China : Caract cadr nat : Asezare : Localizat n estul Asiei, pe rmul de vest al Oceanului Pacific, Republica Popular Chinez

are un
teritoriu de 9,6 milioane km, situndu-se pe locul trei n lume din acest punct de vedere, dup Rusia i Canada. Avnd o lungime a granielor de 22,800 km, China se nvecineaz cu Coreea la est, cu Mongolia la nord, cu Rusia n nord-est, cu Kazahstan, Kirghizstan i Tadjikistan la nord-vest, cu Afghanistan, Pakistan, India, Nepal, Sikkim i Bhutan la vest i sud-vest i cu Myanmar, Laos i Vietnam la sud. Apele Chinei se nvecineaz cu Republica Coreean, Japonia, Filipine, Brunei, Malaysia i Indonezia. Principalul rm al Chinei este delimitat la est i sud de mrile Bohai, Marea Galben, Marea Chinei de Est i Marea Chinei de Sud, cu o suprafa maritim total de 4,73 milioane km. Marea Bohai este marea continental a Chinei, n timp ce Marea Galben, Marea Chinei de Est i Marea Chinei de Sud sunt mri de ieire la Oceanul Pacific. Relief : China este o ar muntoas. Suprafaa regiunilor montane reprezint dou ptrimi din suprafaa

rii. Regiunile montane cuprind muni, dealuri i podiuri. Proporia fiecrei forme de relief din ntreaga ar este dup cum urmeaz: 33% muni, 26% posiduri, 12% cmpie i 10% dealuri. Relieful Chinei este rezultatul nlrii Podiului Qinhai-Tibet cea mai important aciune geologic din istoria Terrei de acum cteva milioane de ani. Privit de la nlime, relieful Chinei seamn cu un ir de trepte, care coboar de la vest la est. Prima treapt format ca urmare a ciocnirii nencetate a blocului indian cu cel euro-asiatic, care a dus la nlimea Podiul Qinhai-Tibet, cu o altitudine medie de peste 4000 m. este recunoscut drept Acoperiul Lumii. Piscul principal al Munilor Himalaya de pe acest podi are o nlime de 8848,13 m, fiind cel mai nalt pisc din lume. Urmeaz a doua treap format din Podiul Mongoliei Interioare, Podiul de Loess, Podiul Yungui, i Depresiunea Talimu, Depresiunea Zhungeer i Sichuan, cu o nlime medie cuprins ntre 1000-2000 m deasupra mrii. De la Munii Daxinganling, Taihangshan, Wushan, Xuefengshan, aflate la marginea acestei trepte, spre est pn la malul Pacificuui sunt aezate dinspre nord spre sud Cmpia de Nord-est, Cmpia de Nord, Cmpia Cursului Mijlociu i Inferior al Fluviului Yantzi, separate de coline i dealuri. Altitudinea de aici coboar pn la 500-1000 m, reprezentnd a treia treapt. Iar de aici spre est se ntind platforma continental i marea epicontinental, formnd ultima treapt a reliefului Chinei, cu o adncime a apei ce nu depete 200 m. Fluvii si rauri : Pe teritoriul Chinei se gsesc numeroase fluvii i ruri. Bazinul fiecruia dintre cele peste o mie de fluvii din China are o suprafa ce depete 1000 de kmp.. n China exist att fluvii interioare, ct i fluvii exterioare. Suprafaa fluviilor care se vars n ocean ocup 64% din suprafaa total a prii continentale a Chinei. Fluviile Yantzi, Galben, Heilongjiang, Zhujiang, Liaohe i Huaihe curg spre est, vrsndu-se n Oceanul Pacific. Fluviul Yaluzangpu din Tibet curge spre est pn n India, apoi spre sud, vrsndu-se n Oceanul Indian. Pe cursul acestui fluviu se afl cel mai mare defileu din lume Marea Vale Yaluzangpu, cu o lungime de 504,6 km i o adncime de 6.009 m. Fluviul Eerqisi din Regiunea Xinjianguygur curge spre nord i, trecnd grania rii, se vars n Oceanul ngheat de Nord. Suprafaa apelor interioare care se vars n lacuri continentale sau se pierd n deerturi i mlatini srate ocup 36% din suprafaa total a prii continentale a Chinei. Fluviul Yantzi este cel mai lung fluviu din China, avnd o lungime total de 6300 km, fiind al treilea mare fluviu din lume dup Nil, situat n Africa, i Amazon, din America de Sud. Cursul superior al Fluviului Yantzi trece printre muni i vi adnci, constituiind o bogat resurs hidrogafic. Fluviul Yantzi reprezint totodat principala arter de navigaie fluvial dintre est i vest, fiind supranumit Drumul de aur de pe ap, datorit bunelor condiii naturale ale albiei sale. Zona de pe cursul inferior al Fluviului Yantzi este o important zon agricol din China, datorit climatului umed i cald, cu precipitaii abundente i o mare fertilitate a pmntului.

