Sunteți pe pagina 1din 19

Codul deontologic al profesiei de psiholog

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBER PRACTIC

Codul deontologic este un sumum de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica si care instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept de libera practica, denumit n continuare psiholog. Codul ofera o baza consensuala pentru luarea de atitudine colectiva mpotriva unor eventuale comportamente apreciate a ncalca principiile eticii profesionale. Acest cod pe lnga valoarea sa normativa are rolul de a orienta si regla numai acele activitati ale psihologilor n care acestia se angajeaza ca psihologi, nu si pe cele din viata privata a acestora. Comportamentul personal al psihologului poate fi luat n discutie numai daca este de o asemenea natura nct aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase ndoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si ndeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog. PRINCIPIUL I

I. RESPECTAREA DREPTURILOR I DEMNITII ORICREI PERSOANE. Psihologii vor avea permanent n atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea nnascuta de fiinta umana si ca aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, vrsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli: Art. .!. Psihologii si desfasoara activitatea, manifestnd respect fata de trairile, experientele, cunostintele, valorile, ideile, opiniile si optiunile celorlalti. Art. .". Psihologii nu se angajeaza public n prejudicierea imaginii celorlalti si nu vor manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu se angajeaza n remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnitatii celorlalti. Art. .#. Psihologii vor utiliza un limbaj ce exprima respectul fata de demnitatea celorlalti att n comunicarea scrisa ct si n cea orala. Art. .$. Psihologii evita ori refuza sa participe la activitati si practici ce nu respecta drepturile legale, civile, ori morale ale celorlalti. Art. .%. Psihologii vor refuza sa consilieze, sa educe ori sa furnizeze informatii oricarei persoane care, dupa opinia lor, va utiliza cunostintele si ndemnarea dobndita pentru a viola drepturile fundamentale ale omului. Art. .&. Psihologii respecta drepturile celor care beneficiaza de servicii psihologice, participantilor la cercetare, angajatilor, studentilor si altora, protejnd astfel propria lor demnitate. Art. .'. Psihologii se vor asigura ca, sub nici o forma, consimtamntul informat al clientului(participantului nu este dat n conditii de coercitie sau sub presiune.

Art. .). Psihologii vor avea grija ca, n furnizarea de servicii psihologice ori n activitatea de cercetare stiintifica, sa nu violeze spatiul privat personal sau cultural al clientului(subiectului, fara o permisiune clara si o garantie ca pot sa faca acest lucru. Art. .*. Activitatea psihologilor nu trebuie sa prejudicieze dreptul sacru la demnitate umana si nici dreptul persoanei la propria imagine. PRINCIPIUL II

II. RESPONSABILITATE PROFESIONAL I SOCIAL

Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului ori comunitatii fata de care si exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include att pe cei direct ct si pe cei indirect implicati n activitatile lor, prioritate avnd cei direct implicati. Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli: Art. .!. Psihologii vor proteja si promova starea de bine si vor evita provocarea de daune clientilor, studentilor, participantilor la cercetare, colegilor de profesie si a celorlalti, asumndu-si cu responsabilitate consecintele propriilor lor actiuni. Art. .". Psihologii vor respecta dreptul persoanei de a sista, fara nici o justificare, participarea sa la serviciul furnizat, n calitate de client, sau la activitati de cercetare stiintifica, n calitate de subiect. Art. .#. Psihologii vor refuza sa ndrume, sa instruiasca ori sa furnizeze informatii celor care, dupa judecata lor, vor putea utiliza gresit cunostintele si deprinderile, voluntar sau involuntar, n dauna celorlalti. Art. .$. Psihologii nu vor delega activitati psihologice spre persoane care nu au competentele necesare pentru acele activitati.

Art. .%. Psihologii vor promova si facilita dezvoltarea stiintifica si profesionala a angajatilor, a celor supervizati, studentilor, participantilor la programe de formare profesionala etc. Art. .&. Psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca stiinta si a societatii n general, prin cercetarea libera si prin achizitia, transmiterea si exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, exceptie facnd activitatile ce intra n conflict cu obligatiile etice. Art. .'. Psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca disciplina, n fata societatii si vor promova si mentine cele mai nalte standarde ale disciplinei. Art. .). Psihologii vor sesiza Colegiului Psihologilor cazurile de abatere de la normele de etica si deontologie profesionala, daca rezolvarea informala, amiabila a situatiei nu a fost posibila. Art. .*. Psihologii vor respecta legile si reglemantarile societatii, comunitatii n care activeaza. +aca legile sau reglementarile intra n conflict cu principiile etice, psihologul va face tot posibilul sa respecte principiile etice. Art. .!,. Psihologii nu vor contribui si nu se vor angaja n cercetare sau orice alt tip de activitate care contravine legilor umanitare internationale -de ex. dezvoltarea metodelor de tortura a persoanelor, dezvoltarea

de arme interzise, terorism sau activitati de distrugere a mediului.. Art. .!!. Psihologii nu vor furniza servicii psihologice si nu vor face cercetari, indiferent cine - psiholog sau nepsiholog- ncearca sa-i oblige sa procedeze mpotriva eticii profesionale. Art. .!". /n cadrul lor de competenta profesionala, psihologii vor decide alegerea si aplicarea celor mai potrivite metode si tehnici psihologice. 0i raspund personal de alegerile si consecintele directe ale actiunilor lor n functie de atestarea profesionala primita. Art. .!#. Psihologii se vor consulta si cu alti specialisti sau cu diverse institutii pentru a promova starea de bine a individului si societatii.

PRINCIPIUL III III. INTEGRITATE PROFESIONAL Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai nalt grad de integritate morala si profesionala n toate relatiile lor. 0ste de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla n relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli: Art. .! Psihologii vor prezenta ntr-o maniera onesta domeniile de specialitate n care sunt atestati, competentele, afilierile si experienta profesionala, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentari n acest sens. Art. .". Psihologii nu practica, nu ngaduie, nu instiga, nu colaboreaza si nu consimte sau faciliteaza nici o forma de discriminare. Art. .#. Psihologii vor onora toate promisiunile si angajamentele asumate prin orice tip de conventie. +aca apar situatii de forta majora, psihologii vor informa si vor oferi explicatii complete si sincere partilor implicate. Art. .$. Psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea si buna-credinta n activitatile lor profesionale. /n aceste activitati psihologii nu vor fura, nsela, si nu se vor angaja n frauda, eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor. Art. .%. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip. Art. .&. Psihologii vor evita sa ofere recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup sa participe ntr-o activitate care implica riscuri majore si previzibile. Art. .'. Psihologii vor evita relatiile multiple -cu clientii, subiectii, angajati, cei supervizati, studenti sau persoane aflate n formare. si alte situatii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi si impartiali. Art. .). Psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie, vor explica rolul psihologului tuturor celor interesati. Art. .*. Psihologii vor fi reflexivi, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale.

