(ar. =c(ii 9atildei erau 8i1ati la pa(ar. si -ncet, -ncet, 9atilda -ncepu sa simta ceva ciudat. Ceva

parca -n oc(i. 2..9 de electricitate care se concentra parca -nauntrul lor. :e aduna un 8el de ener*ie, un 8el de putere, care se contura adnc -n oc(ii ei. Dar era si o alta senzatie, complet di8erita, dar pe care n3o putea -ntele*e. 0rau parca niste sclipiri ca de 8ul*er. si -ntradevar, mici unde ca niste s-lipiri de 8ul*er pareau sa3i iasa din oc(i, si oc(ii3i clocoteau de parca o Ruer*ie imensa se acumulase acolo. 0ra o senzatie nemaipomenita 7 -Ju3si miscase oc(ii de pe pa(ar si acum ener*ia se concentrase -n doua puncte mici, devenind tot mai puternica. :imtea parca milioane de arme invizi"ile Ru mini pe ele, care tra*eau a8ara prin oc(ii ei -u palB.rul la care se uita. 3 <arsa3l7 sopti 9atilda. <arsa3l 7 <azu pa(arul clatinndu3se. De 8apt se -nclinaB vreo doi centimetri, dupa care revenise la loc. ContinB6
47W.A

.3

c*ri -mpin*a cu milioane de arme si mini invizi"ile, simtind ener*ia iesindu3i din oc(i prin niste puncte ne*re din centrul pupilei. 3 <arsa3l 7 33sopti din nou. Karsa3l 7 Din nou pa(arul se clatina. Tncerca si mai mult do3rindu3si ca oc(ii ei sa arunce a8ara si mai multa ener*ie, -ncet, 8oarte, 8oarte -ncet 3se vedea clar ce se -ntmpla 3 pa(arul -ncepu sa se -ncline -napoi, mai mult, si mai mult, pna ramase -n ec(ili"ru -ntr3un punct. 0amase asa cteva clipe si se varsa cu un clinc(et pe catedra. Apa si salamandra a)unsera dintr3o stropitura pe "ustul enorm al domnisoarei 'runc("ull. Directoarea dadu din nou drumul unui tipat care 8acu sa zornaie toate *eamurile din cladire pentru a doua oara -n ultimele cinci ninute si din nou sari ca o rac(eta de pe scaun. :alamandra se a*ata cu disperare, cu picioarele ei ca niste clesiisori, de camasa de "um"ac care acoperea pieptul urias. 'runc("ull se uita -n )os si -ncepu sa urle si mai tare, dupa care, cu o miscare a minii o matura trimi3t-nd3o z"urnd -n clasa. Ateriza pe podea -n dreptul
.3&

"ancii lui ,avender, care se apleca iute, o culese si 0 "a*a -napoi -n penar. 6= salamandra, *ndi ea, este oricnd 8olositoare s3o ai la -ndemna. 'runc("ull cu 8ata aratnd mai mult ca niciodata ca un )am"on 8iert, statea -n 8ata clasei tremurnd de 8urie. !ustul ei urias se misca -nauntiu si -na8ara. Apa din pa(ar desenase pe "luza un petic -nc(is de culoare care o udase pro"a"il p-na la piele. 3 Cine a 8acut asta I 3 urla ea. $aide, scoala3te3n picioare 7 Eesi -n 8ata 7 -N,o sa3mi scapi de data asta i Cine a -mpins pa(aiul@ 06u raspunse nimeni. Clasa ramase -n liniste ca un cavou. 3 9atilda 7 3 uila ea. 'u ai 8acut3o 7 stiu ca tu ai 8ost 7 9atilda, din rndul al doilea ramase nemiscata si nu scoase un sunet. 2n ciudat sentiment de liniste si -ncredere o cuprinse, si dintr3o data -si dadu seama ca nu3i mai era 8rica de nimeni pe lume. Cu ener*ia din oc(ii ei putuse sa verse pa(arul pe ori"ila directoare si cine putea sa 8aca asta, era -n stare de oiice. 3 <or"este, comeleon -nc(e*at 7 3 urla >run-h2ull. Uecunoaste ca tu ai 8ost7 9atilda se uita drept -n oc(ii scaparatori calm desavrsit; 3 -8u m3am miscat din "anca, pot sa va spuia nimic mai mult.
al acestei

8emei uriase si raspunse cu un

domnisoara 'runc("ull, de cnd a -nceput ora. /u

Dintr3o data toata clasa -ncepu sa se revolt -mpotriva directoarei. 3 /u s3a miscat 7 3 stri*au ei. /imeni nu F.B miscat 7 Pro"a"il ca dumneavoastra l3ati rasturnat W
13&

3 -n mod si*ur nu l3am rasturnat eu 7 3 mu*i rprunc("till. Cum -ndrazniti sa su*erati asa ceva 8 % or"este, domnisoara $one% 7 Dumneata tre"uie sa 8i vazut totul 7 Cine mi3a rasturnat pa(arul I , E:'ici unul dintre copii, domnisoara 'runc("ull, raspunse ea. Pot sa va spun cu si*uranta ca nici unul din copii nu s3a miscat din "anca cu e1ceptia lui &i*el, care a ramas nemiscat -n coltul lui. Domnisoara 'runcli"ull se uita6 la domnisoara $one%. Domnisoara $one% -i -ntoarse privirea 8ara ezitare. 3 <a spun adevarul domnisoara directoare, zise ea. Pro"a"il ca l3ati rasturnat 8ara sa va dati seama. :e -ntmpla 8oarte des... 3 :unt satula pna3n *t de "anda dumitale de mici netre"nici. :3ani sa mai pierd nici o clipa din timpul meu pretios aici 7 si cu asta -si -ncepu marsul spre usa si trnti usa -n urma ei. -n linistea -mpietrita care urma, domnisoara $one% pasi -n 8ata clasei si se aseza la catedra. 3 P8iuu 7 3 8acu ea. Cred ca am -nvatat destul pentru astazi, nu3 i asa I :unteti li"eri 7 <a puteti duce -n curte sa3i asteptati pe parinti sa va ia acasa.
.37

Al doilea miracol
9atilda nu se alatura celorlalti copii in *ra"a lor sa iasa din clasa. Dupa ce toti ceilalti iesira, ea ramase -n "anca sin*ura si *nditoare. :imtea ca tre"uie sa spuna cuiva ce se -ntmplase cu pa(arul. -8u putea sa pastreze secretul acesta imens -n ea. @1ea nevoie doar de o persoana adulta, -nteleapta si -ntele*atoare care sa o a)ute sa priceapa cum de 8usese posi"il asa ceva. :ici mama, nici tatal ei n3ar 8i 8ost de nici ua 8olos. Daca ar 8i crezut povestea ei, dar se -ndoia de asta, -n mod si*ur n3ar 8i realizat ct de surprinzator 8usese ceea ce se petrecuse -n clasa -n dupa3amiaza aceea. -ntr3o 8ractiune de secunda 9atilda (otar- ca persoana careia i3ar 8i placut sa se con8eseze era domnisoara $one%. 9atilda si domnisoara $one% erau acum sin*urele ramase -n clasa. Domnisoara $one% care statea la catedra si 8runzarea niste (rtii, ridica privirea si zise ; 3 9atilda, tu nu te duci cu ceilalti a8ara@ 3 <a.ro*, zise 9atilda, pot sa vor"esc cu dumneavoastra pentru o clipa@ 3 :i*ur, ce te supara7 3 9i s3a -ntmplat ceva 8oarte ciudat, domnisoara $one%. Domnisoara $one% intra instantaneu -n alerta. De cnd avusese cele doua dezastruoase -ntlniri -n le*atura cu 9atilda, una cu directoarea, cealalta cu -n*rozitorii domnul si doamna Worm>ood, se *ndise mult la acest copil, -ntre"ndu3se cum putea sa3A a)ute. 9atilda se a8la acum -n 8ata ei cu o ima*iJ de curiozitate si e1altare pe 8i*ura, -ntre"nd3o dacQ pot avea o discutie. Domnisoara $one% n3o aus8l

138 piciodata pna atunci -n asa o stare. Avea oc(ii lar*iti si oA privire ciudata. 3 Da, 9atilda, spune3mi ce ti *3a -ntmplat asa de ciudat. 3 /3o sa ma e1matriculeze domnisoara 'runc(3tmll, nu3i asa@ Fiindca n3am pus eu creatura aceea -n pa(arul cu apa. <a )ur ca n3am pus3o eu 7 3 stiu, zise domnisoara $one%. 3 6 sa ma e1matriculeze @ 3 /u cred, zise domnisoara $one%. Domnisoara 'runc("ull s3a enervat mai tare ca de o"icei, asta3i tot. 3 !ine, zise 9atilda. Dar nu despre asta vroiam sa va vor"esc. 3 Dar despre ce vroiai sa vor"im, 9atilda@ 3 <roiam sa va spun despre pa(arul cu apa cu creatul a -n el, zise 9atilda. ,3ati vazut rasturnn3du3se peste domnisoara 'runc("ul-, nu3i asa@ 3 ,3am vazut, "ine-nteles. 3 Domnisoara $one%, eu nu l3am atins. /u m3am apropiat de el. 3 stiu ca nu. 93ai auzit spunndu3i directoarei ca nu este posi"il sa 8i 8ost tu. 3 Da, dar eu am 8ost, sa va vor"esc. domnisoara $one%, zise 9atilda. Despre asta vreau de 8apt

Domnisoara $one% 8acu o pauza si o privi atent pe 9atilda.A 3 /u cred ca -ntele*, zise ea. 3 Am 8ost att de revoltata ca am 8ost acuzata Pe nedrept, -nct am tacut sa se -ntmple asta. 3 Ai 8acut sa se -ntmple ce, 9atilda I ., 3m 8acut pa(arul Vsa se rastoarne. 3 'ot nu -ntele* ce vrei sa spui, zise cu "lndete domnisoara $one%. Cu oc(ii, zise 9atilda. 93am uitat atent la dorindu3mi sa se rastoarne, si pe urma oc(ii mi -ncalzit si simteam ceva -n ei, pe urma un 8el de eB*ie ciudata a iesit din ei si a rasturnat pa(arul. Domnisoara $one% continua sa se uite la 9atilda Bin ramele de otel ale oc(elarilor si 9atilda se uita a domnisoara $one% la 8el de emiscata. .3+ 3 'ot nu -ntele*. Krei sa spui ca ai 8acut sa 3 Da, zise 9atilda. Cu oc(ii. Domnisoara $one% ramase -n tacere pentru un moment. P:8u credea ca 9atilda vroia sa spuna 0 minciuna. 9ai de*ra"a credea ca ima*inatia ei -n8ier"ntata i3o luase pe dinainte. 3 <rei sa spui ca stateai unde stai acum si i3 a) comandat pa(arului sa se rastoarne si s3a rasturnat@ 3 Cam asa, domnisoara $one%, da. 3 Daca ai 8acut asta -nseamna ca s3a petrecut cel mai mare miracol care a e1istat vreodata de la Esus -ncoace. 3 Da, domnisoara $one%.
:o rastoarne

paharul dorindu3ti luciul astaA

6.,0ste e1traordinar, *ndi domnisoara $one%, cum pot avea copiii evadari din astea -n lumea ima*inatiei lor6. :e (otar- sa puna cu ct mai multa "lndete capat acestei conversatii. 3 Poti sa 8aci asta -nca o data@ 3 -ntrea"a ea cu o "unatate -n *las. 3 Mu stiu, zise 9atilda. :3ar putea. Domnisoara $one% muta pa(arul *ol -n mi)locul mesei. usor. 3 :a pun apa -n el@ 3 -ntrea"a ea
. 0

