A.

Date despre autor si opera

1. Mihail Sadoveanu a creat o impresionanta opera care cuprinde poveestiri, nuvele si romane. 2. Scrierile sale au ca teme esentiale istoria, natura, conditia umana sau viata satului romnesc. 3. Baltagul este una dintre capodoperile sadoveniene caracterizate prin concizie, dinamism si armonie compozitionala si a aparut n 1930. 4. Autorul porneste de la balada populara Miorita. 5. Romanul are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului; actiunea se petrece la sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului al XX-lea. 6. Titlul romanului este simbolic si baltagul semnifica unealta crimei si a pedepsei.

B. Continutul

1. Firul epic este simplu si se poate rezuma usor. 2. Romanul are saisprezece(16) capitole care se structureaza n trei parti si n momente ale subiectului. a) Partea I (capitolele I-VI) cuprinde expozitiunea si intriga . - Stnd singura pe prispa, Vitoria si amiteste de povestea auzita de la Nechifor Lipan. - Ea se gandeste la sotul ei si este ngrozita ca nu s-a mai ntors. - Femeia ramasese acasa cu fiica sa Minodora, iar baiatul Gheorghita, se afla cu oile la iernat. - Vitoria merge la preot ca sa-i scrie lui Gheorghita si apoi trece si pe la baba Maranda, vrajitoarea satului. - Gheorghita se ntoarce acasa; mama si baiatul fac un drum mpreuna la Manastirea Biserici si la Piatra Neamt. - Neavnd ncredere n autoritati, munteanca decide definituv sa plece pe urmele lui Nechifor Lipan. b) Partea a II-a (capitolel VII-XIII) constituie desfasurarea actiunii, determinata de hotarrea Victutiei: - Ea face rost de bani pentru drum si pleaca spre Dorna, trecnd prin Bicaz si Calugareni. - La Farcasa l ntnesc pe suprefect si pe mos Pricop.

- n drumui lor, la Borca dau de o cumetrie, iar la Cruci de o nunta - Trec prin tara Dornelor si, ajungnd la Vatra Dornei, afla ca Nechifor Lipan a cumparat de aici trei sute de oi. - El si cu alti ciobani, caror le-a vndut o suta de oi, au plecat spre Neagra. - Vitoria si Gheorghita refac drumul celor trei ciobani: cea din urma Dorna, Brosteni, Borca, Sabasa si Suha. - La Suha, hangiul le spune ca turma era nsotita de doi pastorti Calistra Bogza si Ilie Cutui. - Femeia si da seama ca Nechifor Lipan a disparut ntre Sabasa si Suha. - ntre timp, Vitoria gaseste pe cinele Lupu, pripasit n curtea unui gospodar din Sabasa, si cu ajutorul lui descopera osemintele sotului. c) Partea a III-a (capitolele XIV-XVI) cuprinde punctul culminant si deznodamntul. - Vitoria ndeplineste obiceiurile crestinesti ale mormntarii. - Lasa autoritatile sa faca cercetarile necesare. - La praznicul de mormntare reface punct cu punct momentele crimei. - Lovit cu baltagul si atacat de cine, Calistrat Bogza si recunoaste vina nainte de a muri. - Atingndu-si scopul, Vitoria se pregateste de plecare pentru a duce la ndeplinire noi treburi presante.

C. Caracteristicile textului

1. Actiunea este plasata n timp si spatiu, iar faptele respecta o anumita cronologie. 2. Spatiul actiuni este vast si evidentiat prin intermediul descrierilor. 3. Naratiunea, dialogul si monologul interior se alatura descrierii, mbinndu-se armonios.