Art. .!,. Psihologii nu vor contribui, fie singuri, fie n colaborare cu altii, la nici un fel de practici care pot viola libertatea individuala sau integritatea fizica sau psihologica a oricarei persoane. STANDARDE ETICE GENERALE IV. STANDARDE DE COMPETEN Cunoaste ea !o"#etente$o Art. 1.!.Psihologii au obligatia sa-si cunoasca foarte bine limitele de competenta n oferirea de servicii psihologice, n activitatea de predare sau de cercetare. Art. 1.". Psihologii sunt datori sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, n vederea formarii si practicarii la standarde ct mai nalte a propriilor competente profesionale. Se %&!&& #s&'o$o(&!e )n a!o * !u !o"#etenta Art. 1.#. Psihologii se vor angaja numai n acele activitati profesionale pentru care au cunostintele, aptitudinile, atitudinile, experienta si atestarea necesare. P e+enta ea onesta a !o"#etente& Art. 1.$. Psihologii nu vor prezenta fals limitele competentei lor si nu vor prezenta pregatirea sau formarea lor ntr-un mod care sa le favorizeze nemeritat pozitia sau imaginea publica, indiferent de tipul de activitate profesionala desfasurata. L&"&ta ea !o"#etente& Art. 1.%. Atunci cnd psihologii urmeaza sa desfasoare servicii psihologice, cercetari sau sa predea dincolo de limitele de competenta acestia vor cauta sa obtina ct mai rapid competenta necesara -care va presupune, dupa caz, studiu, evaluare si supervizare. si numai apoi se vor angaja n desfasurarea activitatilor vizate. -exceptie 1.'.. Consu$ta ea )n !a+ *e $&"&ta a !o"#etente& Art. 1.&. /n exercitarea profesiei, atunci cnd psihologii constata ca ajung ntr-un impas profesional sau sunt n postura de a-si depasii limitele de competenta, vor consulta colegii sau supervizorul. Se %&!&& #s&'o$o(&!e )n a,a a !o"#etente& Art. 1.'. /n cazul n care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu exista standarde generale recunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili n acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia vor depune toate eforturi pentru obtinerea unui standard minimal de competenta avnd permanet grija sa protejeze clientii, studentii, supervizatii, participantii si pe toti cei implicati pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alta. /n acest caz serviciul va continua pna cnd solicitarea nceteaza sau pna cnd un specialist cu competenta recunoscuta n acel domeniu devine disponibil. P e(at& ea !ont&nua Art. 1.). Psihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dezvoltare a competentelor lor prin informare permanenta, programe de formare profesionala de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari care sa conduca spre cresterea competentei profesionale, conform standardelor Colegiului Psihologilor din 2omnia.

O-&e!t&%&tatea Art. 1.*. Psihologii au obligatia de a fi constienti de limitele procedurilor folosite, indiferent de tipul de activitate. Psihologii vor avea grija ca furnizarea serviciilor, cercetarea stiintifica, prezentarea rezultatelor concluziilor sa fie facuta cu maxima obiectivitate, evitnd orice tendinta de prezentare partiala sau cu tenta subiectiva. De$e(a ea Art. 1.!,. Psihologii care delega activitati profesionale spre angajati, supervizati, cercetatori, asistenti vor lua toate masurile pentru a evita ncalcarea standardelor de competenta ale prezentului Cod. A,e!ta ea !o"#etente& Art. 1.!!. Atunci cnd psihologii realizeaza ca din motive de sanatate ori din cauza unor probleme personale nu mai pot sa ofere n conditii de competenta o anumita activitate profesionala, acestia vor cere sprijin si asistenta profesionala pentru a decide daca trebuie sa-si limiteze, suspende sau sa ncheie respectiva activitate profesionala. V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELAIILE UMANE Res#e!t s& # eo!u#a e Art. 1.!. /n relatiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare fata de clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati sau angajati, cautnd sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe ct posibil. E%&ta ea 'a tu& && Art. 1.". Psihologii nu se vor angaja sub nici un motiv ntr-o forma sau alta de hartuire fie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala. E%&ta ea a-u+u$u& Art. 1.#. Psihologii nu se vor angaja n comportamente de defaimare sau de abuz -fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual. fata de persoanele cu care vin n contact n timpul activitatii lor profesionale. E%&ta ea e$at&e& "u$t&#$e Art. 1.$. Psihologii vor evita pe ct posibil relatiile multiple, adica relatiile n care psihologii ndeplinesc simultan mai multe roluri ntr-un context profesional. Cons&"ta".ntu$ )n !a+ *e e$at&& !u te t& Art. 1.%. Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate nainte de obtinerea consimtamntului, fie ca ofera servicii psihologice ori conduc cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, diverse agentii guvernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc. None/#$oata ea Art. 1.&. Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate -clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati, angajati.. 3rice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa.

Pa t&!&#a ea a!t&%a $a *e!&+&& Art. 1.'. Psihologii vor avea grija, sa permite participarea activa si deplina a celorlalti la deciziile care i afecteaza direct, respectnd dorintele justificate si valorificnd opiniile acestora, ori de cte ori este posibil. Ne&nt a ea )n o$ Art. 1.). Psihologii se vor abtine de la intrarea ntr-un rol profesional atunci cnd din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar4 -!. poate fi afectata obiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale -". fata de clienti(subiecti exista riscul exploatarii sau producerii unor daune. U (enta ea !ons&"ta".ntu$u& Art. 1.*. /nainte de nceperea oricarui tip de serviciu psihologic -evaluare, terapie, consiliere, etc.. psihologii vor obtine consimtamntul informat din partea tuturor persoanelor independente sau partial dependent implicate, exceptie facnd circumstantele n care exista nevoi urgente -de ex. tentative sau actiuni suicidare.. /n astfel de circumstante, psihologii vor continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar vor cauta sa obtina ct se poate de repede consimtamntul informat. As&(u a ea !ons&"ta".ntu$u& Art. 1.!,. Psihologii se vor asigura ca n procesul de obtinere a consimtamntului informat urmatoarele puncte au fost ntelese4 scopul si natura activitatii5 responsabilitatile mutuale5 beneficiile si riscurile5 alternativele5 circumstantele unei ncetari a actiunii5 optiunea de a refuza sau de a se retrage n orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu5 perioada de timp n care e valabil consimtamntul 5 modul n care se poate retrage consimtamntul daca se doreste acest lucru . De$e(a ea *e !ons&"ta".nt Art. 1.!!. /n cazul n care, persoana care urmeaza sa beneficieze de un serviciu psihologic este n imposibilitatea de a-si da consimtamntul, se accepta obtinerea acestuia de la o persoana apropiata acesteia care poate sa-i apere interesele n mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este n masura sa o reprezinte. Cont&nu&tatea se %&!&u$u& Art. 1.!". +aca din motive de boala sau datorita unor evenimente survenite n viata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea serviciului n bune conditii, va depune toate eforturile pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, ndrumnd clientul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe ct posibil cu consimtamntul clientului.