3 /u cied ea are vreo importanta, zise 9atilda. 3 Foaite "ine atunci. $aide, rastoarna3l7 3 :3ar putea sa dureze. 3 /u te *ra"i, zise domnisoaia $one%. 9atilda stnd -n rndul al doilea, cam la trei metri departaie de domnisoara $one%, -si puse coatele pe "anca, -si prinse 8ata -n plame si de data asta comanda c(iar de la -nceput ; ,,!astoarna3te 7 !a(toarna3te6. Dar "uzele nu i se miscara si nu 8acu nici un z*omot. :tri*ase aceste cuvinte -n *nd. -[i concentia toata mintea, tot creierul, toata vointa -n priviri, si din nou, dar mult mai repede ca prima data. simti electricitatea adunndu3i3se -n oc(i. 0ner*ia -ncepu sa clocoteasca, 8ier"inteala -ncepu sa3i cuprinda oc(ii si -n cele din urma acele milioane de invizi"ile cu mini pe ele -ncepura sa ti a*a pa(ar. Fara sa scoata un sunet, stri*a tot tl -n *nd pa(arului sa se rastoarne. -l vazu 8cti clatinndu3se, apoi miscndu3se pe loc, dupa caie se rasturna si cazu cu un clinc(et pe catedra B nu mai mult de treizeci de centimetri departare 3 "ratele -ndoite ale domnisoarei $one%. !ar"ia domnisoarei $one% cazu -n )os, dese(i3 zndu3i *ura, iar oc(ii i se maiira att de mult -nct J putea vedea partea al"a de )urimpre)ur. /u scotea lci un cuvnt. /u putea. socul de a vedea cu oc(ii ei
. .

petreendu3se un miracol o prostise. :e (ol"a la pa(ar tinndu3se departe de el ca si cum ar 8i 8ost un o"iect periculos. Pe urma ridica -ncet capul sa se uite spre 9atilda. <azu 8etita al"a la 8ata ca o coala de (rtie si tremurnd din toate madularele, cu oc(ii atintiti -nainte 8ara.sa vada nimic. Fata -i era trans8i*urata cu oc(ii rotunzi si stralucitori, si statea 8ara sa scoata o vor"a, -n8rumusetata parca de linistea misterioasa. Domnisoara $one% astepta, tremurnd si ea 2D pic, privind la 8etita care intra -ncet -n starea normala. si, dintr3o data 8ata 9atildei -si sc(im"a "m*c ma*inea cu una de o liniste si un calm -n*eresc. 3 :unt "ine, zise ea si zm"i. 9a simt "ine, domnisoara $one%, nu va alarmati. 3 0rai asa departe, sopti domnisoara $one% -nca 8oarte socata. 3 Da, eram. S"uram dincolo de stele cu aripi d e ar*int. A 8ost minunat 7 Domnisoara $one% se uita -nca la copil -ntr3Z a"soluta minunare, de parca ar 8i 8ost J/asterea satt -nceputul lumii sau Prima Dimineata.
. 2

-ncet.

A mers mai repede de data asta, zise 9atilda

3 Em este posi"il7 3 suspina domnisoara $one%. )8u pot sa cred 7 -nc(ise oc(ii si3i lasa -nc(isi o vreme si cnd -ns8rsit -i desc(ise, paru ca era din nou stapna pe ea. 3 'i3ar place sa vii cu mine sa luam ceaiul -mpreuna -n ca"ana mea . 3 -ntre"a ea. , 9i3ar place *rozav, zise 9atilda. 3 !ine. Aduna3ti lucrurile si ne -ntlnim a8ara peste cteva minute. 3 :3am sa spun la nimeni am 8acut. Doriti sa spuneti, domnisoara $one%@ 3 luci nu ma
. 3

despre...

despre

ce

*ndesc 7 3 zise

domnisoara $one%.

Ca"ana domnisoarei $one%


Domnisoara $one% o -ntlni pe 9atilda -n a8ara scolii si mersera -mpreuna -n tacere de3a lun*ul strazii principale a satului. 'recura pe ln*a ma*azinul de 8ructe cu vitrinele pline cu mere si portocale si pe ln*a macelaria cu "ucati de carne proaspata si pui *olasi a*atati >n vitrina, pe ln*a mica "anca si pe ln*a ma*azinul de aparate electrice, si a)unsera de cealalta parte a satului, pe un drum -n*ust de tara, unde mi se mai vedeau trecatori, iar masinile erau 8oarte rare. si acum, 8iindca erau sin*ure, 9atilda deveni dintr3o data vioaie de parca i s3ar 8i rupt o valva undeva -nauntrul ei si o mare cantitate de ener*ie ar 8i 8ost "rusc eli"erata. Pasea pe ln*a domnisoara $one% topaind din cnd -n cnd si de*etele -i z"urau -n toate partile -n timp ce cuvintele -i ieseau din *ura ca 8ocurile de arti8icii. Facea cam asa ; 6Domnisoara $one% una, domnisoara $one% alta, si domnisoara $one% pe cuvntul meu ca simt ca pot sa misc orice pe lumea asta, nu doar un pa(ar cu apa si lucruri mici ca asta. . . :imt ca pot (a -ntorc mese si scaune c(iar cu oameni pe ele, simt ca pot sa3i rastorn si pe ei, si c(iar si lucruri si mai mari, mult mai mari ca mesele si scaunele. . . 're"uie, numai sa stau putia si sa3mi 8ac putere -n oc(i, si pe urma pot sa -mpin* puterea a8ara spre orice, atta timp ct ma concentrez su8icient de tare.. . 're"uie sa ma concentrez 8oarte tare, 8oarte, 8oarte tare, domnisoara $one%, si pe urma -ncep sa simt cum se 8ormeaza ceva -nauntrul oc(ilor, dar nu ma deran)eaza ctusi de putin, domnisoara $one%. . .6 3 ,inisteste3te, copile, linisteste3te 7 3 zise domnisoara $one%. $ai sa nu ne am"alam asa de tare la -nceputul tre"ii.
.

3 Dar dumneavostra credeti ca e interesant, nu3i asa, domnisoara $one% @ 3 De interesant, este interesant, zise domnisoara $one%. 9ai mult dect att. Dar tre"uie sa actionam cu mare *ri)a de acum -nainte, 9atilda. 3 're"uie sa actionam cu *ri)a@ 3 Da, pentru ca ne )ucam cu 8orte misterioase despre care nu stim nimic. E:8u cred ca este ceva rau. toate sa 8ie "ine. Poate ca sunt niste 8orte divine. t[ar 8ie ca sunt, 8ie ca nu, tre"uie sa avem *ri)a cum Je 8olosim. A
.0

3 c. 66

. &

0rau niste cuvinte -ntelepte din partea unei persoane -ntelepte, dar 9atilda era prea a*itata ca sa3si dea seama de asta ;

3 Gu3mi dau seama de ce tre"uie sa 8im asa de *ri)ulii, zise ea topaind. 3 -ncercam sa3ti e1plic ca avem necunoscutul. 0ste ceva ine1plica"il. Cuvntul cel mai potrivit este 68enomen6. 0ste un 8enomen. 3 0u Runt un 8enomen@ 3 -ntre"a 9atilda. 3 0ste 8oarte posi"il sa 8ii, ziseA domnisoara $one%. Dar mi3ar place sa nu te *ndesti la tine ca la ceva iesit din comun deocamdata. Ce cred ca putem 8ace, este sa e1ploram acest 8enomen mai mult, numai noi amndoua, dar cu mare *ri)a de data asta. 3 Kreti sa mai 8ac, domnisoara $one%@ 3 Cam asta as vrea, zise domnisoara $one% cu retinere. 3 Foarte "ine, zise 9atilda. 3 0u pro"a"il ca sunt si mai ravasita dect tine de ce3ai 8acut si -ncerc sa *asesc o e1plicatie rezona"ila. 3 Ca de e1emplu @ 3 -ntrea"a 9atilda. 3 Ca de e1emplu, daca asta are le*atura cu 8aptul ca tu esti e1traordinar de precoce. 3 C(iar sunt -ntradevar @ 3 -ntrea"a 9atilda. 3 !ine-nteles ca esti. 're"uie sa3ti dai seama de asta. Felul cum poti sa citesti, sa lucrezi la matematica. .. 3 Pro"a"il ca aveti dreptate, zise apreciere 9atilda. Domnisoara $one% se mira de lipsa de de3a 8ace cu

a propriei valori la 9atilda si a constiintei de sine. 3 JSn pot sa nu ma -ntre", zise ea, daca aceasta capacitate de a misca lucrurile din loc pe care ti3ai descoperit3o are de3a 8ace cu puterea creierului tau. 3 <reti sa spuneti ca nu mai e loc la mine -n cap de atta creier si ceva tre"uie -mpins a8ara@ 3 -8u este asta e1act ceea ce vreau sa spun, zise domnisoara $one% zm"ind. Dar orice3 ar 8i, repet, tre"uie sa actionam cu mare *ri)a de acum -ncolo. /u pot sa uit 8elul ciudat -n care ti s3a luminat 8ata dupa ce ai rasturnat pa(arul ultima data. 0rai parca transportata -n alta lume.
. 6

3 <reti sa spuneti ca 8acnd asta poate sa mi se -ntmple ceva rau . Asta vreti sa spuneti, domnisoara $one%@ 3 'e simteai ciudat, nu3i asa @ 3 9a simteam minunat 7 3 zise 9atilda. Pentru o clipa am z"urat dincolo de stele cu aripi de ar*int. <3am spus asta. si va mai spun ceva ; a doua oara a 8ost mai usor ea prima data. 9ult mai usor. Cred ca este la 8el ca si cu orice altceva. Cu ct e1ersezi mai mult, cu att e mai usor. Domnisoara $one% mer*ea -ncet, ast8el -nct 9atilda sa se poata tine dupa ea 8ara sa aler*e. 0ra 8oarte liniste pe drumul -n*ust de tara, acum cnd satul ramasese -n urma. 0ra una din acele minunate dupa3amieze de toamna aurie. ,n*a drum cresteau tu8e de mure si alte 8ructe sal"atice care erau mncate de pasarele iarna, care acum -ncepeau sa se coaca capatnd o culoare rosiatica. Din loc -n loc cresteau copaci -nalti; ste)ari, 8a*i si un castan dulce.

