Sunteți pe pagina 1din 2094

1. Definiti auditul in general si identificati elementele fundamentale ale acestuia.

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Se retin elementele principale care definesc auditul, in general, a caror absenta poate pune in discutie daca o activitate este sau nu audit si anume: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala: scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta; examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu decalitate. 2. Ce este auditul financiar? " uditul financiar repre!inta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale "ederatiei #nternationale a $ontabililor (#" $)". 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acestuia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de acesta. ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinea!a si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispo!itii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). %lementele de ba!a ale conceptului de audit statutar sunt: & profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fi!ica sau persoana 'uridica; & obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, in functie de referentialul contabil aplicabil; & scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a re!ultatelor obtinute de entitatea auditata; & criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. (rice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utili!atorilor, in masura in care acestea sunt re!onabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa 'oace un rol in prote'area intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la: - acuratetea declaratiilor financiare; - continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; - existenta unor fraude; - respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de acesta. ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinea!a si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispo!itii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). %lementele de ba!a ale conceptului de audit statutar sunt: v profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fi!ica sau persoana 'uridica; v obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, in functie de referentialul contabil aplicabil; v scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a re!ultatelor obtinute de entitatea auditata; v criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. (rice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utili!atorilor, in masura in care acestea sunt re!onabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa 'oace un rol in prote'area intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la:

v v v v v

acuratetea declaratiilor financiare; continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; existenta unor fraude; respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. 5. Faze si etape in e ecutarea unei misiuni de audit! de baza. ). "a!a initiala; - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; - orientarea si planificarea auditului. *. "a!a executarii lucrarilor; - - aprecierea controlului intern; - controlul conturilor; - examenul situatiilor financiare. +. "a!a finala. - evenimente posterioare inc,iderii exercitiului; - utili!area lucrarilor altor profesionisti; - alte lucrari; - raportul de audit; - documentarea lucrarilor de audit. ". Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. -). cceptarea mandatului. ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecte!e informatiile necesare fundamentarii deci!iei de acceptare a misiunii, si se refera la: - cunoasterea globala a intreprinderii; - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cen!or; - deci!ia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. $ontractarea lucrarilor de audit. .ormele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe ba!a de contracte de prestari servicii. #S *)/ prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de reali!are a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o 0Scrisoare de misiune de audit1 sau in orice alt tip de contract adecvat. -*.#nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecie!e posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie. ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecte!e informatiile necesare fundamentarii deci!iei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: cunoasterea globala a intreprinderii (existenta riscurilor nu presupune ca auditorul refu!a mandatul, insa deci!ia sa de a accepta este luata in cunostinta de cau!a, urmand sa ia toate masurile necesare, in consecinta); examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; examenul competentei; contactul cu fostul auditor sau cen!or; deci!ia de acceptare a mandatului; fisa de acceptare a mandatului. $ontractarea lucrarilor de audit .ormele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe ba!a de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal 2 care presupun desemnarea acestor profesionisti de catre adunarea generala a intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual. Standardul #nternational de udit (#S ) nr. *)/ prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de reali!are a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o 3Scrisoare de misiune de audit1 (34ettre de mission d5audit1 sau 3 nga'ament letter1) sau in orice alt tip de contract adecvat. uditorul poate sa decida sa nu trimita o noua 3scrisoare de misiune1 pentru fiecarer din exercitiile viitoare. 4a primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecie!e daca unii termeni din 3scrisoarea de misiune1 ar trebui modificati, tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau. #. $rientarea si planificarea auditului. ceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta in cadrul misiunii sale, deoarece este etapa care urmea!a dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit financiar contabil. $oncret, etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt urmatoarele: culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind activitatea desfasurata de catre intreprindere;

determinarea si studierea domeniilor si sistemelor semnificative ale intreprinderii; alcatuirea planului de misiune al auditului financiar contabil; alcatuirea programului de lucru al auditului financiar contabil; supervi!area misiunii de catre conducatorul acesteia, care, potrivit cadrului teoretic, conceptual si legal, trebuie sa fie auditor financiar autori!at de catre $amera uditorilor "inanciari din 6omania ($ "6). %. &lanul de misiune' continut! rol. Planul de misiune este un instrument de lucru care permite luarea de deci!ii cu privire la: lucrarile de efectuat, mi'loacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile anga'ate. $ontinutul planului de misiune: - pre!entarea intreprinderii; - informatii contabile; - definirea misiunii; - sisteme si domenii semnificative; - orientarea programului de lucru; - ec,ipa si bugetul; - planificarea. 6olul planului de misiune: planul de audit este un instrument de lucru care permite luarea de deci!ii cu privire la: lucrarile de efectuat, mi'loacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile anga'ate. (. )valuarea controlului intern' continut! etape. $and estimea!a ca poate sa se spri'ine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sonda'elor sale si a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica functionarea acestui control intern. uditorul efectuea!a un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se spri'ine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. 7oate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari: - care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv reali!area unui control intern eficient8 - aceste proceduri sunt aplicate8 - in ce masura aceste proceduri satisfac reali!area unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar 2 contabile corecte8 uditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se spri'ine, alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. (biectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate spri'ini pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. %tapele aprecierii controlului intern: - intelegerea si descrierea sistemelor semnificative; - confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate; - evaluarea riscurilor de eroare; - verificarea functionarii controlului intern; - evaluarea preliminara; teste de permanenta; - evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. 1*. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? (biectivele controlului intern sunt ) - prote'area activelor intreprinderii : - definirea responsabilitatilor - separarea sarcinilor si functiilor - descrierea functiilor - procedura acordarii imputernicirilor *- asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile - modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor 'ustificative - organi!area si tinerea corecta si la !i a contabilitatii - organi!area si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia - respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile - controalele de ba!a ale activitatii contabile +- asigurarea respectarii dispo!itiilor intreprinderii 9- promovarea eficacitatii exploatarii 11. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati? %lementele de ba!a ale sistemului de control intern sunt : a) %xistenta unui plan de organi!are,cuprin!and :

definirea cat mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca); definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierar,ii a carei autoritate e indiscutabila; circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude negli'enta si fante!ia. b) $ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii; deci!iile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercutea!a asupra compartimentelor pe care le duc c) %xistenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri; ar,ivarea informatiilor: : memoria ; unei intreprinderi este un element esential al controlului intern care,de altfel, conditionea!a toate controalele ulterioare. 12. ) plicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. %ste de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o inexactitate 2 iregularitate - avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. Separarea si delegarea atributiilor nu diminuea!a sau anulea!a responsabilitatea celor care gestionea!a patrimonial intreprinderii. #n acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca: - pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea; - asigurand speciali!area acestor personae imputernicite; - asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului; - asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor masuri. Separarea functiilor, daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase, in raport de marimea intreprinderii, trebuie sa asigure intotdeauna separarea a trei functii care, de regula, se regasesc in mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: reali!area obiectivelor intreprinderii; prote'area sau conservarea patrimoniului; inregistrarea operatiilor sau contabili!area lor. 13. Definiti auditul intern si controlul intern! si relatia dintre acestea. uditul intern repre!inta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). uditul intern repre!inta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectuea!a verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de ba!a verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. uditul intern la o entitate se poate reali!a prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest ca!, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate reali!a si pe ba!e contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectuea!a auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. $ontrolul intern 2 un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, prote'area activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si ex,austivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. $ontrolul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la reali!area lui participa intreg personalul entitatii respective. uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se reali!ea!a prin compartimente distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati; el poate fi reali!at si de firme speciali!ate de experti!a contabila. 14. &lanul de audit si programele de lucru' rol! continut! forme de prezentare. < Planul de misiune este programul general de munca in care sunt sinteti!ate toate informatiile obtinute pe ba!a carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. %ste documentul care serveste ca instrument de ba!a pentru toti intervenientii de-a lungul intregii misiuni de audit. 6edactarea planului de misiune si, pe aceasta ba!a, a programului de munca presupune: - alegerea membrilor ec,ipei in functie de experienta si cunostintele lor in sectorul de activitate al intrep; - reparti!area lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate etc.); - utili!area lucrarilor reali!ate de auditorul intern al intreprinderii, de alti auditori externi sau experti; - coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea-mama; - solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informati!ate in orice alte domenii ('uridic, fiscal, te,nic etc.); - calendarul sedintelor = si $ ; - termenul de depunere a raportului. # S nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind in functie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia si te,nologia specifica utili!ata de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii, intelegerea sistemului contabil si de control intern,

riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului si intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supraveg,erea si revi!uirea ,crarilor. Pentru reali!area prevederilor Planului de misiune, #S +// prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. < Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit, care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate, de asemenea, sa detalie!e obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosite. Pentru elaborarea programului de munca, auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control, cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furni!at de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). ltfel spus, Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune), in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. 15. ) amenul situatiilor financiare. Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinte!a a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. $ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe ba!a carora sa traga conclu!ii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu conclu!iile sale si ca ele reflecta corect deci!iile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. %xamenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt pre!entate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inc,idere; faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale, financiare si re!ultatele obtinute. 7e,nicile de examinare a situatiilor financiare se spri'ina pe procedurile analitice preva!ute in #S >*/ si in mod deosebit pe: stabilirea ratiourilor obisnuite de anali!a financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate; comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previ!iunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. ?n obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: po!itiei financiare intreprinderii; re!ultatelor financiare; situatiei financiare. #n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divi!ea!a diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. 6eguli generale: bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare, auditorul asigurandu-se ca principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate, iar principiul independentei a fost aplicat; bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa, metodele de evaluare si pre!entare fiind identice cu cele ale anului precedent; daca intervin modificari , ele trebuie sa fie inscrise si 'ustificate in anexa; elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opere!e compensatii; bilantul de desc,idere corespunde cu bilantul de inc,idere al exercitiului precedent; auditorul procedea!a pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii componentelor sale si ale soldului sau; datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul-inventar cantitativ si valoric, dupa ca!. 6eguli particulare. uditorul verifica modul de inregistrare a: capitalurilor proprii; imprumuturi si datorii asimilate; imobili!ari; stocuri si productie in curs de executie; conturile de terti; conturile de provi!ioane; conturile de tre!orerie. #n legatura cu re!ultatul exercitiului, auditorul : - examinea!a unele conturi de c,eltuieli (c,iriile, primele de asigurare, comisioanele, onorariile, impo!itele, c,eltuielile sociale, contracte diverse etc.)

- examinea!a ba!ele de impo!itare stabilite in materie de taxe si impo!ite asupra conturilor de venituri; - examinea!a, eventual cu conducerea intreprinderii, insuficientele si anomaliile constatate si propune, daca este ca!ul, efectuarea inregistrarilor corespun!atoare in masura in care ele sunt 'ustificate; - examinea!a situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si c,eltuieli. #n legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examinea!a informatiile furni!ate de acestea, anali!and in mod deosebit: - evolutia conturilor pre!entate de aceste anexe; - respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere; - metodele utili!ate pentru calculul amorti!arii si provi!ioanelor si fundamentarea lor. 1". )lementele posterioare inc+iderii e ercitiului. Standardul #nternational de $ontabilitate (# S) nr. )/ stabileste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inc,iderii exercitiului, care pot fi de doua tipuri: - evenimente care furni!ea!a informatii in legatura cu fapte care existau la data inc,iderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data inc,iderii; - evenimente care furni!ea!a informatii ba!ate pe fapte survenite dupa data inc,iderii exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data inc,iderii. Standardul #nternational de udit (#S ) nr. >@/ stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inc,iderii exercitiului, atat asupra situatiilor financiare cat si asupra raportului sau, distingandu-se trei etape: - fapte descoperite pana la data raportului de audit 2 auditorul trebuie sa puna in lucru procedure care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita a'ustari ale situatiilor financiaresau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau - fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare 2 auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare dupa data raportului. $onducerea intreprinderii trebuie sa informe!e auditoul despre eventualele modificari survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare. - fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare 2 daca auditorul ia cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existent unui eveniment care ar condus la modificarea opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este ca!ul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. 1#. ,olul si importanta dosarului e ercitiului. Aosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organi!area misiunii la sinte!a si formularea raportului. Aosarul exercitiului este indispensabil pentru: - mai buna organi!are si control ale misiunii; - documentarea lucrarilor efectuate, deci!iilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; - inlesnirea muncii in ec,ipa si supervi!area lucrarilor date la colaboratori; - 'ustificarea opiniei emise si redactarea raportului. 1%. ,olul si importanta dosarului permanent. ?nele informatii si documente primite sau anali!ate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. %le nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. $lasarea lor intr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utili!area lor ulterioara dupa aducerea sa la !i. Aosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii. %lementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt: a) fisa de pre!entare; b) scurt istoric al intreprinderii; c) organigrame; d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii; e) note asupra organi!arii sectorului de activitate, productie etc; f) note asupra statutului; g) procese verbale ale $ si = ; ,) lista actionarilor sau asociatilor; i) structura grupului; ') contracte, asigurari. 1(. -tructura dosarului e ercitiului. Aosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utili!area sa. #n general se foloseste o impartire in )/ sectiuni (parti) simboli!ate de la la B, astfel: - % (dosarul exercitiului, Sectiunea ) intitulata 3 cceptarea misiunii1; - %C (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata 3Sinte!a misiunii si rapoarte1; - %$ (dosarul exercitiului, Sectiunea $) intitulata 3(rientare si planificare1; - %A (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata 3%valuarea riscului legat de control1;

- %% (dosarul exercitiului, Sectiunea %) intitulata 3$ontroale substantive1; - %" (dosarul exercitiului, Sectiunea ") intitulata 3?tili!area lucrarilor altor profesionisti1; - %= (dosarul exercitiului, Sectiunea =) intitulata 3-erificari si informatii specifice1; - %D (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata 34ucrarile de sfarsit de misiune1; - %# (dosarul exercitiului, Sectiunea #) intitulata 3#nterventii cerute prin reglementari diverse1; - %B (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata 3$ontrolul conturilor consolidate1. 2*. -tructura dosarului permanent. Aosarul permanent se organi!ea!a in sectiuni (parti) care usurea!a clasarea documentelor si consultarea lor. "iecare sectiune poate fi materiali!ata printr-un despartitor comportand un sumar al continutului. 7inerea la !i se efectuea!a pe sumar, indicand data introducerii documentului. Aosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmea!a: - P (dosarul permanent, Sectiunea ) intitulata 3=eneralitati1; - PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata 3Aocumente privind controlul intern1; - P$ (dosarul permanent, Sectiunea $) intitulata 3Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente1; - PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata 3 nali!e permanente1; - P% (dosarul permanent, Sectiunea %) intitulata 3"iscal si social1; - P" (dosarul permanent, Sectiunea ") intitulata 3Buridice1; - P= (dosarul permanent, Sectiunea =) intitulata 3#nterventii externi1; 21. )lementele de baza ale raportului de audit intr.o misiune de audit statutar. 6aportul unei misiuni de audit de ba!a trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de ba!a: - titlul 2 recomandat sa se foloseasca titlul de 36aportul auditorului independent1 pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane; - destinatarul 2 raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie. - paragraful introductiv 2 cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; - responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare 2 raportul trebuie sa preci!e!e ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si pre!entarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil; - responsabilitatea auditorului 2 raportul trebuie sa preci!e!e ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare; - paragraful opiniei 2 raportul trebuie sa pre!inte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela po!itiei, situatiei financiare si re!ultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este ca!ul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragrap, poate avea urmatoarele forme: opinia fara re!erve (curata); opinia fara reserve, dar cu paragrap, de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila. - alte responsabilitati de raportare 2 daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie pre!entate intr-o sectiune separata a raportului, care urmea!a dupa paragraful opiniei; - semnatura auditorului 2 raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de experti!a contabila insotita de semnatura auditorului; - data raportului 2 raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit; - adresa auditorului 2 raportul trebuie sa mentione!e locul specific unde sunt situate birourile auditorului. -*. 6aportul unei misiuni de audit de ba!a trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de ba!a: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprin!and natura si intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului. 22. $pinia defavorabila' motive! mod de prezentare. $and auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cau!a de!acordului profund ce-l impiedica sa formule!e o opinie cu re!erve, acesta refu!a exprimarea unei opinii cu re!erve asupra situatiilor financiare. Aeclaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme cu standardele si reglementarile aplicabile, nu confera o imagine fidela si reala si va mentiona cu claritaEE ( astfel de opinie datorata de exemplu de!acordului asupra principiilor contabile, se poate pre!enta astfel: 3 stfel, cum este explicat in nota 3F1, nu s-au constatat GGGGGGG. ceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu .ormele GGGGGGGGGG #n consecintaGGGGGGGG. Aupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la +) decembrie *//E, contului de profit si pierdere, pentru exercitiul inc,eiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare.1 -*. %ste datorata de exemplu de!acordului asupra principiilor contabile. Ae!acordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si pre!entarea conturilor anuale..eregularitatile se refera la orice actiune, omisiune sau situatie care

violea!a actele normative, regulile si principiile contabile, dispo!itiile statutului si ,otararile = .#nexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau pre!entarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul, inexactitati in pre!entarea conturilor, inexactitati in infotmatiile furni!ate de manageri. 23. /mposibilitatea e primarii unei opinii' motive! mod de prezentare. uditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu re!erve. uditorul trage conclu!ia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea pre!enta eronat po!itia financiara a entitatii auditate. #n acest ca!, auditorul renunta sa exprime o opinie. #n raportul sau, acesta va specifica clar ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preci!a clar toate elementele de incertitudine. tunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu re!erve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii, raportul de audit trebuie sa pre!inte limitarea si sa indice posibilele a'ustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea. %xemplificam mai 'os situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila H necalificata. Ae!acordul cu conducerea uditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea pre!entarii informatiilor n situatiile financiare. #n ca!ul in care aceste de!acorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata (cu re!erve) sau o opinie contrara. %xemplu: - conducerea refu!a sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii; - conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor; - conducerea nu pune la dispo!itia auditorului informatiile ce-i sunt necesare. Ae!acordurile cu conducerea entitatii pot aparea din: - constituirea de provi!ioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creantelor,etc; - stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cau!a unor erori (greseli) in calcularea costurilor; - incalcarea principiului independentei exercitiului; - erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti, etc. ( astfel de opinie datorata limitarii intinderii lucrarilor se poate pre!enta astfel: 3.oi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fi!ic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cau!a limitarii intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. vand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale.1 24. $pinia cu rezerve' motive! mod de prezentare. ceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu re!erve. (pinia se exprima in termeni care indica un re!ultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si prIcis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu re!erve. 6e!ervele se pre!inta inaintea paragrafului de opinie. #n astfel de ca!uri, paragraful opiniei se formulea!a astfel: %xemplu de re!erve datorate limitarii intinderii lucrarilor: 3.oi nu am putut asista la inventarul fi!ic din +) decembrie *//E, caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. 7inand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. Aupa parerea noastra, cu exceptia incidentei a'ustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fi!ic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela po!itiei si situatiei financiare a societatii la +) decembrie *//E, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul inc,eiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare1. %xemplu de re!erve datorate de!acordului cu conducerea entitatii auditate: 3 stfel, cum este explicat in nota 3F1 anexata, nu s-au constatatGGGGGG. ceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu .ormele GGGGGGG Aupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela po!itiei si situatiei financiare a societatii la +) decembrie *//E, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul inc,eiat la aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.1 25. $pinia fara rezerve' semnificatie! mod de prezentare. cest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a a'uns la conclu!ia ca: a) situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii; b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate po!itia financiara a entitatii auditate. 7ran!actiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare; c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate.

3Aupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau pre!inta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative), po!itiei si situatiei financiare a societatii la +) decembrie *//E precum si re!ultatelor acestor operatii si fluxurilor de tre!orerie pentru exercitiul inc,is la aceasta data, in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate1. 2". $pinia fara rezerve! dar cu un paragraf de observatii' semnificatie! mod de prezentare. #n unele ca!uri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera detaliata in anexa. daugarea unui astfel de paragraf nu afectea!a opinia auditorului; aceasta se situea!a de preferinta dupa paragraful de opinie si preci!ea!a, in general, ca acesta nu constituie o re!erva. cest tip de opinie se formulea!a atunci cand apar elemente care insa nu afectea!a opinia auditorului; paragraful de observatii se situea!a, de regula, dupa paragraful de opinie. "orma de pre!entare a paragrafului de opinie in acest ca! este urmatoarea: 3"ara sa exprimam o re!erva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notei 3F1 din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acu!ata de infractiune in utili!area brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a anga'at o contra-actiune si audierile preliminare, cat si procedurile 'uridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. 6e!ultatul final al acestei afaceri nu poate, in pre!ent, sa fie determinatsi, in consecinta, nu au fost constituite provi!ioane pentru acoperirea c,eltuielilor care ar putea sa re!ulte1. 2#. &aragraful opiniei' tipuri de opinie. Paragraful opiniei 2 raportul de audit trebuie sa pre!inte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela po!itiei, situatiei financiare si re!ultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este ca!ul, daca sunt conforme prevederilor legale; 7ermenii utili!ati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt 3dau o imagine fidela1 sau 3pre!inta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative1. ceste * formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. cest paragraf poate avea urmatoarele forme: opinia fara re!erve (curata); opinia fara reserve, dar cu paragrap, de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila. 2%. &aragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. cest paragraf cuprinde referentialul de audit utili!at, respectiv Standardele #nternationale de udit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. 6aportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor #nternationale de udit sau conform normelor sau practicilor nationale. 3#ntinderea lucrarilor1 da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit 'udecate ca necesare in conditiile concrete date. $ititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu re!ulta in mod clar, se presupune ca normele si practicile utili!ate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. 6aportul trebuie sa preci!e!e ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod re!onabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. 6aportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand: - examenul, pe ba!a de sonda'e, a elementelor probante care 'ustifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare; - evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare; - evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare; - revederea pre!entarii de ansamblu a situatiilor financiare. 6aportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furni!ea!a o ba!a re!onabila a expresiei de opinie. cest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: 3.oi am reali!at auditul conform Standardelor #nternationale de udit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). ceste standarde (norme) preci!ea!a ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si reali!at in scopul de a obtine o asigurare re!onabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. ?n audit consta in a exprima, pe ba!a de sonda'e, elementele probante care sa 'ustifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea, in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru inc,iderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a pre!entarii de ansamblu a acestora.%stimam ca auditul efectuat furni!ea!a o ba!a re!onabila a exprimarii opiniei noastre.1 2(. Continutul raportului de audit. 6aportul de audit trebuie sa contina: - relatia contractuala de executare a misiunii de audit; - observatiile reiesite din diverse verificari; - informatiile a caror mentiune in raport este preva!uta expres de lege; - oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine

fidela, clara si completa po!itiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii; - mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Ain raportul de audit trebuie sa re!ulte in mod clar: - mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit; - situatiile care fac sa apara incertitudini; - natura si locul observatiilor in raport. 3*. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? #n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. .ormele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. .ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controlea!a si utili!ea!a situatiile financiare. %ntitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele preva!ute la art. ), alin ), din legea contabilitatii J*H)KK), republicata. $ei care controlea!a sunt preva!uti de legislatia fiecarei tari (auditori, cen!ori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utili!atori. Pentru multi utili!atori, aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. ceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: - standardele internationale de raportare financiara - standarde sau norme contabile nationale - alte referinte contabile bine preci!ate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si pre!entarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit repre!inta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. cestea pot fi: - standardele internationale de audit #S , practicile internationale de audit # PS, standardele internationale privind anga'amentele de revi!uire #S6%, standardele international privind anga'amentele de asigurare #S %, standardele internationale pentru misiuni conexe #S6S emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurari # SC din cadrul federatiei internationale a contabililor #" $; - norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. .ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite te,nici. .ormele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 31. ,iscul de audit' componentele si relatiile intre acestea. 6iscul de audit repre!inta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare. %l se divide in trei: - riscul inerent (6#) - riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, i!olate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insufficient; - riscul legat de control (6$) - riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utili!ate; - riscul de nedetectare (6.) - riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 6elatia dintre acestea se poate pre!enta sub forma urmatoare: 6 L 6i x 6$ x 6. 32. Ce este riscul inerent? 6iscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, i!olate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la 'udecati profesionale ba!ate pe evaluarea unor factori ca: - experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele sc,imbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii; - presiuni exercitate asupra conducerii si alte impre'urari de natura a incita la pre!entarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate); - natura activitatilor desfasurate de intreprindere (u!ura morala a te,nologiei, ec,ipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate); - factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii te,nologice,

10

evolutia cererii si practicile contabile; - situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand a'ustari privind exercitiile anterioare sau estimari; - vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari; - inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului. 33. Ce este riscul de nedetectare? 6iscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. .ivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te,nicile si procedurile folosite de auditor. %xista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. 6iscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. Ae exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit. Pe de alta parte, trebuie sesi!ata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit; cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. Aaca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea: - sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai de!voltate sau suplimentare; - sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea controalelor proprii.

34. Conceptul de independenta in audit. ?tili!area termenului 3independenta1 de unul singur poate crea neintelegeri. Prin el insusi, 7ermenul ii poate face pe observatori sa presupuna ca o persoana care exercita rationamentul profesional trebuie sa nu fie implicata in nici o relatie economica, financiara sau de alta natura. cest lucru este imposibil, deoarece orice membru al societatii are relatii cu ceilalti membri. Ae aceea, importanta relatiilor economice, financiare sau de alta natura ar trebui evaluata, de asemenea, #n lumina a ceea ce o terta parte, re!onabila si informata in legatura cu toate aspectele relevante, ar conclu!iona in mod re!onabil ca fiind inacceptabil. #ndependenta implica: independenta spiritului (rationamentul profesional) - starea de spirit care permite emiterea unei conclu!ii fara a fi afectat de influente care compromit 'udecata profesionala si care permite individului unei persoane sa actione!e cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional si independenta conduitei (in aparenta sau comportamentala) - evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte, #nformata si re!onabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protective aplicate, ar conclu!iona in mod re!onabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul professional al firmei sau al unui membru al ec,ipei de certificare a fost compromis(a). $erintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sinteti!a astfel: - pentru misiunile de audit, membrii cabinetelor sau societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de clientii lor - pentru misiunile de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor (nonaudit), cand utili!atorul anume preci!at nu este restrans contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor sau societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de client - pentru misiunile de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor(nonaudit), cand utili!atorul anume preci!at este restrans contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor sau societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de client evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie ba!ate pe dove!ile obtinute inainte de acceptarea misiunii si in timp ce aceasta este in derulare. (bligatia de a proceda astfel apare atunci cand un membru al cabinetului sau societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte sa apara si sa cunoasca impre'urari sau relatii care ar putea compromite independenta. r putea exista situatii cand cabinetul sau societatea sau un membru al acesteia sa incalce principiul independentei. stfel de situatii de negli'enta nu vor compromite, in general, independenta fata de client, daca exista stabilite, de catre cabinet sau societate, politici sau proceduri interne corespun!atoare de control al calitatii, destinate a promova independenta si a corecta imediat abaterile, aplicand orice masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa independentei. -*. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera (liber-profesionistii contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat. #ndependenta are doua componente fundamentale: ). #ndependenta de spirit (rationamentului profesional) - este caracteri!ata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul profesional, permitand profesionistului contabil sa actione!e cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. *. #ndependenta in aparenta (comportamentala) - se caracteri!ea!a prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative, incat o terta persoana, logica si informata (detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare), ar putea a'unge la conclu!ia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta

11

profesionala ale cabinetuluiHsocietatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise 35. Controlul de calitate in audit. - $ontrolul de calitate repre!inta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vi!ea!a anali!a modului de organi!are si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor intrnationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. (biectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la: oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor; armoni!area comportamentelor profesionale ale membrilor; contribuirea la buna organi!are a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru; aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale; de!voltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favori!area contractelor dintre colegi, apropierea si respectful profesionistilor fata de organismul professional. Principiile care stau la ba!a controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea. -* 6epre!inta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vi!ea!a anali!a modului de organ!iare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. (biective: (ferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor; rmoni!area comportamentelor profesionale ale mebrilor; $ontribuirea la buna organi!are a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru; precierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale; Ae!voltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favori!area caontactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la ba!a organ!iarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitate, adaptarea controlului si urmarirea. Aocumentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organi!ata si exercitata prin doua metode: controale colegiale 2 mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectuea!a controlul; controale prin personal anga'at 2 sunt persoane anga'ate de o organi!atie profesionala sau o autoritate de reglementare care girea!a sistemul de control si efectuea!a controlul de calitate. $are sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili8 Misiunile de audit cu scop special, se pot referi la: Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; $onturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; 6espectarea clau!elor contractuale; Situatii financiare consolidate. 3". Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni cone e ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special se pot referi la: - situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele international de raportare financiara si de normele nationale; - raporturi asupra unor conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; - raport privind respectarea clau!elor contractual; - raport asupra situatiilor financiare condensate. uditorul trebuie sa examine!e sis a evalue!e conclu!iile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit special pt a determina daca ele pot servi ca ba!a a opiniei sale, care trebuie clar scrisa si exprimata. Misiuni conexe misiuni de examinare a informatiilor financiare pe ba!a de procedure convenite; misiuni de compilare a informatiilor financiare. misiuni de examen limitata al situatiilor financiare; misiuni de examinarea a informatiilor financiare previ!ionale. 3#. Cum e plicati necesitatea unui Cod etic in audit? .ecesitatea $odului consta in : ). necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor; *. conservarea increderii publicului in profesie; +. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utili!atori ai serviciilor acestuia; 9. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili; >. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte.

12

3%. ) plicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. #ntegritatea 2 presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectuea!a servicii profesionale. (biectivitatea 2 presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara pre'udicii, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia. 3(. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din ,omania? $ele + parti care compun $odul se aplica dupa cum urmea!a: partea 2 tuturor profesionistilor contabili; partea C 2 numai profesionistilor contabili liber- profesionisti; partea $ 2 numai profesionistilor contabili anga'ati. 4*. $bligatiile etice ale e pertilor contabili si contabililor autorizati! salariati. (bligatiile etice ale %$ si $ salariati, sunt : - sa aiba o conduita morala si profesionala corespun!atoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin 6(# ( regulament de organi!are interioara ) si 6(" ( regulament de organi!are si functionare ) - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului (bligatii etice ale profesionistilor contabili anga'ati: sa veg,e!e asupra colegilor, a'utandu-i sa isi de!volte si pastre!e rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datorea!a loialitate atat anga'atorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare anga'atorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine sa pre!inte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei $onflictul de loialitate ). Profesionistii contabili anga'ati datorea!a loialitatea, atat anga'atorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui anga'at trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucrea!a, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. #n orice ca!, unui anga'at, in mod legitim nu i se poate cere: sa incalce legea; sa incalce regulile si standardele profesiei; sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actionea!a ca auditori in numele anga'atorului; sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denaturea!a faptele. * Aiferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie pre!entate si re!olvate in cadrul entitatii anga'atului, initial cu persoana ierar,ic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. #n ca!ul unor probleme semnificative de etica nere!olvate, acestea se anali!ea!a cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. +. Aaca profesionistii contabili anga'ati nu pot re!olva vreo problema implicand un conflict intre anga'atorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. nga'atii trebuie sa expuna anga'atorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel). 9. Pentru alte instructiuni si consideratii, ve!i Sectiunea *, Solutionarea conflictelor de etica. Spri'inirea colegilor anga'ati ?n profesionist contabil anga'at, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa veg,e!e asupra colegilor a'utandu-i sa isi de!volte si pastre!e rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa anali!e!e in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. $ompetenta profesionala ?nui profesionist contabil anga'at in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. $and executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare anga'atorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este ca!ul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert. Pre!entarea informatiilor ). Se asteapta ca profesionistul contabil anga'at sa pre!inte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei. *. #nformatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tran!actiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistre!e intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte. cest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. 6aportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente.

13

6aportul trebuie sa mentione!e ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe ba!a auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Situatiile financiare constituie repre!entarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce 'udecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utili!ate pentru pregatirea situatiilor financiare. Aimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, incat sa poata exprima asupra acestora o opinie. cest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: 3.oi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii 3F1, inc,eiate la +) decembrie *//E, asa cum sunt pre!entate in anexele la pre!entul 6aport. ceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. 6esponsabilitatea noastra este, ca pe ba!a auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale1. 41. Continutul raportului de audit. 6aportul de audit trebuie sa contina: relatia contractuala de executare a misiunii de audit; observatiile reiesite din diverse verificari; informatiile a caror mentiune in raport este preva!uta expres de lege; oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa po!itiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii; mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Ain raportul de audit trebuie sa re!ulte in mod clar: mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii; descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit; situatiile care fac sa apara incertitudini; natura si locul observatiilor in raport. 42. ,olul raportului de audit. Standardul #nternational de udit (#S ) nr. N// stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe ba!a conclu!iilor re!ultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de ba!a). $ele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise si in ca!ul unor misiuni de audit diferite de misiunea de ba!a. 6aportul de audit are un triplu rol: instrument de comiunicare cu utili!atorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru deci!ii economice; instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiilor financiare pre!entate de o entitate; instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate. 6aspunderea conducerii entitatii auditate se refera la intocmirea si pre!entarea situatiilor financiare. 6esponsabilitatile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de ba!a; pentru opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate; responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: re!ulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita te,nici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de ba!a; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la !i); responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: re!ulta din texte de legi si alte reglementari, pot fi abordate te,nici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de ba!a; presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii sau conclu!ii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta). Ae exemplu, conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern. 43. $pinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii' semnificatie! mod de prezentare. #n unele ca!uri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera detaliata in anexa. daugarea unui astfel de paragraf nu afectea!a opinia auditorului; aceasta se situea!a de preferinta dupa paragraful de opinie si preci!ea!a, in general, ca acesta nu constituie o re!erva. cest tip de opinie se formulea!a atunci cand apar elemente care insa nu afectea!a opinia auditorului; paragraful de observatii se situea!a, de regula, dupa paragraful de opinie. "orma de pre!entare a paragrafului de opinie in acest ca! este urmatoarea: 3"ara sa exprimam o re!erva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra notei 3F1 din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acu!ata de infractiune in utili!area brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a anga'at o contra-actiune si audierile preliminare, cat si procedurile 'uridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. 6e!ultatul final al acestei afaceri nu poate, in pre!ent, sa fie determinatsi, in consecinta, nu au fost constituite provi!ioane pentru acoperirea c,eltuielilor care ar putea sa re!ulte1.

14

44. ) amenul situatiilor financiare.


Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinte!a a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. $ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe ba!a carora sa traga conclu!ii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu conclu!iile sale si ca ele reflecta corect deci!iile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. %xamenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt pre!entate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inc,idere; faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale, financiare si re!ultatele obtinute. 7e,nicile de examinare se ba!ea!a pe: stabilirea ratiourilor obisnuite de anali!a financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate; comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previ!iunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. ?n obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: po!itiei financiare intreprinderii; re!ultatelor financiare; situatiei financiare. #n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divi!ea!a diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. 6eguli generale: bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare; bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa; elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opere!e compensatii; bilantul de desc,idere corespunde cu bilantul de inc,idere al exercitiului precedent. 6eguli particulare. uditorul verifica modul de inregistrare a: -Obilant capitalurilor proprii; imprumuturi si datorii asimilate; imobili!ari; stocuri si productie in curs de executie; conturile de terti; conturile de provi!ioane; conturile de tre!orerie. #n legatura cu re!ultatul exercitiului, auditorul : examinea!a unele conturi de c,eltuieli; examinea!a ba!ele de impo!itare stabilite in materie de taxe si impo!ite asupra conturilor de venituri; examinea!a situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si c,eltuieli. #n legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examinea!a informatiile furni!ate de acestea, anali!and in mod deosebit: evolutia conturilor pre!entate de aceste anexe; respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere; metodele utili!ate pentru calculul amorti!arii si provi!ioanelor si fundamentarea lor. 45. 0e+nica sonda1ului. 7inand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rula'ele sau soldurile unui cont. %l cauta elementele probante pe un esantion adecvat, utili!and te,nica sonda'ului cel mai bine adaptat fiecarei situatii. Sonda'ul este definit ca o te,nica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a te,nicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea re!ultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. 7e,nica sonda'ului este reglementata de Standardul #nternational de udit (#S ) nr. >+/. Sonda'ele pe care le reali!ea!a auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite; in unele ca!uri, in general cu oca!ia verificarii functionarii controlului intern, auditorul cauta sa demonstre!e ca elementele care constituie masa, multimea, pre!inta o caracteristica comuna (de exemplu, vi!area sau aprofundarea comen!ilor cu oca!ia cumpararilor); sonda'ele efectuate in astfel de ca!uri sunt sonda'e asupra atributiilor;

15

in alte ca!uri, in general cu oca!ia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sonda'e asupra valorilor. uditorul poate folosi in general doua tipuri de sonda'e: sonda'ul statistic si sonda'ul nestatistic, ba!at exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma, insa, nu permite o extrapolare riguroasa a re!ultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. legerea intre cele doua tipuri de sonda'e depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea conclu!iilor sale. (ricare ar fi insa tipul de sonda', este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind deci!ia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii. Aeci!iile prealabile executarii sonda'ului pot fi pre!entate sc,ematic astfel: $ontrolul intregii mase sau multimi .u .u Aefinirea obiectelor si alegerea multimii (masei) %ste suficient un control prin P sonda'8 A a P Multimea contine elemente c,eie8 A a P -erificare a elementel or c,eie este suficienta8 .u A a P Sonda'e asupra ansamblului multimii $ontrolul tuturor elementelor c,eie

$ontrolul tuturor elementelor c,eie plus sonda'ele asupra restului multimii Sonda'ul este definit ca o te,nica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a te,nicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea re!ultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. 7e,nica sonda'ului este reglementata de Standardul #nternational de udit (#S ) nr. >+/. Sonda'ele pe care le reali!ea!a auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite: cu oca!ia verificarii functionarii controlului intern, - sonda'ele efectuate in astfel de ca!uri sunt sonda'e asupra atributiilor; cu oca!ia controlului conturilor - acestea sunt sonda'e asupra valorilor. uditorul poate folosi in general doua tipuri de sonda'e: sonda'ul statistic si sonda'ul nestatistic. legerea intre cele doua tipuri de sonda'e depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea conclu!iilor sale. (ricare ar fi insa tipul de sonda', este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind deci!ia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii: . alegerea naturii multimii, a masei 2 trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit; C. elementele c,eie 2 elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, pre!inta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora; $. alegerea te,nicilor 2 ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la te,nici statistice; A. determinarea taliei esantionului 2 se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba de sonda'e asupra atributiilor sau asupra valorilor; %. selectionarea esantionului 2 care trebuie sa fie repre!entativ; ". studiul esantionului 2 toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate; =. evaluarea re!ultatelor 2 inainte de tragerea unei conclu!ii asupra re!ultatului, fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este repre!entativa, accidentala sau exceptionala; D. conclu!iile sonda'ului 2 conclu!ia finala este suma conclu!iilor trase asupra elementelor c,eie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei. 4". )lementele probante' definitie! rol! criterii de apreciere. Potrivit Standardelor #nternationale de udit, elementele probante intr-o misiune de audit (3audit evidence1 sau 3elIments probants1) repre!inta informatii obtinute de auditor pentru a a'unge la conclu!ii pe care acesta isi fondea!a opinia; aceste informatii constau in documente 'ustificative si documente contabile care stau la ba!a situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. %lementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. 7estele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor contabile si de control intern. $ontroalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea intreprinderii si constau in proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare; ele sunt de doua tipuri: controale privind tran!actiile, operatiile si soldurile conturilor;

16

proceduri analitice care constau in anali!a tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii. #n functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente, auditorul stabileste programele de control a conturilor pe ba!a carora sa poata obtine elementele probante necesare fundamentarii opiniei sale. ceasta etapa a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre intreprindere si anume: regulile de pre!entare si de evaluare stipulate in normele legale si in cele profesionale; reguli de prudenta; regulile referitoare la inventarieri; reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii; existenta activelor si faptul ca acestea apartin intreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile si c,eltuielile privesc intreprinderea in cau!a. %lementele probante trebuie sa indeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la ba!a fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie 'uste (adecvate). $aracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate; caracterul 'ust se aprecia!a in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. #n mod normal, auditorul considera necesar sa se spri'ine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele insele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. %l poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de sursa sau natura diferita pentru a corobora o aceeasi afirmatie. %lementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. #n general, auditorul nu examinea!a totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia, in masura in care el poate a'unge la o conclu!ie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operatii sau un control intern, aplicand te,nici de sonda' ba!ate pe rationament profesional sau esantion statistic. "actorii care influentea!a rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: #mportanta riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor in cau!a; adecvarea controlului intern; natura activitatilor reali!ate; existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii; situatia financiara a intreprinderii. #mportanta relativa a elementului avut in vedere, tinand seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil. %xperienta capatata in cursul unor auditari anterioare. $onclu!iile procedurilor de audit, in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. 7ipul de informatie disponibila. #n ca!ul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura, aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra carora auditorul va strange elemente probante se refera la: conceperea sistemelor contabile si de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o maniera care sa previna sau sa detecte!e si corecte!e anomalii semnificative8 functionarea sistemelor contabile si de control intern; aceste sisteme au functionat de o maniera satisfacatoare pe toata perioada8 #n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigura de posibilitatea obtinerii unor afirmatii in materie: de existenta: controlul intern exista8 de eficacitate: controlul intern functionea!a eficace8 de permanenta: controlul a functionat eficace pe toata perioada in cursul careia auditorul intelege sa se spri'ine pe el8 #n ca!ul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie sa determine daca elementele re!ultate din aceste controale precum si din testele de procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile urmatoare: de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat; de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data, la un moment dat; de apartenenta (de realitate) tran!actiile sau evenimentele se refera la intreprinderea data si s-au produs in cursul perioadei respective; de ex,austivitate: activele, datoriile, tran!actiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate; de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea lor de inventar; de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrata la valoarea sa de tran!actionare si un venit sau o c,eltuiala apartin perioadei; de pre!entare si publicitate: o informatie este pre!entata, clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. (btinerea de elemente probante privind o informatie data, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie, de exemplu, evaluarea lor.

