1.

Principiul legalitii dreptului penal: -principiul legalitati presupune ca determinarea infractiunilor si a pedepselopr sa se faca printr-o lege scrisa,fiind exclus categoric dreptul cutumiar in acest domeniu.Este considerat in doctrina penala romana ca unul dintre principiile fundamentale ale dreptului penal. 2. Principiul umanismului dreptului penal: -in materia dreptului penal,principiul umanitar actioneaza intr-un dublu sens: -protectia pe care dreptul penal trebuie sa o asigure persoanei fizice,incriminand faptele ce sunt indreptate impotriva vietii,integritatii corporale,sanatatii,libertatii si demnitatii persoanei ,dar si alte categorii de fapte care pot afecta interesele omului ,cum ar fi :infractiunile contra avutului particular ,contra familiei,contra sanatatii publice etc. -principiul umanitar ai vizeaza pe cei care au incalcat legea penala,constrangerea penala avand un caracter uman, respectandu-se drepturile infractorului la asistenta juridica,asistenta medicala,demnitatea acestuia. 3. Principiul personalitii rspunderii penale: -potrivit acestui principiu,pot fi trase la raspundere penala numai persoanele care au savarsit o infractiune si care sunt vinovate de aceasta.Raspunderea penala nu poate fi transferata niciodata altei persoane. 4. Izvoarele dreptului penal: -Constitutia Romaniei; -Tratatele si conventiile internationale; -Legile penale ; -Jurisprudenta; -Ordonanta de Urgenta; 5. Ce sunt normele penale generale si normele penale speciale? -Normele penale generale ,stabilind reguli cu valoare de principii au o structura asemanatoare tuturor celorlalte norme juridice care apartin altor ramuri de drept ,si anume:ipoteza,dispozitie si sanctiune. -Normele penale speciale,prezinta insa unele particularitati in structura lor,care deriva din faptul ca ele sunt norme incriminatorii. 6. Principiul teritorialittii legii penale. -legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei. 7. Principiul personalittii legii penale. -legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un ceatean roman sau de o persoana fara cetatenie care are domiciliul in tara sau daca nu are nicio cetatenie, are domiciliul in tara. 8. Principiul realittii legii penale. -legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie ,contra statului roman ,contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane. 9. Principiul universalitii legii penale. -legea penala romana se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in art.10,savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie,care se afla se bunavoie pe teritoriul Romaniei. 10. Condiiile n care se poate acorda sau solicita extradarea: -sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant sau de catre un cetatean al acestui stat ori prin fapta savarsita sa fie lezate interesele acelui stat. -fapta sa fie considerata infractiune in legislatia ambelor state; -infractiunea trebuie sa prezinte o anumita gravitate; -persoana a carui extradare se cere sa fie cetatean strain. -infractorul sa se gaseasca pe teritoriul statului solicitat. 11. Categorii de persoane care nu pot fi extradate. -cetatenii romani; -persoanele carora li s-a acorda dreptul de azil in Romania. -persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de jurisdictie. -persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca partii,martori sau experti in fata unei autoritati juridice romane solicitante. 12. Principiul activitatii legii penale. -potrivit acestui principiu,legea penala este activa,aplicandu-se numai infractiunilor savarsite in timpul cat se afla in vigoare.