Domnisoara $one% vrnd sa sc(im"e su"iectul pentru o clipa -i spiise cum se numeste 8iecare copac si o -nvata cum sa3i recunoasca dupa 8orma 8runzelor si modelul de pe scoarta. 9atilda asculta cu atentie si depozita totul -n minte.
. 7

-n cele din urma a)unsera la o *aura dintr3un *ard viu pe partea stn*a a drumului, unde se a8la o poarta cu cinci "are metalice. 3 Pe aici, zise domnisoara $one% desc(iznd3o si conducnd3o `5e 9atilda inauntru, dupa care -nc(ise poarta la loc. 9er*eau acum pe o poteca -n*usta, care nu era altceva dect urma unor roti de caruta. De o parte si de alta cresteau tu8e de alun si se puteau vedea "uc(ete de alune maronii -n -m"racamintea lor verde. 3 <everitele or sa le culea*a de acum si or sa le depoziteze cu *ri)a pentru lunile triste care urmeaza. 3 Dar dumneavoastra aici locuiti @ 3 -ntre"a 9atilda. 3 Da, raspunse domnisoara $one% si nu mai dadu alta e1plicatie. 9atilda nu se -ntre"ase niciodata unde putea locui domnisoara $one%. :e *ndise la ea numai ca la o pro8esoara, o pro8esoara care aparea de cine stie unde, preda la scoala, si pe urma disparea iar.
. #

6:e -ntrea"a oare vreunii dintie copii unde se duc pro8esorii nostri cnd se termina scoala @ 3 *ndi 9atilda. :3o -ntre"a careva daca3i asteapta si pe ei cineva acasa, vreo mama, vreo sora sau vreun sot @ 3 ,ocuiti sin*ura, domnisoara $one% * 3 -ntrea"a ea. 3 Da, c(iar 8oarte sin*ura. 9er*eau pe urmele de roti -n noroiul uscat de soare si paseau cu atentie ca sa nu3si scrnteasca *leznele. 0rau cteva pasarele -n ramuri si -n rest pustiu. 3 0ste o casuta taraneasca, zise domnisoara mult. Aproape am a)uns. $one%, nu astepta prea

A)unsera la o portita mica, )umatate -n*ropata -n *ardul viu -n partea dreapta si aproape ascunsa de ramurile de alun care cadeau peste ea. Domnisoara se opri cu o mna pe poarta si zise ; 3 Aici este. Aici locuiesc. 9atilda vazu o poteca pra*uita care ducea la o casuta mica din caramida rosie. 0ra att de mica -nct semana mai mult cu o casa de )5apusi dect cu un lacas omenesc. Caramizile din care era construita etan 8armitate si de culoare palid rosiatica. Avea un acoperis cenusiu de ti*la ca un cos de 8um si doua W8erestre mici -n 8ata. Fiecare 8ereastra nu era mai mare dect un ziar de 8ormat mic. /u avea eta). De o parte si de alta a potecii cresteau "uruieni, ramuri tepoase de mure si smccuri lun*i de iar"a maronie. 2n ste)ar urias umlnea casuta. Cren*ile lui masive Fe -ntindeau, -nvelind3o si acoperind3o, asctOnznd3o parca de restul lumii. Domnisoara $one% cu o mna -nca pe poarta pp caro n3o desc(isese -nca, zise ; 3 2n poet pe nume D%lan '(omas a scris niste <ersuri la care ma *ndesc de 8iecare data cnd pasesc Pe aceasta carare. 9atilda astepta si domnisoara $one% -ncet, cu o voce minunata, -ncepu sa recite ; /iciodata, vreodata, copila ratacitoare

Prin povestile spuse la *ura so"ei si vra)ite -n somn, . + /u te speria si nu crede ca lupul -n "lana al"a. de oaie = sa sara din viziuna3i urlnd si rznd, Prin 8runzele cati8etate din roua vremii, :a3ti mannce inima in casuta din padure cu tranda8iri.
.&0

2rma un moment de liniste si 9atilda, care nu auzise pna atunci o poezie romantica att de 8rumoasa recitata cu voce tare, 8u pro8und miscata ; 3 0ste ca o muzica, sopti ea. 3 C(iar este muzica, zise domnisoara $one%. Apoi, ca si cum s3ar 8i rusinat ca lasase sa se vada o asa secreta parte a su8letului ei, -mpinse repede poaita si pasi -nauntru. 9atilda o urma. 0ra parca putin speriata de acest loc. Parea att de ireal, att de nesi*ur, 8antastic si nepamntesc. 0ra ca o ilustratie din cartile de povesti a 8ratilor ?rimm sau $ans Andersen. Parea casa unde traiau padurarul, $ansel si ?retel, casa unde traia "unicuta :cu8itei !osii sau casa celor sapte pitici. 3 <ino, dra*a mea, o c(ema domnisoara $one%, si 9atilda o urma pe poteca. 2sa de la intrare era acoperita de vopsea verde scoro)ita si nu avea *aura c(eii. Domnisoara $one% pur si simplu apasa pe clanta si intra -nauntru. Desi nu era o 8emeie -nalta tre"ui sa .Je aplece ca sa intre. 9atilda o urma si a)unse -ntr3o -ncapere care semana cu un tunel lun* si -ntunecos. 3 'ino cu mine -n "ucatarie sa ma a)uti sa 8ac ceaiul, zise domnisoara $one% si o conduse pe 9atiida prin tunel -n "ucatarie, daca puteai sa3i spui asa. /u era mai mare dect un dulap mare de (aine si avea o 8ereastra mica -n perttele din spate cu o c(iuveta dedesu"t, dar 8ara ro"inete deasupra c(iuvetei. Pe un alt perete era o eta)era pentru pre*atit mncarea, si un dulap deasupia ei. Pe eta)era era iu primus, o craticioara si o sticla cu lapte )umatate plina. Primusul este o lampa de campin* care se umple cu para8ina si se aprinde deasupra, pompnd, ca sa creeze presiune pentru 8lacara. 3 Poti sa3mi aduci putina apa pna aprind Primusul7 3 a zise domnisoara $one%. Fntna este 8ara -n spate. Ea *aleata. 2ite3o. = sa *asesti o 8rn*(ie -n 8ntna. ,ea*a *aleata cu un capat si da3i t )osr dar ai *ri)a sa nu cazi -nauntru 7 A .&.

i4(< . 1
9atilda ravasita si mai tare ca pna acum, lua *aleata si se duse -n 8undul *radinii. Fntna avea un mic acoperis de lemn deasupra, o manivela simpla si o 8rn*(ie atrnnd -n )os -n *roapa -ntunecata. 9atilda trase a8ara s8oara si o le*a de mnerul *aletii. Apoi -i dadu drumul -nauntru pna auzi z*omotul apei si 8rn*(ia i se -ndoi -n mna.

= trase din nou uitndu3se -nauntru. 0ra apa -n *aleata. 3 0 de a)uns . 3 -ntrea"a ea cnd a)unse -n casa. 3 Da, zise domnisoara $one%. Presupun ca n3ai mai 8acut asa ceva niciodata. 3 /u, zise 9atilda. 9i3a placut. Dar cum puteti sa 8aceti "aie @ 3 /u 8ac "aie, zise domnisoara $one%. 9a spal stnd -n picioare. Aduc o *aleata plina cu apa, o -ncalzesc pe lampa asta si ma spal cu ea peste tot. 3 C(iar asa 8aceti @ 3 -ntra"a 9atilda.
.&2

8P
,;

'?&
3 !ine-nteles, zise domnisoara $one%. 'oti oamenii saraci din tara asta asa se spalau pna nu demult. si n3aveau saracii nici primus. -ncalzeau apa pe 8oc 8acut -n pamnt. 3 :unteti saraca, domnisoara $one% 8 3 Da, zise ea. Foarte. Dar asta este un primus "un, nu @ Primusul v)ia cu o 8lacara mare al"astruie si \le)a apa din craticioaia -ncepuse sa 8iar"a. Domnisoara $one% scoase un ceainic din dulap si puse cteva 8runze de ceai -n el. :coase si o pine mica si nea*ra. 'aie pinea -n 8elii su"tieii si scoase dintr3un contai ner de plastic niste margarina pe care o -ntinse de pine. 69ar*arina, *ndi 9atilda. C(iar ca tre"uie sa 8ie 8oarte saraca6. Domnisoara $one% lua o tava si pe ea puse \ioua cani, ceainicul, )umatate de sticla de lapte, si 0 8ar8urie cu doua 8elii de pine. 3 -83am nici un pic de za(ar, zise ea. /u 8olosesc za(ar. 3 :3are nimic, zise 9atilda, care cu -ntelepciunea ei parea sa 8i -nteles delicatetea situatiei si se
.&3

8erea sa 8aca vreun comentariu care sa o 8aca sa se simta )enata. 3 <ino aa "em ceaiul -n camera de zi, zise domnisoara $one%, lund tava si conducnd3o pe 9atilda a8ara din "ucatarie, de3a lun*ul condeiului mic si -ntunecos, -n camera din 8ata. 9atilda o urma, dar c(iar -n usa a ceea ce se c(ema,, camera de zi6, se opri si se uita -n )ur -ntr3o uimire a"soluta. Cameia era mica, patrata si pustie ca o celula de -nc(isoaie. ,umina palida a zilei venea printr3o 8ereastra mica -n peretele din 8ata, care n3avea perdele. :in*urele o"iecte din camera erau doua cutii de lemn -ntoarse cu 8undul -n sus care serveau drept scaune si o a treia cutie -ntre ele care serveau drept masa. Asta era tot. /u erau ta"louri pe pereti, nici covor pe )os, numai niste scnduri *rosolane si nelus truite, cu spatii -ntre ele, unde se adunase pra8ul. Pla8onul era att de )os -nct cu o saritura 9atilda putea sa3l atin*a cu vr8ul de*etelor. Peretii erau al"i, dar nu era vopsea. 9atilda 8reca palma de unul dintre ei si un pra8 ca de creta se lua pe piele. 0ra var, acel material ie8tin care se 8oloseste la *ra)durile vacilor si la cotetele de *aini. 9atilda era descumpanita. Acesta era locul unde locuia delicata ei pro8esoara@ Aici venea

ea acasa dupa o zi -ntrea*a de munca . Dar de ce@ 're"uia sa 8ie ceva 8oarte ciudat su" toate astea, -n mod si*ur. Domnisoara $one% aseza tava pe una din cutiile -ntoarse. 3 Aseaza3te, dra*a mea, zise ea, stai )os si sa "em o ceasca 8ier"inte de ceai. :erveste3te cu pine. Amndoua 8eliile sunt pentru tine. --u mannc niciodata cnd a)un* acasa. 9annc "ine la scoala la prnz si3mi a)un*e pna a doua zi dimineata. 9atilda se aseza cu *ri)a pe cutia -ntoarsa si Co/i mult de politete lua o 8elie de pine cu mar*arina si -ncepu sa mannce. Acasa ar 8i avut pine pra)ita cu *em de capsuni si pro"a"il o 8eliuta de c(ec. Dar parca totusi acum avea mai mult 8armec. 0ra uQ .& mister ascuns -n casa asta, un mare mister, n3avea nici un du"iu si de3a"ia astepta sa vada care era. Domnisoara $one% turna ceaiul si adau*a putin lapte -n am"ele cani. -su parea deloc incomodata de 8aptul ca statea pe niste cutii -ntoarse sau ca "ea ceai dintr3o cana pe care o tinea cu mna pe unul din *enunc(i. 3 &l3am *ndit 8oarte mult la cea ce ai 8acut cu pa(arul. Ai 8ost -nzestrata cu o putere e1ceptionala. 0sti constienta de asta, nu@ \3 Da, domnisoara $one%, sunt, zise 9atilda naesteendu3si 8elia de pine cu mar*arina. 3 Dupa cte stiu, nici un om, vreodata -n istoria omenirii, n3a reusit sa 8aca un o"iect sa se miste 8ara sa3l atin*a sau sa su8le, sau 8ara sa 8oloseasca un a)utor din a8ara. 9atilda -ncuviinta 8ara sa zica nimic. 3 ,ucrul cel mai 8ascinant, zise ea, ar 8i sa *asim care este limita acestor puteri ale tale. =, tu zici ca poti sa misti orice, dar eu am du"ii cu asta.
.&&

3 9i3ar place sa -ncerc cu ceva imens de mare, zise 9atilda. 3 're"uie -ntotdeauna !al te a8li aproape de ceea ce misti . 3 Mu stiu, zise 9atilda, dar mi3ar place sa descopar.
.&6