BALTAGUL MONOGRAFIE A SATULUI ROMNESC DE LA MUNTE LUMEA DESCRISA, OAMENI SI OBICEURI

(Plan) 1. Prin Baltagul, Mhail Sadoveanu a realizat o veritabila monografie a satului romnesc de la munte. 2. Totul respira un aer patriarhal prin organizarea gospodariei, prin relatile dintre membrii familiei si ai comunitatii satesti, prin obiceiuri si traditii. 3. Trsaturile esentale ale oamenilor de la munte sunt evidensiate nca de la nceputul romanului, ei fiind niste fapturi aparte. 4. Ei si desfasoara viata si treburile n functie de circuitul anotimpurilor si dupa semnele vremii. 5. Si viata femeilor de la munte este aspra. 6. Satul are specificul sau si orgnizarea gspodariei este cea trditionala. 7. Si relaiile din familie, dintre membri ei, se bazeaza pe o anumia tradtie. 8. Locuitori de la munte au o anumita perceptie asupra oamenilor de la orasi. 9. Sunt prezentate obiciurile si traditile de pe valea Tarcaului sarbatorile, petrecerile, evenimentele capitale din viata omului. 10. Prin toate aceste aspecte, romanul Baltagul poate fi coniderat o monografie a stului modovenesc de la munte.

CARACTERIZAREA PERSONAJEOR (Plan)

1.Romanul Baltagul ramne o scriere remarcabila si prin personajele sale. 2.Exista personaje principale, secundare si/sau episodice. 3.Vitorita Lipan a) devine un tip reprezentativ, dar care se individualizeaza prin unele trasaturi specifice; b) cucereste prin frumusetea si farmecul ei fizic; are ochii capruii, cu gene lungi, rasfrnte n crligase, par casaniu; nu mai este tnara dar are o frumusete neobisnuita n privire; c) nsusirile fizice ilustraza ngrijorarea ei pentru tacerea sotului;

d) femeie aspra, este si o priceputa si harnica gospodina; e) se tocmeste cu iscusinta de negustor; f) este ordonata, meticuloasa cu un deosebi simt practic, abila si exacta n tot ce face; g) ntreprinzatoare, prevazatoare, este constienta de periolele ce-i pndesc pe drum; h) este o femeie credincioasa si respeca obiceirile stramosesti; i) totodata Vitoria este si superstitioasa, crede n vise, n semne, n descntece si vraji; j) impresioneaza prin lcioditate, stapnire de sine si o inteligenta iesita din comun; k) dovedeste o mare pricepere n descifrarea sufletului omenesc; l) totul adoptat n discutie este n functie de interlocutor si de scopul urmariri; m) felul ei de a vorbi dvedeste o inteligenta nativa; n) manifesta tenacitate, drzenie si vointa de nenfrnt; o) pna la urma spirtul ei juitiar va nvinge; p) cu Gheorghita este tolerata, dar cu fata este mai aspra, uneori nenduplecata; q) Vitoria traieste un zbucium interior devastator, dar gaseste taria morala de a actiona; r) ceea ce i da putre este dragostea permanenta pe care i-a purtat-o sotului ei; s) dovedeste o covrsitoare sete de viata si comunica pe cai nestiute cu elementele naturii; t) i uimeste pe cei din jur prin nsusirile sale; u) este un personaji complex, ceea ce explica numeroasele aprecieri referitoare la el; v) calitatile si defectele sunt evidentiate mai ales prin actiune si comportare, dar si prin alte procedee de caracterzare; 4.Nechifor Lipan a) nu participa direct la actiune si este cunoscut din marturisirile altor personaje; b) sub aspect fizic, este desat si sanatos, cu mustata neagra, groasa, adusa a oala si ochii cu sprncene aplecate; c) este barbat voinic si puternic; d) are curaj si nu se teme de hoti;