13. Principiul neretroactivitatii legii penale. -legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche,daca nu mai sunt prevazute de legea noua.Legea penala este neretroactiva,ea neputandu-se aplica decat faptelor savarsite din momentul intrarii in viguare a legii. 14. Principiul retroactivitii legii penale. -prin retroactivitatea legii penale se intelege aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor acesteia unor fapte comise inainte de intrarea in viguare a legii respective. 15. Principiul ultraactivitatii legii penale. -alaturi de retroactivitatea legii penale ,ca exceptie de la principiul activitatii legii penale este si ultraactivitatea legii penale.Se spune ca legea veche mai favorabila devine ultraactiva ,la fel legea penala temporara ar fi ultraactiva. 16. Principiul aplicrii legii penale mai favorabile. -regula aplicarii legii penale mai favorabile isi gaseste temei in doua dintre principiile fundamentale ale dreptului penal:principiul legalitatii pedepsei si principiul egalitatii in fata legii penale. 17. Definiia infraciunii i importana definirii legale a acesteia. -infractiunea ,in sensul ei cel mai larg,reprezinta un act de conduita exterioara al omului,care din cauza vatamarii unei anumite valori sociale este supus sanctiunii penale. -fenomenul infractiunii,care imbraca aspectele de a fi:material,uman,moral,politic si juridic. 18. Trsturile eseniale ale infraciunii. -fapt care prezint pericol social -fapt svrit cu vinovie -fapt prevzut de legea penal. 19. Noiunea de pericol social. - trstura esenial a infraciunii este aceea de a fi o fapt care prezint pericol social. Aceast trstur esenial a infraciunii relev aspectul material i social al infraciunii. 20. Elementele pericolului social. -Pericolul social al infraciunii este apreciat de legiuitor n funcie de valoarea social creia i se aduce atingere, de dinamica faptelor oferit de statistica penal, de mprejurrile n care se svresc faptele, de persoana infractorului. 21. Pericolul social - forme. -generic sau abstract i concret. 22. Definiia vinoviei. -atitudinea psihica a persoanei care,savarsind cu vointa neconstransa o fapta ce prezinta pericol social,a avut,in momentul executarii,reprezentarea faptei si a urmarilor socialmente periculoase ale acesteia sau,desi nu a avut reprezentarea faptei si a urmarilor ,a avut posibilitatea reala ,subiectiva a acestei reprezentari. 23. Formele vinoviei n dreptul penal. -intentia si culpa; -praeterintentia. 24. Intenia i modalitile sale. -infractiunea este savarsita cu intentie atunci cand infractorul: prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte sau prevede, si desi nu il urmareste ,acepta posibilitatea producerii lui. 25. Intenia direct. -se caracterizeaza prin aceea ca infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte. 26. Intenia indirect. -se caracterizeaza prin prevederea urmarilor periculoase ale faptei comise de infractor,neurmarirea lor,insa acceptarea posibilitatii survenirii acestora. 27. Culpa i modalitile acesteia. -o fapta este savarsita din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale ,dar nu-l accepta,socotind fara temei ca el se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale ,desi trebuia si putea sa-l prevada. -modalitatile culpei sunt:culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta.

28. Culpa cu prevedere sau uurina. -consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale,pe care nu le accepta ,socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce. 29. Culpa simpl (neglijena). -consta in pozitia psihica a persoanei care n-a prevazut urmarile periculoase ale faptei sale,desi din toate imprejurarile cauzei si pe baza capacitatii sale trebuia si putea sa le prevada. 30. Praeterintenia (intenia depit). -exista intentie depasita cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionata ,produce un rezultat mai grav ,care se datoreaza culpei faptuitorului. 31. Clasificarea coninuturilor de infraciune. -dupa criteriul structurii:continutul juridic si continutul constitutiv. -dupa criteriul variantelor:continuturi simple si continuturi complexe. -dupa criteriul formelor:continuturi trunchiate sau atipice. 