Povestea domnisoarei $one%


3 /u tre"uie sa ne *ra"im eu asta, zise domnisoara $one%. $ai sa mai "em o ceasca cu ceai. si te ro* mannca si cealalta 8elie de pine, tre"uie sa3ti 8ie 8oame. 9atilda lua si cealalta 8elie de pine si -ncepu s3o mannce -ncet. 9ar*arina nu era rea. :e -ntre"a daca si3ar 8i dat seama ca nu era unt, daca n3ar 8i strat dinainte. 3 0omnisoara $one%, zise ea dintr3o data, va platesc att de prost la scoala 8 Domnisoara $one% -i arunca o privire ascutita. 3 /u prea rau, zise ea. :unt platita la 8el cu ceilalti. 3 Dar tre"uie sa 8ie e1trem de putin daca sunteti att de saraca, zise 9atilda. 'oti pro8esorii traiesc asa, 8ara mo"ila, 8ara ara*az si 8ara "aie @ 3 /u, nu traiesc asa, zise domnisoara $one% putin -ncordata. 0u sunt o e1ceptie. 3 Pro"a"il ca va place sa traiti 8oarte simplu, zise 9atilda e1plornd mai departe. 0ste

mult mai usor sa 8aci curatenie daca n3ai mo"ila de lustruit sau acele mici ornamente cara*(ioase care tre"uie curatate de pra8 tot mereu. si daca n3aveti 8ri*ider nu tre"uie nici sa va duceti la ma*azin sa cumparati tot 8elul de lucruri ea oua, maioneza si -n*(etata, ca sa3l umpleti. /u va mai pierdeti timpul 8acnd cumparaturi. -n acest moment vazuse ca 8ata domnisoarei $d)ie% devenise -ncordata si stranie. -ntre* corpul -i devenise ri*id. 2merii i se ridicasera, "uzele -i eraii apasate strnse una de alta si statea strn*ndu3si cana de ceai cu amndoua minile. :e uita parca .&7 -u interiorul ei ca sa caute raspuns la aceste -ntre"ari nu tocmai inocente. 2rma o tacere lun*a si neplacuta. -n numai treizeci de secunde atmos8era se sc(im"ase complet si acum vi"ra de ciudatenie si de secrete. 3 -mi pare rau ca am -ntre"at toate astea, zise 9atilda. De 8apt nu este deloc trea"a mea. ,a asta domnisoara $one% -ncepu sa3si revina. :cutura din umeri si aseza din nou cana pe tava. 3 De ce sa nu 8i -ntre"at @ 3 zise ea. =ricum ai 8i -ntre"at pna la urma. 0sti prea inteli*enta ca sa nu3ti pui -ntre"ari. Poate de asta te3am si invitat aici, -n 6de8initiv. De 8apt esti primul musa8ir pe care3l am de cnd -n3am mutat aici de doi ani de zile. 9atilda nu zise nimic. :imtea tensiunea crescnd, mai mult, si mai mult. 3 0sti mult mai -nteleapta dect vrsta pe care o ai, dra*a mea, continua ea, si asta ma nedumereste. Desi arati ca un copil, nu esti de 8apt copil deloc, pentru ca mintea ta, -n rezonanta cu puterile tatei par sa 8ie 8oarte mature. Asa ca, presupun ca esti un copil adult, daca -ntele*i ce vreau sa spun. .&# 9Ftilda ramase mai departe -n tacere. Astepta ce avea sa urmeze. 3 Pna acum, continua ea, n3am *asit pe nimeni cu care sa pot voz"i despre pro"lemele mele. :u puteam sa3mi dezvalui umilinta, si, oricum, -mi lipsea cura)ul. 'ot cura)ul mi3a 8ost -nc(is -n mine cnd eram copil. Dar acum, dintr3o data, am dorinta dis3 perata de a ma destainui cuiva. stiu ca esti numai o 8etita mica, dar este ceva ma*ic -nauntrul tau undeva. Am vazut asta cu oc(ii mei. 9atilda intra -n alerta. <ocea pe care o auzea ascundea un stri*at de a)utor. Asta tre"uia sa 8ie. Precis ca asta era. <ocea continua ; 3 :a mai "em un ceai. Cred ca mai este putin. $one% atilda -ncuviinta din cap. Domnisoara

turna din nou ceai -n am"ele cani si adau*a putin lapte. Din nou -si prinse cana cu amndoua minile si -ncepuQ sa soar"a -ncet. 2rma o liniste -ndelun*ata dupa care zise ; 3 Pot sa3ti spun o poveste @ 3 !ine-nteles, spuse 9atilda. 3 Am 23 de ani, zise domnisoara $one%, si cnd m3ani nascut tatal meu era doctor -n acest sat. Aveam o casa vec(e si 8rumoasa, destul de mare, de caramida rosie. 0ste ascunsa de padure dupa dealuri. /u cred c3o stii.

9atilda nu raspunse. 3 Acolo m3ani nascut si pe urma s3a -ntmplat prima tra*edie ; mama a murit cnd aveam doi ani. 'atal meu era 8oarte ocupat ca doctor, asa ca a tre"uit sa *aseasca pe cineva sa ai"a *ri)a de casa si de mine. Asa ca a c(emat3o pe sora mamei mele care nu era casatorita, matusa mea, sa vina sa stea cu noi. A 8ost de acord si a venit. 9atilda asculta cu atentie. 3 Cti ani avea matusa dumneavoastra cnd a venit @ 3 -ntre"a ea. 3 /u prea -n vrsta. <reo 30 de ani, as zice. Dar urt3o c(iar din prima clipa. -mi era tare dor de si matusa mea nu era o 8emeie "lnda.
.&+

'atal

meu n3avea cum sa stie "ine asta 8iindca n3o cunoscuse "ine -nainte si cnd se -ntlneau ea se purta alt8el dect 8irea ei, ca sa3i 8aca impresie "una. 0omnisoara $one% 8acu o pauza si sor"i din ceai. 3 -vu pot sa3mi e1plic deloc de ce3ti spun toate acestea, zise ea, deloc -n apele ei. 3 Continuati, zise 9atilda. <a ro* 7 3 0i "ine, zise ea, pe urma se /ntmpla a doua tra*edie. Cnd aveam & ani, tatal meu a murit pe neasteptate ; azi era acolo si mine nu mai era. Asa ca am ramas sa traiesc numai cu matusa mea, care a devenit tutorele meu le*al. Avea toata puterea unui parinte asupra mea. si -ntr3un 8el sau altul, ea a devenit proprietarul casei. 3 Dar cum a murit tatal dumneavoastra @ &Qn, -ntre"a 9atilda. 3 0ste 8oarte interesant ca -ntre"i asta, zise ea. 0u nu mi3am pus -ntre"area pe vremea aceea, dar am a8lat mai trziu ca e1ista o mare parte de mister -n moartea lui. 3 -vu si3au dat seama de a ce a murit.@, -ntre"a 9atilda. 3 -vu nu c(iar asa, zise domnisoara $one% editnd. <ezi tu, nimeni n3ar 8i crezut ca el ar 8i putut sa 8aca asta. 0ra un "ar"at 8oarte sanatos la minte si -ntelept.
.60

3 :a 8aca ce . , -ntre"a 9atilda. 3 :a se sinucida. 9atilda ramase -mpietrita. 3 si s3a sincucis@ 3 suspina 9atilda. 3 Asa a parut, zise domnisoara $one%. Dar cine stie@ :e strecura si -ntoarse capul sa priveasca pe 8ereastra. 3 Cred ca stiu, ziseA 9atilda. Credeti ca matusa l3a omort si a 8acut sa para ca s3a sinucis. 3 /u cred nimic, zise domnisoara $one%. /imeni na poate *ndi sau crede ast8el de lucruri 8ara dovezi. 9ica odaie ramase -n liniste. 9atilda o"serva ca minile care strn*eau cana, acum tremurau usor. 3 Dar ce s3a -ntmplat mai departe6@ 3 -ntre"a ea. Ce s3a -ntmplat cnd ati ramas sin*ura cu matusa @ A 8ost "una cu dumneavoastra @ 3 !una @ 3 zise domnisoara $one%. A 8ost un diavol - Emediat ce tata nu i3a mai stat -n

cale, a devenit o teroare 7 Kiata mea a devenit un cosmar. 3 Dar ce va 8acea @ 3 -ntre"a 9atilda. 3 /u vreau sa vor"esc despre asta, zise domnisoara $one%. 0ste prea socant. :pre s8rsit -ncepusem sa 8iu att de speriata de ea, ca -ncepeam sa tremur numai cnd intra -n camera. 're"uie sa -ntele*i ca nu am avut nicodata o 8ire puternica, asa ca tine. 0ram timida si dadeam mereu -napoi. 3 Dar n3aveati nici o alta ruda @ 3 -ntre"a 9atilda. Alte matusi sau unc(i sau "unici care sa vina sa va vada@ 3 Pe nimeni, dupa cte stiu, zise domnisoara $oue%. 'oti murisera sau plecasera -n Australia. si asa este si astazi. 3 Deci ati crescut sin*ura cu matusa, zise 9atilda. !ar precis ca ati mers la scoala. 3 :i*ur, zise domnisoara $one%. Am 8ost la aceeasi scoala la care mer*i :, tu acum. Dar stateam acasa atunci. t Domnisoara $one% se opri si3si 8isa privirea -n 8undul crinii. 3 Ce -ncerc sa3ti spun este, continua ea, ca de3a Wlun*ul anilor am devenit att de dominata si calcata llB picioare de acest monstru de matusa, -nct, cnd -mi .6.
7l 3 c. 66

spunea sa 8ac ceva, orice in3ar 8i pus sa 8ac. ma supuneam 8ara sa crcnesc. :e poate -ntmpla asa ceva, sa stii. p 6la .0 ani devenisem sclava ei. Faceam toata trea"a -n casa, -i 8aceam patul, spalam si calcam pentru ea, *ateam -nvatasem sa le 8ac pe toate. 3 Dar ati 8i putut sa va pln*eti cuiva, nu @ 3 Cui @ 3 zise domnisoara $one%. si oricum ei am prea terorizata de 8rica ca sa ma pln*. Li3am spus, eram sclava ei. 3 <a "atea 3 :a nu intram -n detalii, zise domnisoara $one%. 3 A"solut -n*rozitor, zise 9atilda. Pln*eti tot timpul @ 3 /umai cnd eram sigura, zise domnisoara $one%. /u3mi dadea voie sa pln* cu ea de 8ata. 'raiam -ntr3o 8rica continua. 3 Ce s3a -ntmplat cnd ati terminat Jcoala @ 3 -ntre"a 9atilda. 3 Am 8ost inteli*enta ca eleva. As 8i putut sa mer* la universitate. Dar nici nu s3a pus vreodata pro"lema. 3 De ce - 3 -ntre"a 9atilda. 3 Pentru ca avea nevoie de mine sa 8ac trea"a acasa. 3 si cu-ii ati devenit pro8esoara @ 3 -ntre"a 9atilda. 3 01ista un cole*iu care pre*ateste pro8esori la Ueadin*. zise domnisoara $one%. 0ste la numai 0 de minute de mers cu auto"uzul de aici. 9i3a dat voie sa ma duc acolo, cu conditia sa vin acasa -n 8iecare dupa amiaza, sa spal si sa calc, sa 8ac curat si sa pre*atesc cina. 3 Cti ani aveati atunci . 3 -ntre"a 9atilda. 3ACnd am plecat la cole*iu aveam .# ani, zise domnisoara $one%.

