Pestii sunt animale vertebrate, adaptate la mediul acvatic.

Crapul
Desi pana de curand s-a spus ca este originar tot din China (Asia de SE), mai nou cercetatorii au ajuns la concluzia ca exista sau a existat si o forma a crapului, care nu se stie clar daca s-a pastrat nealterata s-au s-a incrucisat cu cea adusa de calugari in Europa. Crescut in China de mai bine de 3000 de ani, ca sursa de hrana, crapul comun (zis pe la noi si romanesc:-)) a devenit in lungul timpului cel mai popular peste de crescatorie. Carnea sa este superioara tuturor speciilor de crap si acest lucru i-a adus suprematia in piscicultura. Raspandit de romani in Europa si de soldatii lui Grant in Statele Unite, tot ca sursa de hrana, crapul sa raspandit cu mare usurinta in toate zonele geografice care i-au oferit un climat propice. Astazi practic nu mai exista continent fara crap.

Salaul
alul (Stizostedion lucioperca sau Sander lucioperca) este un pete rpitor de ap dulce din familia Percidae. El triete n apele curgtoare, bli care pot avea i ap srat cu o concentraie de pn la 1 %. De la Ural, Anatolia regiunea de la Marea Caspic, Marea Neagr pn la Marea Baltic n Europa Occidental. alul are un corp alungit fusiform, pe spate are nottoare caracteristic subdivizat, cu partea anterioar prevzut cu epi. Capul are o form ascuit, cu o gur larg prevzut cu dini ascuii, marginea branhiilor este zimat. Corpul este acoperit cu solzi, avnd spatele de culoare cenuie verzuie, abdomenul fiind alb argintiu, iar nottoarele sunt punctate cu puncte de culoare nchis cu pene aurii.

Bibanul
Bibanul este una din speciile cele mai raspandite din tara noastra fiind intalnit in ape limpezi si lin curgatoare. Mediul sau preferat il constituie baltile si lacurile dar poate fi intalnit incepand din zona raurilor de deal si pana la Dunare. Este un peste usor de recunoscut datorita aspectului si coloritului sau aparte: trup oval, cu regiunea anterioara inalta, spate arcuit, prevazut cu doua inotatoare apropiate, cea din fata fiind mai mare si tepoasa. Gura este mare, cu dinti mici si desi. Coloritul este verde-cenusiu cu reflexe aramii iar burta cenusiu-alburie cu tente de galben. Pe spate bibanul are 5-9 dungi verticale, inchise la culoare iar inatatoarele abdominale sunt rosii. Dimensiunea medie la maturitate este de 30 cm, cu greutatea de 200 - 500 grame, ajungand in mod exceptional la 60 cm si 5 kg greutate.

Rechinul
Rechinii posed ntre cinci i apte branhii pe fiecare latur a corpului prin care se efectueaz respiraia. Pielea lor este acoperit de denticuli dermali care i protejeaz de leziuni sau parazii i le asigur o mai bun dinamic n mediul acvatic. O alt caracteristic a rechinilor este c dinii lor sunt substituibili Din punct de vedere al dimensiunii lor, rechinii prezint o mare varietate de la rechinul pigmeu sau Euprotomicrus bispinatus o specie care triete n zonele profunde ale mrilor i care msoar aproximativ 22 de centimetri n lungime pn la rechinulbalen sau Rhincodon typus, cel mai mare pete cunoscut, care poate s ating o lungime de pn la 12 metri i care, precum balenele, se alimenteaz numai cu plancton. Rechinultaur, Carcharhinus leucas, este cunoscut pentru capacitatea sa de a nota att n ap srat ct i n apele dulce din zonele de delt. n anul 2010, 6 persoane au fost omorte de rechini n ntreaga lume.[1] n schimb, oamenii ucid anual aproximativ 73 de milioane de rechini.[1]

Pisica de mare
Pisica de mare prefer mai ales apele puin adnci i i petrece jumtate din timp ascuns n nisip sau n ml, astfel nct sunt vizibili doar ochii, orificiile secretoare i coada. Dac este deranjat, se refugiaz prin micri puternice ale nottoarelor pectorale. n mrile europene, pisica de mare poate fi observat numai vara. Unii cercettori sunt de prere c iarna, pisicile de mare migreaz n ape mai adnci. Alii cred ns c acestea doar se ngroap n nisip i i petrec sezonul rece cufundate ntr-un fel de somn de iarn.

Calutul de mare
Calutul de mare este un peste foarte indragit mai ales de copii. Denumirea sa se datoreaza asemanarii formei capului cu cel al unui cal. Calutul de mare traieste in toate oceanele si marile, cu exceptia Antarcticii. Pot fi vazuti deseori la distante mici de malul apei, sau in adancuri, in apropierea coralilor sau a plantelor marine. Corpul este subtirel, masurand 5 20 cm, in forma de S si este acoperit cu placate osoase. Aripioarele de pe spateil ajuta sa inoate. Calutii de mare sunt singurii pesti care pot inota in pozitie

verticala. Capul este mic si putin alungit. Calutii de mare se prezinta intr-o varietate de culori de la rosu pana la auriu.