32. Obiectul infraciunii: noiune i forme. -obiectul infractiunii ca fiind valoarea sociala si relatia sociala formata in jurul si datorita acestei valori,care sunt vatamate,lezate sau puse in pericol prin savarsirea faptei socialmenete periculoasa. -forme:a)obiectul juridic generic sau de grup; b)obiectul juridic special; c)obiectul juridic complex; d)obiectul material. 33. Obiectul juridic generic sau de grup. -este format din grupul,manuchiul de valori sociale de aceeasi natura aparate prin normele penale. 34. Obiectul juridic special. -este valoarea sociala concreta careia i se aduce atingere prin infractiune. 35. Obiectul material. -format din bunul,lucrul sau valoarea impotriva carora se indrepta actiunea-inactiunea incriminata si asupra carora se rasfrang urmarile provocate,aducandu-se astfel atingere relatiilor sociale ocrotite de norma de drept penal. 36. Subiecii infraciunii: noiune i clasificare. -subiectii infractiuni sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni,fie prin comiterea actului de executare ,fie prin suportarea consecintelor,a raului cauzat prin savarsirea acesteia. -subiectul pasiv si subiectul activ al infractiuniii. 37. Subiectul activ al infraciunii: noiune i condiii. -este persoana fizica sau juridica care savarseste o infractiune si care este chemata la raspunderea penala. -conditii:a)fapta sa fie comisa de o persoana fizica ce are aptitudinea de a angaja penal persoana juridica; b)fapta sa fie imputabila persoanei juridice; c)fapta sa fie comisa cu forma de vinovatie solicitata de norma de incriminare. 38. Subiectul pasiv al infraciunii: noiune i condiii. -este persoana vatamata penal ,adica cea care sufera sau asupra careia se rasfrange nemijlocit urmarea materiala ori starea depericol creata prin savarsirea infractiunii. -ca o conditie se cere ca persoana fizica sau juridica ,pentru a fi subiect pasiv al infractiunii,sa fie titulara valorii sociale ocrotite penal. 39. Latura obiectiv a infraciunii: noiune i structur . -prin latura obiectiva a infractiunii se intelege activitatea persoanei fizice care prin urmarile ei periculoase vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal. -structura :elementul material,urmarea periculoasa ,legatura de cauzalitate si unele conditii de loc,timp,mod,si imprejurari. 40. Elementul material al infraciunii. -este componenta principala a laturii obiective a infractiunii si consta in actul material savarsit,actul de conduita uman interzis de legea penala.El poate sa apara fie sub forma actiunii,fie sub cea a inactiunii. 41. Legtura de cauzalitate. -putem defini raportul de cauzalitate ca fiind legatura de la cauza la efect intre actiunea sau inactiunea

voluntara,constienta ,a infractorului si rezultatul socialmente periculos produs. 42. Latura subiectiv: noiune i structur. -latura subiectiva a continutului orcarei infractiuni consta in totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea psihica a faptuitorului,sub raportul constiintei si vointei sale ,fata de materialitatea faptei savarsite pentru ca acea fapta sa constituie infractiune. -structura:mobil si scop. 43. Vinovia ca element al laturii subiective. -ca element al laturii subiective,vinovatia va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege. 44. Mobilul ca element al laturii subiective. -mobilul infractiunii este definit ca fiind motivul,impulsului interior care determina hotararea infractionala si,deci,implicit comiterea infractiunii. 45. Actele pregtitoare (preparatorii). -sunt acte care constau in procurarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de savarsire a infractiunii ori in crearea conditiilor favorabile in vederea comiterii acestei. 46. Modalitile actelor pregtitoare. -procurarea licita sau ilicita de instrumente ce urmeaza sa fie folosite la comiterea faptei. -confectionarea,modificarea ori adaptarea instrumentelor,mecanismelor sau dispozitivelor ce vor folosi la comiterea faptei. -culegerea de informatii,date privind locul si timpul savarsirii infractiunii ori despre victima. 