3 Puteati sa va 8aceti "a*a)ul si sa plecati de acasa, zise 9atilda. /u -nainte sa am un servici, zise domnisoara $one%. si nu uita, eram la vrsta respectiva att de dominata de matusa mea, -nct n3as 8i -ndraznit. /u3ti poti ima*ina cum este sa 8ii complet -n controlul unei personalitati puternice. 'e trans8ormi -ntr3o peltea. Asta este. Asta este povestea trista a vietii mele. Acum ti3am destul.
.62

3 <a ro*. nu va opriti, zise 9atilda. Mu mi3ati termina t3o. Cum ati reusit sa plecati si cum ati a)uns sa traiti -n casuta asta ciudata@ 3 A(, asta a 8ost ce3a 8ost 7 3 zise domnisoara $one%. Ani 8osst 8oarte mndra de mine. 3 Povestiti3mi, zise 9atilda. 3 0i "ine, zise domnisoara $one%, cnd -n s8rsit mi3am *asit servici, matusa mi3a spus ca3i datorez "ani multi. Am -ntre"at3o de ce. 93ia raspuns ,.Pentru ca ti3am dat de mncare toti anii astia, ti3am cumparat -m"racaminte si -ncaltaminte.6 9i3a spus ca se adunasera mii si ca tre"uie sa3i platesc dndu3i salariu pe urmatorii zece ani. ,,= sa3ti dau o lira pe saptamna "ani de "uzunarAA, a zis. A mers pna acolo -nct a aian)at cu scoala ca salariul meu sa mear*a direct la "anca ei. 93a 8acut sa semnez o (rtie. 3 -su tre"uia sa 8aceti asta, zise 9atilda. :alariul era sansa dumneavoastra de li"ertate. 3 stiu, stiu, zise domnisoara $one%. Dar pna atunci 8usesem sclava ei toata viata si n3am avut cura)ul sa spun nu. 0ram -nca terorizata de ea. Putea -nca sa3mi 8aca rau. 3 si cum ati reusit sa scapati @ 3 -ntre"a 9atilda. A 3 A( 7 3 zise domnisoara $oiie% zm"ind pentru Prima data. Asta a 8ost acum doi ani. A 8ost cel mai trium8 al meu. 3 <a ro*, spuneti3mi 7 3 zise 9atilda. A .63 3 ="isnuiam sa ma scol 8oarte devreme si sa ies a8ara sa ma plim" -n timp ce matusa mea -nca mai dormea. si -ntr3o zi am *asit casuta asta ciudata. 0ra *oala. Am a8lat a cui era. 0ra a unui taran. 93am dus la el. Laranii si ei se trezesc 8oarte devreme. 9ul*ea vacile. ,3am -ntre"at daca pot s3o -nc(iriez. 6Mu poti sa traiesti acolo, a zis. M3are conditii, n3are apa curenta, n3are nimic.6 B0ar vreau sa ma mut acolo, am zis. :unt romantica si m3am -ndra*ostit de ea. Ka ro* sa mi3o -nc(iriati 76 6:u esti sanatoasa la minte, mi3a zis. Dar daca vrei, n3ai dect 7 C(iria este .0 pence pe saptamna.6 ,,2ite c(iria pe o luna -nainte, i3am zis si i3am dat 0 de pence. <a multumesc 8oarte mult 76 3 01tiaordinar - 3 ziBe 9atilda. si dintr3o data ati avut o casa a dumneavoastra 7 Dar cum de3ati avut cura)ul sa+i spuneti matusii @ 3 Asta a 8ost *reu, zise domnisoara $one%. Dar m3am 8ortat pe mine -nsami s3o 8ac. -ntr3o seara, dupa ce i3am pre*atit cina, m3am dus sus si mi3am -mpac(etat cteva lucruri care3 mi apartineau -ntr3o3cutie de carton, am co"ort si i3am spus ca plec. ,,9i3am -nc(iriat o casa6, i3am spus. A e1plodat 7 6Ai -nc(iriat o casa ? 7, a urlat. Cum poti sa3ti -nc(iriezi o casa cnd ai numai o lira pe saptamna @6. .,Am -nc(iriat o casa6, i3am raspuns. ,,si eum o sa 8aci ca sa ai "ani de mncare 86 69a descurso6, i3am raspuns, si am iesit pe usa. 3 =(, 8oarte "ine, zise 9atilda. Asa ca sunteti li"era 7 3 :unt li"era, zise domnisoara $one%. -Ou pot sa3ti spun ce 8ericita am 8ost 7 3 Dar c(iar v3ati descurcat sa traiti numai cu o lira pe saptamna timp de doi ani @ 3 -ntre"a 9atilda.

3 !ine-nteles, zise domnisoara $one%. Platesc .0 pence la c(irie si de rest cumparApara8ina pentru primus si pentru lampa, lapte, ceai, pine si mar*arina. D:'u3mi tre"uie altceva. Li3am spus ca mannc 8oarte "ine la scoala la prnz. 9atilda o privea 8i1. Ce lucru cura)os 8acuse 7 Dintr3o data devenise eroina -n 8ata 9atildei. 3 Dar nu este -n*rozitor de 8ri* iarna . 3 -ntre"a. ea.
.6

-4t,
3 Am lampa ou para8ina, zise domnisoara $one%. E:'u3ti poti -nc(ipui ce placut pot sa ma simt aici iarna cu ea. 3 Aveti pat, domnisoara $one% 3 7/u tocmai, zise ea zm"ind din nou. Dar se spune ca este 8oarte sanatos sa dormi pe o supra8ata tare. -n acel moment 9atilda vazu toata situatia cu o a"soluta claritate. Domnisoara $one% avea nevoie de a)utor --u putea sa reziste asa la in8init. 3 <3ar 8i mult mai "ine, domnisoara $one%) daca v3ati lasa slu)"a si ati trai din a)utor de soma). 3 /3as 8ace asta niciodata. -mi place meseria mea. 3 si matusa asta *roaznica, zise 9atilda, presupun ca traieste -n casa aceea vec(e si 8rumoasa. ,, :i*ur, zise domnisoara $one%. Are numai vreo &0 de ani si mai are multi -nainte. 3 si credeti ca tatal dumneavoastra cliiar a avut -n minte sa3i lase ei casa pentru totdeauna @ 3 :unt si*ura ca nu, zise domnisoara $one%. Pa3l iutii dau de o"icei casa tutorelui pentru o anumita peiioada de timp, dar -ntotdeauna revine copilului devenind proprietatea acestuia la maturitate. 3 Atunci este cu si*uranta proprietatea dumneavoastra @
.6&

.
3 'estamentul tatalui meu nu a 8ost *asit niciodata, zise domnisoara $one%. :3ar parea ca l3a distrus cineva. 3 0u3i *reu de *(icit cine, zise 9atilda. 3 Da, zise domnisoara $one%. 3 Dar daca nu e1ista testament, domnisoara $one%, atunci -n mod si*ur casa va revine dumneavoastra 8iindca sunteti ruda cea mai apropiata. 3 Da, dar matusa mea a produs o "ucatica de (rtie c(ipurile scrisa de tatal meu, -n care se spune ca lasa casa cumnatei lui -n sc(im"ul *ri)ei de a ma creste. :unt si*ura ca este pla*iatura, dar nu poate nimeni dovedi asta. 3 Dar n3ati 8i putut sa -ncercati @ 3 -ntre"a 9atilda. -@3ati 8i putut sa va an*a)ati un avocat "un care sa -ncerce@ 3 -83am "ani pentru asa ceva, zise domnisoara $one%. si nu uita ca matusa asta a mea

este o persoana 8oarte respectata -n societate. AreA 8oarte multe relatii. 3 Cine este 8 3 -ntre"a 9atilda. Domnisoara $one% ezita un moment. Apoi spuse cu o voce sla"a ; 3 Domnisoara 'runc("ull.
.66

/umele
3 Domnisoara 'runc("ull7 3 stri*a 9atilda sarind cu un picior ridicat -n aer. <reti sa spuneti ca ea este matusa dumneavoastra @ 0a v3a crescut @ 3 Da, zise domnisoara $one%. 3 T'u3i de mirare ca erati terorizata 7 3 stri*a 9atilda. Eeri am vazut lund o 8etita de codite si amn3c-nd3o peste *ardul scolii. 3 Asta nu3i nimic zise domnisoara $one%. Dupa ce tatal meu a murit, cnd aveam numai cinci ani si )umatate, ma lasa sa 8ac "aie sin*ura. si daca venea la mine si vedea ca nu m3 am spalat "ine ma "a*a cu capul la 8und si ma tinea acolo. Dar nu ma 8ace sa -ncep cu povesti din astea, 8iindca astea n3o sa ne a)ute deloc. 3 Da, asa este, zise 9atilda. 3 Dar am venit aici sa vor"im despre tine, zise ea, si tot ce3am 8acut pna acum a 8ost sa vor"im numai despre mine. 9a simt -n*rozitor. De 8apt sunt mult mai interesata sa vad ce poti tu sa 8aci cu oc(ii tai nemaipomeniti. 3 Pot sa mut lucruri, zise 9atilda. stiu ca pot. Pot sa le rastorn. 3 Ce3ai spune tu, zise domnisoara $one%, daca am 8ace niste e1periente, cu 8oarte multa prudenta, ca sa vedem ct de mult poti sa -mpin*i lucrurile. -n mod surprinzator 9atilda raspunse ; 3 Daca nu va suparati, domnisoara $one%, as pre8era sa nu mai 8ac nimic acum. <reau sa ma duc a*a sa si sa ma *ndesc la tot ce3am auzit -n dupa amiaza aceasta. Domnisoara $one% se ridica imediat -n picioare. 3 :i*ur, zise ea. 'e3am tinut prea mult. 9ama ta tre"uie sa 8ie -n*ri)orata. .67 3 /u este niciodata -n*ri)orata, zise 9atilda zm"ind. Dar as vrea sa plec acasa acum, va ro*, daca nu va suparati. 3 $ai sa mer*em atunci, zise domnisoara $one%. -mi pare rau ca ti3am servit o *ustare att de saracacioasa. 3 Deloc, zise 9atilda, mi3a placut. 9ersera -mpreuna tot drumul pna la casa 9atildei, -n totala tacere. Domnisoara $one% -si daud seama ca asta era dorinta 9atildei. Copilul parea att de a"sor"it de *nduri. -nct nu vedea pe unde pasea. Cnd a)unsera -n dreptul portii casei 9atildei domnisoara $one% zise ; 3 Ar 8i mai "ine sa uiti ce3am vor"it -n dupa3amiaza asta. 3 -su pot sa va promit asta, dar va promit ca n3am sa vor"esc cu nimeni despre asta, nici macar cu dumneavoastra. 3 0ste 8oarte -ntelept sa 8aci asta, zise domnisoara $one%.