D e#tu$ $a o#o+&t&e Art. 1.!#. Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta -perturbari ale functionarii psihice, n termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediata., psihologul actioneaza respectnd dreptul clientului de a refuza sau a opri prestarea unui serviciu psihologic.

VI. STANDARDE DE CONFIDENIALITATE 0nt e u#e ea se %&!&u$u& *&n "ot&%e *e !on,&*ent&a$&tate Art. 1 .!.2elatia dintre psihologi si beneficiarii serviciilor lor este adesea o relatie foarte sensibila ce necesita realizarea unei aliante pentru desfasurarea n bune conditii a activitatii profesionale, motiv pentru care

confidentialitatea este obligatorie. Atunci cnd din motive ce nu pot fi evitate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va nceta sa mai ofere serviciul respectiv. P ote1a ea !on,&*ent&a$&tat&& Art. 1 .". Psihologii vor proteja confidentialitatea tuturor informatiilor adunate n timpul activitatilor lor profesionale si se vor abtine de la dezvaluirea informatiilor pe care le detin despre colegi, clientii colegilor, studenti si membrii organizatiilor, exceptie facnd situatiile4 pentru protectia sanatatii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savrsirii unei fapte penale sau pentru mpiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru nlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte. +ivulgarea, de catre psihologi, a unor date care le-au fost ncredintate sau de care au luat cunostinta n virtutea profesiei, daca aceasta este de natura a ncalca clauza de confidentialitate, este interzisa. L&"&te$e !on,&*ent&a$&tat&& Art. 1 .#. Psihologii clarifica ce masuri se vor lua pentru protejarea confidentialitatii si ce responsabilitati familiale, de grup ori comunitare au pentru protejarea confidentialitatii, atunci cnd desfasoara activitati de cercetare sau ofera servicii. /nainte de primirea consimtamntului psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile n care acesta poate fi ncalcat, precum si asupra utilizarii posibile a informatiilor rezultate n urma activitatii sale. De+%a$u& ea *e &n,o "at&& Art. 1 .$. Psihologii pot mpartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamntul celor vizati ori de o asa maniera nct cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facnd situatiile justificate de lege sau n circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima. Con,&*ent&a$&tatea *e !o$a-o a e Art. 1 .%. /n cazul n care cu acelasi client lucreaza doi psihologi n acelasi timp, acestia vor colabora pe ct posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facnd situatia n care exista o opozitie clara din partea clientului n acest sens. +e asemenea personalul auxiliar va pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces prin natura activitatiilor sale. Ut&$&+a ea &n,o "at&&$o Art. 1 .&. 2ezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai ntr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul. Con,&*ent&a$&tatea ,ata *e te t& Art. 1 .'. /n cazul n care exista terti implicati n activitatea profesionala a psihologului, acesta va clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de la o terta parte n dezvaluirea de informatii confidentiale, dect n conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii. VII. STANDARDE DE CONDUIT COLEGIAL Con*u&ta !o$e(&a$a Art. 1 .!. Psihologii vor manifesta fata de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, loialitate si solidaritate, conduitele lor fiind n acord cu standardele profesionale. Res#e!t Art. 1 .". Psihologii vor manifesta respect fata de colegii lor de profesie si nu vor exprima critici nefondate si

etichetari la adresa activitatii lor profesionale. E%&ta ea *en&( a && Art. 1 .#. Psihologii nu vor actiona, sub nici o forma, n maniera denigratoare la adresa colegilor de profesie si nu vor mpiedica clientii sa beneficieze de serviciile lor, daca nu exista un motiv serios si cu implicatii etice n acest sens. Res#onsa-&$&tatea # o,es&ona$a Art. 1 .$. Atunci cnd exista o intentie justificata de ncetare a serviciului psihologic oferit clientului si de ndrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii vor mentine un contact suportiv si responsabil fata de clienti pna cnd acel coleg si asuma continuarea serviciului n cauza. Autoses&+a ea Art. 1 .%. /n cazul n care psihologii constata ca exista abateri ale unui coleg de la normele prezentului Cod, vor manifesta preocupare fata de violarea de catre acesta a standardelor sau principiilor etice, vor atrage atentia acelui coleg asupra conduitei neadecvate cu maxima discretie si colegialitate, si se vor adresa Comisiei de +eontologie si +isciplina a Colegiului Psihologilor din 2omnia doar n cazul n care comportamentul non-etic persista.

S# &1&nu$ !o$e(&a$ Art. 1 .&. Psihologii vor cauta sa sprijine pe ct posibil eforturile profesionale ale colegilor n limita disponibilitatilor participative si a timpului disponibil. Con!u enta ne$o&a$a Art. 1 .'. Psihologii nu vor practica concurenta neloiala. 6unt interzise si se considera concurenta neloiala urmatoarele4 tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin denigrarea sau discreditarea altui psiholog5 practicarea unor onorarii subevaluate n mod intentionat avnd cunostinta de oferta anterioara a altui psiholog5 folosirea unei functii publice pe care psihologul o detine n scopul atragerii de clienti n interes propriu5 preluarea unui contract pe care un alt psiholog l-a denuntat n temeiul prevederilor prezentului Cod5 furnizarea de date false privind competenta si(sau atestarea profesionala n scopul de a-l induce n eroare pe beneficiar. VIII. STANDARDE DE 0NREGISTRARE2 PRELUCRARE I PSTRARE A DATELOR O-t&ne ea #e "&s&un&& Art. 1 .!. Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor(subiectilor sau a reprezentantilor lor legali nainte de a efectua nregistrari audio, video sau scrise n timpul furnizarii serviciilor sau n cercetare. Past a ea *ate$o Art. 1 .". Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua toate masurile pentru a proteja aceste informatii. 3riginalul si eventualele copii ale acestor informatii pot fi pastrate numai cu acordul clientilor. P ote1a ea *ate$o Art. 1 .#. Psihologii se vor asigura ca nregistrarile asupra carora au control ramn identificabile numai att timp ct sunt necesare pentru scopul pentru care au fost realizate si prezinta ca anonima ori distruge orice