17

uditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate, de origine si de natura diferite, sunt concordante. #n acest ca!, auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate i!olat. #nvers, atunci cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele, poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul re!olvarii contradictiei. 7rebuie sa existe un raport re!onabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. $u toate acestea, dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot 'ustifica valabil, prin ele insele, omisiunea unei proceduri. tunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care pre!inta o importanta semnificativa, el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Aaca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie sa formule!e o opinie fara re!erva. -*. %lemente probante intr-o misiune de audit repre!inta informatii obtinute de auditor pentru a a'unge la conclu!ii pe care acesta isi fondea!a opinia; aceste informatii constau in documente 'ustificative si documente contabile care stau la ba!a situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. %lementele probante ii permit auditorului sa isi forme!e o opinie asupra situatiilor financiare. elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controale substantive. %lementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la ba!a fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie 'uste (adecvate). %lementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la ba!a fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie 'uste (adecvate). $aracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate. $aracterul 'ust se apreciea!a in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. "actorii care influentea!a rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: - importanta riscului de inexactitate, care depinde de: natura elemnetelor in cau!a, adecvarea controlului intern, natura activitatilor reali!ate, existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii, situatia financiara a intreprinderii; - importanta relativa a elementului avut in vedere, tinand seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil - experienta capatata in cursul unor auditari anterioare - conclu!iile procedurilor de audit, in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori - tipul de informatie disponibila obtinerea de elemente probante privind o informatie data, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie, de exemplu, evaluarea lor. uditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate, de origine si de naturaa diferite sunt concordante. #n acest ca!, auditorul poate ob7ine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate i!olat. #nvers, cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele, poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul re!olvarii contradictiei. 7rebuie sa existe un raport re!onabil intre costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitateainformatiei obtinute. tunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informative care pre!inta o importanta semnificativa, el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Aaca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie sa formule!e o opinie fara re!erva 4#. &lanul de misiune' continut! rol. Aupa cunoasterea particularitatilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea sa isi oriente!e misiunea in functie de domeniile si sistemele semnificative; aceasta orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare si deci asupra programarii si planificarii misiunii de audit, permitand: determinarea naturii si intinderii controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales; organi!area lucrarilor de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare in mod rational, cu maxim de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sinteti!ate toate informatiile obtinute pe ba!a carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. %ste documentul care serveste ca instrument de ba!a pentru toti intervenantii de-a lungul intregii misiuni de audit. 6edactarea planului de misiune si pe aceasta ba!a a programului de munca presupune: alegerea membrilor ec,ipei in functie de experienta si cunostintele lor in sectorul de activitate al intreprinderii; reparti!area lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate etc.); utili!area lucrarilor reali!ate de auditorul intern al intreprinderii de alti auditori externi sau experti; coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama; solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informati!ate in orice alte domenii ('uridic, fiscal, te,nic etc.); calendarul sedintelor = si $ ; termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de deci!ii cu privire la: lucrarile de efectuat, mi'loacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile anga'ate.

18

Standardul #nternational de udit (#S ) nr. +// intitulat 3Planificarea lucrarilor de audit1 prevede obligatia planificarii activitatii de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se reali!ea!a de o maniera eficienta. # S nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind in functie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia si te,nologia specificata utili!ata de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii, intelegerea sistemului contabil si de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului si intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supraveg,erea si revi!uirea lucrarilor. -*. Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sinteti!ate toate informatiile obtinute pe ba!a carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. %ste documentul care serveste ca instrument de ba!a pentru toti intervenientii de-a lungul intregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: sa-si stabileasca natura si intinderea controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales; sa-si organi!e!e lucrarile de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare in mod rational, cu maximum de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de deci!ii cu privire la: lucrarile de efectuat, mi'loacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile anga'ate. Ain planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii, intelegerea sistemului contabil si a de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului, intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supraveg,erea si revi!uirea lucrarilor. $ontinutul tip al unui plan de misiune este urmatorul: #. Pre!entarea intreprinderii; ##. #nformatii contabile; ###. Aefinirea misiunii; #-. Sisteme si domenii semnificative; -. (rientarea programului de lucru; -#. %c,ipa si bugetul; -##. Planificarea 4%. &rogramul de munca. Pentru reali!area prevederilor Planului de misiune, #S +// prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate, de asemenea, sa detalie!e obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. Pentru elaborarea programului de munca auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control, cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furni!ata de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). ltfel spus, Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune), in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. $ontinutul tip al unui Plan de misiune este pre!entat in continuare cu titlu de exemplu. P4 .?4 A% M#S#?.% - continut tip Pre!entarea intreprinderii: Aenumirea Sediul social $apital social si actionari #nregistrare Scurt istoric $onsideratii succinte privind obiectivul de activitate, piata, concurenta #nformatii contabile: Cugete si conturi previ!ionale Particularitatile sistemului contabil Principiile contabile; permanente;comparabilitati plurianuale Aefinirea misiunii: .atura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previ!iuni etc. lti auditori, experti sau cen!ori cu misiuni in intreprindere Sisteme si domenii semnificative: Prag de semnificatie "unctii si conturi semnificative Qone de risc identificate $ontroale semnificative pe care ne putem spri'ini (rientarea programului de lucru:

19

precierea controlului intern 4ucrari deosebite $onfirmari de obtinut (interne si externe) #nventare fi!ice sistenta de specialitate necesara (informatica, fiscalitate etc.) Aocumente de obtinut %c,ipa si bugetul; Planificarea: 6eparti!area lucrarilor Aatele interventiilor pe etape 4ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmea!a a fi emise (cu datele limita). 4(. Faze si etape in e ecutarea unei misiuni de audit de baza. 7oate activitatile si lucrarile oca!ionate de reali!area unei misiuni de audit de ba!a asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei fa!e si !ece etape care, in succesiunea lor logica si practica, asa cum se pot identifica in Standardele #nternationale de udit, se pre!inta astfel: %tape acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit "a!a initiala orientarea si planificarea auditului aprecierea controlului intern "a!a executarii controlul conturilor lucrarilor examenul situatiilor financiare evenimente posterioare inc,iderii exercitiului utili!area lucrarilor altor profesionisti "a!a finala alte lucrari necesare inc,iderii raportul de audit documentarea lucrarilor de audit 5*. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? #n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. -*. .ormele de referinta in auditul situatiilor financiare sunt: Standardele internationale de audit si de anga'amente de asigurare, elaborate de $onsiliul pentru Standarde #nternationale de udit si sigurari (# SC) al #" $ si adoptate spre aplicare atat la nivel national cat si la nivel european. $odul etic al profesionistilor contabili elaborat de $onsiliul pentru Standarde #nternationale de udit si sigurari (# SC) al #" $ si adoptate spre aplicare la nivel national. 51. Ce sunt si ce rol 1oaca normele de audit? .ormele (standardele) de audit repre!inta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. cestea pot fi: Standardele #nternationale de udit (#S ), Practicile #nternationale de udit (# PS), Standardele #nternationale privind nga'amentele de 6evi!uire (#S6%), Standardele #nternationale privind nga'amentele de sigurare (#S %), Standardele #nternationale pentru Misiuni $onexe (#S6S) emise de $onsiliul pentru Standarde de udit si sigurari (# SC) din cadrul "edertiei #nternationale a $ontabililor (#" $); normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. .ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite te,nici. .ormele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament. .ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite te,nici. "a!e

.(6M% A% 6%"%6#.7 #. ?A#7 #. .orme profesionale de lucru .(6M% A% ?A#7

20

R orientarea si planificarea R aprecierea controlului intern R obtinerea elementelor probante R documentarea lucrarilor R etc. .(6M% $(.7 C#4% Sunt comune la toti cei care: R stabilesc R controlea!a R utili!ea!a conturile ##. .orme de raportare

nsamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul, pentru calificarea muncii sale

R opinii fara re!erve R opinii cu re!erve R opinie defavorabila R imposibilitatea exprimarii unei opinii .orme generale de comportament profesional R independenta R competenta R secret profesional R calitatea muncii R acceptarea si respectarea misiunilor R etc. 7ertilor Ae a avea asigurarea ca opinia va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene uditorului Aefinirea scopurilor de atins prin punerea in lucru a te,nicilor potrivite

52. Ce sunt si ce rol au normele contabile? .ormele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. .ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controlea!a si utili!ea!a situatiile financiare. %ntitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele preva!ute la art. ) din 4egea $ontabilitatii. $ei care controlea!a sunt preva!uti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cen!ori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utili!atori. Pentru multi utili!atori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. ceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: standarde internationale de raportare financiara; standarde sau norme contabile nationale; alte referinte contabile bine preci!ate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si pre!entarea situatiilor financiare. .ormele contabile internationale sunt stabilite de # S$" ("undatia $omitetului pentru Standarde #nternationale de $ontabilitate) si sunt denumite generic Standardele #nternationale de 6aportare "inanciara (#"6S) care cuprind: Standardele #nternationale de 6aportare "inanciara emise de # SC (#"6S); Standardele #nternationale de $ontabilitate (# S); standardele de interpretare emise de S#$ sau #"6#$; alte documente emise de # SC, S#$ sau #"6#$. .orma contabila repre!inta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinte!a sau bilant contabil). 6olul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. 53. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? #n general, prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela a re!ultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. ltfel spus, pragul de semnificatie repre!inta ceea ce in contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Ae exemplu, diferenta dintre un profit net de 9KKmii lei si unul de >// mii lei nu pare sa influente!e evaluarea unei societati comerciale, in timp ce doua cifre alternative de *>/ mii lei si >// mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. 4a inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative.

21

#n cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente, prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control; aceasta evita anga'area in lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. ceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. 4a sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecie!e daca erorile constatate trebuie sa fie cori'ate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport, daca intreprinderea refu!a sa le cori'e!e. $a urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii; evitarea lucrarilor inutile; 'ustificarea deci!iilor referitoare la opinia emisa. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utili!ate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, re!ultatul net, cifra de afaceri etc. Aefinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii (misiunii) sale sa aprecie!e mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecie!e daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara re!erve. ?nele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau re!ultate anormale. #nformatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deci!iile economice ale utili!atorilor, luate pe ba!a situatiilor financiare. 6: Pragul de semnificatie: 3depinde de marimea elementului sau a erorii, 'udecate in impre'urarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa repre!inte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila1. uditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative. Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand: se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si se evaluea!a efectele informatiilor eronate. 54. ,iscul de audit' componente si relatiile intre acestea. 6iscul de audit repre!inta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare. %l se divide in trei: riscul inerent (6#), riscul legat de control (6$) si riscul de nedetectare (6.). 6elatia dintre acestea se poate pre!enta sub forma urmatoare: 6 L 6i x 6$ x 6. 6iscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin. 6iscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare. tunci cand se de!volta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in ca!ul unor astfel de asertiuni. Pragul de semnificatie repre!inta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a re!ultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. %ste nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii; evitarea lucrarilor inutile; 'usitificarea deci!iilor referitoare la opinia emisa. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utli!ate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, re!ultatul net, cifra de afaceri.Aefinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecie!e mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecie!e daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara re!erve. ?nele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;capitaluri proprii sau re!ultate anormale. 55. Ce este riscul legat de control? 6iscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utili!ate. 6iscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. #n general, auditorul fixea!a un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand:

22

sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect; sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. $and evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documente!e elementele pe care se spri'ina in conclu!iile sale. 6iscul legat de control repre!inta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tran!actii, si care poate fi semnificativa fie in ca!ul in care este i!olata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern. 5". Ce este riscul de nedetectare? 6iscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. .ivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te,nicile si procedurile folosite de auditor. %xista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. 6iscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. Ae exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit. Pe de alta parte, trebuie sesi!ata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit; cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. Aaca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea: sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai de!voltate sau suplimentare; sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea controalelor proprii. 6iscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utili!ate de auditori sa nu detecte!e o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tran!actii, eroare ce poate fi semnificativa. 5#. Dati definitia auditului in general si elementele principale ale acesteia. .otiunea de audit in general semnifica revi!ia conturilor reali!ata de experti independenti in vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. (biectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utili!arii informatiei. %lementele principale care definesc auditul: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala; scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta; examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. 5%. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de acesta. ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinea!a si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispo!itii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). %lementele de ba!a ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fi!ica sau persoana 'uridica; obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, in functie de referentialul contabil aplicabil; scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a re!ultatelor obtinute de entitatea auditata; criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. (rice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utili!atorilor, in masura in care acestea sunt re!onabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa 'oace un rol in prote'area intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la: acuratetea declaratiilor financiare; continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; existenta unor fraude;

23

respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor obtinute de aceasta. 5(. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? -). uditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula 3ofera o imagine fidela1 sau 3 pre!inta in mod corect sub toate aspectele semnificative1, aceste expresii fiind ec,ivalente.Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor obtinute de aceasta. -*. Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de 3audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare1, fara nici o indoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Aenumirea simpla de 3audit financiar1 poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informati!ate de tinere a contabilitatii; auditul financiar al operatiunilor de sc,imb pentru a verifica pre!entarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; auditul financiar al contabili!arii c,eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; auditul financiar asupra situatiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc. ltfel spus, orice anali!a, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca 3audit financiar1. ( misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune. Ain cele pre!entate re!ulta ca sintagma 3audit financiar1 este mult mai cuprin!atoare decat cea de 3audit statutar1. 6eglementarea europeana (Airectiva a -###-a) si reglementarile nationale se refera numai la auditul statutar, adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii. Ain acest punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei 3audit financiar1 in legislatia romaneasca in vigoare in locul celei de 3audit statutar1 folosita in legislatia europeana este de natura a crea confu!ii. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de acesta. ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinea!a si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispo!itii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). %lementele de ba!a ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fi!ica sau persoana 'uridica; obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, in functie de referentialul contabil aplicabil; scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a re!ultatelor obtinute de entitatea auditata; criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. (rice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utili!atorilor, in masura in care acestea sunt re!onabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa 'oace un rol in prote'area intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la: acuratetea declaratiilor financiare; continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; existenta unor fraude; respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. uditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula 3ofera o imagine fidela1 sau 3 pre!inta in mod corect sub toate aspectele semnificative1, aceste expresii fiind ec,ivalente. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor obtinute de aceasta.

24

"*. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? intern sunt: prote'area activelor intreprinderii; asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile; asigurarea respectarii dispo!itiilor intreprinderii; promovarea eficacitatii exploatarii. -*.a) verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, in conformitate cu prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii; c) evaluarea gradului de adecvare a datelorHinformatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate: d) prote'area elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. "1. &rin audit! in general se intelege' examinarea profesionala a unei informatii, in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu de calitate; "2. anomalia 2 ca termen in normele de audit 2 reprezinta' o informatie contabila sau financiara inexacta, insuficienta sau omisa, ca urmare a unor erori sau fraude; "3. Auditul situatiilor financiare reprezinta' examinarea efectuata de un profesionist competent si independent asupra situatiilor financiare, in vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la un referential contabil identificat; "4. ) +austivitatea 2 ca termen in normele de audit 2 reprezinta' toate activele, datoriile, tran!actiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. "5. $biectivele auditului intern constau in' validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii. "". )valuarea 2 ca termen in normele de audit 2 reprezinta' inregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar; "#. $biectivele auditului e tern 2 misiune de baza 2 constau in' imaginea fidela, clara si completa a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor obtinute de intreprindere. "%. Asigurarea rezonabila 2 ca termen in normele de audit 2 reprezinta' asigurarea ridicata, dar nu absoluta, ca informatiile verificate nu contin anomalii semnificative; "(. Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si al corectei prezentari in situatiile financiare presupune' contabili!area in perioada corespun!atoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor; #*. Declaratii ale directiunii inseamna' declaratii facute de catre directiune auditorului in cursul unui audit, in mod spontan sau ca raspuns la intrebarile (c,estionarele) puse de auditor; #1. &entru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela! auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii in tinerea contabilitatii sunt respectate' toate informatiile pre!entate prin situatiile financiare sa poata fi 'ustificate si verificate; #2. Deficiente ma1ore in auditul statutar reprezinta' insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra situatiilor financiare; #3. 3ormele de audit financiar sunt emise de' utoritatea profesionala preva!uta de lege. #4. )roarea tolerabila este' eroarea maximala pe care auditorul poate sa o accepte pentru a trage conclu!ia ca re!ultatele sonda'ului au atins obiectivul de audit fixat; #5. 3ormele de referinta ale auditului financiar sunt' norme de audit; #". 122./ntinderea lucrarilor de audit reprezinta' diligentele apreciate ca fiind necesare, in circumstante precise, pentru atingerea obiectivului auditului; ##. ) pert 2 ca termen in normele de audit 2 inseamna' o persoana fi!ica sau 'uridica ce poseda competentele, cunostintele si o experienta intr-un domeniu, altul decat contabilitatea si auditul; #%. ,iscurile avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie pot fi' riscuri generale legate de intreprindere; #(. -emnificativ 2 ca termen in normele de audit 2 inseamna' termen utili!at pentru a exprima importanta unei date contabile, unei informatii sau unei iregularitati cuprinsa in situatiile financiare;

25

%*. &rincipiul fundamental pe care se intemeiaza regulile de etica in activitatea de audit este' independenta; %1. -erviciile cone e se refera la' examenele limitate, examenele pe ba!a de proceduri convenite si misiuni de compilare. %2. Dosarul permanent contine' organigrama. %3. 3ivelul de asigurare furnizat printr.un e amen limitat este' inferior celui furni!at printr-un audit; %4. procedeele si te+nicile de audit utilizate pentru obtinerea elementelor probante privesc' controlul asupra pieselor 'ustificate si control de fond; %5. /n misiunile de proceduri convenite! auditorul' nu exprima nici o asigurare; %". Dosarul e ercitiului contine informatii si documente privind' planificarea misiunii; %#. Dosarele de lucru sunt' proprietatea auditorului; %%. )lemente de baza ale raportului de audit' titlul; %(. 0ermenul de frauda in audit semnifica' un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere, salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate; (*. -uccesiunea lucrarilor intr.o misiune de audit de baza cuprinde' acceptarea mandatului (misiunii); (1. 0ermenul de eroare in audit semnifica' o inexactitate involuntara, continuta in situatiile financiare; (2. Ce tipuri de opinie recunoasteti' opinie fara re!erve; (3. Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt' aspecte privind integritatea sau competenta conducerii; (4. )venimentele posterioare inc+iderii e ercitiului se refera la' fapte petrecute pana la data raportului de audit; (5. &rogramul de lucru defineste' natura, calendarul si intinderea lucrarilor necesare pentru punerea in aplicare a planului de audit. (". /n cazul utilizarii in audit a lucrarilor unui e pert! acesta poate fi' anga'at de auditor sau salariat al auditorului; (#. )lementele de referinta in determinarea pragului de semnificatie pot fi' capitalurile proprii; (%. )lemente probante sunt' informatii obtinute de auditor prin controalele proprii. ((. Conturile semnificative sunt' cele care contin riscuri de eroare semnificative; 1**. 3ormele nationale de audit reprezinta' ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de catre un organism profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplica in reali!area unei misiuni de audit sau de servicii conexe; 1*1. Daca suma toatala a anomaliilor necorectata tinde sa depaseasca pragul de semnificatie fi at' auditorul va pune in aplicare proceduri suplimentare de audit; 1*2. /ncertitudini grave si multiple pot conduce auditorul la' imposibilitatea exprimarii unor opinii. 1*3. ,iscul de nedescoperire este' o componenta a riscului de audit; 1*4. Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la' opinie cu re!erve sau opinie defavorabila. 1*5. )valuarea riscului legat de control se face in doua etape' evaluarea preliminara; 1*". 4situatii financiare5 in audit! se intelege' conturile anuale; 1*#. Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind urmatoarele te+nici' descrieri narative si c,estionare; 1*%. &rin 4cabinet de audit 5 se intelege' persoane fi!ice sau 'uridice care au ca obiect de activitate auditul financiar.