.6#

3 Dar nu va promit ca n3o sa ma *ndesc la asta domnisoara $one%. 93am *ndit -n continuu tot drumul si cred ca am un crmpei de idee. 3 T'u, zise domnisoara $one%. 'e ro*, uita tot 7 3 As vrea sa va -ntre" numai trei lucruri -nainte de a nu mai discuta su"iectul, zise 9atilda. <a ro*, o sa3mi raspundeti, domnisoara $one% @ Domnisoara $one% zm"i. 60ste e1traordinar, -si spuse, cum a?est naparstoc de 8etita ia imediat -n *ri)a ei toate pro"lemele mele, si cu o asa autoritate6. 3 0i, asta depinde de ce ma -ntre"i, zise ea. 3 -n primul rnd, zise 9atilda, cum -i domnisoara 'runc("ull tatalui dumneavoastra cnd locuiau -mpreuna @ 3 si cum -i spunea tatal dumneavoastra domnisoarei 'runc("ull@ 3 3l = c(ema A*at(a, zise domnisoara $one%. Asa -i spunea. 3 si ultima, zise 9atilda, cum va spunea tatal dumneavoastra si domnisoara 'runc("ull acasa @ 3 -mi spuneau Denn% , zise domnisoara $one%. 9atilda pusese 8iecare -ntre"are cu *ri)a. 3 ,asati3ma sa vad daca am retinut "ine, zise ea. Acasa la dumneavoastra tatal dumneavoastra era 9a*nus, domnisoara 'runc("ull era A*at(a si dumneavoastra erati Denn%. 0 corect @ 3 Da. zise domnisoara $one%. 3 9ultumesc, zise 9atilda. -s3o sa mai aduc vor"a despre asta. Domnisoara $one% se -ntre"a ce putea sa 8ie -n min,tea acestui copil. 3 :a nu 8aci vreo prostie, zise ea. 9atilda rse si pleca aler*nd pe poteca care ducea la Oisa casei stri*nd pe cnd se -ndeparta ; , ,a revedere, domnisoara $one% 7 <a multumesc mult pentru ceai 7 spunea

3 :unt si*ura ca3i spunea 9a*nus, zise domnisoara $one%. asta era prenumele lui.

01ercitiul
9atilda *asi casa pustie ca de o"icei. 'atal ei nu se -ntorsese -nca de la lucru, mama nu se -ntorsese de la "in*o, iar 8ratele putea 8i oriunde. 9erse direct -n camera de zi si desc(ise un sertar unde stia ca tatal ei pastra o cutie de ti*ari de 8oi. ,ua una, o duse la ea -n dormitor si -ncuie usa. 6Acum e1ercitiul, -si spuse ea. = sa 8ie *reu, dar sunt (otarta sa reusesc.6 Planul de cum avea s3o a)ute pe domnisoara $one% -ncepuse sa se contureze 8rumos -n mintea ei. Avea acum aproape tnate detaliile, dar -n cele din urma totul de pindea de puterea ei de a 8ace un anumit lucru cu oc(ii. stia ca n3o sa poata de la -nceput, dar se simtea -n stare dupa mult e8ort si e1ercitiu sa reuseasca. Li*ara de 8oi era esentiala. 0ra mai *roasa dect i3ar 8i tre"uit, dar *reutatea era e1act cea care3i tre"uia. 0ra "una pentru e1ercitiu. Q -n camera 9atildei era o masuta mica de toaleta pe care se a8la o perie de par, un pieptene si doua carti de la "i"lioteca. 9atilda le dadu pe toate la o parte si puse ti*ara -n mi)locul masutei de toaleta. Pe urma se duse sa se aseze la capatul patului.

:e aseza, -ncepu sa se concentreze si, 8oarte repede de data asta, simti electricitatea -ncepnd sa i se 8ormeze -n cap si sa se strn*a -n spatele oc(ilor. =c(ii i se -ncalzira si milioane de mini mici si invizi"ile -ncepura sa -mpuste a8ara scntei mici -nspre ti*ara. 3 9isca 7 3BW sopti ea si, spre marea ei surpriza, aproape insantaneu, ti*ara cu "anda de (rtie rasie cu auriu la mi)loc se rasuci de3a lun*ul mesei de toaleta si cazu pe covor.
.70

X'
9atildei -i placuse *rozav sa 8aca asta. Fusese nemaipomenit 7 :imtise parca scntei um"l-ndu3i prin cap si apoi sarindu3i a8ara din oc(i. Avusese un sentiment de putere, aproape nepamntesc. si de repede mersese de data asta 7 si ce usor 7 :e -ndrepta spre locul unde cazuse ti*ara, o ridica si o puse -napoi pe masa.
4 6Acum,

partea mai di8icilaAA, *ndi ea.

Daca avea puterea sa -mpin*a, atunci, -n mod si*ur, avea puterea sa si ridice 7 @ 0ra neaparat necesar sa poata sa si ridice. 6're"uie sa pot s3o ridic -n aer si s3o tin acolo. /u e un lucru att de *reu, o ti*ara.6 :e aseza din nou pe mar*inea parului si -ncerca iarasi. 0ra usor acum sa3si strn*a puterea -n spatele oc(ilor. 0ra ca si cum ar 8i apasat pe un tra*aci acolo -n creier. 60idica3 te 7 3 sopti ea. 0idica3te 7 0idica3te 76 ,a -nceput ti*aia -ncepu sa se rosto*oleasca. Dar, cnd 9atilda -ncepu Ba se concentreze ct putea de tare,
R

.7.

un capat al ti*arii -ncepu -ncet sa se ridice vreo trei centimetri de la supra8ata mesei. Cu un e8ort colosal reusi s3o tina asa zece secunde dupa care cazu -napoi pe masa. 3 P8iu 7 3 su8la ea. = sa mear*a 7 = sa mear*a 7 = ora -ntrea*a continua sa e1erseze si -n cele din urma reusi numai cu puterea oc(ilor sa ridice toata ti*ara de pe masa la 30 de centimetri -naltime si s3o tina acolo apro1imativ un minut. Dupa asta 9atilda se simti dintr3o data att de o"osita -nct cazu pe pat si adormi imediat. si asa o *asira parintii ceva mai trziu. 3 Ce se -ntmpla cu tine @ 3 o -ntre"a mama trezind3o din somn. 0sti "olnava@
.72

3 Aoleu 7 3 zise 9atilda trezindu3se si uitndu3se -n )ur. /u. 9a simt "ine. Am 8ost putin o"osita, atta tot. De atunci -n 8iecare zi dupa scoala 9atilda se -ncuia -n camera ei si e1ersa cu ti*ara. /u dupa multa vreme -ncepu sa mear*a toata trea"a minunat. sase zile mai trziu, urmatoarea miercuri seara, nu numai ca putea sa ridice ti*ara sus -n aer, dar putea s3o si miste -n )ur cum vroia. 0ra minunat. 6Pot 7 3 stri*a ea. Pot sa ridic ti*ara -n aer cu puterea din oc(i, s3o -mpin* sau s3o tra* -n aer cum vreau 76 Ce avea de 8acut acum, era sa,si puna -n aplicare marele plan.

.73

Al treilea miracol
A doua zi era )oi, si )oia, asa cum stiau toti copiii din clasa domnisoarei $one%, era ziua cnd directoarea tinea prima ora de dupa masa de prnz. Dimineata devreme, domnisoara $one% le spunse ; 3 Ctorva dintre voi nu le3a prea placut cnd domnisoara directoare a tinut lectia ultima data, asa ca (ai sa -ncercam astazi sa avem ct se poate de multa *ri)a si sa 8im ct se poate de atenti. Cum -ti sunt urec(ile 0ric, dupa ultima -ntlnire cu domnisoara 'run3c(trall 3 9i le3a -ntins, zise 0ric. 9ama spune ca e si*ura ca sunt mai mari dect erau -nainte. , Gupert, zise domnisoara $one%, ma "ucur ca nu ti3a cazut parul dupa ce3ai patit )oia trecuta. 3 Ce m3a mai durut dupa aia... zise 0upert. 3 si tu, /i*el, zise domnisoara $one%, -ncearca te ro* sa nu mai 8aci pe desteptul cu domnisoara directoare astazi. Ai 8ost destul de o"raznic saptamna trecuta. 3 /u pot s3o su*ar, zise Cigel. 3 -ncearca sa nu arati, zise domnisoara $one%. /3ai nimic de csti*at. 0ste o 8emeie 8oarte puternica, Are musc(ii ca niste 8unii de otel. 3 Ce "ine3ar 8i sa 8iu om mare, zise /i*el. As lasa3o la pamnt. 9a -ndoiesc, zise domnisoara $one%. /imeni n3a -nvins3o pna acum. 3 Earasi o sa puna -ntre"ari @ 3 -ntre"a o 8etita maruntica. 3 -n mod t3i*ur ta"la -nmultirii cu 3. Asta pe presupune ca ati -nvatat -n ultima saptamna. Faceti -n asa 8el -nct sa nu va prinda cu ceva nestiut.
.7

Pauza de prnz veni si trecu. Dupa prnz clasa se -ntlni din nou. Domnisoara $one% statea la o mar*ine de clasa si toti copiii stateau -n liniste -n "anci asteptnd cu -ncordare. si, dintr3o data, ca un urias care venea parca pentru Dudecata de Apoi, 'runc("ull intra -n clasa -n pantalonii ei verzi si cu camasa de "um"ac. :e duse direct la cana cu apa, o ridica de toarta si se uita -nauntru. 3 9a "ucur sa constat, zise ea, ca nu am nici un 8el de trtoare -n apa mea de "aut de data asta. Daca ar 8i 8ost, atunci ceva e1ceptional de neplacut i s3ar 8i -ntmplat 8iecarui mem"ru al acestei clase. si asta te inoludea si pe dumneata, domnisoara $one%. Clasa ramase -n liniste, dar 8oarte -ncordata. stiau acum cte ceva despre aceasta ti*roaica si nimeni nu vroia sa riste nimic. 3 Foarte "ine, "u"ui 'runc("ull. $ai sa vedem ct de "ine stiti ta"la -nmultirii cu trei. :au, alt8el spus, (ai sa vedem ct de prost v3a -nvatat domnisoara $one% ta"la -nmultirii cu trei. 'ruiic("ull statea -n 8ata clasei cu picioarele departate si minile pe solduii -ncruntndu3se amenintator la domnisoara $one% care statea nemiscata de o parte a clasei. 9atilda, stnd si ea nemiscata -n "anca ei din rndul al doilea, o"serva totul cu mare atentie. 3 'u 7 3 stri*a 'ranc("ull -ndreptnd un de*et ca un 8acalet spre un "aietel pe care3l c(ema Wil8red. Wil8red statea pe partea dreapta -n rndul din 8ata.