nregistrare aflata sub controlul lor si care nu mai e nevoie sa fie identificabila personal. T ans,e u$ *ate$o Art. 1 .$. +atele colectate, nregistrate si pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii, consultate si utilizate de colegi de profesie indiferent de forma de atestare, daca persoanele vizate si-au dat n mod neechivoc consimtamntul, iar acest consimtamnt nu a fost retras. D&st u(e ea *ate$o Art. 1 .%. +aca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele nregistrari sau daca acesta se pensioneaza, va cauta sa distruga nregistrarile respective. /nregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtamntul celor implicati, obtinut n prealabil, pentru acele nregistrari. /n situatia suspendarii sau ncetarii dreptului de libera practica datele vor fi distruse, daca nu se impune transferarea lor. I3. STANDARDE DE ONORARII I TA3E D e#tu$ $a ono a && Art. 7.!. Pentru orice serviciu profesional oferit de psihologi, acestia au dreptul sa primeasca onorarii sau salarii negociate n mod liber cu beneficiarul sau cu o terta parte. A!o *u$ #ent u ono a &u Art. 7.". Psihologii vor cauta sa stabileasca, de comun acord cu beneficiarul serviciului oferit, care este valoarea si modalitatea de percepere a onorariului n conditiile legilor n vigoare si fara o falsa prezentare a cuantumului acestui onorariu. Rene(o!&e ea Art. 7.#. +aca din motive justificate, serviciul oferit necesita restrngeri si limitari, acordul initial va fi renegociat ct mai curnd posibil. Psihologii si rezerva dreptul de a modifica valoarea onorariului n functie de situatiile obiective noi aparute, cu notificarea prealabila si cu acordul clientului. Re"une a ea # &n te t& Art. 7.$. +aca psihologul ofera un serviciu -consultanta, administrativ, clinic etc.. n care onorariul nu se percepe de la beneficiar, ci revine sub forma unei remunerari de la o a treia parte, remunerarea se va face, pe ct posibil, pentru serviciul oferit si nu pe alte criterii specifice acestor terti -diverse institutii.. L&"&te$e ono a &u$u& Art. 7.%. 3norariul fixat va depinde de calitatea serviciului oferit si competentele profesionale ale psihologului, nsa psihologii vor avea grija sa nu ceara un onorariu disproportionat fata de valoarea serviciului oferit. Psihologii nu vor exploata beneficiarii serviciilor lor si vor explicita, daca e cazul, valoarea onorariului stabilit. 3. STANDARDE PENTRU DECLARAII PUBLICE I RECLAM Onest&tatea )n e!$a"a Art. 7.!. Psihologii si pot face publicitate numai pe baza propriilor realizari, evitnd promovarea unui palmares profesional fals sau exagerat si cu conditia sa nu puna n cauza activitatea unui coleg de profesie. 8u sunt considerate actiuni publicitare acele manifestari n care numele sau aspecte ale activitatii lor profesionale sunt mentionate n materiale scrise sau audiovizuale realizate de catre terti n scopul informarii

publicului si nici acele interventii publice ale psihologilor cu referiri la activitatea sau creatiile lor, daca acestea nu sunt comandate si platite de catre acestia. Res#onsa-&$&tat& *e e!$a"a Art. 7.". -a. Psihologii care angajeaza persoane fizice sau juridice n scopul de a creea si(sau difuza mesaje care sa promoveze practica lor profesionala, produsele sau activitatile lor si vor pastra responsabilitatea profesionala pentru mesajele respective5 -b. Psihologii nu vor oferi remunerari angajatilor din presa scrisa si audiovizuala sau alte forme de comunicare a informatiei catre public pentru a li se face publicitate n cadrul programelor(sectiunilor de stiri 5 -c. Publicitatea facuta activitatii unui psiholog trebuie sa fie explicita si identificata ca atare. Art. 7.#. Psihologii care se ocupa cu anunturile, cataloagele, brosurile sau reclama pentru simpozioane, seminarii sau alte programe educationale si care nu au o calificare adecvata se vor asigura ca descriu cu precizie publicul tinta, programul, obiectivele educationale si taxele. Re# e+enta ea )n *e!$a at&& Art. 7.$. Psihologii vor clarifica daca actioneaza ca simpli cetateni, ca membrii ai unor organizatii sau grupuri specifice, atunci cnd dau declaratii sau cnd sunt implicati n activitati publice. De!$a at&& #u-$&!e Art. 7.%. Atunci cnd psihologii ofera informatii, exprima puncte de vedere pe teme profesionale si fac declaratii publice prin mijloace de informare n masa, publicatii de specialitate sau n format electronic, se vor asigura ca acestea se nscriu n limitele competentelor profesionale si nu contravin prevederilor prezentului Cod. S&tuat&& #u-$&!e Art. 7.&. Psihologii si asuma responsabilitatea deplina pentru aparitia lor publica, care trebuie sa fie n acord cu principile si standardele din prezentul cod. Psihologii vor oferi informatii corecte referitoare la4 experienta si calificarea lor, titlurile academice, lucrarile publicate si rezultatele studiilor lor, statutul profesional si afilierea la diferite organizatii, serviciile pe care le acorda si calitatea acestora, taxele percepute. STANDARDE SPECIFICE 7 . 0+9CA: 0 ; <32=A20 Ca$&tatea o,e te& e*u!at&ona$e s& ,o "at&%e Art. 7 .!. Psihologii vor manifesta preocupare fata de programele educationale si cele de formare profesionala, asigurndu-se ca acestea furnizeaza cunostintele si experienta necesare si suficiente pentru pregatirea studentilor si supervizatilor la standarde corespunzatoare atestarilor, diplomelor sau gradelor academice(profesionale care urmeaza sa fie obtinute. Cunostintele oferite trebuie sa se bazeze pe date experimentale si pe o argumentatie stiintifica. T ans#a enta Art. 7 .". Psihologii care raspund de programele educationale sau de formare se vor asigura ca exista o descriere recenta si precisa a acestora4 obiective, continut, beneficii si obligatiile care trebuie ndeplinite pentru absolvirea programului, inclusiv modalitatile de evaluare si taxe. Aceste informatii trebuie sa fie disponibile pentru toate partile interesate. Res#onsa-&$&tate e*u!at&ona$a Art. 7 .#. Psihologii se vor asigura ca programele cursurilor acopera tematica propusa, ca informatia este