47. Condiiile actelor pregtitoare. -sa aiba o existenta obiectiva,sa se materializeze intr-o manifestare capabila sa creeze conditii favorabile executarii actiunii ilicite. -activitatea de pregatire sa se efectueze cu intentie. -activitatea efectuata sa nu faca parte din elementul material al infractiunii proiectate sau sa nu constituie un inceput de executare a acesteia. 48. Caracteristicile actelor pregtitoare. -ele pot fi delimitate in timp si spatiu; -ele nu pun in pericol direct valorile sociale ocrotite de legea penala. 49. Incriminarea actelor pregtitoare. -in privinta incriminari se cunosc doua teze principale: a)a neincriminarii actelor pregatitoare; b)promoveza teza incriminarii limitate ori nelimitate ale actelor pregatitoare. 50. Tentativa - noiune i condiii. -tentativa este acea forma a infractiunii care consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi infractiunea,executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul. -conditii:a).sa existe intentia faptuitorului de a savarsi o infractiune determinata; b).punerea in executare a intentiei infractionale; c).actiunea de savarsire a faptei sa fie intrerupta sau sa nu-si produca efectul din motive independente de vointa faptuitorului 51. Condiiile preexistente ale tentativei. -sa existe intentia faptuitorului de a savarsi o infractiune determinata; -punerea in executare a intentiei infractionale; -actiunea de savarsire a faptei sa fie intrerupta sau sa nu-si produca efectul din motive independente de vointa faptuitorului. 52. Coninutul constitutiv al tentativei -obiectul tentativei; -subiectul tentativei; -latura obiectiva; -latura subiectiva; 53. Infraciunile la care tentativa nu este posibil. -infractiunile omisive;

-infractiunile din culpa; -infractiunile praeterintentionate; -infractiuni de obicei; -infractiunile de imediata consumare. 54. Modalitile tentativei reglementate de Codul Penal. -tentativa intrerupta(nedeterminata) -tentativa perfecta s-au fara efect. 55. Infraciunea fapt consumat. -infractiunea se considera savarsita in forma consumata atunci cand activitatea infractionala a dus la producerea rezultatului infractional urmarit si prezinta toate conditiile cerute de lege pentru existenta infractiunii in configuratia tipica a acesteia. -infractiunile se consuma in general ,in doua moduri,dupa cum acestea sunt de pericol (formale) ori de rezultat. 56. Infraciunea fapt epuizat. -momentul final al producerii rezultatului socialmente periculos. Categori de infractiunii:-infractiuniile continue,continuate ,de obicei si progresive. 57. Cauzele generale de nepedepsire. -desistarea si impiedicarea producerii rezultatului. 58. Desistarea. -consta in renuntarea de bunavoie a faptuitorului de a duce pana la capat executarea inceputa,desi exista posibilitatea reala de a continua ,iar faptuitorul este constient de aceasta. 59. mpiedicarea producerii rezultatului. -consta intr-o actiune a faptuitorului care,dupa terminarea executarii infractiunii,actioneaza pentru inlaturarea producerii rezultatului periculos.

60. Noiunea de unitate de infraciune. -exista unitate de infractiune in cazul in care fapta sau activitatea desfasurata, corespunde continutului unei singure infractiuni,iar pluralitatea de infractiuni,atunci cand in fapta ori activitatea savarsita se stabilesc continuturile a doua sau mai multe infractiuni. 61. Felurile unitii de infraciune. -unitatea naturala si unitate legala. 62. Infraciunea simpl. -se caracterizeaza printr-o singura actiune sau inactiune,care nu trebuie sa dureze in timp pentru realizarea tipului respectiv de infractiune. 63. Infraciunea continu. -se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii ce constituie element material al laturii obiective,dupa consumare,pana la interventia unei forte contrare. 