26

1*(. impreuna;

,iscurile inerente si cele legate de control se evalueaza'

11*. -istemul contabil reprezinta' ansamblul de proceduri si documente preva!ute prin legislatia financiar-contabila; 111. ,iscul de nedetectare' nu poate fi eliminat in totalitate, indiferent care sunt te,nicile si procedurile folosite de auditor; 112. )laborarea unui plan al misiunii de audit este' o necesitate, pentru a asigura ca auditul se va reali!a de o maniera eficienta. 113. )lementele probante desemneaza' informatiile obtinute de auditor pentru a a'unge la conclu!ii pe care sa se ba!e!e opinia sa; 114. &rogramul de lucru este' un instrument de reali!are a planului misiunii de audit; 115. 0estele de procedura sunt' testele care permit sa se obtina elemente probante asupra eficacitatii conceperii si functionarii sistemelor contabile si controlului intern; 11". &ragul de semnificatie trebuie fi at de auditor' cand determina natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit si evaluea!a efectul anomaliilor; 11#. Controalele substantive5 sunt' de doua tipuri; 11%. Caracter semnificativ intr.o misiune de audit reprezinta' informatii a caror omisiune sau inexactitate este susceptibila de a influenta deci!iile utili!atorilor situatiilor financiare. 11(. $bservarea in audit reprezinta' o operatie care consta in examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de alte persoane; 12*. Auditul intern este' un compartiment de control in cadrul entitatilor economice sau sociale; 121. Cererea de informatii consta in' procurarea de informatii de la persoanele competente, atat din interiorul, cat si din exteriorul entitatii; 122. &artile legate reprezinta' parti in care una poate exercita un control sau o influenta notabila asupra celeilalte. 123. Calculul! in audit! reprezinta' verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor 'ustificative si a documentelor contabile sau a unor calcule distincte; 124. ,eferential 6referinta7 contabil inseamna' ansamblul de criterii utili!ate pentru pregatirea situatiilor financiare care se aplica la toate elementele importante; 125. Confirmarea conturilor de debitori reprezinta' confirmarea directa a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul conturilor respective; 12". &rin prag de semnificatie! la elaborarea situatiilor financiare! se intelege' nivelul, marimea unei sume peste care profesionistul contabil considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a re!ultatului; 12#. Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de e ecutie reprezinta' o c,eltuiala; 12%. Controlul de calitate asupra lucrarilor de audit se organizeaza si se e ercita' de regula, de organismul profesional. 12(. 6aportul, in ca!ul unei misiuni de audit de ba!a, trebuie sa preci!e!e ca auditul a fost planificat si e ecutat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca in conturile anuale nu sunt anomalii semnificative! in urmatoarele situatii' in orice misiune de acest gen. 13*. /n evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros! costul de ac+izitie este egal cu' pretul de cumparare S taxele nerecuperabile S c,eltuieli de transport aprovi!ionare S alte c,eltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrare a bunului; 131. $ misiune de audit de baza la o intreprindere cotata se planifica! se organizeaza si se realizeaza potrivit' normelor profesionale emise de organismul profesional; 132. &recizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta postulate ale teoriei auditului' existenta unui control intern satisfacator elimina probabilitatea iregularitatilor; 133. -ituatiile in care un observator ar avea motive pentru a se indoi de obiectivitatea unui auditor sunt' implicarea financiara directa sau indirecta in activitatile unui client; 134. 0e+nicile de e aminare a conturilor anuale se spri1ina pe' selectionarea esantionului;

27

135. Fisa de acceptare a mandatului are ca obiective' de a materiali!a lucrarile efectuate inaintea acceptarii; 13". Auditorul verifica daca s.au creat provizioane adecvate pentru clientii rau platnici. Ca obiectiv de audit! se are in vedere' evaluarea. 13#. &rocedurile analitice constau in' anali!a tendintelor si ratiourilor semnificative, precum si examene de coerenta cu alte informatii pertinente; 13%. Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanta de verificare cu registrul mi1loacelor fi e' acuratete si existenta; 13(. Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice' la sfarsitul auditului, pentru a trage o conclu!ie generala; 14*. Dintre urmatoarele documente! sunt necesare auditarii c+eltuielilor' 'urnal !ilnic al cumpararilor, note de receptie a bunurilor; 141. Aplicarea procedurilor analitice se spri1ina pe ipoteza' existentei unor relatii coerente intre date si informatii; 142. $biectivul de audit 2 e +austivitate 2 in cazul capitalului consta in' toate modificarile autori!ate in capitalul social au fost inregistrate corespun!ator in contabilitate; 143. $ estimare contabila inseamna' o evaluare aproximativa a unei valori a unui element (ex. calculul unor provi!ioane pentru deprecierea creantelor); 144. $biectivele de audit esentiale pentru trezorerie sunt' existenta, separarea exercitiilor, drepturi si obligatii. 145. &entru a putea sa se pronunte cu privire la imaginae fidela! auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii in tinerea contabilitatii sunt respectate' corecta evaluare si imputare in conturi; 14". ,aportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna' raport asupra unei rubrici din situatiile financiare; 14#. .,aportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna' raport privind respectarea clau!elor contractuale; 14%. ,aportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna' raport asupra situatiilor financiare condensate (re!umate); 14(. &aragraful de introducere al ,aportului de audit trebuie sa contina' identificarea situatiilor financiare auditate; 15*. ,eferirea la normele de audit in baza carora s.a efectuat auditul este prezentata in ,aportul de audit in paragraful' privind natura si intinderea lucrarilor de audit. 151. Descrierea lucrarilor de audit este sintetizata in ,aportul de audit in paragraful' privind natura si intinderea lucrarilor de audit. 152. /n cate forme se poate e prima opinia fara rezerve a auditorului intr.un ,aport de audit al situatiilor financiare' doua; 153. ,eferirea la normele contabile avute in vedere la efectuarea lucrarilor de audit financiar este prezentata in ,aportul de audit' in paragraful opiniei. 154. $pinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii se formuleaza' cand apar elemente care nu afectea!a opinia auditorului; 155. ,aportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei societati comerciale are rolul de' instrument de comunicare cu actionarii pentru deci!ii economice si cu ceilalti utili!atori ai situatiilor financiare; 15". Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea client si nici nu a putut aplica metode alternative de control! auditorul va e prima o opinie' auditorul se afla in imposibilitatea exprimarii unei opinii. 15#. &rintre actiunile ce trebuie intreprinse de auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un client de audit se numara' examenul cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor; 15%. /n cazul unui client nou! auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior 6sau cenzorii societatii7' in etapa de acceptare a mandatului si contactarea lucrarilor de audit; 15(. Cand nu se poate spri1ini pe controlul intern din societatea.client! auditorul va elabora un program propriu de control' extins;

28

1"*. Care din urmatoarele e primari sunt incorecte' auditorii interni dintr-o entitate (toti sau numai seful acestora) trebuie sa fie membri ai $amerei uditorilor "inanciari. 1"1. Cate tipuri de opinie se pot prezenta intr.un ,aport de audit asupra situatiilor financiare ale unei entitati? una; 1"2. Cate tipuri de opinie se pot prezenta in cazul auditului asupra situatiilor financiare ale unei entitati? patru; 1"3. $biectivul unei misiuni de audit de baza este' de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate; 1"4. Ce inseamna auditul financiar? examinarea efectuata de un profesionist competent si independent, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra unei informatii contabile; 1"5. 3ormele de referinta in auditul financiar sunt' norme contabile si de audit; 1"". )numerati ce inseamna evenimente posterioare inc+iderii e ercitiului' fapte petrecute dupa +) dec. al anului respectiv; 1"#. Daca se utilizeaza lucrarile unui e pert pentru definitivarea unui audit! acesta poate fi' anga'at de auditor sau salariat al auditorului; 1"%. Care conturi sunt semnificative? cele care contin riscuri de eroare semnificative; 1"(. Ce este auditul intern' un control asupra modului de respectare a procedurilor de control intern; 1#*. Care sunt situatiile in care un observator ar avea motive pentru a se indoi de obiectivitatea unui auditor' relatii familiale cu directorul intreprinderii-client; 1#1. Cand se verifica continutul procedurilor de inventariere' inainte de inventariere; 1#2. &aragraful de introducere al ,aportului de audit trebuie sa contina' identificarea responsabilitatilor; 1#3. Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentata in ,aportul de audit in paragraful' privind natura si intinderea lucrarilor de audit; 1#4. &aragraful de observatii se situeaza de regula' dupa paragraful de opinie; 1#5. ,ezervele care insotesc opinia auditorului se prezinta' inaintea paragrafului de opinie; 1#". Dezacordul cu conducerea intreprinderii! avand incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare conduce auditorul la a formula' o opinie defavorabila; 1##. ,aportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul' de confirmare a increderii in situatiile financiare pre!entate; 1#%. Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea.client! auditorul va e prima o opinie' cu re!erve sau se afla in imposibilitatea de a emite o opinie. 1#(. /n cazul unui client nou! auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior 6sau cenzorii societatii7' in etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrarilor de audit; 1%*. Cand controlul intern al societatii.client permite un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile ale tranzactiilor sunt fiabile! programul de control al auditorului va fi' restrans; 1%1. Asigurarea data utilizatorilor situatiilor financiare auditate este o asigurare' ridicata dar nu absoluta. 1%2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt' a) inteligibilitatea; 1%3. /n normele de audit se foloseste termenul semnificativ. Ce reprezinta acesta8 termen utili!at pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinsa in situatiile financiare; 1%4. &entru obtinerea elementelor probante! ce procedee si te+nici de audit se utilizeaza8 controlul asupra pieselor 'ustificate si control de fond; 1%5. Ce semnificatie are o eroare tolerabila nula sau mica? $ontul poate fi auditat in intregime cu c,eltuieli mici si nu se asteapta descoperirea nici unei erori;

29

1%". Care este numarul de etape 6pasi7 ce trebuiesc parcursi in procedura de aplicare a pragului de semnificatie in auditul situatiilor financiare8 >; 1%#. /n cursul auditarii contului de vaanzari ati constatat un numar de erori in valoare neta de 1*.*** dintr. un esantion de %*.*** e tras dintr.o populatie de %**.***. Care este eroarea totala care o veti retine! stiind ca eroarea de esantioane ati apreciat.o la 2598 )*>.///; 1%%. /n functie de natural or sonda1ele pe care le realizeaza auditorul! pot fi' Sonda'ele asupra atributiilor si sonda'e asupra valorilor; 1%(. )lementele c+eie dintr.o multime sunt' %lementele care 2 fie datorita naturii, fie datorita valorii lor 2 pre!inta riscuri; 1(*. :a selectarea esantionului! auditorul va avea in vedere ca' cesta sa fie repre!entativ; 1(1. )lementele probate reprezinta informatiile care au la baza' Aocumente 'ustificative, documente contabile si alte surse; 1(2. Care din urmatoarele afirmatii este e acta' $ontrolul intern are ca obiectiv furni!area unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deci!iilor si utili!atorilor externi; 1(3. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern' $ontrolul intern se refera la existenta si aplicare procedurilor iar auditul intern se refera la controlul procedurilor respective; 1(4. /ndependenta auditorului intern presupune' #ndependenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie; 1(5. ) primarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate constituie' (biectul unei misiuni de audit de ba!a; 1(". Cand se verifica respectarea principiilor contabile in ce priveste capitalurile proprii! ca obiective de audit identificati' Arepturi si obligatii si evaloarea; 1(#. Cand verificati fundamentarea provizioanelor la sfarsit de an aveti in vedere' Modul de calcul si conformitatea cu contractile siHsau textile legale; 1(%. Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca' Planul de amorti!are este acelasi ca in anul precedent; 1((. Controlul fizic al imobilizarilor corporale presupune' -erificarea modului in care s-a efectuat inventarierea; 2**. Cand verificati c+eltuielile cu intretinerea si repartitiile la imobilizarile corporale va asigurati' Ae corecta contabili!are la conturile de imobili!ari sau la conturile de c,eltuieli ale perioadei; 2*1. :a verificarea conturilor de trezorerie! ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de viramente interne la 3 decembrie? "ara sold. 2*2. Cand efectuati controlul separarii e ercitiilor in contabilitatea stocurilor procedati la' -erificarea documentelor ultimilor aprovi!ionari identificate in intervalul fi!ic; 2*3. Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile financiare! opinia va fi' "ara reserve dar cu paragrap, de obsevatii; 2*4. &osibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta' 6isc inerent; 2*5. /maginea fidela este' ( consecinta a regularitatii si sinceritatii conturilor; 2*". -ocietatea -tire -.A.! auditata de dumneavoastra! a ac+izitionat la 1 iulie un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele c+eltuieli' Pretul de cumparare al terenului +/./// lei Pretul de cumparare al constructiei )*>./// lei 7axe de inregistrare )*./// lei lte c,eltuieli cu actele J// lei (norarii notar ).>// lei (din care 7- *9/) $omisioane ).J// lei (din care 7- *K/)

30

$,eltuieli ar,itecti +.@// lei (din care 7- >N>) $,eltuieli renovare J>./// lei (din care 7- )+.>//) Societatea a inregistrat in c,eltuielile perioadei suma de K/./K>, la terenuri +/./// si la costructii )*>.///. $are este suma corecta ce trebuia contabili!ata in c,eltuielile perioadeiT /; 2*#. ,eluand datele din intrebarea 14"! care este suma ce trebuie contabilizata in contul 40erenuri58 ++./)+ lei; 2*%. ,eluand datele din intrebarea 1! care este suma care trebuia contabilizata in contul 4Constructii5? *)*./J* lei; 2*(. /n calitate de auditor al intreprinderii $mega -.A. ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul ; este contabili!at pentru @.>//./// lei. $are este valoarea stocului la +) decembrie cunoscand ca intreprinderea foloseste metoda "#"(, ca stocul la ) decembrie a fost de >// unitati a )/./// lei fiecare, ca in )/ decembrie s-au cumparat >// unitati a )*./// lei si ca in */ decembrie au iesit 9// unitati8 N.///./// lei; 21*. Ati constatat ca in costurile de transformare a stocurilor intreprinderea auditata a cuprins suma de +/.///./// lei repre!entand costurile unui imprumut aferent stocurilor. $um retineti aceasta constatare cunoscand ca, potrivit standardelor internationale de contabilitate, integrarea costurilor aferente imprumuturilor in costul de transformare a stocurilor este: optionala; 211. :a auditul stocurilor aveti in vedere ca! potrivit /A- 2! nu fac parte costul stocului unui produs' c,eltuieli de comerciali!are. 212. -ocietetea Alfa a evaluat in decembrie anul 3.4 un ansamblu imobiliar in anul 3.11 cu 4**.*** lei (din care J/./// lei pentru teren), amorti!abil in */ ani; cu aceasta oca!ie a eliminat amortismentele din valoarea contabila. -aloarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta oca!ie la 9>/./// (din care )>/.///); durata de viata nu a fost modificata. 4a ) iulie anul ., ansamblul imobiliar a fost vandut cu >//./// lei. $are este diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrata de societae8 )NJ./// lei; 213. ,eluand datele din intrebarea 12! care este suma amortizarii in anul 3? )*.>//./// lei; 214. ,eluand datele din intrebarea 12! care este suma plus valorii inregistrata cu ocazia vanzarii? )+N.>// lei; 215. /n cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare la valoarea 'usta. 21". ) primarea unei opinii motivate! potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate!constituie' (biectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare; 21#. Auditorul poate fi facut raspunzator de prevenirea non.respectului te telor legislative in cadrul bancii auditate? .u; 21%. /n legatura cu rolul legislatiei in vigoare! in auditarea situatiilor financiare ale unei banci! responsabilitatiile auditorului se refera la' ctivitatile auditorului legate de examinarea, comunicarea si de intrerupere a misiunii; 21(. Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui te t legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii si nu au fost corect preluate in aceste situatii financiare! el sa e prime' ( opinie cu re!erve sau o opinie defavorabila; 22*. ,iscurile cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale ale bancii sunt' 6iscuri semnificative; 221. Care din urmatoarele afirmatii este e acta' $ontrolul intern al unei banci are ca obiectiv furni!area unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deci!iilor si utili!atorilor externi; 222. Cine aproba si revizuieste periodic 6cel putin annual7 strategiile generale si politicile privind activitatile unei banci comerciale? $onsiliul de dministratie ( sau de Supraveg,ere) al bancii respective; 223. &rincipiul separarii responsabilitatilor in sistemul de control intern al unei banci presupuse' %vitarea alocarii de responsabilitati personalului, care sa conduca la conflicte de interes;

31

224. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei banci? $ontrolul intern se refera la existenta si aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra procedurilor respective; 225. <ancile organizeaza auditul intern in vederea' sigurarii unei evaluari independente a existentei, adecvarii si respectarii politicilor si procedurilor necesare desfasurarii activitatilor bancare; 22". /ndependenta auditorului intern bancar presupune' #ndependenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica in mod current controlul intern; 22#. Comitetul de audit al bancii este' ?n comitet permanent, independent de conducatorii bancii, subordonat $onsiliului de dministratie si care are o functie consultativa; 22%. Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern intr.o banca? $ontrolul intern se refera la existenta procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra existentei, adecvarii si aplicarii procedurilor; 22(. )lementele probante in auditul situatiilor financiare ale unei banci trebuie sa fie' Suficient de adecvate. 23*. )lementele probante reprezinta informatii care au la baza' Aocumente 'ustificative, documente contabile si alte surse; 231. /mposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce auditorul la formularea' ?nei opinii cu reserve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; 232. ) amenul analitic al unei banci comerciale cuprinde' nali!a functionala, performantele, gestiunea riscurilor si anali!a economico-financiara; 233. Analiza functionala a unei banci are ca obiect' $ele + functii fundamentale ale bancii (de lic,iditate, de intermediere si relationala); 234. Durata de transformare a resurselor in folosinte este un indicator care e prima functia de intermediere a unei banci si se determina ca raport intre' Aurata medie a folosintelor si durata medie a resurselor; 235. =ar1a neta a dobanzii la o banca se calculeaza ca un raport intre' Aoban!i incasate minus doban!i platite si active totale minus active nevalorificate; 23". Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci' #nstrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor si instrument de confirmare a increderii in situatiile financiare pre!entate; 23#. 0inerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii reprezinta pentru auditor' ( responsabilitate secundara; 23%. /n cazul unei opinii fara rezerve dar cu un paragraf de observatii! acesta se situeaza' Aupa paragraful de opinie; 23(. /n cazul unei opinii! alta decat cea fara rezerve! motivele se situeaza' #naintea paragrafului de opinie; 24*. Cate opinii se pot inscrie in raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci? ?na; &,)>)30A0/ C): &?0/3 # CA,AC0),/-0/C/ A:) A?D/0?:?/ -0A0?0A, CA,).: D)$-)<)-C D) A?D/0?: C$30,AC0?A:6 F/3A3C/A,7. ). uditul statutar are intotdeauna un caracter legal el fiind reglementat la nivel european prin Airectiva a -###-a si la nivelul fiecarei tari prin legislatia nationala. *. uditul statutar se derulea!a numai cu auditori financiari mandatati prin ,otararea adunarii generale a actionarilor din entitatea auditata. +. uditul statutar se aplica numai unor anumite entitati (exemplu:societatile comerciale de interes public) 9. uditul statutar examinea!a situatiile financiare ale unei intreprinderi in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete pe care acestea le ofera. ). uditul contractual nu este intotdeauna impus de legislatie. *. uditul contractual se derulea!a doar in ba!a contractului inc,eiat cu administratia entitatii auditate. +. uditul contractual se poate aplica la toate entitatile 9. uditorul contractual efectuea!a o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin care se fixea!a o anume misiune unui auditor, termenii si conditiile de reali!are fiind preva!ute in contract. 241.

32

>. uditul contractual poate fi si de alta natura decat auditul financiar (exemplu: audit 'uridic, audit al calitatii, etc.) @. uditul statutar se poate exercita doar de @. uditul contractual poate fi exercitat si de auditori atestati in acest scop, consemnati intr-un profesionisti fara atestare expresa ca auditor registru public (tablou). (exemplu: expert contabil, contabil autori!at, expert te,nic etc.) N. uditul statutar se finali!ea!a printr-un raport ce N. uditul contractual se finali!ea!a printr-un devine public raport ce nu este obligatoriu a fi facut public. 242. CA,) -?30 CA,AC0),/-0/C/:) ?3)/ =/-/?3/ D) C$=&/:A,)? - compilarea consta, in efectuarea unei sinte!e a informatiilor detaliate in scopul pre!entarii sub o forma re!umata, - intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare asupra informatiilor financiare ; - pentru compilare profesionistul contabil utili!ea!a cunostintele sale contabile, si nu pe cele de auditor; in aceasta misiune auditorul nu este obligat sa procede!e la investigatii pentru a determina fiabilitatea si ex,austivitatea informatiilor furni!ate, nu are sarcina sa evalue!e controlul intern, nu este dator sa verifice datele primite sau sa verifice temeinicia explicatiilor furni!ate. -* Misiune de compilare udit statutar ) .ici o asigurare sigurare ridicata, dar nu absoluta * uditorul pune in aplicare cunostintele Serviciul este un audit sale de contabilitate si nu pe cele din domeniul auditului + Scopul este acela de a strange, a grupa si a Scopul este emiterea raportului de audit sinteti!a informatiile prin elaborarea situatiilor financiare 243. CA,) )-0) -F),A D) C?&,/3D),) A =/-/?3/:$, D) A?D/0 -&)C/A:)? nga'amentele de audit cu scop special, preva!ute de Standardul #nternational de udit (#S ) nr. J//, includ auditul pentru: R Situatii financiare intocmite in concordanta cu un cadrul de raportare financiar-contabila diferit de standardele internationale sau standardele nationale de contabilitate; R $onturi specificate, elemente ale conturilor sau elemente dintr-o situatie financiara (componente a situatiilor financiare); R $onformitatea cu contractele; respectarea clau!elor contractuale;

>.

uditul statutar este intotdeauna un audit financiar.