Fluviul Galben este cel de-al doilea mare fluviu din China, cu o lungime total de 5464 km. Bazinul Fluviului Galben este bogat n puni i zcminte, fiind unul dintre locurile de obrie a civilizaiei Chinei antice. Fluviul Heilongjiang este un mare fluviu din nordul Chinei, cu o lungime total de 4350 km, dintre care 3101 km se afl pe teritoriul Chinei. Fluviul Zhujiang este un mare fluviu din sudul Chinei, cu o lungime total de 2214 km. Fluviul Talimu, din sudul Regiunii Xinjiang-uygure, este cel mai lung fluviu interior din China, cu o lungime total de 2179 km. n afar de apele naturale, n China se mai afl i un renumit curs de ap artificial Marele Canal care traverseaz China din nord pn n sud. Acesta a fost spat n secolul 5 .e.n., pornind din nord de la Beijing i terminndu-se n sud la Hangzhou, reedina provinciei Zhejiang, legnd cele cinci mari bazine hidrografice ale Fluviilor Haihe, Galben, Huaihe, Yantzi i Qiantangjiang, avnd o lungime total de 1801 km, fiind totodat cel mai vechi i cel mai lung canal din lume. Vegetatie : In zonele muntoase se gasesc paduri de conifere si de foioase. Ele ocupa in total 1/5 din suprafata tarii. In sud-estul tarii , se gasesc paduri subtropicale 8 cu bambus, arbore de camfor, cedru, chiparos ). Spre nord, vegetatia este saraca, desertica. Caracteristici geodemografice In 1950, populatia Chinei a fost de numai 563 milioane. Populatia a crescut dramatic prin urmatoarele decenii la un miliard de la Inceputul anilor 1980. Tinand seama de nivelul foarte scazut al dezvoltarii economice, aceasta explozie demografica constituie ea insasi un veritabil obstacol in calea dezvoltarii si mai ales a cresterii nivelului de trai. China trebuie sa tina seama de proportiile dintre populatia sa, volumul resurselor material, dar mai ales de venitul national si capacitatea de acumulare in vederea cresterii economice. Desi aceasta economie a facut progrese substantiale in industrie si agricultura, cresterea excesiva a populatiei o situeaza inca la un decalaj de cel putin 1:50 fata de Statele Unite ale Americii si respective de 1:30 in ceea ce priveste venitul national pe locuitor.

Structura rasiala. Link : http://www.scrigroup.com/geografie/Structura-populatiei41293.php Religia : n China exist multe religii. Principalele religii ale chinezilor snt budismul, taoismul, islamismul i cretinismul. Potrivit unor date statistice pariale, n China sunt peste 100 de milioane de credincioi i 85.000 de locauri de cult, de circa 300.000 preoi i cadre religioase, peste 3000 de grupri religioase i 74 de seminare i institute teologice. Caracteristicile asezarilor rurale si urbane : Scz nu am gasit nimic relevant