3 0idica3te3n picioare 7 3 stri*a ea. Wil8red bse ridica -n picioare. 3 :pune ta"la -nmutirii cu trei -napoi 7 3 latra 'runc("ull. 3 -napoi@ 3 zise Wil8red. Dar n3am -nvatat3o -napoi. 3 Po8tim 3 stri*a 'runc("ull trium8nd. -su v3a -nvatat nimic 7 Doimisoara $one%, de ce nu i3 ai -nvatat a"solut ninic -n ultima saptamna@ 3 -8u este adevarat, domnisoara directoare, zise domnisoara $one%. 'oti stiu ta"la -nmultirii cu trei. Dar nu -ntele* deAce ar 8i tre"uit sa3i -nvat s3o spuna si invers. -su vad ce importanta poate sa ai"a sa o stie .7& si invers. Cursul normal al lucrurilor este mereu -nainte, -ndraznesc sa va -ntre" daca, c(iar dumneavoastra domnisoara 'runcli"ull, puteti sa spuneti pe litere -napoi un cuvnt simplu ca de e1emplu ,.*resit6, instantaneu. 9a -ndoiesc ca puteti. 3 /u 8ii impertinenta cu mine, domnisoara $one% 7 3 i3o reteza 'runc("ull si se -ntoarse spre ne8ericitul Wil8red. Foarte "ine, "aiete 7 zise -n continuare. Uaspunde3mi la -ntre"area asta ; Am sapte mere, sapte portocale si sapte "anane. Cte "ucati de 8ructe am cu toate la un loc . Uepede 7 Da3i drumul 7 Uaspunde7 Asta este adunare 7 3 se plnse Wil8red. Asta nu este ta"la -nmultirii cu trei. 3 Prost 8acut *ramada 7 3 stri*a 'runc("ull. 'u, "u"oi in8ectat 7 'u, ciuperca mncata de purici 7 Asta este ta"la /nmultirii cu trei7 Ai trei *ramezi separate de 8ructe si 8iecare are sapte "ucati. 3 1 7 I 2. 7 'u nu poti sa vezi asta cu creierul tau -mputit ca o "alta statuta 73 -ti mai dau o sansa ; Am opt nuci de cocos, opt nuci si opt capete de nuci seci ca al tau. Cte nuci am cu toate la un loc J $ai, raspunde repede 7 !ietul Wil8red era complet pierdut. 3 :tati putin 7 3 plnse el. <a ro* sa stati putin 7 're"uie sa adunam opt nuci de cocos, opt nuci .. . -ncepu sa adune pe de*ete. 3 Furuncul plesnit 7 3 urla 'runc("ull. <ierme3mncat de molii 7 /u este adunare 7 0ste -nnrultire 7 0aspunsul este 31#7 :au poate #13. Uaspunde repede la asta crnat de8ormat si 8a "ine si nu ma lasa sa astept 7 De acum Wil8red era mult prea speriat si ravasit ca sa mai poata macar sa vor"easca. Din doua alunecari 'runcC"ull 8u ln*a el si cu o uimitoare 8i*ura de *imnastica, sau mai de*ra"a o 8i*ura de )udo sau Carate, lovi spatele picioarelor lui Wil8red cu unul din picioarele ei, -n asa 8el -nct Wil8red sari de la pamnt si 8acu un salt -n aer. Dar la )umatatea saltului -l prinse de *am"a si3 lasa sa se "alan*ane cu capul -n )os ca un pui atrnat -n vitrina unui ma*azin de carne.
1'&

3 # 1 3 3 stri*a 'runc("ull "alan*anindu3l pe Wil8red lateral tinndu3l de *am"a. #13 este la 8el ca 3 1 #, si 3 1 # 8ac 2 7 0epeta asta 7 -n acel moment /i*el, din celalalt capat al camerei, sari -n picioare si -ncepu sa arate eu de*etul spre ta"la, stri*nd e1altat ; 3 Creta 7 Creta 7 2itati3va la creta 7 :e misca sin*ura 7 Att de isteric si att de ascutit 8usese stri*atul lui /i*el -nct toti din clasa, inclusiv 'runc("ull, se uitara la ta"la. si acolo, toti putura sa vada o "ucata de creta noua care se misca pe supra8ata nea*ra3*ri a ta"lei.

3 :crie ceva 7 3 tipa ascutit -8r*el. Creta scrie ceva 7 si era ade1arat. ...3+at li a...
1''
.2 3 c. 66

3 Ce nai"a e asta E 3 stri*a 'runc("ull. 0ra impresionata sa3si vada numele mic scris pe ta"la cu o mna invizi"ila. -i dadu drumul lui Wil8red la podea, dupa care -ncepu sa stri*e -n *ol ; 3 Cine 8ace asta . Cine scrie E Creta continua sa scrie ; 3+at=a, s$nt Ma+n$s. S$nt Ma+n$s. Cu totii putura sa auda suspinul care iesi din *tul lui 'runc("ull. 3 -su 73 stri*a ea. Eui poate 8i 9a*nus 7 A:u se poate 7 0u poate 8i 9a*nus 7 S$nt Ma+n$s. 7a bine si crede. Domnisoara $one% de la mar*inea clasei -i arunca o privire scurta 9atildei. Fetita statea dreapta la pupitru, cu capul drept -n aer, *ura strnsa si oc(ii scli3pindu3i ca doua stele. 3+at=a, aa,i l$i Jenny a mea casa ?napoi. Pentru un motiv oarecare toata clasa acum o privea pe 'runc("ull. Fata 8emeii capatase culoarea al"a ca zapada si *ura i se desc(idea si i se -nc(idea ca a unui peste scos din apa scotnd o serie de suspine. %a,i l$i Jenny a mea salariile. %a,i l$i Jenny a mea casa.
.7# "leaca. *aca n$, o sa vin sa,ti Aac de petrecanie. O sa,ti Aac de petrecanie c$m mi,ai Aac$t t$ mie. Te $rmaresc, 3+atJia 7

Creta se opri din scris. :e mai misca cteva clipe dupa care cazu pe )os cu un e2nc(et si se sparse -n doua. Wil8red, care a)unsese acum la el -n "anca, stri*a ; 3 Domnisoara 'runc("ull a cazut 7 Domnisoara 'rune("ull e pe )os 7 Asta 8usese vestea cea mai senzationala si toti copiii sarira din "anci sa se uite mai "ine. :ilueta uriasa a lui 'runc("ull era -ntr3adevar acolo, -ntinsa ct era de mare pe spate la podea, 8ara cunostinta. Domnisoara $one% aler*a si -n*enunc(e ln*a, uriasul -ntins la pamnt. 3 A lesinat 7 3 stri*a ea. 0 rece 7 Duceti3va careva si aduceti3o pe asistenta @ 'rei copii iesira aler*nd din clasa, -si*el, *ata -ntotdeauna sa 8aca ceva, sari si lua cana cu apa. 3 'atal meu zise ca apa e cea mai "una ca sa trezesti pe cineva din lesin. si cu asta, turna -ntre* continutul canii -n capul lui 'rune("ull. Mimeni, nici macar domnisoara $one% nu protesta. Ct despre 9atilda, ea ramase mai departe nemiscata la locul ei. :e simtea -n mod curios 8oarte usoara. :e simtea de parca ar 8i atins ceva ce nu apartine acestei lumi ; al noualea cer sau cea mai -nalta stea. :imtise -ntr3un mod minunat ener*ia strn*ndu3i3se -n spatele oc(ilor, cuprinzndu3i ca un lic(id cald continutul era3nmlui si oc(ii devenindu3i

8ier"inti, mai 8ier"inti dect -i 68usesera vreodata, apoi scnteile -i iesira din or"ite si -n cele din urma creta se ridicase sin*ura si -ncepuse Wsa scrie. :e simtea de parca nu 8acuse nimic. 'otul 8usese att de usor ...
.7+

s
Asistenta medicala a scolii ui mata de cinci pro8esori, trei 8emei si doi "ar"ati, intrara *ra"iti -n clasa. 3 -n3 s8rsit, cineva a pus3o la pamnt 7 3 zise unul din "ar"ati rznd. Felicitari, domnisoara $one% 7 3 Cine a aruncat cu apa pe ea 8 3 -ntre"a asistenta. 3 0u 7 3 stri*a /i*el cu mndrie. 3 !ravo tie l , zise un alt pro8esor. :a mai aducem@ 3 =priti3va 7 3 zise asistenta. 're"uie s3o caram la in8irmerie. Fu nevoie de toti cei cinci pro8esori si de asistenta ca imensa 8emeie sa 8ie ridicata si carata a8ara.
.#0

3 Cred ca ar 8i mai "ine sa va duceti cu totii a8ara -n ourte si sa va )ucati pna la lectia urmatoare, zise domnisoara $one% clasei. i Pe urma se -ntoarse la ta"la si sterse cu *ri)a tot ce 8usese scris. Copiii se strnsera -n 8ata usii ca sa iasa a8ara. 9atilda se duse si ea, dar trecnd pe ln*a domnisoara $one% se opri. =c(ii ei stralucitori -i -ntlni pe cei ai 3domnisoarei $one%, care, aler*nd spre 9atilda, o -m38%ratisa si o saruta.
.#.

Casa cea noua


9ai trziu -n aceeasi zi se raspndi vestea cum ca domnisoara directoare -si revenise si plecase de la scoala cu 8ata al"a si "uzele strnse. -n dimineata urmatoare nu veni la scoaDa. ,a prnz, domnul 'ril"%, pro8esorul cu 8unctia cea mai -nalta dupa domnisoara 'rune("ull, -i tele8ona s3o -ntre"e cum se simte, dar nu raspunse nimeni. Dupa ore, domnul 'ril"% decise sa investi*(eze mai departe, asa ca se duse acasa la domnisoara 'runc("ull, care locuia -ntr3o casa mica si 8rumoasa din caramida rosie. Casa se a8la la mar*inea satului, ascunsa dupa padure printre dealuriV era construita -n stil *eor3 *ian si era cunoscuta su" numele de Casa 0osie. :una la usa. Ciocani tare. Mu raspunse nimeni. :tri*a tare ; 60 cineva acasa @6. T/2 raspunse nimeni. -ncerca usa si, spre marea lui surpriza, o *asi desc(isa. Entra. 0ra liniste si nu era nimeni acasa. 'oata mo"ila era la locul ei. Domnul 'ril"% se duse mai sus -n dormitorul prin-ipal.Acolo la 8el, totul paru normal pna cnd -ncepu sa desc(ida sertarele si usile de la dulap. /u erau (aine, nici len)erie, nici panto8i. 'oate disparusera. 3 A z"urat, -si zise domnul 'ril"% si se duse sa in8ormeze administratia scolii ca directoarea parea sa 8i disparut.

A doua zi dimineata domnisoara $one% primi -nre*istrat prin posta de la *irma de avocati din localitate o scrisoare prin care era in8ormata ca testamentul tatalui ei, doctorul $one%, a aparut -n mod misterios. Documentul dezvaluia ca, de la moartea tatalui ei, domnisoara
.#2

$one% 8usese de 8apt proprietarul de drept al casei de la mar*inea satului cunoscuta su" numele de Casa Uosie, Rare pna iAecent 8usese ocupata de domnisoara A*at(a 'runc("ull. 'estamentul preciza de asemenea ca toate economiile tatalui ei, care -nca se mai a8lau neatinse -n "anca, 8usesera de asemenea lasate ei. -n scrisoare avocatul mai adau*a ca domnisoara $one% era ru*ata sa treaca pe la "iroul 8irmei ct de curnd posi"il ca sa i se trans8ere proprietatea si "anii pe numele ei. [ Domnisoara $one% se con8orma si -n doua saptamni se muta -n Casa Uosie, locul -n care se nascuse, unde din 8ericire toata mo"ila si toate ta"olurile se a8lau intacte la locul lor. De atunci 9atilda deveni un oaspete "ine primit -n Casa Uosie, -n 8iecare dupa3amiaza, dupa scoala, si o prietenie strnsa -ncepu sa se -n8iripeze -ntre pro8esoara Ji 8etita. ,a scoala se petrecusera de asemenea sc(im"ari mari. Emediat ce devenise clar ca domnisoara 'runc("ull disparuse, domnul 'ril"% 8u numit director. Foarte curnd 9atilda 8u mutata -n clasa cea mai mare, unde domnisoara Plimsoll descoperire imediat ca 9atilda era stralucitoare la minte, e1act asaA cum o descrisese domnisoara $one%. -ntr3o seara cteva saptamni mai trziu, 9atilda servea ceaiul cu domnisoara $one% ca de o"icei -n "ucataria din Casa Uosie, "nd 9atilda dintr3o data spusese ; 3 9i s3a -ntmplat ceva ciudat, domnisoara $one%. 3 :pune3mi, despre ce e voi "a@ 3 -ntre"a domnisoara $one%. 3 Azi dimineata, zise 9atilda, am -ncercat sa ma )oc si sa -mpin* ceva cu privirea si n3am reusit. -8u s3a miscat deloc. /3am simtit nici macar cadura aceea -n 8undul oc(ilor. 9i3am pierdut complet puterea. Domnisoara $one% unse cu *ri)a o 8elie de pine cu unt si puse pe ea putin *em de capsuni. 3 9a asteptam sa se -ntmple asa, zise ea. 3 Da@ De ce@ 3 -ntre"a 9atilda. 3 :3am de unde sa stiu si*ur, dar uite ce cred ; Cnd erai la mine -n clasa n3aveai nimic de 8acut, nimic .#3 care sa3ti puna pro"leme. 9intea ta att de capa"ila eia 8rustta. Clocotea -n *ol la tine -n cap. 0ra o ener*ie imensa -nc(isa acolo care n3avea pe ce sa 8ie consumata,A si, -ntr3un 8el sau altul ai *asit o cale sa o scoti de acolo prin oc(i si sa 8aci o"iectele sa se miste. Dar acum lucrurile s3au sc(im"at. 0sti acum -n clasa cea mai mare, cu copii de doua ori mai mari ca tine si toata ener*ia mintii tale 8este 8olosita -n clasa. Creierul tau este solicitat pentru prima data, ceea ce este minunat. 0ste numai a e1plicatie a mea V poate 8i naiva, dar are un sens, cumva. , 9a "ucur ca s3a -nt-mlat asa, zise 9atilda. /3as 8i vrut sa traiesc toata viata ca un ma*ician.