R Situatii financiare sintetice. 244. &,/3 C) -) CA,AC0),/>)A>A ,A&$,0?: A?D/0$,?:?/ A-?&,A -/0?A0//:$, F/3A3C/A,) C$3D)3-A0)? 6aportul auditorului asupra situatiilor financiare re!umate (condensate) poate fi intocmit de auditor, la cererea expresa a intreprinderii, numai in ca!ul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. %l se solicita de intreprindere pentru a informa anumite grupuri de utili!atori, interesate de cunoasterea doar cifrelor c,eie privind situatia financiara si re!ultatele acesteia. 7itlul care poate fi dat situatiilor financiare re!umate, astfel auditate, este 0Situatii financiare condensate, pregatite pe ba!a situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar inc,is la data de +) decembrie .1. 6aportul auditorului asupra situatiilor financiare re!umate (condensate) va contine o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut. Aaca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, dar este satisfacut de pre!entarea situatiilor financiare condensate, raportul trebuie sa mentione!e ca desi situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare in ansamblul lor, acestea provin din situatii financiare care au facut obiectul unui raport de audit modificat 245. CA,) -?30 ):)=)30):) D) <A>A A:) ?3?/ ,A&$,0 A-?&,A -/0?A0//:$, F/3A3C/A,) C$3D)3-A0)? %lementele de ba!a pe care trebuie sa le contina un 6aport de audit asupra situatiilor financiare re!umate (condensate) sunt: ). titlul; *. destinatarul; +. identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 9. data raportului de audit asupra a situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul de opinie exprimata in acel raport; >. opinia care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; @. mentiunea ca pentru o buna intelegere a re!ultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile

33

financiare condensate trebuie citite cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; N. data raportului; J. adresa auditorului; K. semnatura auditorului. 24". FA>) -/ )0A&) /3 );)C?0A,)A ?3)/ =/-/?3/ D) A?D/0 D) <A>A 6-C@)=A =)0$D$:$A/CA A A?D/0?:?/ -0A0?0A,7. 7oate activitatile si lucrarile oca!ionate de reali!area unei misiuni de audit de ba!a asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei fa!e si )/ etape care, in succesiunea lor logica si practica, asa cum se pot identifica in Standardele #nternationale de udit, se pre!inta astfel: #. "a!a initiala R cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit R (rientarea si planificarea auditului ##. "a!a executarii lucrarilor R precierea controlului intern R $ontrolul conturilor R %xamenul situatiilor financiare ###. "a!a finala R %venimente posterioare inc,iderii exercitiului R ?tili!area lucrarilor altor profesionisti R lte lucrari necesare inc,iderii R 6aportul de audit R Aocumentarea lucrarilor de audit 24#. C) )-0) -/ C) C$30/3) -C,/-$A,)A D) =/-/?3) 6D) A3AABA=)307? Standardul #nternational de udit (#S ) nr. *)/ prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de reali!are a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o 3Scrisoare de misiune de audit1. Ain documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: obiectivul auditului situatiilor financiare; responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si pre!entarea situatiilor financiare; intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul; forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu re!ultatele misiunii de audit; riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sonda'elor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern; necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese 'ustificative sau alte informatii solicitate. uditorul poate decide sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecare din exercitiile viitoare. 4a primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecie!e daca unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificati tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau. 24%. CA,) -?30 &,)C)D),/:) D) <A>A A:) C$30,AC0?:?/ D) &,)-0A,/ D) -),C/C// Prevederile de ba!a ale contractului de prestari servicii sunt urmatoarele: #dentificarea partilor contractante; (biectul contractului; (bligatiile partilor; Aurata contractului; Modalitati de solutionare a eventualelor litigii; Aiverse; Aata si locul inc,eierii contractului. Semnaturile repre!entantilor legali ai partilor contractante 24(. C) )-0) );&),0?: C$30A</:? -). %xpertul contabil este un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila in conditiile fixate prin normele internationale si prin (.=. nr. @>H)KK9, aprobata prin 4egea nr. 9*H)KK> cu modificarile si completarile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sa revi!uiasca si sa aprecie!e contabilitatea entitatilor de care nu este legat printr-un contract de munca, si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei entitati. -*. %xpertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile (.=. @>H)KK9 si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organi!are si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveg,ea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit si pierderii %xpertul contabil poate executa pentru persoanele fi!ice si 'uridice urmatoarele lucrari: a) tine sau supraveg,ea!a contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica bilantul contabil;

34

b) acorda asistenta privind organi!area si tinerea contabilitatii; c) efectuea!a anali!e economico-financiare, audit financiar-contabil si evaluari patrimoniale; d) efectuea!a experti!e contabile dispuse de organele 'udiciare sau solicitate de persoane fi!ice ori 'uridice in conditiile preva!ute de lege; e) executa alte lucrari cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organi!are administrativa si informatica; f) indeplineste, potrivit dispo!itiilor legale, atributiile preva!ute in mandatul de cen!or la societatile comerciale. %xpertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale, potrivit legii. 25*. C) -?30 -/ C) ,$: A? 3$,=):) C$30A</:)? .ormele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. .ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controlea!a si utili!ea!a situatiile financiare. %ntitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele preva!ute la art. l din 4egea $ontabilitatii. $ei care controlea!a sunt preva!uti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cen!ori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. Situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: standarde internationale de raportare financiara; standarde sau norme contabile nationale alte referinte contabile bine preci!ate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si pre!entarea situatiilor financiare. $ontabile internationale sunt stabilite de # S$" ("undatia $omitetului pentru Standarde #nternationale de $ontabilitate sunt denumite generic Standardele #nternationale de 6aportare "inanciara (#"6S) care cuprind: - Standardele #nternationale de 6aportare "inanciara emise de # SC (#"6S); - Standardele #nternationale de $ontabilitate (# S); - Standardele de interpretare emise de S#$ sau #"6#$; - lte documente emise de # SC, S#$ sau #"6#$ 251. C) )-0) -/ C?= -) )-0/=)A>A ),$A,)A 0$:),A</:A? %roare tolerabila este o eroare maximala intr-o populatie selectionata pe care auditorul poate sa o accepte tragand conclu!ii ca re!ultatele sonda'ului au atins obiectivul auditului. %roarea tolerabila se estimea!a de auditor pe ba!a de rationament profesional. 252. C) )-0) ,/-C?: /3),)30? 6iscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, i!olate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient . Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la 'udecati profesionale ba!ate pe evaluarea unor factori ca: eventualele sc,imbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii; presiuni exercitate asupra conducerii si alte impre'urari de natura a incita la pre!entarea unor situatii financiare (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate); natura activitatilor desfasurate de intreprindere (u!ura morala a te,nologiei, ec,ipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate); factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii te,nologice, evolutia cererii si practicile contabile; situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand a'ustari privind exercitiile anterioare sau estimari; vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari; inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului. 6iscul inerent repre!inta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tran!actii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tran!actii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern. 253. C) )-0) -/ C) -)=3/F/CA0/) A,) /=&$,0A30A ,):A0/CA? #mportanta relativa se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati figurand in informatia financiara (inclusiv o omisiune), care, singura sau adaugata altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecinta influentarea rationamentului sau deci!iei unei persoane re!onabile care se spri'ina pe aceasta informatie. Prin iregularitati se inteleg toate actiunile sau omisiunile care incalca: legea sau reglementarile aplicabile, principiile sau procedurile contabile, dispo!itiile statutare, ,otararile adunarii generale, deci!iile consiliului de administratie. Prin inexactitati se inteleg prelucrarile si interpretarile contabile sau 'uridice ale unui fapt, in neconcordanta cu realitatea, cum ar fi: erori de calcul, erori de inregistrare, inexactitati de pre!entare a conturilor anuale (cifre inexacte). #mportanta relativa, neconstituind un risc in sine, se refera in principal la valoarea operatiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia in calcul si anumite elemente calitative (re!ultat: profit sau pierdere; capital social redus sub limita legal admisa etc.). *J). A%"#.#7# ?A#7?4?# #. =%.%6 4 S# %4%M%.7%4% P6#.$##P 4% 4% $%S7?# .

35

udit vine de la cuvantul italian 0audire1, a asculta; cuvant de origine latina, transformat in timp de practica anglosaxona, semnifica a!i, in sens strict, revi!ia conturilor reali!ata de experti independenti in vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. %lementele principale care definesc auditul, in general sunt: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala; scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta; examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intrun standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. 254. DA0/ D)F/3/0/A A?D/0?:?/ -0A0?0A, -/ ):)=)30):) &,/3C/&A:) A:) AC)-0)/A. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de aceasta. %lementele de ba!a ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fi!ica sau o persoana 'uridica; obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a re!ultatelor obtinute de entitatea auditata; criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. 255. A?D/0?: C$30,AC0?A:' CA,AC0),/-0/C/ -/ $</)C0 uditul contractual este o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin care aceasta (o intreprindere, o primarie, o institutie publica, un minister etc.) fixea!a o misiune unui auditor, termenii si conditiile de reali!are fiind preva!ute in contract. 4a originea misiunilor contractuale, stau patru motivatii: entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinte!e unui specialist competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare, similara cu cea reali!ata de auditorul statutar. auditorul contractual detine o competenta mai bine adaptata la o misiune foarte precisa (de exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de evaluare a stocurilor etc.). intreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a carui semnatura se bucura de un prestigiu particular. o misiune particulara de control este ceruta de un tert, de exemplu, o banca la acordarea unui imprumut etc. uditul contractual se reali!ea!a la cererea unui client si nu in virtutea unei obligatii legale. .umirea auditorului se face de catre management, obiectivele fiind stabilite prin contract in functie de asteptarile clientului si pot fi foarte diferite de la un audit la altul. #n aceste conditii, se pot emite diferite rapoarte tinand cont de cerintele clientului. #n ca!ul auditului contractual, cerintele etice nu sunt atat de restrictive ca in ca!ul auditului statutar, misiunea putand avea natura unei consultante 25". -$C/)0A0)A A:FA! A?D/0A0A D) D?=3)AC$A-0,A! A AC@/>/0/$3A0 :A 5 A&,/:/) 2**2 ?3 A3-A=<:? /=$</:/A, -&,) ,)3$CA,) -/ A )F)C0?A0 ?,=A0$A,):) C@):0?/):/' - P6%7 $?MP 6 6% 7%6%.: K/ M#4. 4%# - P6%7 $?MP 6 6% $(.S76?$7#%: 9)/ M#4. 4%# - 7 F% #.6%=#S76 6%: J+ M#4. 4%# - $D%47?#%4# $? $7%4%: +,> M#4. 4%# - (.(6 6## .(7 6: )9.N99 M#4. 4%# (A#. $ 6% 7- *.N99./// 4%#) - $(M#S#( .%: *K.K// M#4. 4%# (A#. $ 6% 7- 9.K//./// 4%#) - $D%47?#%4# 6D#7%$7#: *+.K*/ M#4. 4%# (A#. $ 6% 7- +.K*/./// 4%#) - 6%P 6 7##: *@+.)*/ M#4. 4%# (A#. $ 6% 7- 9+.)*/./// 4%#) S($#%7 7% #.6%=#S76 7 #. $D%47?#%4#4% P%6#( A%# S?M A% )J.*99./// 4%#. $ 6% S?.7 S?M%4% $% 76%C?# ? $(.7 C#4#Q 7% #. $D%47?#%4#4% P%6#( A%#, #. $(.7?4 7%6%.?6# S# #. $(.7?4 $(.S76?$7##.

36

pret cumparare taxe c,el. acte onorarii notar comisioane c,el. ar,itecti reparatii - tren ())*.*+/.///) adica K/.///./// S )9.K9/./// S @+/./// S *.)@/./// S 9.>//./// - constructie (N>).*N/.///) adica 9)/.///./// S @J./@/./// S *.JN/./// S K.J9/./// S*/.>//./// S*/.///./// S**/.///./// - c,eltuieli ale perioadei / S /S /S /S /S /S / 7otal (J@+.>//.///) adica >//.///./// S J+.///./// S +.>//./// S )*.///./// S*>.///./// S*/.///./// S**/.///./// 25#. /3 CA:/0A0) D) A?D/0$, A: /30,)&,/3D),// $=)AA -.A. A0/ C$3-0A0A0 CA :A 31 A%$%MC6#% S7($?4 4 P6(A?S?4 F %S7% $(.7 C#4#Q 7 P%.76? @.>//./// 4%#. $ 6% %S7% - 4( 6% S7($?4?# 4 +) A%$%MC6#%, $?.(S$ .A $ #.76%P6#.A%6% "(4(S%S7% M%7(A "#"(, $ S7($?4 4 )A%$%MC6#% "(S7 A% >// ?.#7 7# )/./// 4%# "#%$ 6%, $ #. )/ A%$%MC6#% S- ? $?MP 6 7 >// ?.#7 7# )*./// 4%# "#%$ 6% S# $ #. */ A%$%MC6#% ? #%S#7 9// ?.#7 7#8 Stoc contabili!at @.>//./// Stoc initial (/).)*..) >.///./// (>// x )/.///) #ntrari ()/.)*..) @.///./// (>// x )*.///) #esiri (*/.)*..) 9.///./// (9// x )/.///) Stoc final (+).)*..) N.///./// ()// x )/./// S >// x )*.///) sau (>.///./// S @.///./// - 9.///.///) 25%. -$C/)0A0)A A:FA A )CA:?A0 :A 1 D)C)=<,/) A3?: 3 . 4 ?3 A3-A=<:? /=$</:/A, $D#Q#7#(. 7 #. .?4 . - )) $? 9//.///./// 4%# (A#. $ 6% J/.///./// 4%# P%.76? 7%6%.), M(67#Q C#4 #. */ A% .#; $? $% S7 ($ Q#% %4#M#. 7 M(67#SM%.7%4% A#. - 4( 6% $(.7 C#4 . - 4( 6% A% ?7#4#7 7% .S MC4?4?# #M(C#4# 6 "(S7 S7 C#4#7 $? $% S7 ($ Q#% 4 9>/.///./// 4%# (A#. $ 6% )>/.///./// 4%# 7%6%.?4); A?6 7 A% -# 7 .? "(S7 M(A#"#$ 7 . 4 ) #?4#% .?4 ., .S MC4?4 #M(C#4# 6 "(S7 - .A?7 $? >//.///./// 4%#. $ 6% S?.7: A#"%6%.7 A#. 6%%- 4? 6% $% 76%C?# #.6%=#S76 7 ; S?M M(67#Q 6## #. .?4 .; S?M P4?S- 4(6## #.6%=#S76 7 $? ($ Q# - .Q 6##. 6e!olvare -aloare ac,i!itie constructie Aurata amorti!arii+*/.///./// lei morti!are anuala stabilita in anul .-)) Aurata de */ ani utili!are consumata )@.///./// lei (+*/.///./// lei x */ ani H)//) morti!are calculata pana la .-9 -aloare neta nereevaluata la +).)*..-9 J ani (.-)) inclusiv) - (.-9 inclusiv) )*J.///./// lei ( )@.///./// x J ani) )K*.///./// lei (+*/.///./// lei - )*J.///./// lei) SP%$#"#$ 7#% - 4( 6% #. - 4( 6% .S MC4? #. .?4 .-9 .ereevaluata 6eevaluata Aiferente reevaluare . .-)) constructie +*/.///./// )K*.///./// +//.///./// S )/J.///./// teren J/.///./// J/.///./// )>/.///./// S N/.///./// 7otal ansamblu 9//.///./// *N*.///./// 9>/.///./// S )NJ.///./// morti!are anuala recalculata la anul .-9 pentru anii .-+ si urmatorii morti!are calculata pentru perioada din anul .-+ pana la +/./@.. JN.>//./// lei (*>.///./// lei x +,> ani) -aloare neta la +/./@. . pentru constructie -aloare neta la +/./@. . pentru teren *>.///./// lei (+//.///./// lei x )* ani H)//) *)*.>//./// lei (+//.///./// lei - JN.>//./// lei) )>/.///./// lei 7(7 4 - 4( 6% .%7 .S MC4? 4 +/./@.. +@*.>//./// lei A#"%6%.7 A#. 6%%- 4? 6% )NJ.///./// 4%# $% 76%C?# #.6%=#S76 7 : JN.>//./// 4%# din care amorti!are an . L)*.>//./// S?M M(67#Q 6## #. .?4 .; lei )+N.>//./// 4%# (>//.///./// - +@*.>//./// 4%#) S?M P4?S- 4(6## #.6%=#S76 7 $? ($ Q# - .Q 6##.

37

25(.

CA,) -?30 &,/3C/&A:):) :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) /=$</:/>A,/ C$,&$,A:)? )- (btinere tabel cu variatia valorii de intrare, a amorti!arii si a valorii contabile nete in cursul exercitiului financiar, pentru fiecare categorie de mi'loace fixe *- (btinere un tabel cu noile active inregistrate in cursul exercitiului financiar auditat. -erificare toate intrarile importante de active pe ba!a facturilor aferenteH documentelor 'ustificative +- (btinere un tabel cu iesirile de active in cursul exercitiului financiar. -erificati incasarile din fiecare van!are importanta de active din cursul exercitiului financiar cu documentele 'ustificative. 9- (btinere un tabel cu profitulHpierderea re!ultata in urma cedarilor de active din cursul exercitiului financiar. -erificarea calculul profitului sau pierderii din van!are

38

>- (btinere tabele cu activele detinute prin contracte de leasing financiar sau de cumparare in rate. 6evi!uirea contractelor de leasing financiar si de cumparare in rate si asigurarea ca atat activele, cat si obligatiile aferente au fost corect inregistrate si pre!entate. @- (btinere tabele privind c,eltuielile cu amorti!area aferente exercitiului financiar auditat. -erificarea corectitudinii calculului c,eltuielilor cu amorti!area si compararea politicii de amorti!are din exercitiul curent cu cea din anii anteriori. N- (btinere tabele cu reevaluarile de active , efectuate in cursul exercitiului financiar auditat. J- (btinere un tabel cu reparatiile si moderni!arile de active si luarea deci!iei daca exista elemente care trebuie capitali!ate.

39

K- %xaminare acte de proprietate asupra activelor semnificative, daca acestea nu sunt in custodia unei institutii de creditare, drept garantie. sigurare ca actele sunt pe numele clientului si - (btinere confirmarea in acest sens, daca nu sunt la posesia societatii. )/- -erificare daca exista probe privind o depreciere a mi'loacelor fixe si asigurare ca, in ca! afirmativ, a fost facut un provi!ion corespun!ator. 2"*. 3(. &,)>)30A0/ 1* :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) /=$</:/>A,/ F/3A3C/A,). )- (btinerea listei plasamentelor si asigurarea ca sunt corect clasificate in filiale, firme asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente *- -erificarea costului activelor noi si al celor cedate cu documentele 'ustificative aferente si asigurarea ca variatiile importante in active au fost autori!ate.

40

+- $onfirmarea soldurilor conturilor de credite intragrup si asigurarea ca sunt corect pre!entate. 9- sigurarea ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o ba!a adecvata si consecventa. >- (btinerea confirmarii de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participare etc. @- -erificarea fi!ica a unui esantion din certificatele detinute de client. N- -erificarea respectarea principiului independentei exercitiului financiar. J- -erificarea printr-o sursa autori!ata a evaluarii plasamentelor. K- 4uarea deci!iei daca vreunul dintre plasamentele pe termen lung a suferit o diminuare permanenta a valorii sale. )/- -erificarea printr-o sursa autori!ata ca toate veniturile de primit au fost incasate.

41

2"1. &,)>)30A0/ 1* :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) -0$C?,/. )- (btinerea unui tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior. *- 6evi!uirea fiselor de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si ori!ontala, precum si elementele neobisnuite. +- sigurarea ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre cele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar pre!entarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 9- %xaminarea analitica. $omparati vite!a de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior >- Participarea la inventariere @- 6evi!uirea fiselor de inventar ale tuturor stocurilor finale

42

N- #dentificarea stocurilor depreciate si pe cele greu vandabile si asigurandu-va ca s-au constituit provi!ioanele necesare. J. -erificarea respectarii principiului independentei exercitiului financiar. K. %xaminarea conditiilor de aplicare a clau!ei de re!ervare a titlului de proprietate de catre furni!ori )/- -erificarea preturile stocurilor 2"2. &,)>)30A0/ 1* :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) 0,)>$,),/). )- (btinere tabel cu toate soldurile finale ale conturilor la banci si ale conturilor de casa, comparative, si probarea cifrelor perioadei curente cu extrase de cont bancare si registru de casa. *- =rupare incasari si plati reconciliate pe posturi care corespund obiectului de activitate al societatii. +- -erificare un esantion de inregistrari din registrul de casa pe ba!a documentelor 'ustificative aferente si verificare daca sunt in concordanta cu extrasele de cont

43

9- -erificare registru de casa pe parcursul intregului exercitiu financiar si verificare inregistrari cu valoare mare sau neobisnuita. >- -erificare fonduri in numerar si luarea deci!iei daca este necesara numararea lor. @- %xaminare cu atentie a registrului de casa pentru a gasi eventuale tran!actii cu valoare mare sau neobisnuita si revi!uire documente 'ustificative aferente. N- -erificare tran!actii cu directorii. J- -erificare pre!entare solduri conturi la banci, in special impartirea datoriilor pe termen lung in portiunea rambursabila pe termen scurt (sub un an) si termen lung. K- -erificarea soldurilor conturilor la banci si a conturilor de casa. (btinerea scrisorilor de confirmare bancara standard de la fiecare banca cu care clientul a facut tran!actii in cursul exercitiului. -erificare concordanta intre toate

44

soldurile mentionate in extrase si scrisoarea bancara standard si verificare daca situatiile financiare pre!inta in mod corespun!ator garantiile detinutele banca. )/- -erificare contracte inc,eiate pe termen lung si scurt cu bancile si modul in care entitatea a respectat prevederile contractuale. %valuare riscuri ce decurg din nerespectarea clau!elor contractuale. 2"3. &,)>)30A0/ 1* :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) CA&/0A:?,/ &,$&,//. )- (btinerea unui tabel privind capitalul social subscris si capitalul social varsat. *- -erificare daca datelor din contabilitate referitoare la participatiile la capital concorda cu datele din registrul actionarilor. +- -erificarea registrului actionarilor la entitate sau la societatea care tine registrul in conditiile legii. 9- #dentificarea partilor afiliate.