Japonia : 1. 1.1 Arhipelagul Japonez se ntinde n partea de est a continentului asiatic, de la tropice, n sud, pn n zona subpolar, n nord. Acest arhipelag este format din peste 4.000 de insule. O privire de ansamblu pe harta regiunii distinge patru insule mari i o puzderie de alte insulie grupate sau izolate ntre ele; cele mici aflate n preajma celor mari sau la distan, n imensitatea de ape a Pacificului, dintre care 500 fiind locuite. Insulele mari, pornind de la nord la sud, sunt: Hokkaido, Honshu, Shikoku i Kyushu. Honshu, dup vechea denumire politico-administrativ Honcho, pe lng c este cea mai ntins ca suprafa, este i cea mai important insul pentru c acolo sunt situate cele mai mari i mai semnificative orae ale Japoniei: Tokyo, Yokohama, Osaka, Kobe i Kyoto.Oraul Osaka este supranumit "Veneia Japoniei" 1.2 Relieful Japoniei In cadrul Japoniei putem regasi mai multe insule, printre care insulele Ryukyu, Shikoku, Hokkaido si nu in ultimul rand Honshu. Acestea sunt cele mai importante, dar si cele mai dezvoltate insule din Japonia. In cadrul unui procent de 85%, relieful dominant pe insule este cel muntos. Pe baza profilului morfologic de ansamblu, deosebim trei trepte diverse ale reliefului: Campii litorale, care au o suprafata mlastinoasa, campii fluviatile si piemontane Regiuni deluroase si montane, care au altitudini intre 500-3000m Regiuni muntoase, care depasesc altitudinile de 3000m. Cel mai inalt punct din japonia este muntele Fuji, cu o altitudine de 3.776 m, care in prezent este un vulcan stins, dar si mandria japonezilor. Datorita faptului ca activitatile tectonice sunt extrem de intense, in Japonia relieful vulcanic apare foarte des. Datorita imbinarilor placilor tectonice, crusta pamantului este destul de instabila, astfel nu este de mirare, ca numarul vulcanilor este atat de mare pe acest teritoriu a Pamantului. In cadrul arhipelagului Japonez regasim circa 245 de vulcani in total, dintre care in prezent 86 sunt inca activi. Campiile litorale si golfurile pot fi regasite intr-un numar mai mare de la paralela orasului Tokyo. Pe acest teritoriu pot fi regasiti golfurile, precum golful Rebun si Rishiri. In sudul Tokyo, taramul jos este mai asociat, astfel aici apar taramurile mlastinoase si lagunare. In partea de nord, pe laturile de sud si est, pe insula Hokkaido, poate fi regasit campia Tokachi, care s-a dezvoltat pe tarmul raului, acesta fiind astfel o campie fluvio-marina. Tot in aceasta parte a tarii putem regasi campia Kushiro, care dispune de o forma triunghiulara, cu lacuri precum Furen. Campia Ishikari are altitudinile situate sub 200 de m. Relieful muntos in Japonia poate fi regasit in partea care strabate insula de la nord spre sud. Altitudinile de pe insula Hokkaido depasesc 2000 m. Altitudinile culmilor care diverg din acest ax, nu depasesc 1500m. Izvoarele termale pot fi regasite de asemenea intr-un numar extrem de mare in Japonia. In orasul Beppu numarul acestora ajunge la 3.000 de izvoare termale, care in total, pe secunda au o productie de 420 galoane de apa fierbinte. Dimensiunile si culoarea acestora sunt diferiti, astfel izvoarele termale au fost impartite in noua grupe separate, fiecare primind numele dupa o trasatura specifica. 1.3 Muntii Japoniei sunt binecuvntati cu multe ruri. Majoritatea rurilor Japoniei sunt repezi, apele lor ajungnd oceanul nu dupa mult timp dupa ce au parasit vaile si bazinele muntilor. Un exemplu de ru abrupt este Kurobe, care se varsa n Marea Japoniei, dupa ce pluteste numai 83 de kilometri de la sursa sa, n Alpii Japoniei, la o altitudine de 2.900 m Rul cel mai lung al Japoniei este Shinano, care pluteste 367 km de la muntii din regiunea Chubu prin Prefectura Niigata spre Marea Japoniei.