e) este harnic si priceput n mestesugul oieritului; f) este prietenos, petrecaret si nu lipseste de la nunti si cumetrii, avnd uneori ,,hartag la chef; g) i place sa-si abata calul n preajma muerilor si sa poposeasca lnga ele; h) cnd era cazul scotea ctiva draci din cei sapte ai Vitoriei, dar apoi regreta fapta; i) era om vrednic si fudul si nu se uita la bani, devenind chiar risipitor; j) era generos si i cinstea pe tovarasi si pe trecatori; k) se incumeta a se lupta chiar cu demonul de pe Piatra Teiului; l) purta caciula brumarie, cojoc n clinui de miel negru, scurt pna la genunchi, si era ncaltat cu botfori; m) era vrednic romn, nepasndu-i de oameni rai; n) deosebit de curajos, pleca la drum noaptea; o) personajul se ncheaga pe parcursul actiunii, portretul fiind constituit din relatile altor personaje; p) insusirile sale sunt reliefate prin rememorare, dar si prin alte procedee de caracterizare; q) este asemenea personajelor din balade si apare nfatisat ntr-o aura legendara; 5.Gheorghita a) este fiul Vitoriei si al lui Nechifor Lipan; b) era foarte ndragit de mama sa; c) mosteneste de la tatal sau nu numai numele, dar si unele nsusiri alese; d) avnd saptesprezece ani, era un flacau sprncenat,cu ochii caprui,ca ai Victoriei, avnd un zmbet frumos ca de fata si abia ncepuse sa-i nfiereze mustata; e) purta chimir nou si o bundita nflorata; f) un e vorbaret, dar este explicit; g) este deja initiat n tainele vieti de pastor; h) este ager la minte, stiutor de carte; i) dovedeste sensibilitate, respect filial si credinta n Dumnezeu; j) fira sensibila si medietativa, retraieste nostalgic copilaria lipsita de griji; k) a fost stapnul naturi al carui glas l-a nteles;

l) cugeta dureros, trist si deznadajduit la trecerea vrstei fericite; m) trece de la starea de inocenta a copilariei la maturitate; n) mama sa i trezeste o nemarginita uimire si admiratie; o) constata cu uimire, dar si cu teama, schimbarile mamei sale; p) crescut n spiritul traditiei si al respectului pentru parinti, nu-si contrazice mama; q) este receptiv la nou, fara a ignora nsa traditia; r) trecerea de la copilarie la maturitate se realizeaza treptat, la scoala vietii, parcurgnd un drum initiatic, pe masura ce trece toate ncercarile; s) la descoperirea cadavrului tatalui sau se teme, plnge, este ingrozit, dar n final este energic,dinamic, plin de curaji si de barbatie ndeplinind actul justitiar; t) nsusirile sunt evidentiate att direct ct si indirect; u) prin fapte, prin parerea celorlalte personaje, prin relatile cu ele, prin ncadrarea personajului n diferite medii; v) se folosesc descrierea, dialogului si monologului interior; 6.Relatile dintre cele trei persoane a) Nechifor Lipan este capul famiiei, dar nu apare, ca personaj, direct n actiune, fiind o proectie afectiva n mintea si n sufletul Vitorei; b) Imaginea lui se oglindeste n chipul si n faptele baiatului, ale lui Gheorghita, care-i mostenis numele, dar si unele dintre nsusiri; c) n acest,,flacau mndru si voinic, Vitoria l vede pe Nechifor; d) prin Vitoria se realizeaza legatura dintre cei doi barbati: vrea sa razbune prin Gheorghita moartea lui Lipan, pregatindul totodata pentru viata si ridicndul spre cunostiinta de sine si spre responsabilitate; e) Vitoria este o pilna pentru copilul nca nelovit de greutatile vietii; f) n final, eroina reuseste sa stabileasca solidaritatea si armonia definitiva a acestei triade:si gaseste sotul iar Gheorghita devine puternic si curajos; 7.Minodora a) era mai mare dect Gheorghita si dezmierdata mai mult de tata; b) este fata de martat si-i umbla gndul la feciorul dascaului Andrei;

c) se dovedeste, pna la urma, supusa si ascultatoare; d) se poarta dupa vrsta si obiceiurile locului; e) este nevoita sa pastreze rnduiala, asa cum o avertizeaza si o sfatuieste mama sa; f) nerespectnd traditia, va avea de suporta consecintele ; g) nu este de acord sa faca o casatorie impusa si din interese materiae; h) nsusirile sunt evidentiate de autor fie direct prin descriere, fie indirect prin relatie cu mama ei; i) dialogul este o alta modalitate de reliefare a puritatii sufletesti si a sinceritatii fetei; 8.Prin tote personajele sale romanul creeaza o lume aparte.