45

>- -erificarea legalitatii tuturor ma'orarilor de capital @- $ompararea soldurilor capitalului social si ale re!ervelor cu cele de anul trecut N- %xaminarea miscarilor de capital inregistrate in cursul exercitiului. J- -erificarea concordantei dintre miscarile de re!erve si contul de profit si pierderi K- -erificarea situatiei profitului si a pierderilor recunoscute. )/- -erificarea ca activul net sa nu fie mai mic de 'umatate din capitalul social 2"4. &,)>)30A0/ 1* :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) CA3>A,/ -/ D) C:/)30/. )- (btinerea unui tabel sintetic cu debitorii si cu platile in avans aferente exercitiului curent si celui urmator. *- #nvestigarea inregistrarilor contabile cu valoare mare sau neobisnuita.

46

+- #nvestigarea oricarei variatii mari sau neobisnuite a van!arilor sau a notelor de credit 9- -erificarea un esantion de solduri pe ba!a 'urnalului van!arilor si invers. >- -erificarea adunarilor din lista soldurilor. @- (btinerea unei liste a soldurilor finale ale debitorilor comerciali si confruntarea acesteia cu evidentele contabile N- Aiscutarea cu conducerea a posibilitatii recuperarii creantelor restante si luati deci!ia daca este necesara constituirea de provi!ioane pentru rau-platnici. J- %xaminarea stornarilor emise dupa inc,eierea exercitiului financiar si luarea unei deci!ii daca este necesara constituirea de provi!ioane. K- -erificarea platilor in avans la inc,eierea exercitiului financiar.

47

)/- $onfirmarea directa a un esantion de solduri ale clientilor si verificarea concordantei dintre confirmarile primite si evidentele contabile ale societatii. 2"5. &,)>)30A0/ 1* :?C,A,/ D) )F)C0?A0 CA3D );A=/3A0/ C$30?,/:) D) C?=&A,A,/ -/ D) F?,3/>$,/. )- (btinerea unui tabel sintetic al furni!orilor si al obligatiilor anga'ate aferente exercitiului curent si anterior. *- -erificarea inregistrarilor in contul de control al 'urnalului cumpararilor din decursul intregului exercitiu financiar. +- #nvestigarea inregistrarilor cu valoare mare sau neobisnuita. 9- #nvestigarea oricarei variatii mari sau neobisnuite a cumpararilor sau a notelor de credit >- $ompararea unui esantion de solduri cu incasarile din 'urnalul cumpararilor si invers. @- -erificarea adunarilor din lista soldurilor

48

N- -erificarea daca soldurile principalilor furni!ori si un esantion din soldurile celorlalti furni!ori concorda cu extrasele de cont ale respectivilor furni!ori J- #nvestigarea soldurilor debitoare semnificative din lista si inregistrarea ca obligatii anga'ate a facturilor omise, daca este ca!ul. K- $ercetarea daca exista sume in litigiu si stadiul lor )/- 7estarea respectarii principiului independentei exercitiului pentru cumparariHplati 2"". )3?=),A0/ % D/F),)30) /30,) A?D/0?: -0A0?0A, -/ A?D/0?: /30),3. ). uditul statutar se exercita numai de persoane independente de entitate in timp ce auditul intern se exercita de regula de persoane anga'ate de conducerea executiva. *. uditul statutar se exercita numai in conditii de deontologie stabilite de organismul profesional in timp ce auditul intern se exercita in conditiile stabilite de conducerea executiva a entitatii.

49

+. uditul statutar se regaseste in afara controlului intern al entitatii in timp ce auditul intern este componenta a controlului intern. 9. uditul statutar executa lucrari destinate si unor utili!atori externi entitatii auditate in timp ce auditul intern furni!ea!a lucrari destinate exclusiv entitatii auditate. >. uditul statutar are un caracter oca!ional in timp ce auditul intern are un caracter permanent. @. uditul statutar este anga'at cu aprobarea adunarii generale a actionarilor (asociatilor) in timp ce auditul intern este anga'at numai cu aprobarea conducerii executive a entitatii auditate. N. uditul statutar are ca finalitate formularea unei opiniei de catre un profesionist in timp ce auditul intern are ca finalitate comunicarea re!ultatelor unei misiuni. J. uditul statutar se poate finali!a prin refu!ul profesionistului contabil de a exprima o opinie in timp ce auditul intern nu se poate finali!a fara exprimarea unei conclu!ii.

50

2"#. 3((. CA,) -?30 ):)=)30):) D) <A>A A:) C$30,$:?:?/ /30),3 A: ?3)/ )30/0A0/? %lementele de ba!a ale sistemului de control intern sunt: a) existenta unui plan de organi!are; b) competenta si integritatea personalului; c) existenta unei documentatii satisfacatoare 2"%. D)F/3/0/ A?D/0?: /30),3 -/ C$30,$:?: /30),3 -/ ,):A0/A D/30,) AC)-0)A. uditul intern repre!inta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). $ontrolul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la reali!area lui participa intreg personalul entitatii respective.

51

uditul intern al unei entitati se refera la controlul existentei si aplicarii procedurilor din entitatea respectiva si se reali!ea!a prin compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei entitati; el poate fi reali!at si de firme speciali!ate de audit. -*. uditul intern repre!inta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectuea!a verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de ba!a verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. uditul intern la o entitate se poate reali!a prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest ca!, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate reali!a si pe ba!e contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectuea!a auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. $ontrolul intern. Sistemul de control intern repere!inta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor

52

acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, prote'area activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si ex,austivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. %xistenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa pre!umtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate. 2"(. CA,) -?30 C):) 4 CA0)A$,// D) A?D/0 /30),3 /3 F?3C0/) D) 3A0?,A? ). $ontrolul administrativ intern - este exercitat de persoanele care detin functii de conducere, care au si atributiuni de control asupra compartimentelor sau persoanelor din subordine; *. $ontrolul reciproc - este exercitat intre compartimente si salariati, pe ba!a fluxurilor materiale si informationale din entitate si pe ba!a separarii atributiunilor (divi!iunea muncii si a competentelor); +. utocontrolul - se exercita de compartimente si personalul acestora asupra lucrarilor executate;

53

9. $ontrolul financiar - preventiv - exercitat de conducatorul compartimentului financiar-contabil si imputernicitii acestuia, de regula, asupra tran!actiilor si operatiunilor care dau nastere sau sting raporturi patrimoniale ale entitatii fata de terti; 2#*. CA,) -?30 &,/3C/&A:):) )0A&) D) ,)A:/>A,) A ?3)/ =/-/?3/ D) A?D/0 /30),3? Principalele etape de reali!are a unei misiuni de audit intern sunt: #. Planificarea misiunii a. #dentificarea obiectivelor misiunii b. Stabilirea domeniului misiunii c. Aeterminarea resurselor alocate misiunii d. #ntocmirea programului de lucru al misiunii ##. 6eali!area misiunii

54

a. #dentificarea informatiilor b. nali!a si evaluare c. Aocumentarea informatiilor d. Supervi!area informatiilor ###. $omunicarea re!ultatelor a. Stabilirea continutului comunicarii b. sigurarea calitatii comunicarii c. #dentificarea erorilor si omisiunilor comunicarii d. Aifu!area re!ultatelor misiunii

55

2#1. C$30/3?0?: -/ -0,?C0?,A &:A3?,/:$, D) C$30,$: A: C$30?,/:$,. Planurile de control al conturilor redau in continutul lor, sonda'ele pe care auditorul le va efectua asupra rula'elor conturilor, asupra tran!actiilor si altor operatiuni inregistrate in contabilitate. Structura de principiu a unui plan de control al conturilor este urmatore a) 4ista controalelor de efectuat, ordonata pe posturi ale bilantului. b) #ntinderea esantionului (marimea sonda'ului) care se stabileste in functie de pragul de semnificatie si de erorile posibile. c) #ndicarea datei la care urmea!a sa se efectue!e controlul. d) Preci!area referintei (codului) foii de lucru in care s-au consemnat constatarile controlului. e) .umele si prenumele specialistului contabil care verifica obiectivele respective f) Probleme intalnite

56

2#2. Definiti auditul in general si enumerati elementele principale ale definitiei 65 elemente7. Aefinitie: uditul in general repre!inta examinarea profesionala a unei informatii efectuata de un specialist competent si independent in vederea emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard, norma sau reglementare. %lemente principale: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala obiectul examinarii il constituie o informatie examinarea se efectuea!a de un specialist competent si independent scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.

57

2#3. Definiti auditul financiar Aefinitie: uditul financiar repre!inta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter de control, inspectie, revi!ie, studiu sau cercetare, efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt indeplinite. %lemente principale: examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila examinarea se efectuea!a de un specialist competent si independent care este in acest ca! un profesionist contabil scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.

58

2#4. Definiti auditul statutar si enumerati principalele elemente ale definitiei. Aefinitie: uditul statutar repre!inta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare, deci patrimoniul, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. %lemente principale: examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu examinarea se efectuea!a de un profesionist contabil competent si independent scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela

59

examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse in standardele nationale si internationale de audit. 2#5. Caracteristicile fundamentale ale auditului statutar uditul statutar are + caracteristici fundamentale: caracter legal ( este singurul tip de audit reglementat 2 de standarde, Airectiva *//@H9+) independenta absoluta a auditorului autonomia organismului din care face parte auditorul 2#". /maginea fidela in auditul statutar #maginea fidela in auditul statutar este strans legata de * calitati ale contabilitatii: regularitatea si sinceritatea. 6egularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor preva!ute in referentialul contabil adoptat.

60

Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor preva!ute de referentialul contabil adoptat. Situatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc @ criterii de calitate: criteriul ex,austivitatii: presupune ca toate tran!actiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost inregistrate in contabilitate, criteriul realitatii: presupune ca tran!actiile si operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi sustinute cu inscrisuri sincer intocmite, criteriul perioadei corecte: presupune ca tran!actiile si operatiile se refera la perioadele corespun!atoare, cu respectarea principiului independentei exercitiilor, criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele, datoriile, veniturile, c,eltuielile, tran!actiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea regulilor de evaluare preva!ute in referentialul contabil adoptat.

61

criteriul imputarii corecte: presupune ca tran!actiile si operatiile au fost inregistrate in conturile corespun!atoare, cu respectarea regulilor de recunoastere criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic, din conturi in balante si din balante in situatiile financiare, pe componentele preva!ute in referentialul contabil. 2##. =etodologia auditului statutar ( misiune de audit statutar, in primul an de activitate, presupune + fa!e si )/ etape de lucru. "a!a %tapa "a!a # ). cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit *. (rientarea si planificarea auditului "a!a ## +. %valuarea controlului intern al entitatii

62

"a!a ###

9. $ontrolul conturilor >. %xamenul de ansamblu al situatiilor financiare @. %venimente posterioare inc,iderii exercitiului N. ?tili!area lucrarilor altor specialisti J. lte lucrari necasare inc,iderii K. 6aportarea )/. Aocumentarea lucrarilor ( memoria misiunii)

). cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor: cunoasterea generala a intreprinderii viitor client: identificarea riscurilor misiunii, se reali!ea!a din surse externe: (6$, M", 6eviste, mass-media examenul de independenta

63

examenul de competenta examenul sumar analitic se elaborea!a fisa de acceptare a clientului care trebuie validata de ierar,ia superioara contractarea lucrarii: exista * forme ale contractului: contract de prestari servicii de audit si scrisoare de misiune ( de anga'ament) *. (rientarea si planificarea cuprinde: examenul in detaliu al situatiilor financiare ale firmei scopul este depistarea eventualelor riscuri identificarea domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative din contabilitatea firmei Semnificativ in audit insemnea!a tot ce poate conduce la pre!entari eronate in situatiile financiare si tot ce poate conduce la pre'udicii pentru firma sau pentru terti.

64

Aomeniile semnificative sunt de regula activitatile cu caracter repetitiv ( ex.: ciclul van!ari-clienti, ciclul cumpararifurni!ori, productie-stocuri, plati de personal etc) $onturile semnificative sunt conturile care, prin natura lor, sunt purtatoare de erori ( ex.: conturile rectificative, de regulari!are, precum si conturile cu solduri mici, dar cu tran!actii importante: conturi productie, sau conturile cu denumiri improprii sau solduri anormale- conturi de tre!orerie cu solduri negative, clienti cu solduri creditoare-care pot ascunde tran!actii nedeclarate, conturile de estimari contabile- amorti!ari, provi!ioane) determinarea pragului de semnificatie al misiunii Pragul de semnificatie repre!inta acea masura, acel nivel, peste care auditorul considera ca orice eroare, orice inexactitate sau orice omisiune este de natura a influenta negativ deci!iile utili!atorilor situatiilor financiare. 6olul pragului de semnificatie: orientarea mai buna si planificarea misiunii

65

evitarea lucrarilor inutile 'ustificarea deci!iilor referitoare la opinia emisa. definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul misiunii sa aprecie!e cat mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecie!e daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a emite o opinie fara re!erve. elaborarea planului de audit- cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pentru reali!area acestora. Planul de audit se defalca in programe de lucru pentru fiecare membru al ec,ipei. +. %valuarea controlului intern: * etape - etapa preliminara cand auditorul foloseste te,nici precum testele de conformitate, interviul, observatia, studiul functiilor incompatibile din intreprindere.

66

- evaluarea finala- auditorul trebuie sa conclu!ione!e daca sistemul de control intern cuprinde toate functiile si compartimentele intreprinderii si el functionea!a, ca! in care el considera ca este putin probabil ca erori semnificative sa se strecoare in situatiile financiare. #n acest ca!, el revi!uieste planul de audit, elaborand un plan de audit restrans. Aaca conclu!ionea!a ca sistemul de control intern lipseste sau pre!inta lacune grave, auditorul va revi!ui planul de audit, elaborand un plan de audit extins. 9. $ontrolul conturilor are drept scop determinarea elementelor probante, adica acele inscrisuri, fapte, pe ba!a carora urmea!a sa-si fonde!e opinia de audit Pentru obtinerea elementelor probante, principalele te,nici de audit sunt: pentru auditul activelor, inspectia fi!ica si observatia consta in participarea la inventariere a auditorului, iar neparticiparea la inventariere il obliga pe acesta sa emita alt tip de opinie decat opinia curata

67

?tili!area lucrarilor altor specialisti: Ain ratiuni de etica sau de competenta, auditorul este obligat sa recurga la lucrarile altor specialisti ( de ex. lucrarile altor auditori, lucrarile auditorului intern, lucrarile unor experti in #7, evaluari, avocati etc) #n toate ca!urile, raspunderea o poarta exclusiv auditorul. 6aportul de audit are un dublu rol: instrument de comunicare a auditorului cu utili!atorii situatiilor financiare instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare pre!entate de o entitate instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate 6aportul de audit este standardi!at ( #S N//-NKK) si are N elemente de ba!a: titlul: raportul auditorului independent, pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane.

68

destinatarul: $onsiliul de dministratie sau $onsiliul de Supraveg,ere. 6aportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespun!ator, in functie de circumstantele care caracteri!ea!a misiunea si obligatiile legale. #n mod obisnuit, raportul se adresea!a fie actionarilor, fie consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii financiare au fost auditate. paragraful introductiv: identificarea responsabilitatilor conducerii si auditorului ( responsabilitatea asupra intocmirii situatiilor financiare revine conducerii; responsabilitatea auditorului este aceea de a exprima o opinie asupra acelor situatii financiare) si identificarea situatiilor financiare auditate, data si perioada la care se refera. paragraful privind intinderea misiunii de audit: normele de audit aplicabile, o garantie ca in situatiile financiare nu sunt erori semnificative, o declaratie ca in audit au fost puse in lucru cele mai potrivite te,nici si proceduri si o mentiune ca auditul se ba!ea!a pe sonda'e, faptul ca auditul a fost planificat astfel incat sa asigure in mod re!onabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.

69

paragraful opiniei: 6aportul de audit trebuie sa pre!inte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela po!itiei, situatiei financiare si re!ultatelor obtinute (sau pre!inta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative), in accord cu referintele contabile si, daca este ca!ul, daca ele sunt conforme prevederilor legale. 7ermenii utili!ati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: dau o imagine fidela sau pre!inta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative ceste doua formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.

70

#n scopul de a-l avi!a pe cititor asupra contextului in care notiunea de fidelitate este exprimata, opinia auditorului va preci!a referinta in raport cu care situatiile financiare sunt stabilite, utili!and termini ca: in conformitate cu # SH(M"P +/>>. (pinia in audit poate fi de 9 tipuri: opinia fara re!erve ( curata) , se emite atunci cand auditorul nu are constatari cu impact semnificativ sau a avut astfel de constatari, dar intreprinderea a rectificat situatiile financiare. (pinia fara re!erve, dar cu un paragraf de observatii se emite atunci cand auditorul are unele constatari, care desi nu au un impact semnificativ, el considera ca e bine sa fie cunoscute de utili!atorii situatiilor financiare (pinia cu re!erve se emite atunci cand auditorul are constatari cu impact semnificativ, intreprinderea refu!and rectificarea situatiilor financiare, precum si atunci cand nu a participat la inventariere si nici nu s-a convins, prin metode alternative de control, de certitudinea stocurilor inscrise in bilant.

71

(pinia defavorabila se emite atunci cand auditorul are mai multe constatari cu impact semnificativ, dar unele din acestea au la ba!a de!acorduri grave cu privire la aplicarea principiilor contabile. #mposibilitatea emiterii unei opinii are loc atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa puna in lucru te,nicile si procedurile pe care le-a considerat necesare. semnatura personala sau personala si sociala a auditorului data raportului: raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. $ititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tran!actiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pana la aceasta data. #ntrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare si pre!entate de conducerea entitatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost inc,ise si aprobate.

72

2#%. Cum e plicati rolul si obiectul auditului statutar? ( misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi formula 0dau o imagine fidela1 sau 3 pre!inta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative1 care sunt expresii ec,ivalente. (pinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furni!and o asigurare ridicata, dar nu absoluta. uditorul statutar are rolul de ultim aparator al interesului publicului, consumatorilor si utili!atorilor informatiilor cuprinse in situatiile financiare ale unei entitati. 2#(. Definiti si e plicati auditul intern si controlul intern. uditul intern este un compartiment din cadrul unei intreprinderi care efectuea!a verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de ba!a verificarea sistemelor contabile si de control intern. uditul intern

73

se poate reali!a si pe ba!e contractuale cu o firma de audit, alta decat cea care efectuea!a auditul asupra situatiilor financiare ale acelei entitati. Sistemul de control intern repre!inta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. $ontrolul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la reali!area lui participa intreg personalul entitatii respective. uditul intern al unei entitati se refera la controlul existentei si aplicarii procedurilor din entitatea respectiva. 2%*. )numerati si e plicati % diferente intre auditul e tern si auditul intern. ). Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere 'uridic, in timp de auditorul intern face parte din personalul intreprinderii.

74

*. Ceneficiarii: auditorul extern auditea!a conturile pentru toti cei care au nevoie, de regula tertii, iar auditorul intern lucrea!a in folosul responsabililor intreprinderii. +. (biectivele: auditul extern certifica imaginea fidela, clara si completa a po!itiei si situatiei financiare, precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de o entitate, in timp ce auditul intern aprecia!a bunul mers al procedurilor de control intern si recomanda actiunile necesare pentru imbunatatirea acestora. 9. Aomeniul de aplicare: in ca!ul auditului extern este tot ceea ce participa la elaborarea situatiilor financiare, in sensul ca auditul extern vi!ea!a sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate functiile intreprinderii. >. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupa de frauda in masura in care aceasta are sau se presupune ca are legatura cu situatiile financiare, in timp ce auditul intern se preocupa de orice frauda. @. #ndependenta: auditorul extern trebuie sa fie independent fata de client, in timp ce auditorul intern este anga'at. N. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitenta, in timp ce auditul intern este o activitate permanenta.

75

J. Metoda: auditorii externi lucrea!a dupa metode verificate (preva!ute in standarde), in timp ce auditorii interni au o metoda de lucru specifica. 2%1. Categoriile de riscuri in auditul statutar #ntr-o intreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri: 6iscuri generale, specifice intreprinderii-sunt riscuri de natura sa influente!e ansamblul operatiilor intreprinderii ( activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte, organi!area si structura intreprinderii, politicile generale ale intreprinderii, perspectivele de de!voltare, organi!area administrative si contabila, politicile contabile ale intreprinderii) 6iscuri legate de natura operatiilor tratate: date repetitive, date punctuale, date exceptionale. 6iscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor. 6iscul de nedescoperire cu oca!ia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor, a intinderii si datei interventiilor antrenea!a in mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie sa-l diminue!e tot mai mult. 6iscul de

76

audit consta in faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindu-le, formulea!a o opinie eronata. %l trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o asigurare re!onabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limite!e astfel riscul de aaudit la un nivel minim acceptabil. 6iscul de audit se divide in + componente: - riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, isolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insufficient. - riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita , nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utili!ate.

77

- riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, i!olata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 2%2. Ce sunt domeniile! sistemele si conturile semnificative? %ste semnificativ orice element ( grup de elemente) care este susceptibil s aaiba o influenta asupra situatiilor financiare si a utili!atorilor acestora ( actionari, creditori, investitori) Aomeniile semnificative pot fi clasate in sisteme semnificative si conturi semnificative. Prin sistem semnificativ, de regula, se intelege orice sistem existent in entitate care asigura inregistrarea si transcrierea operatiilor repetitive, cand valoarea cumulate a acestora este ea insasi semnificativa in raport cu situatiile financiare. Sistemele semnificative commune tuturor intreprinderilor sunt cele privind: cumparari-furni!ori, van!ari-clienti, plati personal, tre!orerie, productie-stocuri.