64. Infraciunea deviat. -desemneaza infractiunea savarsita prin devierea activitatii de la obiectul sau personal impotriva carora era indreptata,datorita greselii faptuitorului,la alt obiect sau persoana ,pe de o parte,sau prin indreptarea actiunii-din eraore a faptuitorului-asupra altei persoane,ori a altui obiect decat acela pe care faptuitorul vrea sa-l vatame,pe de alta parte. 65. Infraciunea continuat noiune i condiii de existen. -infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp.dar in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv,actiuni sau inactiuni care prezinta,fiecare in parte,continutul aceleiasi infractiuni. -conditiile infractiuni continuate:a)existenta unei pluraritati de actiuni sau inactiuni savarsite la intervale diferite de timp; b).actiunile sau inactiunile sa prezinte fiecare in parte continutul aceleasi infractiuni. c).actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceias persoana. d.)unitatea subiectului pasiv. 66. Importana stabilirii caracterului continuat al unei infraciuni. -stabilirea momentului final al executarii infractiuni continuate,a datei cand se considera savarsita aceasta infractiune

prezinta un deosebit interes . 67. Tratamentul penal al infraciunii continuate. -lgea prevede posibilitatea aplicarii unei pedepse mai sevre in cazul infractiunii continuate ,chiar in lipsa unor circumstante atenuante. 68. Infraciunea complex noiune i forme. -infractiunea este complexa cand in continutul ei intra,ca element sau ca circumstanta agravanta,o actiune sau inactiune care constiutuie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala. 69. Formele infraciunii complexe. -infractiunea complexa tip sau simpla si infractiunea complexa agravata. 70. Efectele juridice ale infraciunii complexe. -infractiunile reunite nu produc efecte efecte separate.Infractiunile reunite nu pot cadea separat sub incidenta unor eventuale acte de clementa,ca amnistia sau gratierea. 71. Infraciunea de obicei noiune i consecine juridice. -o forma a unitatiinaturale de infractiune care consta in repetarea faptei incriminate de un numar de ori atat de mare incat sa releve o obisnuita a faptuitorului,o indeletnicire a acestuia in asa fel incat sa se atribuie ansamblul de actiuni pericolul socialspecific infractiunii. 72. Criterii de clasificare ale cauzelor care nltur caracterul penal al faptei. -in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material ,direct ,imediat si injustindreptat impotriva sa. 73. Condiiile atacului n cazul legitimei aprri. -sa existe un act de atac; -atacul sa fie material; -atacul sa fie direct; -atacul sa fie imediat -atacul sa fie injust; -atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. 74. Condiiile aprrii n cazul legitimei aprri. -actiunea de aparare sa se materializeze printr-o fapta prevazuta de lege; -actiunea de aparare sa fie necesara pentru respingerea adversarului. -apararea sa se desfasoare in limitele proportionalitatii atacului; 75. Condiii privitoare la pericol n cazul strii de necesitate. -intamplarea care face sa se iveasca pericolul poate fi datorata unei scuze fortuite; -sa existe un pericol iminent; -pericolul trebuie sa ameninte viata . -pericolul trebuie sa fie inevitabil; 76. Condiiile aciunii de salvare n cazul strii de necesitate. -actiunea sa fie necesara pentru salvarea de la pericol; -prin savarsirea actiunii de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave; -fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul. 77. Constrngerea fizic cauz care nltur caracterul penal al faptei. -exista atunci cand o persoana este silita,obligata de o energie fizica externa ,careia nu-i poate opune rezistenta,sa savarseasca o fata prevazuta de legea penala. 78. Constrngerea moral cauz care nltur caracterul penal al faptei. -cunoscuta si ca amenintarea,consta in executarea unei presiuni pe care o persoana o prealizeaza prin orce mijloace asupra psihicului altei persoane ,care sa nu-si mai poata dirija liber vointa si savarseste o fapta prevazuta de legea penala. 79. Cazul fortuit cauz care nltur caracterul penal al faptei. -nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala al carei,rezultat e consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazut.