prezentata cu acurate, ca exista modalitati adecvate de evaluare a progresului si ca tipurile de experiente descrise la curs sunt relevante. Psihologii pot sa modifice continutul sau cerintele cursului atunci cnd considera aceste schimbari necesare sau dezirabile din punct de vedere pedagogic, atta vreme ct studentii si cei implicati sunt anuntati din timp de aceste modificari. L&"&te !a* u2 *e &n,o "a e Art. 7 .$. Psihologii nu vor cere studentilor sau celor supervizati sa dezvaluie informatii personale n activitatile de curs sau n cadrul unor programe de formare profesionala(supervizare. Con,$&!te )n e%a$ua e Art. 7 .%. Psihologii din institutiile de nvatamnt superior care evalueaza performanta academica a studentilor ntr-o forma de terapie nu vor oferi si servicii de terapie studentilor pe care i evalueaza, pe durata acestei evaluari. /n cazul unui curs( program n care terapia individuala sau de grup este specificata ca si cerinta obligatorie, psihologii responsabili cu derularea programului vor permite studentilor(cursantilor sa opteze pentru serviciile specialistilor neafiliati la respectivul program. Ha tu& e s& e$at&& se/ua$e Art. 7 .&. Psihologii nu vor hartui sexual si nu se vor angaja n relatii sexuale cu studentii sau cu supervizatii din departamentul, centrul sau din institutia n care lucreaza si asupra carora acestia au sau pot avea o autoritate evaluativa. A-u+u$ *e auto &tate Art. 7 .'. <iind constienti de influenta pe care o au ca profesori sau coordonatori asupra elevilor, studentilor, participantilor la cursuri, celor aflati n supervizare, psihologii nu vor face abuz de autoritatea lor si nu vor umili sau ameninta n nici un fel integritatea sau imaginea de sine a acestora. Ca$&,&!a & s#e!&a$e Art. 7 .). Psihologii nu vor forma persoane care nu au absolvit o forma de nvatamnt superior, nu au specializare, experienta de lucru sau orice alta dovada de calificare atunci cnd formarea vizeaza folosirea metodelor sau tehnicilor speciale -de ex. hipnoza, biofeedbac>, tehnici avansate de testare etc.. 7 . ?02AP 0 ; C386 @ 020 In,o "a ea !$&entu$u& Art. 7 .!. /n obtinerea consimtamntului informat din partea clientilor, psihologii vor informa n prealabil clientul cu privire la forma de terapie utilizata, metodele folosite, riscuri, alternative, limitele confidentialitatii, implicarea unor terti, onorarii si vor da curs oricarei alte cereri de informare solicitata de client n acest sens. +aca teraputul se afla nca n supervizare, dar poate desfasura n mod legal si profesional activitatea terapeutica pentru care se afla n supervizare, va aduce la cunostinta clientului acest lucru ct mai curnd posibil si de asemenea va face cunoscut numele terapeutului care-l supervizeaza. Cons&"ta".ntu$ #ent u *e+%a$u& e Art. 7 .". /n cazul sedintelor de terapie sau consiliere, nregistrarile pot fi transferate si spre cei care preiau clientii respectivi, putnd avea acces la acestea att colegii de profesie ct si supervizatii ce se afla ntr-un proces de formare teraputica, dar numai cu consimtamntul dat n prealabil de cei vizati n acele nregistrari. Int&"&tatea e$at&e& # o,es&ona$e Art. 7 .#. Clientii vor beneficia de servicii de consultanta, consiliere sau terapie din partea psihologilor fara

prezenta unor terti, aceasta fiind permisa numai daca exista un acord n acest sens, att din partea clientului ct si din partea psihologului. P e!&+a ea !$&entu$u& Art. 7 .$. Atunci cnd n procesul terapeutic sunt implicati, fie partenerul de viata, fie alti membrii de familie, psihologii vor clarifica de la nceput relatiile pe care le au, cu fiecare persoana implicata si vor preciza cine este clientul4 o anumita persoana, relatia de cuplu, familia. Psihologii vor preciza de asemenea care sunt limitele confidentialitatii. P e!&+a & su#$&"enta e )n te a#&a *e ( u# Art. 7 .%. /n cadrul terapiei de grup psihologii vor preciza regulile de grup, rolurile si responsabilitatile ce revin tuturor participantilor si de asemenea limitele confidentialitatii.

Ana$&+a o,e te& *e se %&!&u !o"#$e/ Art. 7 .&. /n cazul n care clientii primesc deja servicii psihologice si de la alti psihologi sau de la alti specialisti din alte domenii, psihologul va examina posibilitatea angajarii sale ntr-o relatie terapeutica -daca aceasta este solicitata. prin analiza conditiilor, beneficiilor potentiale ale clientului, riscurilor de conflict sau a confuziilor care pot sa apara. Psihologul va discuta cu clientul aceste limitari nainte de obtinerea consimtamntului. Int&"&tatea se/ua$a !u !$&ent&& sau a# o#&at& a& a!esto a Art. 7 .'. Psihologii nu se vor angaja n relatii de intimitate sexuala cu clientii lor, cu persoanele despre care stiu ca se afla n relatii apropiate cu clientii lor -rude, prieteni, alti cunoscuti. si nici nu vor ncheia terapia pentru a nu intra sub incidenta acestui standard. Te a#&a !u #a tene & se/ua$& Art. 7 .). Psihologii nu vor accepta n terapie persoane cu care au avut relatii de intimitate sexuala. Re$at&a se/ua$a !u ,ost&& !$&ent& Art. 7 .*. Psihologii nu se vor angaja sub nici o forma n relatii de intimitate sexuala cu fostii clienti pentru o perioada de cel putin " ani de la ncheierea terapiei. Aceasta nu nseamna ca dupa aceasta perioada acestia pot sa ntretina relatii de intimitate cu fostii clienti, exceptie facnd doar circumstantele n care acestia pot face dovada ca nu a existat nici o forma de exploatare n timpul sau n cei " ani de dupa terminarea terapiei. 0n!'e&e ea te a#&e& *&n $&#sa *e -ene,&!&& Art. 7 .!,. Psihologii vor ncheia orice forma de terapie cu clientii lor daca exista evidente clare ca acestia nu mai au nici un beneficiu prin continuarea terapiei sau n cazul n care continuarea acesteia poate produce daune clientilor. 0n!'e&e ea te a#&e& *&n a$te "ot&%e Art. 7 .!!. Psihologii vor ncheia terapia daca clientul intra ntr-o relatie cu o persoana cunoscuta sau apropiata terapeutului si apare riscul unei relatii multiple, daca exista o agresiune din partea clientului asupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara n acest sens din partea clientului . 0nt e u#e ea s& !ont&nua ea te a#&e&