78

$onturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare repre!inta o parte importanta din situatiile financiare sau cele care prin natural or ar putea repre!enta o parte importanta din acestea si care pot ascunde erori ori inexactitati semnificative a caror importanta relative e direct legata de regularitatea contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare. 2%3. 3ormele de referinta in audit. #n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme d eaudit. .ormele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. .ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controlea!a si utili!ea!a situatiile financiare. .ormele contabile cuprind:

79

standarde internationale de raportare financiara (# SH#"6S) standarde sau norme contabile nationale ( (M"P +/>>H*//K, (M"P )K)NH*//> etc) alte referinte contabile bine preci!ate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si pre!entarea situatiilor financiare. .ormele de audit repre!inta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. cestea pot fi: Standardele #nternationale de udit (#S ), Practicile #nternationale de udit (# PS), Standardele #nternationale privind nga'amentele de 6evi!uire (#S6%), Standardele #nternationale privind nga'amentele de sigurare (#S %), Standardele #nternationale pentru Misiuni $onexe ( #S6S). .orme nationale emise de un organism professional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.

80

.ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite te,nici. .ormele de audit se clasifica in + categorii, acoperind intreaga activitate a audditorului: norme profesionale de lucru norme de raportare norme generale de comportament 2%4. &roceduri 6diligente7 imobilizari corporale si necorporale' Pentru fiecare cont de imobili!ari se disting valorile brute, amorti!area acumulata, eventualele provi!ioane pentru depreciere si valorile nete contabile si se elaborea!a un tablou, care sa scoata in evidenta variatiile exercitiului.

81

-erificati soldurile de desc,idere si de inc,idere cu cele din bilant si confruntati amorti!area inregistrata pe conturi cu cresterea amorti!arilor evidentiata in bilant. preciati ponderea activului net imobili!at in totalul activului bilantier si in totalul capitalurilor proprii ale intreprinderii. nali!ati varsta medie a ec,ipamentelor intreprinderii si consecintele asupra structurii financiare a intreprinderii. #dentificati ac,i!itiile exercitiului -erificati daca contabili!area s-a facut efectiv la data receptiei. -erificati facturile furni!orilor, pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului cumparat, ca valoarea ac,i!itiei a fost bine determinata. #dentificati imobili!arile produse de intreprindere (ea insasi). $ontrolati soldul contului 3Productie imobili!ata1

82

sigurati-va ca c,eltuielile care conduc la cresterea valorii sau a duratei de viata a activului imobili!at, au fost inregistrate in activ. -erificati si asigurati-va ca c,eltuielile de intretinere, a caror finalitate este sa conserve bunul in starea in care se afla, sunt contabili!ate in c,eltuielile perioadei. -erificati si asigurati-va ca c,eltuielile de reparatii, avand ca scop mentinerea bunului in stare de utili!are, sunt contabili!ate in c,eltuielile exercitiului. -erificati modul de calcul si de contabili!are a amorti!arii. #dentificati iesirile de imobili!ari corporale si necorporale ale exercitiului: prin van!are sau prin casare. 2%5. &roceduri 6diligente7 /mobilizari financiare (btineti o situatie nominala a imprumuturilor acordate personalului si confruntati suma totala cu cele inscrise in bilant.

83

Stabiliti un tablou de miscari ale imprumuturilor in timpul exercitiului, verificati soldurile la desc,idere, anali!ati noile imprumuturi acordate in timpul exercitiului, a rambursarilor si soldurile la sfarsitul exercitiului. $ontrolati, prin sonda', corecta reflectare in contabilitate a clau!elor din contractele de imprumut $ontrolati corecta contabili!are a doban!ilor. Pentru fiecare societate in participatie, anali!ati situatia financiara de ansamblu: situatia capitalurilor proprii, re!ultatul exercitiului, evolutia cifrei de afaceri; pentru societatile cu dificultati, anali!a este mult mai profunda. #dentificati noile ac,i!itii ale exercitiului; pentru fiecare ac,i!itie, obtineti documentele 'uridice care validea!a transferul de proprietate si asigurati-va ca ele au fost inregistrate in contabilitate la data transferului de proprietate. #dentificati societatile in participatie susceptibile sa distribuie dividende. nali!ati regimul fiscal al dividendelor primite.

84

sigurati-va ca societatea nu a comis erori in contabili!area avansurilor din dividende acordate in cursul exercitiului; verificati temeinicia 'uridica a acestor avansuri si asigurati-va ca aceste avansuri nu sunt inregistrate in re!ultatul exercitiului. #dentificati iesirile de titluri de participare in cursul exercitiului. 2%". &roceduri 6diligente7 -tocuri #dentificati diferitele categorii de stocuri in functie de activitatea intreprinderii: marfuri, materii prime, in curs de fabricatie, produse finite. sigurati-va ca societatea a respectat distinctia ce trebuie facuta intre stocuri si imobili!ari pe de o parte, si intre stocuri si c,eltuielile constatate in avans, pe de alta parte. #dentificati ca!urile de stocuri existente fi!ic in intreprindere dar care nu ii apartin. nali!ati unitatile de masura retinute de intreprindere pentru inventariere: greutate, cantitate, lungime, etc.; daca acestea sunt conforme naturii fi!ice a productiei in stoc

85

nali!ati derularea practica a masurarii efectuate la inventarul fi!ic sub aspectele urmatoare: componenta ec,ipei de numarare, masurare; ex,austivitate; toate produsele in stoc au facut obiectul numararii, masurarii8 cum sunt identificate articolele de'a masurate (numarate); exista o procedura de masurare (numarare) dubla8 calitatea instrumentelor folosite pentru masurare, numarare; persoanele implicate in inventariere au cunostinte suficiente despre produsele in stoc8 %xista riscul confundarii8 nali!ati procedurile de colectare a listelor de inventariere; procedura folosita asigura prevenirea riscului ca anumite liste de inventariere sa nu fie centrali!ate8 Aaca intreprinderea utili!ea!a metoda inventarului permanent, obtineti stocul teoretic (scriptic) existent la finele exercitiului, pentru stocurile cu valori mai importante si comparati-l cu cel obtinut prin inventariere fi!ica.

86

Aaca intreprinderea utili!ea!a metoda inventarului intermitent comparatia se face intre stocul obtinut la inventarul fi!ic si cel obtinut pe ba!a stocului de la inventarul fi!ic de la inc,iderea exercitiului precedent si a rula'elor de intrari si iesiri din cursul exercitiului auditat . (Si S # 2 % L Sf). #n cursul vi!itei la locurile de depo!itare, identificati stocurile depreciate sau fara miscare. $onclu!ionati in legatura cu calitatea inventarului fi!ic al stocurilor sigurati-va ca stocurile care sunt pe teren dar nu apartin intreprinderii nu au fost cuprinse in soldul de la sfarsitul exercitiului, iar cele care se afla la terti au fost cuprinse %laborati un tablou al evolutiei provi!ioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un exercitiu la altul.

87

2%#. &roceduri 6diligente7 Datorii si c+eltuieli de e ploatare #dentificand ansamblul creantelor si datoriilor legate de conturile de furni!ori care figurea!a in activul si pasivul bilantului; faceti un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exercitiu la altul; verificati concordanta soldurilor cu cele din balanta generala; sigurandu-va ca pre!entarea in bilant a soldurilor de furni!ori nu se face compensand solduri debitoare si creditoare; -erificand daca sunt inregistrate in conturi distincte operatiile care se refera la furni!orii din exploatare, furni!orii de imobili!ari si la eventuale retineri in contul garantiilor; atentie mare se da furni!orilor din exploatare, deoarece orice a'ustari aduse acestor conturi au un impact direct asupra re!ultatului contabil, pe cand cele asupra conturilor de furni!ori pentru imobili!ari influentea!a numai modul de pre!entare in bilant si masele contabile si finaniare;

88

$onfruntand soldurile conturilor de furni!ori din balanta generala cu balanta analitica a conturilor de furni!ori; pot sa apara diferente datorate faptului ca anumite operatii referitoare la furni!ori au fost inregistrate in 'urnalul de operatiuni diverse si trebuie va!ute motivele; Pornind de la balanta analitica a furni!orilor, identificati soldurile debitoare ale unor furni!ori; acestea pot apare, de regula, ca urmare a incasarii unor avansuri sau platii unor sume mai mari decat cele datorate; selectionati principalele solduri debitoare si anali!ati originea acestora; asigurati-va ca acestea nu se datorea!a unei erori de contabili!are, plata unor tran!actii neefectuate; Preci!and daca intreprinderea dispune de programe informatice pentru cumparari si plata furni!orilor. Selectionati principalele solduri de furni!ori la data inc,iderii si verificati preluarea lor corecta in exercitiul urmator; -erificati primele plati din exercitiul urmator si asigurati-va ca ele corespund datoriilor reflectate in bilant;

89

#dentificati si anali!ati conturile 3furni!ori-garantii retinute1; verificati daca nu sunt retineri in contul garantiei care nu au fost eliberate la cererea furni!orilor, desi trebuiau eliberate, si care constituie de fapt profituri latente. -erificati 'urnalul de cumparari al ultimei luni din exercitiu si al primei luni a exercitiului urmator, selectati cateva c,eltuieli contabili!ate si confruntasi facturile cu celelalte documente de livrare (bonuri de lucru, bonuri de receptie, avi!e de expeditie, scrisori de trasura, contracte etc.) pentru a vedea daca se refera la exercitiul auditat sau nu; Prin procedura circulari!arii externe, verificati soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de furni!ori; pot re!ulta ca!uri de impact asupra re!ultatului: c,eltuieli neinregistrate (facturi de primit, de exemplu); 2%%. &roceduri 6diligente7 Clienti si venituri din e ploatare Stabiliti un tablou de sinte!a, din care sa re!ulte evolutia, in timpul exercitiului, a conturilor de activ si de pasiv privind clientii: creante in activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv; confruntati soldurile cu sumele din bilant; asigurati-va ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare.

90

-erificati daca societatea inregistrea!a distinct clientii, in functie de regimul de 7- (ceea ce va facilita controlul 7- ). (btineti o balanta analitica a clientilor la inc,iderea exercitiului si comparati-o cu sumele din balanta generala si cele din bilant. #dentificati clientii cu solduri creditoare; normal, ele repre!inta avansuri primite sau sume platite peste cele normale; asigurati-va ca nu este vorba de contabili!area unor incasari (clasa > la clasa 9) fara inregistrarea cifrei de afaceri corespun!atoare (clasa 9 la clasa N). $irculari!ati soldurile clientilor (btineti o balanta analitica a clientilor la data inc,iderii si grupati clientii pe vec,ime; selectionati creantele cele mai vec,i si cu sumele cele mai importante; verificati care din acestia au fost incasati pana la data cand efectuati auditul, studiind fie creditarile contului clienti, fie extrasele de banca sau conturile de tre!orerie.

91

Studiati principiile avute in vedere pentru trecerea unei creante in categoria celor care trebuie provi!ionate: calculul unui provi!ion re!ulta dintr-o reglementare sau dintr-o anali!a specifica fiecarui client in parte; apreciati respectarea principiilor prudentei si permanentei metodelor (btineti un calcul detaliat al provi!ioanelor pentru depreciere si comparati-l cu cel din exercitiul anterior; asigurati-va ca o creanta nu a facut obiectul unui dublu calcul de provi!ionat. -erificati ca creantele luate in calculul provi!ioanelor sa fie fara 7- . Pentru creantele depreciate la inc,iderea exercitiului, asigurati-va ca, initial, au fost inregistrate in conturile de venituri (si in venituri anticipate); in ca! contrar, contul de re!ultate va fi de doua ori micsorat prin provi!ioane. $onclu!ionati in ce priveste caracterul 'ustificat al provi!ioanelor pentru depreciere si in ce priveste valoarea neta contabila a creantelor.

92

2%(. &roceduri 6diligente7 &rovizioane pentru riscuri si c+eltuieli -erificati daca cifrele reportate in conturile de provi!ioane sunt cele din conturile aprobate = pentru anul precedent, atat ca suma cat si ca post (cont) Stabiliti un tablou al miscarilor; (btineti explicatii pentru orice miscare semnificativa $onfruntati miscarile din bilant cu cele din contul de profit si pierdere -erificati daca principiile si politicile contabile utili!ate de intreprindere sunt conforme principiilor general admise si nu au fost sc,imbate fata de exercitiul precedent; Aaca exista sc,imbari, verificati regularitatea acestora, si daca au fost corect si complet pre!entate in anexe si in raportul general. -erificati modul de calcul;

93

-erificati tratamentul fiscal al provi!ioanelor (btineti declaratii scrise ale conducerii privind evaluarea, realitatea si ex,austivitatea provi!ioanelor pentru riscuri si c,eltuieli #dentificati litigiile care pre!inta riscuri de c,eltuieli pentru intreprindere cu caracter probabil de a se produce; $omparati provi!ioanele contabili!ate cu cele presupuse de eventualitatea producerii riscurilor. 2(*. &roceduri 6diligente7 0rezoreria Stabiliti un tablou comparativ al evolutiei de la o inc,idere la alta a soldurilor conturilor bancare inscrise in balanta generala, separati soldurile po!itive de cele negative si verificati daca la pre!enterea in bilant s-a respectat principiul necompensarii soldurilor; -erificati daca soldurile la inc,idere au fost corect preluate la desc,iderea exercitiului urmator;

94

Studiati lista persoanelor care sunt autori!ate sa aprobe si sa efectue!e miscari an aceste conturi: functii, po!itie ierar,ica, incompatibilitati; #dentificati conturile fara miscare si verificati 'ustetea preluarii soldurilor; $onfruntati soldurile cu extrasele de cont bancare de la data ic,iderii si cu cele de la desc,idere, stabiliti diferentele si explicatiile acestora: $irculari!ati la banci si confruntati soldurile primite cu cele din extensie si din contabilitate; $ontrolati conversia la data inc,iderii soldurilor in devi!e Studiati natura tran!actiilor prin casa; Aaca soldurile sunt mari si estimatica procedurile interne sunt insuficiente, procedati la verificarea fi!ica a soldului de casa la data auditului; Studiati, in timp, soldurile casei si asigurati-va ca nu sunt solduri creditoare;

95

Pentru casa in devi!e, asigurati-va de corectitudinea aplicarii conversiei la data inc,iderii. 2(1. &roceduri 6diligente7 Capitaluri proprii Preci!ati forma 'uridica a societatii, numarul de actiuni sau parti sociale, structura capitalului social, structura actionariatului. sigurati-va ca toate actiunile sau partile sociale au acelasi regim 'uridic sau unele din ele prevad dividende ma'orate, prioritare, fara drept de vot sau cu drept de vot dublu. Pentru societatile pe actiuni preci!ati daca capitalul social subscris a fost in intregime eliberat (varsat). Aaca nu a fost decat partial varsat, verificati respectarea dispo!itiilor legale si consecintele asupra varsarii dividendelor. %valuati daca suma capitalurilor proprii este inferioara cotei de >/U din capitalul social; Aaca da, obtineti ,otararea =% prin care s-a ,otarat continuarea activitatii de exploatare. 4uati copii ale documentelor 'uridice ale exercitiului: procese verbale ale reuniunilor organelor de conducere (consilii de supraveg,ere, comitetul de directie, consiliul de administratie). nali!ati-le si retineti faptele sau deci!iile care au avut

96

sau vor avea o infuenta semnificativa asupra viitorului societatii sau care permit o mai buna intelegere a evolutiei activitatii in cursul exercitiului auditat. Pentru orice informatie semnificativa anali!ati tratamentul contabil; cel mai adesea aceasta anali!a a documentelor mentionate contribuie la identificarea de provi!ioane pentru riscuri si c,eltuieli omise in bilantul auditat. 4uati copii ale proceselor verbale ale =( sau =%. nali!ati modul de statuare asupra reparti!arii re!ultatului contabil la sfarsitul exercitiului precedent: distribuirea de dividende, punerea in re!erve etc. -erificati daca re!erva legala la sfarsitul exercitiului precedent a fost de'a constituita conform normelor legale si statutare. -erificati tratamentul contabil al tuturor operatiilor legate de re!ervele legale. -erificati tratamentul contabil al tuturor operatiilor legate de re!ervele statutare.

97

Aaca in cursul exercitiului au avut loc ma'orari, micsorari de capital, verificati daca exista rapoarte independente asupra acestor operatii (cen!ori, experti contabili, auditori, etc.). Aaca in cursul exercitiului au avut loc operatiuni de fu!iune, divi!are, asocieri cu parti ale intreprinderii, referiti-va la respectarea textelor legale care reglementea!a astfel de operatiuni. 2(2. /ndependenta auditorului $omponentele independentei sunt: #ndependenta de spirit (a rationamentului profesional) caracteri!ata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul profesional, permitand profesionistului contabil sa actione!e cu integritate, obiectivitate si prudenta profesionala; #ndependenta in aparenta (comportamentala) caracteri!ata prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata (detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile

98

de prevedere necesare), ar putea a'unge la conclu!ia ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetuluiHsocietatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie i!olata de relatiile sale economice, financiare sau de alta natura, ci doar ca importanta acestor relatii trebuie evaluata si din punctul unei terte persoane, re!onabila si informata, care, avand toate informatiile relevante, ar putea trage conclu!ia in mod firesc ca sunt inacceptabile. 2(3. &rezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de 3audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare1, fara nici o indoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Aenumirea simpla de 3audit financiar1 poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informati!ate de tinere a contabilitatii;

99

auditul financiar al operatiunilor de sc,imb pentru a verifica pre!entarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; auditul financiar al contabili!arii c,eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; auditul financiar asupra situatiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc. ltfel spus, orice anali!a, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca 3audit financiar1. Aefinitie: uditul financiar repre!inta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter de control, inspectie, revi!ie, studiu sau cercetare, efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt indeplinite. %lemente principale:

100

-examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala -obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila -examinarea se efectuea!a de un specialist competent si independent care este in acest ca! un profesionist contabil -scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate -examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. 2(4. /dentificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern. Aiferentele fundamentale intre ?A#7 #.7%6. si ?A#7 S7 7?7 6 sunt: Statutul auditorului 2 auditorul statutar e un furni!or liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii;

101

*. Ceneficiarii auditului : - auditorul statutar lucrea!a in folosul utili!atorilor situatiilor financiare (consumatorii finali); - auditorul intern lucrea!a in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; +. (biectivele auditului - udit statutar 2 are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a po!itiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ; $ontrolul intern 2 constituie pentru auditul intern un S$(P iar pentru auditul statutar un M#B4($. 9.Aomeniul de aplicare

102

uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ; uditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile c,iar daca au sau nu legatura cu practicile financiare 2ex. Probleme de recrutare de personal. ctual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste K/U parte financiara). >. Po!itia fata de frauda uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. uditorul intern 2 desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. @.#ndependenta

103

%ste diferita in sensul ca: - uditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . - uditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . N. Periodicitatea auditurilor - uditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; - uditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. l interocutorilor , potrivit planului de audit intern . ( uditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara re!erva . .eparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu re!erva pt. incertitudinea stocurilor de ex) . J. Metodologia :

104

- uditul statutar se exercita pe b!a unei metodologii unice si unitare stabilite de # SC ($onsiliul pt. Standarde #nternationale de udit si sigurare ) - uditul intern , desi se exercita pe ba!a unei metodologii unice stabilite de ## # (#nstitutul #nternational al uditului #ntern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii . 2(5. ) plicati relatia dintre auditul financiar si auditul statutar Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de acesta. ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinea!a si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii

105

auditate, in virtutea unor dispo!itii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). 2(". &rezentati sc+ema metodologica a auditului statutar uditul statutar repre!inta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a po!itiei financiare, deci patrimoniul, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. %lemente principale: -examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala -obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu -examinarea se efectuea!a de un profesionist contabil competent si independent

106

-scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela -examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse in standardele nationale si internationale de audit, care constituie criteriu de calitate. (rice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de asteptarile utili!atorilor precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi. Publicul se asteapta ca ca auditorul statutar sa 'oace un rol in prote'area intereselor sale prin oferirea reasigurari referitoare la: -acuratetia declaratiilor financiare; -continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; -existenta unor fraude; -respectarea de catre firma a obligatiilor legale;

107

-comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si de problemele sociale; 2(#. Ce sunt conturile semnificative un audit? $onturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare repre!inta o parte importanta din situatiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea repre!enta o parte importanta din acestea si care pot ascunde erori sau inexactitati semnificative a caror importanta relativa e direct legata de regularitatea contabilitatii, influentand semnificativ aceste situatii financiare. #dentificarea conturilor semnificative se spri'ina in mod esential pe examenul analitic, un ansamblu de te,nici care consta in: efectuarea de comparatii intre datele din conturi cu cele trecute si ulterioare; anali!a fluctuatiilor si tendintelor; studiul si anali!a elementelor neobisnuite.