80. Iresponsabilitatea cauz care nltur caracterul penal al faptei. -nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care,in momentul comiterii acesteia,nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze,fie din cauza unei boli psihice ,fie din alte cauze. 81. Beia cauz care nltur caracterul penal al faptei. -nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care,in momentul comiterii acesteia,nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze,din cauza intoxicatiei involuntare cu alcool sau cu alte substante psihoactive. 82. Minoritatea fptuitorului cauz care nltur caracterul penal al faptei. -nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de un minor,care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal. 83. Eroarea de fapt cauz care nltur caracterul penal al faptei. -nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care,in momentul comiterii acesteia,nu cunostea existenta unei stari,situatii ori imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. 84. nlturarea caracterului penal al faptei prevzut de legea penal care nu prezint gradul concret de pericol social. -eroarea de fapt; -eroare de drept. 85. Condiiile n care fapta prevzut de legea penal nu prezint pericolul. -faptuitorul sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala; -faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unei stari sau sa fi cunoscut gresit; -eroarea sa existe in momentul savarsirii faptei. 86. Criterii de apreciere a gradului de pericol social. -daca privesti o imprejurare,situatie ori stare de care depinde caracterul penal al faptei,fapta nu constituie infractiune. 87. Noiunea de pedeaps i caracterele acesteia. -pedeapsa este o masura de constrangere si ,in acelas timp,caun mijloc de reeducare a celui condamnat.Pedeapsa are :dublu caracter,unul coercitivsi altul corectiv. 88. Funciile pedepsei. -functia de constrangere sau represiune; -functia de reeducare; -functia de exemplaritate; -functia de eliminare. 89. Clasificarea pedepselor. -dupa obiectul al caruia poarta; -dupa grvitatea lor; -dupa caracterul lor; -dupa importanta si rolul lor. 90. Pedepsele aplicate persoanelor fizice. -pedepsele principale sunt acelea care pot fi aplicate singure pentru faptele penale savarsite. (detentiunea pe viata,inchisoarea,amenda) 91. Pedepsele aplicate persoanelor juridice. -amenda constituie solutia optima. 92. Pedeapsa nchisorii. -consta in izolarea de societate a celui condamnat prin incarcerarea acestuia. 93. Deteniunea pe via. -pentru infractiunile cele mai grave:omor calificat,contra securitati nationale,infractiuni militare. 94. Amenda penal. -o pedeapsa cu caracter pecuniar,care consta intr-o suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca in contul statului.

95. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice. -pe langa amenda se pot aplica si una sau mai multe pedepse complementare. 96. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice. -sunt intodeauna alaturate pedepsei principale,pe care o completeaza.ele se aplica de instanta. 97. Care este legea aplicabil unei infraciuni de omor comis pe o nav comercial panamez staionat n portul Constana, de un marinar grec asupra unui marinar ucrainian? Motivai -legea penala in spatiu.jurisdictia penala a Romaniei nu se va exercita la bordul unei nave straine.conform Legi nr.17/1990. 98. Care este legea aplicabil unei infraciuni de tentativ de omor svrit de o persoan fr cetenie, n afara teritoriului Romniei, asupra unui cetean romn? Motivai -legea penala romana.legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii se catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie,contra statului roman,contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane. 99. Care este legea aplicabil unei infraciuni svrite n strintate, mpotriva unei persoane fr cetenie, cu domiciliul n Romnia, de ctre un cetean al unui ter stat, n condiiile n care rezultatul infraciunii se produce n Romnia? Motivai -legea penala romana.deoarece fapta a inceput in strainatate si rezultatul s-a produs in tara ,sunt de acord ca infractorul sa fie pedepsit in tara ca si cum intreaga infractiune ar fi fost savarsita in tara. 100. Care este legea aplicabil unei infraciuni de omor svrit de un marinar cetean romn asupra unui alt marinar romn, ambii aflai pe o nav sub pavilion greceasc ntr-un port Olandez? Motivai -legea penala romana.infractiunea este considerata a fi savarsita pe teritoriul tarii noastre si ,in consecinta,se aplica legea penala romana,potrivit principiului teritorialitatii. 