Al doilea n lungime este Tone, care pluteste prin Cmpia Kanto spre Oc. Pacific, si al treilea n lungime este Ishikari, n Hokkaido, la 268 km. Multitudinea de ruri care izvorasc din munti nseamna mult pentru topografia Japoniei, deoarece creeaza mici si mari vai si bazine pentru pescuit, nainte de varsare formnd delte. Multe dintre cmpiile tarii sunt mici. Cea mai mare fiind Cmpia Kanto, care include parti din prefecturile Tochigi, Ibaraki, Gunma, Saitama, Chiba, Tokyo si Kanagawa. Alte regiuni largi si joase sunt Cmpia Echigo (Prefectura Niigata), Cmpia Ishikari (Hokkaido) si Cmpia Nobi (Prefecturile Aichi si Gifu). 1.4 Vegetatia : Vegetaia se ncadreaz n subregiunea floristic chino-japonez. Caracteristic pentru aceasta zon sunt pdurile temperate umede i cele umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin pduri de conifere, de foioase etc, iar cele subtropicale prin magnolii, bambui, liane, etc. Aproximativ 66% din suprafaa Japoniei este acoperit de pduri. 2. n octombrie 2010 populaia Japoniei era de 128.057.352 persoane, a zecea ar din lume din punct de vedere al numrului populaiei.[1] Japonia este cunoscut pentru omogenitatea etnic i lingvistic a populaiei sale, precum i pentru legile stricte de imigraie. Japonia este o societate urban (doar cca. 5% din populaie fiind agricultori) concentrat n cteva enclave de-a lungul Oceanului Pacific, zona metropolitan Tokio-Yokohama (populaie: 35 milioane) fiind cel mai mare ora din lume.
Limbi[modificare | modificare surs]

Societatea japonez, compus n majoritate din rasa Yamato, este omogen, cu mici populaii de coreeni (cca. 0,6 mil.),chinezi/taiwanezi (0,5 mil.), brazilieni (0,3 mil.), filipinezi (0,25 mil.) etc. Exist i populaii indigene (ainii i populaia Insulelor Ryukyu), i minoritatea social burakuminii. Cetenia japonez se d conform jus sanguinis, iar minoriti care nu mai vorbesc limba rii de origine, cu toate c ntrunesc condiiile pentru naturalizare japonez, deseori continu s fie rezideni n Japonia fr a cere cetenia japonez. Totui, cca. 10.000 de coreeni i iau cetenia japonez anual.[2]
Natalitatea

Natalitatea este de 7,65 .[3]

Densitatea populaiei

Conform unui raport al Naiunilor Unite din 2005, densitatea populaiei era de 339 persoane/km, ceea ce face ca Japonia s fie pe locul 32 n lume. ntre 1955 i 1989 preul terenurilor a crescut n cele 6 orae majore cu 15.000% (12% pe an).
mbtrnirea populaiei

n 1989 11,6% din populaie era de peste 65 de ani, dar s-a calculat c aceast cifr va fi cca. 40% n 2055[4]. Aceast mbtrnire a populaiei va avea loc datorit natalitii sczute combinat cu mortalitate sczut.
Migraia

n timpul expansiunii economice din anii 1950 i 1960, multe familii s-au mutat la ora, unde era mai uor de gsit lucru sau mai bune posibiliti de colarizare, ceea ce a dus la urbanizarea centrelor des populate n prezent (2009). n anii 1980 a avut loc o migraie invers, dar de mai mic amploare, unele familii prsind zonele supraaglomerate metropolitane stabilinduse n suburbii. n 1988, de exemplu, 500.000 de persoane s-au mutat din Tokio n alte localiti.[5]. n anii 1990 peste 600.000 de japonezi locuiau peste hotare, iar din 1880 peste un milion de japonezi au emigrat, n special n Statele Unite ale Americii i n Brazilia.[6]