Art. 7 .!". +aca din motive de boala sau de indisponibilitate a psihologului terapia trebuie ntrerupta pentru o perioada mai lunga de timp, atunci psihologul va cauta sa-i ofere clientului o posibilitate de continuare a terapiei cu un alt coleg psiholog care are disponibilitatea si competenta necesara continuarii terapiei si care va putea fi informat cu privire la stadiul n care se afla terapia, demersurile teraputice ncepute sau finalizate pna n acel moment, cu consimtamntul clientului. Cont&nua ea te a#&e& !u un a$t te a#eut Art. 7 .!#. Psihologul care preia un client, de la un coleg care din motive justificate nu mai poate continua actul teraputic, va examina cu atentie continutul demersului, potentialul de risc, beneficiile, iar daca e nevoie poate consulta pe cei ce au fost implicati n procesul teraputic si abia apoi va decide modalitatile de continuare a terapiei. 7 . 01A@9A20 ; + AA83BC P e+enta ea !a a!te &st&!&$o #s&'o$o(&!e Art. 7 .!. Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si concluziile lor, indiferent daca e vorba de recomandari, rapoarte sau evaluari, preciznd limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor. +aca psihologii realizeaza ca -re.examinarea individului nu este justificata sau necesara, atunci acestia vor explica aceasta optiune, preciznd sursele si documentele care stau la baza acestor concluzii. Con*&t&& *e ut&$&+a e a &nst u"ente$o Art. 7 .". Psihologii vor utiliza -administra, scora, interpreta. metodele si tehnicile de evaluare n stricta conformitate cu normele instituite n acest sens de Colegiu.. Astfel psihologii vor folosi numai instrumente de evaluare ale caror caracteristici tehnice -validitate si fidelitate. au fost stabilite, care detin etalon pentru membrii populatiei vizate si sunt nsotite de manualul acestuia. /n urma oricarei evaluari, psihologii vor preciza beneficiarului limitele rezultatelor si interpretarilor. Psihologii vor folosi metode de evaluare adecvate nivelului educational al indivizilor, n afara cazului n care folosirea unui limbaj sofisticat sau a unei alte limbi este relevanta pentru scopul evaluarii. Psihologii vor respecta de asemenea legislatia n vigoare cu privire la drepturile de autor si de proprietate intelectuala pentru instrumentele de evaluare folosite, promovnd si respectnd astfel munca si activitatea colegilor lor de breasla. Cons&"ta".ntu$ #ent u e%a$ua e4*&a(no+a Art. 7 .#. Psihologii vor obtine consimtamntul informat pentru serviciile de evaluare cu exceptia cazului n care -!. acestea sunt ceruta de lege sau de reglementarile n vigoare5 -". testarea este o activitate educationala, institutionala sau organizationala prevazuta de reglementari interne5 consimtamntul informat include explicarea naturii si scopului de evaluare, costurile, implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate si ocazii pentru cel evaluat de a formula ntrebari si de a primi raspunsuri. Psihologii vor informa persoanele fara capacitate deplina de a-si da consimtamntul si persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legislative, cu privire la natura si scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj usor de nteles pentru persoana care urmeaza sa fie evaluata. Psihologii care folosesc servicile unui traducator vor cere consimtamntul clientului pentru a folosi serviciile acelui traducator, se vor asigura ca se va mentine confidentialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare(diagnoza. Date$e *e e%a$ua e4*&a(no+a Art. 7 .$. Datele obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la ntrebarile la test, notele, nregistrarile si consemnarile psihologului, declaratiile si comportamentul clientului n timpul unei examinari. Psihologii vor oferi datele obtinute, sub forma de rezultate clientului si, daca e cazul,

unor terti numai cu consimtamntul clientului, sau fara acordul acestuia n situatiile prevazute de lege. Psihologii vor evita sa faca publice datele obtinute, cu exceptia situatiilor prevazute de lege, protejnd clientul de orice forma de exploatare, abuz si prevenind devalorizarea datelor de evaluare(diagnoza. +atele de evaluare(diagnoza reprezinta proprietate a psihologului sau institutiei care realizeaza evaluarea(diagnoza si vor putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati n folosirea acestor instrumente. Const u!t&a *e &nst u"ente Art. 7 .%. Psihologii care construiesc sau adapteaza teste si alte instrumente de masurare vor folosi proceduri n acord cu normele internationale actuale privind proiectarea instrumentelor, standardizarea, validarea, reducerea sau eliminarea erorilor si vor preciza recomandarile privind folosirea oricarui instrument n manualul de utilizare. Inte # eta ea e+u$tate$o Art. 7 .&. /n interpretarea rezultatelor evaluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate, psihologii vor lua n considerare scopul evaluarii, precum si numerosi alti factori, abilitatile de testare si caracteristicile persoanei evaluate -caracteristici situationale, personale, lingvistice si culturale. care pot afecta judecatile psihologilor sau care pot reduce acuratetea intepretarilor. Ca$&,&!a ea )n testa e Art. 7 .'. Psihologii nu vor promova( ncuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologica de catre persoane necalificate si neautorizate, dect n cadrul unei formari n care exista o supervizare adecvata. A!tua$&tatea e%a$ua && Art. 7 .). Psihologii nu si vor baza deciziile sau recomandari pe teste depasite(nvechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica stabilite de Colegiu Res#onsa-&$&tatea a*"&n&st a && &nst u"ente$o Art. 7 .*. Psihologii care ofera servicii psihologice de evaluare altor profesionisti vor prezenta cu acuratete scopul, normele, validitatea, fidelitatea si aplicarea fiecarei proceduri, precum si orice alta calitate a acestora. Psihologii si vor mentine responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea si folosirea adecvata a instrumentelor de evaluare, indiferent daca vor interpreta rezultatele ei nsisi sau vor folosi o interpretare computerizata sau de alta natura. P e+enta ea e+u$tate$o #ent u !e& e%a$uat& Art. 7 .!,. ndiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psihologi, angajati ai acestora sau asistenti sau prin modalitati automate(computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare ntelegerii rezultatelor, exceptie facnd situatiile n care natura relatiei mpiedica acest lucru -situatii de evaluare organizationala, preangajare si evaluari prevazute de lege., acest fapt fiind adus la cunostinta persoanei evaluate naintea nceperii evaluarii. Mate &a$e$e Art. 7 .!!. Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu-zis, protocoale, ntrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu include datele de evaluare/diagnoza. Psihologii vor mentine integritatea si securitatea materialelor testului si a altor metode de evaluare prin nenstrainarea lor catre persoane care nu au competenta necesara, respectnd dreptul de proprietate intelectuala prevazut de lege si obligatiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului. 7 1. C02C0?A20 ;? 8: < CC ; 1A@32 < CA20A 20B9@?A?0@32