101. Ataatului statului X la Bucureti, dup ncheierea misiunii sale n Romnia, n drum spre grani, la volanul autoturismului su, produce un accident de circulaie din care a rezultat vtmarea grav a unui cetean romn. Care este legea aplicabil? Motivai. -legea penala romana.legea penala romana se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii,neavand nicio relevanta calitatea faptuitorului :cetatean roman sau strain. 102. Fptuitorul a ndreptat arma la vntoare n direcia animalului vnat, dar ntr-o direcie apropiat se afla un alt vntor pe care l-a mpucat mortal, dei fptuitorul a considerat c el este un bun ochitor, lucru real de altfel. Care este forma de vinovie ce va fi reinut? Motivai. -culpa cu prevedere sau usurinta.prevede rezultatul urmarilor periculose ,pe care nu le acepta ,socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce.increderea in indemanarea lui in momentul hotararilor ori in forta sa fizica fac posibile aceste lucruri. 103. Fptuitorul refuz s opreasc la semnalul organului de poliie care nu poate s se fereasc la timp i-l ia pe acesta pe capota mainii. Dup cca 200 de metri poliistul nu se mai poate ine de tergtorul de parbriz i, n urma manevrelor violente ale fptuitorului, cade i decedeaz n scurt timp ca urmare a lovirii de acostamentul oselei. Ce form de vinovie se va reine n sarcina fptuitorului? Motivai. -praeterintentia.exista intentie depasita,si produce un rezultat mult mai grav,care se datoreaza culpei faptuitorului. 104. Autorul, care dorea s ucid o persoan care era n lift, prin provocarea prbuirii liftului, ucide cu aceast ocazie i alt persoan despre care tia c este n lift cu cel urmtit, dar pe care nu dorea s o omoare. Ce form de vinovie se va reine n sarcina fptuitorului n raport cu cele dou victime? Motivai. --praeterintentia.exista intentie depasita,si produce un rezultat mult mai grav. 105. Fptuitorul, care voia s se rzbune pe fosta concubin, despre care tia c se afl ntr-o ncpere cu actualul so, arunc pe fereastr o sticl cu benzin,

cei doi decednd. Ce form de vinovie se va reine n sarcina fptuitorului? Motivai. -intentie directa.infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte. 106. Fptuitorul, n intenia de a tlhri victima, o lovete n zona capului dup care i sustrage banii din buzunar. n urma loviturii primite victima decedeaz dup 2 zile la spital. Ce form de vinovie se va reine n sarcina fptuitorului? Motivai. -culpa cu prevedere sau usurinta.prevede urmarile periculose ,dar nu le accepta ,socotind ca ele nu se vor produce. 107. n faa unei discoteci, o persoan aplic o lovitur peste fa unei alte persoane, cu care se certase anterior, acesta se dezechilibreaz i cade lovindu-se de o bordur. Ulterior, a doua zi internat la spital deecedeaz ca urmare unui traumatism craniu-cerebral. Ce form de vinovie se va reine n sarcina fptuitorului? Motivai. -culpa simpla sau neglijenta.n-a prevazut urmarile desi din toate imprejurarile cauzei trebuia si putea sa le prevada. 108. Victima, despre care se cunotea c este o persoan deosebit de violent s-a narmat cu o eav metalic i din curtea sa s-a ndreptat spre gardul despritor al celor dou proprieti, iar la gard, fptuitorul a lovit-o cu un cuit provocndu-i decesul. Se poate reine legitima aprare n acest caz? Motivai. ; -nu.aparare trebuia sa se desfasoare prin mijloace mai usoarre ,mai putin violente.

109. Inculpatul este atacat cu o coas de victim. Inculpatul a prins coasa i n timp ce se luptau pentru a i-o smulge unul altuia, victima este rnit grav. Se poate reine legitima aprare n acest caz? Motivai. -da.este in legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material,direct,imediat si injust,indreptat inpotriva sa. 110. Fptuitorul a ptruns n casa vecin cu a sa, prin spargerea geamului i distrugerea unei ui i unor ncuietori, salvnd astfel bunuri importante din interior de la un incendiu provocat intenionat de o alt persoan n scop de rzbunare. Se poate reine starea de necesitate n ceea ce privete infraciunea de distrugere de bunuri? Motivai. -nu.actiunea de distrugere era necesara pentru salvarea de la pericol a valorilor mentionate ,in sensul ca era singura calede salvare in situatia de drept data. 111. Fptuitorul este determinat printr-o ameninare telefonic s semneze un act fals, ameninarea privind o posibil vtmare a integritii sale corporale ntr-un viitor apropit. Pentru falsificarea documentului se poate reine vreo cauz care nltur rspunderea penal? Motivai -nu.deoarece asupra faptuitorului s-a produs o temere puternica,care ai constrange sa actioneze in modul dorit de cel care al ameninta. 