3 Ai 8acut destul, zise domnisoara $one%. -nca am momente cnd cu *reu -mi vine sa cred ca ai 8acut toate astea pentru mine. 9atilda, cocotata pe un scaun -nalt la masa de la "ucatarie -si mnca pinea cu unt si dulceata -ncet. -i placeau 8oarte mult aceste dupa3amieze cu domnisoara $one%. :e simteau 8oarte con8orta"il una -n prezenta celeilalte si -si vor"eau mai mult sau mai putin de la e*al la e*al. 3 stiati, zise 9atilda, ca inima unui soarece "ate cu 6&0 de "atai pe minut . .# 3 /u stiam, zise domnisoara $one% si zm"i. Ce 8ascinant 7 2nde ai citit asta @ -ntr3o carte de la "i"lioteca, zise 9atilda. si asta -nseamna ca "ate att de repede, ca nu poti auzi "ataile separat. 're"uie sa sune ca un "zit. 3 Pro"a"il, zise domnisoara $one%. 3 Ct de repede credeti ca "ate inima unui arici @ -ntre"a 9atilda. 3 :pune3mi tu, zise domnisoara $one% zm"ind di a nou. 3 /u asa repede ca a unui soarice, zise 9atilda. 300 de "atai pe minnt. Dar c(iar si asa, nu tea3i 8i *ndit ca poate sa "ata atat de repede -ntr3o 8iinta care se misca at-t de -ncet, nu3i asa, domnisoara $one% @ 3 :i*ur nu, zise domnisoara $one%. ai spune3mi Tnca unul. 3 Calul, zise 9atilda. 0ste 8oarte lent la cal. /umai 0 de "atai pe minut. 6Copilul asta, -si zise domnisoara $one%, pare sa 8ie interesat de orice. Cnd esti cu ea e imposi"il sa te plictisesti.6 Cele doua ramasera -n "ucatarie de vor"a vreo ora. Pe la sase 9atilda spuse 6noapte "una6 si se -ndrepta spre casa parintilor ei, care se a8la la o distanta de 6 minute de mers pe )os. Cnd a)unse vazu un .9ercedes mare ne*ru parcat -n 8ata casei ei, dar nu -i dadu prea multa a8entie. Deseori *asea masini ciudate parcate -n 8ata casei Ri, dar cnd intra -n casa 8u con8untata cu o scena de (aos. 'atal si mama ei se a8lau amndoi -n (ol -ndesind cu 8urie di8erite o"iecte -n valize. 3 Ce se -ntmpla . Ce 8aceti taticule @ 3 Plecam, zise domnul Worm>ood 8ara sa ridice privirea. Plecam la aeroport -n )umatate de ora, asa de)a sus,3*ata \le plecare. $aide 7 9isca3te domnisoara 7 3 Plecam@ 3 zise 9atilda. 2nde@ 3 -n :pania, zse tatal. 0ste o clima mai "una t -n tara asta nenorocita. .#& 3 Dar taticule . W . -ncepu 9atilda. 3 'aca3ti *ura 7 3 stri*a tatal. Plecam -n 30 de minute. /3ani de *nd sa pierd avionul asta 7 3 Dar pentru cta vreme, taticule i 3 plnse 9atilda. Cnd ne -ntoarcem -napoi 3 /u ne mai -ntoarcem, zise tatal. Acum cara3te. :unt *ra"it 7

3 -n :pania 7 @ 3 plnse 9atilda. /u vreau sa mer* -n :pania 7 /mi place aici 7 /mi place scoala mea 7

3 Fa ce ti se spune si nu te mai ratoi la mine 7 i3o reteza tatal. Am destule pro"leme si 8ara sa3mi 8aci t

9atilda se -ntoarse cu spatele si iesi a8ara prin usa desc(isa. Cnd a)unse -n strada -ncepu sa aler*e $one% si a)unse acolo -n mai putin de minute. S"ura pe aleea de la .#6

intrare si o vazu pe domnisoara $one% -n mi)locul unui rond de tranda8iri 8acnd ceva cu o 8oar8eca pasilor 9atildei aler*nd pe alee, se ridica, se -ntoarse si iesi din rondul de tranda8iri. 3 <ai de mine 7 3 9atilda se opri -n 8ata ei *8-ind de o"oseala, cu 8ata ei rnica rosie de e8ort. 3 Cine@ 3 -ntre"a domnisoara $one% -n soapta. 3 9amica, taticul si 8ratele meu 9iCe. Sic ca tre"uie sa ma duc si eu cu ei 7 3 -n vacanta @ 3 -ntre"a domnisoara $one%. 3 De tot 7 3 stri*a 9atilda. 'aticu a spus ca nu ne mai -ntoarcem niciodata 7 2rma o scui la liniste, dupa care domnisoara $one% zise ; 3 T/2 ma surprinde. 3 <reti sa spuneti ca stiati ca pleaca @ 3 -ntre"a 9atilda. De ce nu mi3ati spus @ 3 -su, dra*a mea, zise domnisoara $one% D:'u stiam ca pleaca. Dar nu m3a surprins vestea. 3 De ce @ 3 plnse 9atilda. <a ro*, spuneti3mi de ce 7 -nca *8ia de e8ort si de suparare.

3 Pleaca 7 3 stri*a ea. Au -nne"unit cu totii 7 -si 8ac "a*a)ele sa plece -n :pania -ntr3o )umatate de ora 7

3 Din cauza ca tatal tau, zise domnisoara $one%, este -ntr3o "anda de e1croci. 'oata lumea din sat primeste masini 8urate din toata tara. Cred ca e urmarit. 9atilda se uita la domnisoara $one% cu *ura cascata.

3 :e aduceau masini 8urate -n atelierul tatalui tau, unde el le sc(im"a numerele, culoarea si altele poate ca cineva l3a dat de *ol, -l urmareste politia si el 8ace ceea ce 8ac toti -a situatia lui ; pleaca -n : trimitea "anii acolo de multa vreme.

:tateau pe *azonul din 8ata 8rumoasei casute din caramida rosie cu ti*le vec(i, decolorate, si cosuri -n mna o perec(e de 8oar8eci de *radina.
.#7

5 te?
? fi

.##

0ra o seara aurie si calda si o coto8ana se auzea cntnd undeva prin apropiere. 3 /u vreau sa ma duc cu ei 7 3 stri*a 9atilda. /u vreau sa ma duc cu ei 7 3 9i3e teama ca n3ai de ales, zise domnisoara $one%. 3 9i3as dori sa pot, zise domnisoara $one%V dar mi3e teama ca nu este posi"il. /u poti sa3ti paraseai
.#+
4$ C

3 <reau sa stau aici cu dumneavoastra, zise ea dintr3o data. <a ro* , lasati3ma sa stau cu dumneavoa

<&
7A A

DE?

36

parintii, numai pentru ca asa vrei tu. Au dreptul sa te ia si pe tine cu ei.

3 Dar daca sunt de acord @ 3 zise 9atilda precipitat. Daca spun 6da6, pot sa vin sa locuiesc cu dumneavoastra daca ei sunt de acord@ 3 Da, ar 8i nemaipomenit, zise domnisoara $one%, -ncet. 3 Cred ca s3ar putea sa ma lase 7 De 8apt nu le pasa de mine nici ct ne*ru su" un*(ie. 3 :tai mai -ncet, zise domnisoara $one%.

3 're"uie sa ne *ra"im 7 3 stri*a 9atilda. Pleaca -n orice moment 7 $aideti cu mine 7 3 zise 9atild $one%. <a ro*, veniti cu mine sa le cerem voie 7 Dar tre"uie sa ne *ra"im 7 're"uie sa 8u*im 7
.+0

-n clipa uimatoare aler*au pe alee amndoua si apoi a8ara pe strada. 9atilda era -nainte, tra*nd3o -ntr3o *oana ne"una de3a lun*ul drumului de tara si prin sat, spre casa unde locuiau parintii 9atiClei.

9ercedes3ul mare si ne*ru era -nca -n 8ata casei si Port"a*a)ul ca si usile erau acum desc(ise. Do 9atildei, misunau -n )urul masinii ca niste 8urnici -n*ramadind "a*a)ele, cnd 9atilda si domnisoara $ umai cu permisiunea voastraA7 <a ro*, sa 8iti de acord 7 a ro*, ziceti 6da6 7 $ai, spune 6da6, taticule 7 $ai, une
.+.

3 9amico si taticule 7 3 e1ploda 9atilda tra3u3si su8letul. P:u vreau sa mer* cu voi 7 Kreau sa aici cu do

da6, mamico .A

'atal se -ntoarse si o privi pe domnisoara $one%. 3 :unteti pro8esoara care a venit la noi -ntr3o seara, nu@ Dupa care continua sa aran)eze valizele -n port"a*a). 3 Asta o sa tre"uiasca s3o punem pe "anc(eta din spate, zise mama. E:Pu mai -ncape -n port"a*a).

3 As 8i 8oarte 8ericita sa am *ri)a de 9atilda, zise domnisoara $one%. Am sa am *ri)a de ea cu mult sa platesc pentru -ntretinerea ei. T/63= sa va coste nimic 7 Dar n3a 8ost ideea mea. A 8ost a 9atilde consimtamntul dumneav^astra. 3 $aide $arr%, zise doamna Worm>ood -mpin*nd o valiza pe "anc(eta din spate. $ai s3o lasam sa putin de -n*ri)it 7 3 9a *ra"esc, zise tatal. Am de prins avionul. Daca vrea sa ramna, sa ramna. -8u ma opun.

9atilda sari -n "ratele domnisoarei $one% si o -m"ratisa si domnisoara $one% o -m"ratisa la rndul e masina si masina pleca cu un scrtit ascutit de roti. Fratele -i 8acu cu mna pe 8ereastra din spate, Domnisoara $one% -nca o mai tinea -m"ratisata pe 9atilda si nici una nu scoasera un cuvnt uitndu capatul drumului dupa colt, pentru totdeauna. :PT0sE'