Stan*a *e &nte nat&ona$e Art. 7 1.!. /n cercetarile lor psihologii vor cauta, pe ct posibil, sa promoveze cele mai noi metodologii de cercetare utilizate de comunitatea psihologica internationala, respectnd att standardele de rigoare stiintifica ct si standardele etice. A!o *u$ *e !e !eta e Art. 7 1.". Atunci cnd psihologii au nevoie de aprobare, din partea unei institutii, pentru desfasurarea cercetarilor, acestia vor furniza toate datele necesare pentru acordarea aprobarii si vor avea n vedere ca protocolul de cercetare sa corespunda aprobarilor primite. O-t&ne ea !ons&"ta".ntu$u& Art. 7 1.#. /n obtinerea consimtamntului informat psihologii vor aduce la cunostinta participantilor scopurile cercetarii, durata, procedurile utilizate, riscurile, beneficiile inclusiv compensatiile financiare, limitele confidentialitatii, dreptul oricui de a se retrage din cercetare si n general toate datele pe care participantii le solicita si de care au nevoie pentru a-si da consimtamntul. /n cazul n care exista posibilitatea producerii unor daune si suferinta, psihologii au obligatia sa o minimizeze pe ct posibil. Ut&$&+a ea *e su#o t au*&o5%&*eo Art. 7 1.$. Psihologii vor obtine consimtamntul informat de la toti participantii la cercetare pentru nregistrarile audio si video, naintea efectuarii acestora, oferind garantii ca acestea vor fi utilizate numai ntr-o maniera n care identificarea nu poate produce daune celor implicati . L&"&ta & a$e &n,o "a && Art. 7 1.%. Psihologii nu vor face studii si cercetari care implica proceduri de prezentare ascunsa(falsa a modelului de cercetare dect daca alternativa de prezentare corecta nu este fezabila stiintific sau aduce o alterare evidenta concluziilor cercetarii. /n acest caz, participantii vor fi informati de utilizarea unui astfel de model de cercetare si vor participa numai daca si dau consimtamntul, putnd oricnd sa-si retraga datele din cercetare. Cercetarea, n acest caz, poate fi derulata numai daca nu poate produce suferinta sau daune participantilor. E/!e#t&a *e $a !ons&"ta".nt Art. 7 1.&. Psihologii se pot dispensa n cadrul cercetarilor de consimtamntul informat al participantilor numai daca -a. cercetarea nu poate produce n nici un fel daune -observatii naturale, practici educationale sau curriculare, chestionare anonima, cercetare de arhive. sau -b. este permisa de reglementari legislative. Pe soane s& ( u#u & %u$ne a-&$e Art. 7 1.'. Psihologii vor cauta sa examineze etic, independent, adecvat drepturilor omului si sa ia toate masurile de protectie pentru orice cercetare ce implica grupuri vulnerabile si(sau persoane cu incapacitate de a-si da consimtamntul informat, nainte de a lua decizia de a ncepe. E%&ta ea uno !ate(o && *e su-&e!t& Art. 7 1.). Psihologii nu se vor folosi de persoane cu incapacitate de a-si da consimtamntul n nici un studiu sau cercetare, daca studiul sau cercetarea avuta n vedere poate fi finalizata la fel de bine cu persoane care au capacitatea deplina de a-si da consimtamntul informat. Man&#u$a ea # &n ! este ea !o"#ensat&&$o Art. 7 1.*. Psihologii vor evita sa propuna si sa acorde participantilor la cercetare compensatii financiare

excesive sau alte forme de stimulente pentru participarea la cercetare si care pot favoriza obtinerea consimtamntului, cu att mai mult atunci cnd sunt evidente clare ca exista riscul producerii de suferinta si daune n timpul cercetarii. Ut&$&+a ea an&"a$e$o )n !e !eta e Art. 7 1.!,. Psihologii care utilizeaza animale n cercetarile lor, vor evita provocarea de suferinta acestora, exceptie facnd cercetarile care nu presupun metode invazive producatoare de suferinta sau leziuni. Co e!t&tu*&nea *ate$o Art. 7 1.!!. Psihologii nu au voie sa prezinte date false pentru care nu au fost facute n realitate masuratori. +aca vor constata erori de prezentare a datelor sau de prelucrare a acestora vor face toti pasii necesari pentru corectarea acestora, altfel vor retrage si anula cercetarea. P$a(&atu$ Art. 7 1.!". Psihologii nu vor prezenta date sau rezultate din alte studii sau cercetari, ca apartinndu-le lor. A-u+u$ *e status Art. 7 1.!#. Psihologii vor fi creditati pentru cercetarile facute ct si pentru publicarea acestora numai n masura n care acestia au o contributie majora. Astfel psihologii vor face distictia ntre autor principal al cercetarii, contributie la cercetare, contributie minora si statusul sau pozitia pe care o detine respectivul psiholog. Astfel pozitia academica, titlul academic sau pozitia sociala sau cea de sef de departament sau manager ntr-o institutie nu confera nimanui credit pentru o pozitie principala n cercetare, dect n masura n care exista o acoperire reala prin contributia adusa la cercetare si nu prin statusul social sau academic. T ans"&te ea *ate$o Art. 7 1.!$. Atunci cnd exista solicitari de folosire sau de verificare a datelor din partea unui alt cercetator dect cei implicati direct n cercetare, psihologii vor putea oferi datele de cercetare numai n masura n care se pastreaza confidentialitatea acestor informatii de catre cei carora li se ncredinteaza si daca exista o specificare clara a modului de utilizare a acestora. P ote1a ea *ate$o Art. 7 1.!%. Psihologii vor proteja datele de cercetare, asigurndu-se ca acestea sunt pastrate n conditii de securitate. Protocoalele de cercetare, datele de cercetare sistematizate sau cele deja publicate pot fi pastrate fara restrictii dar n conditiile respectarii normelor etice. Onest&tate st&&nt&,&!a Art. 7 1.!&. Psihologii implicati n evaluarea, monitorizarea, realizarea si raportarea activitatilor de cercetare stiintifica vor manifesta impartialitate si obiectivitate si vor respecta drepturile de proprietate intelectuala. 6electia proiectelor de cercetare, a rezultatelor cercetarilor realizate pentru a fi valorificate publicistic sau practic se va face doar pe criterii de relevanta stiintifica, excluzndu-se orice considerent personal sau de natura extraprofesionala. Buna !on*u&ta )n !e !eta ea st&&nt&,&!a Art. 7 1.!'. /n activitatea de cercetare stiintifica psihologii vor evita ascunderea sau nlaturarea rezultatelor nedorite, confectionarea de rezultate, nlocuirea rezultatelor cu date fictive, interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor, plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori, neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari, nedezvaluirea conflictelor de interese, deturnarea fondurilor de cercetare, nenregistrarea si(sau nestocarea rezultatelor, lipsa de obiectivitate n evaluari, nerespectarea