112. Inculpatul, conducnd un autoturism pe drumurile publice a produs un accident mortal de circulaie n urma cedrii unui furtun de la sistemul de frnare i rsturnarea mainii n an. Maina cu o vechime de 6 ani nu fusese niciodat verificat tehnic. Se poate reine cazul fortuit n acest caz? Motivai. da.inculpatul,trebuia sa prevada rezultatul produs si sa intervina din timp asupra stari masini. 113. Conductorul aut, datorit unui lein la volan produce un accident de circulaie soldat cu avarierea grav a dou maini. Se poate reine cazul fortuit n acest caz? Motivai. nu.doarece aceasta nu putea sa fie prevazuta din timp. 114. Fptuitorul svrete fapta n condiiile n care, a fost deosebit de puternic tulburat de comportamentul victimei prin actele i expresiile adresate de aceasta, n public, fapt ce l-a determinat s nu se mai poat stpni. Este ntemeiat susinearea fptuitorului c a svrit fapta n condiii

de iresponsabilitate? Motivai -nu.deoarece faptuitorul isi putea da seama ce face,chiar daca era deranjat de expresiile adresate. 115. Inculpatul intenioneaz s loveasc cu cuitul o persoan dar din eroare lovete pe alta care se interpune ntre cei doi i aceasta din urm decedeaz. Este ntemeiat susinerea inculpatului c a fost n eroare i deci nu este vorba de omor, ci de lovituri cauzatoare de moarte? Motivai. -nu. 116. Inculpatul este trezit noaptea de un zgomot i crede c n curte a ptruns un animal slbatic, pe care l mpuc cu arma pe care o avea alturi. De fapt nu era un animal ci un vecin care intrase n stare de ebrietate n grdina sa. Se poate reine eroare de fapt ca i cauz care nltur caracterul penal al faptei? Motivai. -da. 117. Inculpatul, de profesie avocat, este condamnat pentru trafic de influen, constnd n primirea de bani pretinznd c va interveni pe lng judector pentru obinerea unei pedepse mai blnde. Este corect aplicarea msurii de siguran a interzicerii de a mai practica avocatura? -nu. 118. Fa de inculpatul condamnat la amend penal pentru lovire sau alte violene i s-a aplicat msura de siguran a interzicerii de a se afla n localitatea x pentru o perioad de 6 luni apreciindu-se c fptuitorul nu a mai fost anterior condamnat i nu se justific msura pe o durat de timp mai mare. Este o msur legal? Motivai. -nu. 119. Fptuitorul a sustras din gestiune sa bunuri pe care le-a dus acas iar nainte de descoperirea faptei le-a readus n unitate, astfel c paguba a fost acoperit n ntregime. Acesta a susinut c trebuie s i se aplice dispoziiile legale privind mpiedicarea producerii rezultatului ca i cauz de nepedepsire? Este ntemeiat susinerea fptuitorului? Motivai. -da. 120. Autorul falsific un document - cartea de munc pe baza cruia, repetat, primete necuvenit un spor la salariu pe parcursul a doi ani. Suntem n prezena unui fals material n nscrisuri oficiale i nelciune pentru banii primii necuvenit. Infraciunea se svrete n form continu sau continuat? Motivai. -continua.autorul prelungeste in chip natural actiunea de luare de foloase necuvenite ,pana la intervenitia unei forte contrare,sau pana la consumare. 121. Fptuitorul conduce mai muli kilometri maina pe drumurile publice avnd n snge o alcoolemie cu o valoare care face ca fapta s fie considerat de lege ca fiind infraciune. Se oprete la o benzinrie unde alimenteaz i bea o cafea apoi continu traseul pn ce este oprit de poliie care constat svrirea faptei. Infraciunea se svrete n form continu sau continuat? Motivai. -continua.faptuitorul prelungeste actiune pana cand intervine o forta contrara. 122. Autorul, profitnd de neatenia paznicilor, n timpul nopii, prin aciuni desfurate nentrerupt, a sustras dintr-o pia, de pe tarabele aparinnd unor productori diferii, mai multe produse agricole. Infraciunea se svrete n form continu sau continuat? Motivai. -continuata.autorul savarseste la diferite intervale de timp ,actiuni care prezinta,fiecare in parte continutul aceluias infractiuni.