BALTAGUL - ROMAN MITIC (Plan)

1. Baltaul preia si dezvolta motive principale din balada Miorita, motivul calatoriei si al cautarii lui Osiris de catre Isis. 2. Din balada Miorita preia motivul animalului credincios, al transhumantei, motivul complotului. 3. n balada crima este doar ipotetica, n roman se ndeplineste. 4. Personajul feminin pornit n cautarea celui disparut este mama ciobanului (n balada) sau sotia acestuia (n roman). 5. n roman exista doua structuri complementare: una monografica, cealalta simbolca, mitica. 6. Aar si alte motive al dezvaluirii si al demistificarii. 7. Motivul cautarii adevarului se completeaza cu motivul clatoriei; aceasta lund un drum serios, marcat de diferite semne, ,,eroii fiind supusi unor probe ale labirintului. 8. Calatoria are semnificati deosebite pentru Vitoria si Gheorghita. 9. Subiectul romanului se suprapune perfect cu mitul lui Osiris. 10. Latura mitica a romanului nu poate fi contestata, dar acesta se mbina cu latura realista.

BALTAGUL ROMAN

(Plan)

1. Mihail Sadoveanu a adoptat specii literare epice n proza, schita, povrestirea si romanul. 2. Romanul este opera epica n proza, de mare ntindere, cu o actiune complexa si complicata, cu numeroase personaje, oferind o imagine ampla si profunda a vietii. 3. Are toate trasaturile caracteristice ale romanului: a) este opera epica, autorul exprimndu-si gndurile si sentimentele indirect prin actiune si cu ajutorul personajelor: b) autorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv ntmplarile desfasurate ntr-un anumit timp si spatiu, caracterizate prin mobilitate; c) modul de expunere predominant este naratiunea, care se mbina cu descriera, cu dialogul si cu monologul interior; d) are o actiue complexa, mai complicata dect a schitei si a nuvelei, cuprinde 16 capitole n care se nareaza cautarile Vitoriei Lipan;

e. actiunea este lineara, dar exista mai multe planuri narative: unul trecut, retrospectiv, si altele prezente, n desfasurarea lor; f. exista un numar mare de personaje caracterizate prin complexitate, prin diversitate, avind fiecare o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor si conturnd doua lumi aparte; g. ofera o imagine ampla a existentei, nfatisnd modul de viata al oamenilor de la munte, obiceiurile, traditile lor, dar si lumea orasului. 4. Prin caracterul epic, prin actiune complexa, prin numarul mare de personaje si prin aspectele nfatisate, Baltagul are notele definitorii ale romanului.

BALTAGUL ROMAN INITIATIC (Plan)

1. Fara a fi un Bildungsroman, Baltagul este, partial, si romanul formarii unei personalitati, un roman initiaic.

2. Romanul nfatisaza formarea si maturizarea lui Gheorghita, fiul Vitriei si al lui Nechifor Lipan. 3. Baiatul iese brusc din copilarie pentru a intra n lumea plina de griji a adultilor. 4. Traind n munte, el avusese o copilarie lipsita de griji. 5. Treptat, devine flacau, merge la joc unde se ntlnese cu tinerii si tinerele de seama sa. 6. nsoteste turmele de al iernat, de unde se ntoarce singur, calatorind cu trenul. 7. Disparitia tatalui sau l pune pe Gheorghita n alte situatii, care-i marcheaza devenirea, fiind supusa unor adevarate probe: lupta cu troianul, nfruntarea stapnului, priveghiul, nfaptuirea dreptatii. 8. Un rol hotartor n acest proces de initiere l are Vitoria, dar ea nsasi traeste o experienta fundamentala alturi de fiul ei. 9. Ea parcurge calea dinspre o lume cunoscuta catre alta necunoscuta paraseste spatiul familiar al satului pentru a patrunde n lumea orasului. 10. Contactul cu lumea noua este dificil, dar exrierenta, inteligenta, drzenia o ajuta n depasirea greutatilor. 11. Dupa ce ncercarile prin care trece iau sfrsit si scopul este atins, eroina revine la vechile preocupari. 12. Cele doua rersonaje parcurg mpreuna, dar fiecare n felul sau, un drum la experientelor initiatice.