conditiilor de confidentialitate precum si publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica. +atele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau practica, diferentele de interpretare a datelor, diferentele de opinie nu constituie abateri de la buna conduita n cercetarea stiintifica. 3V. DISPO6III FINALE Art. 71.!. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica intra n vigoare odata cu aprobarea lui de catre Conventia 8ationala a Colegiului Psihologilor din 2omnia. Art. 71.". Psihologii au responsabilitatea de a cunoaste si de a aplica prevederile acestui Cod. 3rice fapte savrsite n legatura cu profesia care contravin prevederilor prezentului Cod, angajeaza raspunderea disciplinara a psihologilor. Art. 71.#. =embrii Colegiului Psihologilor din 2omnia nu vor recunoaste, ca fiind profesionala, activitatea care este neconforma cu principiile si standardele acestui Cod. Art. 71.$. ?oti psihologii vor coopera cu Comisia de +eontologie si +isciplina a Colegiului Psihologilor din 2omnia, att n supervizarea conduitelor etice ct si n promovarea lor. 2efuzul cooperarii atrage de la sine violarea prevederilor acestui Cod si prin urmare sanctionarea psihologilor n cauza n conformitate cu Codul de procedura disciplinara. Art. 71.%. Pentru a mentine relevanta si actualitatea codului, acesta este revizuit de Comisia de +eotologie si +isciplina a Colegiului Psihologilor din 2omnia dupa o perioada de $ ani sau atunci cnd situatia o impune. P23C069@ +0 @9A20 A 980 +0C B 0? C0 ?oate cele # principii si cele ' D $ standarde -' generale D $ specifice. trebuie sa fie luate n considerare pentru luarea unei decizii etice. ?otusi exista circumstante n care principiile etice vin n conflict si nu se poate acorda aceeasi greutate fiecarui principiu. Complexitatea dilemelor etice nu permite o ierarhizare ferma a principiilor. ?otusi cele # principii au fost ordonate n concordanta cu greutatea acordata. Acest proces trebuie sa fie unul relativ rapid, conducnd spre o solutie simpla a unei situatii cu implicatii etice. Acest lucru e simplu n cazul n care exista standarde clare pentru acele situatii si nu apare nici un conflict ntre principii sau standarde. Pe de alta parte unele aspecte etice -n special cele n care apare un conflict ntre principii. nu se pot rezolva usor si necesita timp pentru deliberare. /n continuare sunt prezentati cativa pasi, pasii de baza n luarea unei decizii etice. !. dentificarea aspectelor si practicilor relevante etic ". 0laborarea alternativelor posibile #. Analiza probabilitatii riscurilor si beneficiilor de scurta durata, de lunga durata si a celor n derulare -prezente. pentru fiecare altenativa de actiune asupra individului ( grupului implicat si de asemenea probabilitatea de a afecta clientul, familia sau colegii clientului, institutia n care este angajat clientul, studentii, participantii la cercetare, disciplina, societatea. $. Alegerea celei mai bune directii de actiune dupa aplicarea constienta a principiilor si standardelor acestui Cod. %. 0valuarea rezultatelor actiunii alese. &. Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii, incluznd corectarea consecintelor negative, daca se poate, ori reangajarea n procesul de luare a deciziei daca situatia etica nu a fost solutionata. Psihologii aflati ntr-un proces de deliberare, consumator de timp, sunt ncurajati si li se recomanda sa se consulte cu colegii lor sau cu persoane avizate dintr-un corp de avizare a problemelor etice -ex. Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului. ce pot aduce obiectivitate si clarificare n procesul de luare a deciziei. +esi decizia directiei de actiune apartine psihologului cautarea si apelarea la astfel de consultari reflecta maturitate

profesionala si o abordare etica a procesului de luare a deciziei. +0< 8 20A ?02=08 @32 /n sensul prezentului Cod urmatorii termeni se definesc astfel4 !. Ps&'o$o(u$ reprezinta orice persoana care este membru, asociat, absolvent afiliat, sau strain afiliat la CP2 ". C$&entu$ reprezinta o persoana, un cuplu -ca relatie., o familie sau grup -inclusiv organizatie sau comunitate. caruia i se ofera servicii psihologice din partea unui psiholog. Clientii, participantii la cercetari, studentii si orice alte persoane cu care psihologul vine n contact n timpul activitatii sale profesionale sunt independenti daca n mod independent au stabilit un contract ori si-au dat consimtamntul informat. Persoanele sunt partial dependente daca decizia contractului sau a consimtamntului informat este mpartita de doua sau mai multe parti -ex. parinti si conducerea scolii, muncitori si conducerea institutiei, adult si familia sa.. Persoanele sunt considerate complet dependente daca acestea nu pot sau pot n foarte mica masura sa aleaga ntre a primi sau nu un serviciu ori sa participe la o activitate -ex. pacientii care au fost involuntar n supusi unor interventii psihiatrice, copiii foarte mici implicati n proiecte de cercetare.. #. Su-&e!t reprezinta o persoana care participa la un proiect de cercetare stiintifica, fie ca face parte din grupul experimental, fie ca are rol de martor. $. Ce&$a$t& reprezinta orice individ sau grup cu care psihologul vine n contact n decursul muncii sale. Acest termen include dar nu se limiteaza la participantii la cercetare5 clienti n cautare de ajutor5 studenti5 supervizori5 angajati5 colegi5 patroni5 a treia parte si orice membru public n general. %. D e#tu &$e $e(a$e ori civile reprezinta acele drepturi protejate prin lege si recunoscute ca atare. &. D e#tu &$e "o a$e reprezinta drepturile fundamentele si inalienabile ale omului care pot fi sau nu protejate total de legile n vigoare. 9n loc aparte, ca semnificatie, pentru psihologi l ocupa spre exemplu dreptul la4 egala justitie5 onestitate5 dezvoltarea unei intimitati adecvate5 autodeterminare5 libertate personala. Protejarea unor aspecte ale acestor drepturi pot implica practici care nu sunt continute sau controlate de catre legile n vigoare. /n plus drepturile morale nu se limiteaza la cele mentionate n aceasta definitie. '. D&s! &"&na ea reprezinta activitatea care prejudiciaza ori promoveaza prejudecati cu privire la persoane datorita culturii acestora, nationalitatii, etniei, culorii sau rasei, religiei, sexului sau orientarii sexuale, statutului marital, abilitatilor fizice sau intelectuale, vrstei, statutului socio-economic si oricaror alte preferinte, caracteristici personale, conditii sau statute. ). Ha tu& ea se/ua$a include una sau ambele situatii4 -i. 9tilizarea puterii ori autoritatii n ncercarea de a forta o persoana sa se angajeze sau sa tolereze activitati sexuale. Aici intra intimidarea sau fortarea pentru noncomplianta ori promisiunea unor compensatii sau recompense pentru complianta. -ii. Angajarea n mod deliberat si repetat n comentarii sexuale nesolicitate, anecdote, gesturi sau atingeri daca aceste comportamente sunt4 ofensatorii si nu sunt bine primite, creeaza un mediu de lucru ostil ori intimidant ori se asteapta sa fie daunator pentru client.

9. Ps&'o$o(&a ca disciplina presupune o aplicare stiintifica a metodelor, cunostintelor de psihologie, procedurilor si structurarilor folosite de psihologii n orientarea activitatii lor n relatia cu societatea, cu membrii acesteiai a unora fata de altii. 10. Relatia multipla.
3 relatie se considera a fi multipla si n cazul n care4 a. se exercita cel putin doua roluri profesionale n raporturile cu o persoana b. exista o relatie profesionala cu o persoana si cel putin o alta relatie cu o alta persoana dar care este ruda sau cunostinta apropiata a celei dinti. c. exista o cunostinta comuna si apropiata att psihologului ct si persoanei care beneficiaza de suportul psihologului. 0vitarea relatiilor multiple se face n spiritul respectarii principiilor prezentului Cod, pentru pastrarea

obiectivitatii, competentei si eficientei activitatilor desfasurate de psihologi. !!. E/#$oata ea !$&entu$u& - exploatarea necunoasterii, a lipsei de experienta sau a starii de slabiciune a persoanelor vulnerabile datorita starii psihice, pentru a le determina sa accepte servicii psihologice n conditii prejudiciabile pentru acestea.