108

?nele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de erori ca, de exemplu: conturi cu solduri mici dar care tran!itea!a sume importante; conturi puternic afectate de aprecieri (provi!ioane); conturi care presupun te,nici contabile complexe; conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casa,de exemplu); conturi care prin natura sunt purtatoare de riscuri (conturide regulari!are). 2(%. Care sunt formele de e primare a opiniei in legatura cu imaginea fidela (biectivul auditarii situatiilor financiare este sa permita auditorului sa exprime o opinie conform careia situatiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, in conformitate cu un sistem contabil de referinta identificat. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi una dintre urmatoarele doua formule, care sunt ec,ivalente: 0dau o imagine fidela";

109

0pre!inta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative". 2((. &rezentati 1* proceduri 6diligente7 pentru auditul ciclului furnizori cumparari -erificati concordanta soldurilor de furni!ori din balanta contabila cu cele inregistrate in bilant. sigurati-va ca pre!entarea in bilant a soldurilor de furni!ori nu se face compensand soldurile debitoare si creditoare. $onfruntati soldurile conturilor de furni!ori din balanta generala cu balanta analitica a conturilor de furni!ori; pot sa apara diferente datorate faptului ca anumite operatii referitoare la furni!ori au fost inregistrate in 'urnalul de operatiuni diverse si trebuie va!ute motivele existentei acestei situatii. -erificati daca sunt inregistrate in conturi distincte operatiile care se refera la furni!orii din exploatare, furni!orii de imobili!ari si la eventuale retineri in contul garantiilor; atentie mare trebuie acordata furni!orilor din exploatare, deoarece orice a'ustari aduse acestor conturi au un impact direct asupra re!ultatului contabil, pe cand cele asupra conturilor de furni!ori pentru imobili!ari influentea!a numai modul de pre!entare in bilant si masele contabile si financiare.

110

Pornind de la balanta analitica a furni!orilor, identificati soldurile debitoare ale unor furni!ori; acestea pot aparea, de regula, ca urmare a incasarii unor avansuri sau a platii unor sume mai mari decat cele datorate; selectionati principalele solduri debitoare si anali!ati originea acestora; asigurati-va ca acestea nu se datorea!a unei erori de contabili!are sau platii unor tran!actii neefectuate. Selectionati principalele solduri de furni!ori la data inc,iderii si verificati preluarea lor corecta in exercitiul urmator. -erificati daca neplata furni!orilor nu este motivata prin- tr-un litigiu, care poate sa genere!e riscuri de aprovi!ionare; #dentificati principalele posturi de c,eltuieli de exploatare referitoare la: cumparari de materii prime, cumparari de marfuri, c,eltuieli externe, c,eltuieli cu subcontractarile, inc,irieri, energie etc. -erificati 'urnalul de cumparari al ultimei luni din exercitiu si al primei luni a exercitiului urmator, selectati cateva c,eltuieli contabili!ate si confruntati facturile cu celelalte documente de livrare (bonuri de lucru, bonuri de receptie, avi!e de expeditie, scrisori de trasura, contracte etc.) pentru a vedea daca se refera la exercitiul auditat sau nu.

111

Prin procedura circulari!arii externe, verificati soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de furni!ori; pot re!ulta ca!uri de impact asupra re!ultatului: c,eltuieli neinregistrate (facturi de primit, de exemplu). sigurati-va ca anumite sume, desi trebuiau contabili!ate in imobili!ari, au fost contabili!ate in c,eltuielile cu cumpararile. 3**. &rezentati # proceduri 6diligente7 pentru auditul ciclului vanzari 2 clienti la o inteprindere industriala $onfruntati soldurile de clienti din balanta cu datele inregistrate in bilant. sigurati-va ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare. (btineti o balanta analitica a clientilor la inc,iderea exercitiului si comparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. #dentificati clientii cu solduri creditoare; in mod normal, ele repre!inta avansuri primite sau sume platite peste cele normale; asigurati-va ca nu este vorba de contabili!are eronata.

112

Prin procedura circulari!arii externe, verificati soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de client. Pentru creantele neincasate pana la data auditului, verificati-le pe cele cu intar!iere semnificativa si asigurati-va de motivele intar!ierii fata de termenele scadente si daca nu sunt necesare a'ustari aduse valorii nete contabile. Studiati principiile avute in vedere pentru trecerea unei creante in categoria celor care trebuie provi!ionate: calculul unui provi!ion re!ulta dintr-o reglementare sau dintr-o anali!a specifica fiecarui client in parte; -erificati daca intreprinderea respecta principiul permanentei metodelor contabile de la un exercitiu la altul in inregistrarea cifrei de afaceri; in ca! contrar, evaluati impactul asupra re!ultatului si daca obligatiile in materie de informare financiara au fost respectate. -erificati daca cifra de afaceri se contabili!ea!a la net (fara taxe recuperabile) si independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clientilor, care trebuie contabili!ate distinct.

113

-erificati daca van!arile efectuate in devi!e sunt contabili!ate retinand cursul de sc,imb aplicabil la data efectuarii tran!actiei; verificati coerenta tratamentului contabil al veniturilor cu principiul separarii exercitiilor. 3*1. Continutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar 6aportul de audit trebuie sa pre!inte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela po!itiei, situatiei financiare si re!ultatelor obtinute (sau pre!inta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative) in acord cu referintele contabile si, daca este ca!ul, daca ele sunt conforme prevederilor legale. 7ermenii utili!ati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt 0dau o imagine fidela" sau 0pre!inta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative". ceste doua formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.

114

#n afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in 6aportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. cest paragraf poate avea formulari precum: (pinia fara re!erve, (pinia fara re!erve, dar cu un paragraf de observatii, (pinia cu re!erve, #mposibilitatea exprimarii unei opinii, (pinia defavorabila. (pinia fara re!erve (curata) 0in opinia noastra, situatiile financiare ofera o imagine fidela si 'usta (sau pre!inta corect din toate punctele de vedere semnificative) a po!itiei si situatiei financiare a societatii la data de +) decembrie *//F, precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de tre!orerie pentru exercitiul inc,eiat la aceasta data, in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate". (pinia fara re!erve, dar cu un paragraf de observatii cest tip de opinie se formulea!a atunci cand apar elemente care insa nu afectea!a opinia auditorului; paragraful de observatii se situea!a, de regula, dupa paragraful de opinie.

115

0"ara sa exprimam o re!erva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notei 0F" din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acu!ata de infractiune in utili!area brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a anga'at o contraactiune, iar audierile preliminare, cat si procedurile 'uridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. 6e!ultatul final al acestei situatii nu poate, in pre!ent, sa fie determinat si, in consecinta, nu au fost constituite provi!ioane pentru acoperirea c,eltuielilor care ar putea sa re!ulte". (pinia cu re!erve: motive, mod de pre!entare. Aaca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formule!e o opinie cu re!erve. Motive: -cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau lipseste ceva;

116

-cand auditorul aprecia!a ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt re!onabile si ca au o influenta semnificativa asupra deci!iilor; -cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a a'usta po!itia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. %xemplu: 3.oi nu am putut asista la inventarul fi!ic din +) decembrie E, deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. 7inand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. #n opinia noastra, cu exceptia incidentei a'ustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fi!ic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela po!itiei si situatie financiare a societatii la +) decembrieE, cat

117

si contului de profit si pierdere pentru exercitiul inc,eiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.: #mposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de pre!entare #mposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente 'usitificative sau numirea cu intar!iere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor; altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi repre!entate de refu!ul efectuarii unui control, refu!ul de a plati onorariul sau refu!ul de a solicita un expert extern. 3 .oi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fi!ic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din ca!ua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune. vand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare.1

118

3*2. /dentificarea responsabilitatilor intr.un raport de audit 6esponsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si anga'amentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de anga'ament. 6esponsabilitatile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de ba!a; pentru opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate; responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: re!ulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita te,nici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de ba!a; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la !i); responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: re!ulta din texte de legi si alte reglementari, pot fi abordate te,nici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de ba!a; presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii

119

sau conclu!ii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta). Ae exemplu, conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern. 6esponsabilitatile auditorului sunt de + naturi: -responsabilitatea de ba!a, pt. opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate. cest paragraf cuprinde referentialul de audit utili!at, respectiv Standardele #nternationale de udit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor efectuate de catre auditor. -responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: re!ulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita te,nici si proceduri diferite fata de cele folosite pentru misiunea de audit de ba!a, nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca de exemplu raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la !i).

120

-responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristici: re!ulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; pot fi abordate te,nici si proceduri care nu sunt obligatorii pt. misiunea de audit de ba!a, presupune exprimarea in mod explicit a unei opinii sau conclu!ii, raportarea se poate face separata sau poate fi integrata in raportul de audit. %xemplu: conformitatea cu enele reglementari specifice (piata de capital) sau raportul asupra controlului intern. 3*3. &aragraful introductiv al raportului de audit Paragraf introductiv 2 identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; 6aportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente, sa faca referire la re!umatul politiclor contabile semnificative si la alte note semnificative. Ae asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului, ca pe ba!a auditului efectuat sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare.

121

$onducerea entitatii este responsabila pentru intocmirea si pre!entarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil si ca aceasta responsabilitate cuprinde: elaborarea, implementarea si mentinerea controlului intern aferent intocmirii si pre!entarii corecte a situatiilor financiare care nu contin pre!entari eronate semnificative cau!ate de fraude si erori; selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; efectuarea estimarilor contabile care sunt re!onabile in situatia data. 3*4. Ce sunt elementele probante si care sunt principalele te+nici pentru obtinerea acestora (doar ce sunt elementele probante) Potrivit Standardelor #nternationale de udit, elementele probante intr-o misiune de audit repre!inta informatii obtinute de auditor pentru a a'unge la conclu!ii pe acare acesta isi fondea!a opinia. ceste informatii constau in documente

122

'ustificative si documente contabile care stau la ba!a situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. %lementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la ba!a fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie 'uste. %lementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. %lementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. 7estele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemeleor contabile si de control intern. $ontroalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii si constau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare. %le sunt de doua tipuri:

123

contoalele privind tran!actiile, operatiile si soldurile conturilor; proceduri analitice care constau in anali!a tendintelor si ratiourilor semnificative, examenul variatilor si examenul de coerenta cu alte informatii. 3*5. Definiti pragul de semnificatie in audit si ce rol are Pragul de semnificatie repre!inta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a re!ultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. %ste nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii; evitarea lucrarilor inutile;

124

'usitificarea deci!iilor referitoare la opinia emisa. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utli!ate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, re!ultatul net, cifra de afaceri. Aefinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecie!e mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecie!e daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara re!erve. ?nele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau re!ultate anormale.

125

3*". Care sunt tipurile de opinie in auditul statutar. #ntr-o misiune de audit de ba!a exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare, care au aceeasi valoare: 3dau o imagine fidela1 sau 3... pre!inta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative... %xista patru tipuri de opinie: - opinia fara re!erve (curata); - opinia cu re!erve (opinie calificata)5; - opinia defavorabila; - imposibilitatea de a exprima o opinie. ( derivata a opiniei fara re!erve o constituie 3opinia fara re!erve, dar cu un paragraf de observatii1; se emite atunci cand auditorul are unele constatari care nu sunt de natura de a-i modifica opinia, dar care se considera care trebuie aduse la cunostinta utili!atorilor situatiilor financiare.

126

Ae fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara re!erva, el trebuie sa includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care 'ustifica deci!ia sa si, de fiecara data cand poate, sa cifre!e (sa estime!e) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. ceste informatii trebuie sa fie date de preferinta intr-un paragraf distinct care sa il preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie, si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexata mai aprofundata. 3*#. ) plicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. #ntegritatea presupune ca profesionistul contabil sa fie drept si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri. (biectivitate presupune ca profesionistul contabil sa fie impartial, fara pre'udecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau in alte situatii de natura a determina un tert sa puna la indoiala obiectivitatea lui. Profesionistii contabili trebuie sa garante!e integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in 'udecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatilor lor.

127

Pentru aceasta, profesionistii contabili trebuie sa evite situatiile care ii expun la riscuri susceptibile de a le pune in discutie obiectivitatea sau cele care implica pre'udecati. #n plus, ei trebuie sa se asigure ca personalul care efectuea!a lucrari in numele lor respecta principiile de obiectivitate. Ae asemenea, profesionistii contabili nu trebuie sa accepte cadouri sau alte avanta'e care le pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, 'udecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. 3*%. ) plicati principiul competentei in audit. Profesionistul contabil trebuie sa furni!e!e servicii profesionale cu competenta si prudenta, fiind obligat sa-si mentina un nivel ridicat de cunostinte si competenta profesionala, care sa 'ustifice asteptarile unui client sau ale anga'atorului. ceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si te,nici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are competente sau o experienta pe care nu le are.

128

$ompetenta profesionala are in vedere: obtinerea competentei profesionale, care se dovedeste prin studii, vec,ime, examen de acces, examen de aptitudini; mentinerea competentei profesionale, care presupune tinerea la curent cu evolutiile in profesie (normele nationale si internationale in domeniul contabilitatii, auditului), cu legislatia si adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele nationale si internationale in materie. 3*(. ) plicati principiul confidentialitatii in audit. cest principiu presupune ca profesionistul contabil sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utili!e!e ( in beneficiul sau sau al unui tert) sau sa le divulge fara autori!are scrisa, in afara de ca!urile cand obligatia divulgarii este preva!uta prin lege sau norme. (bligatia se mentine si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau anga'atorul sau. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca acest principiu este respectat si de catre subalterni sau colaboratori.

129

(bligatiile de confidentialitate depind si de legislatia fiecarei tari. Profesionistul contabil nu mai este tinut de secretul profesional: cand divulgarea este autori!ata de client sau de anga'ator; aici trebuie avute interesele tertilor, care ar putea fi le!ate; cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatia profesionala de divulgare (furni!area de probe in cadrul unor proceduri 'udiciare, informarea autoritatilor competente despre incalcarea legii, apararea intereselor profesionale in ca!ul unei proceduri 'udiciare, auditul de calitate). #naintea divulgarii unor informatii, profesionistul contabil trebuie sa decida: care este tipul de informatii care pot fi divulgate (daca pot fi 'ustificate); daca persoanele care urmea!a sa primeasca informatiile sunt destinatarii corecti ai acestora; daca divulgarea informatiilor atrage responsabilitatea sa.

130

31*. /nvestigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa 'ustifice orice abatere, de la cerintele etice. .erespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a 'ustifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare. Puterea actiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile $.%.$.$. .6. Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de ba!a si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili; - nerespectarea regulilor de etica; - conduita discreditabila sau de!onorata. #nvestigatiile disciplinare vor incepe, de obicei, ca re!ultat al unor plangeri; structurile centrale si locale ale $orpului trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. #nvestigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de $.%.$.$. .6. sau de

131

catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o plangere. #nvestigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. 7rebuie intotdeauna instiintat membrul impotriva caruia se face plangere, precum si cel care a facut plangerea. colo unde exista o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de arbitra' ale acestora. Poate fi oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. stfel, sunt informati atat membrii, cat si publicul larg. 7otusi, aspectele de confidentialitate si tipul incalcarilor trebuie sa fie luate in consideratie atunci cand se decide metoda de publicitate. Sanctiunile pot fi : avertisment suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la + luni la un an sau mai mult in cadrul unei abateri ma'ore

132

neacordarea vi!ei de practica retragerea calitatii de auditor 311. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din ,omania? $ele + parti care compun $odul se aplica dupa cum urmea!a: partea 2 tuturor profesionistilor contabili; partea C 2 numai profesionistilor contabili liber- profesionisti; partea $ 2 numai profesionistilor contabili anga'ati. 312. Continutul raportului de audit. 6aportul de audit trebuie sa contina: relatia contractuala de executare a misiunii de audit; observatiile reiesite din diverse verificari;

133

informatiile a caror mentiune in raport este preva!uta expres de lege; oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa po!itiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii; mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Ain raportul de audit trebuie sa re!ulte in mod clar: mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii; descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit; situatiile care fac sa apara incertitudini; natura si locul observatiilor in raport.

134

313. ) amenul situatiilor financiare' solduri de desc+idere. Standardul #nternational de udit (#S ) nr. >)/ reglementea!a procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare in ce priveste soldurile de desc,idere. #n misiunile initiale de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: soldurile de desc,idere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs; soldurile de inc,idere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, in ca!uri deosebite, au fost a'ustate retroactiv; politicile de inc,idere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant, sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe.

135

$and situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorul precedent. Aaca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune in lucru alte proceduri. Aaca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de desc,idere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu re!erve sau se va afla in imposibilitatea de a emite o opinie. 314. 0e+nica observarii fizice 6directe7. (bservarea fi!ica este mi'locul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte te,nici. ctiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea ca:

136

intreprinderea a preva!ut mi'loace corespun!atoare care permit recen!area activelor in conditii de fiabilitate; aceasta fa!a a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situea!a deci inaintea inventarierii propriu!ise; aceste mi'loace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta fa!a consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situea!a in timpul inventarierii propriu-!ise; lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta fa!a consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utili!ate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situea!a deci dupa inventarierea propriu-!isa -* #n misiunile initiale de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: soldurile de desc,idere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs;

137

soldurile de inc,idere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, in ca!uri deosebite, au fost a'ustate retroactiv; politicile de inc,iderea conturilor si metodele de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe. %lementele probante pe care le va reuni auditorul in legatura cu soldurile de desc,idere depind de urmatorii factori: politicile de inc,idere si metodele de evaluare aplicate de intreprinderi; situatiile financiare ale exercitiului precedent, auditate sau nu, si, in ca! afirmativ, continutul raportului de audit; natura conturilor si riscul de anomalii existent in situatiile financiare ale exercitiului in curs; caracterul semnificativ al soldurilor de desc,idere asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs; $and situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorului precedent; in acest ca!, noul auditor va evalua

138

competenta profesionala si independenta auditorului precedent. Aaca raportul de audit al exercitiului precedent a fost calificat, auditorul va acorda o atentie particulara, in timpul exercitiului in curs, faptelor care au stat la originea opiniei calificate a auditorului precedent. Aaca situatiile financiare precedente nu au fost auditate sau auditorul nu este satisfacut de re!ultatul aplicarii procedurilor de obtinere a elementelor probante, acesta va pune in lucru alte proceduri, cum ar fi: pentru activele si datoriile pe termen scurt, este posibil sa obtina elemente probante prin punerea in lucru a procedurilor pentru exercitiul in curs; pentru activele si datoriile pe termen lung, auditorul va examina documentele care 'ustifica soldurile de desc,idere; se pot, de asemenea, obtine informatii prin confirmarea soldurilor de desc,idere. Aaca prin aplicarea procedurilor mentionate nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de desc,idere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu re!erve sau se va afla in imposibilitatea de a emite o opinie.

139

315. &rogramul de control' rol! continut! forme de prezentare. .u exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de re!ultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. Aupa cum s-a va!ut, etapa de cunoastere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a !onelor de risc si a naturii operatiilor; in etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificarii existentei controlului intern pe care se poate spri'ini si verificarii modului de functionare a acestuia. .umai in functie de aceste fluxuri de informatii si de gradul de fiabilitate al lor auditorul isi stabileste programul de control al conturilor care, asa cum s-a mai amintit, poate fi restrans sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utili!a planul de misiune si foaia de sinte!a a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare:

140

lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii; intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentione!e volumul sonda'elor de efectuat pentru controlul respectiv; indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avand in vedere ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. ceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce permite urmarirea cronologica a lucrarilor; o referinta pentru foaia de lucru; probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervi!area lucrarilor si pentru a stabili sinte!a re!ultatelor controalelor. ?n exemplu de structura a unui program de control se pre!inta astfel:

141

Aosar %xercitiu

Program de control - controlul imobili!arilor uditor: Marimea esantionului Aata crearii: Aata actuali!arii: "acut de EEE 6eferinta la data de EE. ("oaia de lucru)

6ef: Pag: Aata: Probleme intalnite

-i!a responsabilului: $ontroale de efectuat

142

-erificarea Sume mai mari #onescu @ .imic ac,i!itiilor de N>./// mii lei )@H/+HK> exercitiului pe ba!a de comen!i, facturi si receptii 31". Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a po!itiei si situatiei financiare, precum si a re!ultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. %lemente fundamentale:

143

profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fi!ica sau o persoana 'uridica; examinarea este exclusiva profesionala; obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a po!itiei financiare, a situatiei financiare si a re!ultatelor obtinute de entitatea auditata; criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale.

144

31#. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: abordare pe fa!e si etape (didactica si mai teoretica); abordare pe cicluri de control (mai operationala). bordarea pe fa!e si etape, cuprinde + fa!e si )/ etape. ). "a!a initiala - este fa!a cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracteri!ea!a prin aceea ca ma'oritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. *. "a!a controlului propriu !is: - este fa!a controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracteri!ea!a prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren.

145

+. "a!a finali!arii lucrarilor si elaborarii raportului: - este fa!a lucrarilor de inc,idere si a elaborarii raportului de audit; - se caracteri!ea!a prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. C. bordarea pe cicluri de control bordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor fa!e si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. Misiunea de audit cuprinde )9 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind + fa!e succesice: cunoasterea operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furni!ori, imobili!ari corporale si necorporale, van!ariclienti, stocuri si productie in curs, tre!orerie, imobili!ari financiare, imprumuturi si obligatii financiare, fonduri improprii, peersonal si sociale, impo!ite si taxe, alte pasivea, alte active, alte venituri si c,eltuieli, estimari contabile. 31%. &rezentati cel putin # caracteristici ale auditului statutar care.l deosebesc de auditul contractual. udit statutar udit contractual

146

) * + 9 > @ N

.umirea se face de catre = Misiunea este plurianuala sau recurenta Se emite un raport de audit Se supune anumitor prevederi din $odul etic al profesiei Misiunea este permanenta Misiunea se efectuea!a prin sonda' din cau!a multitudinii de operatiuni ce trebuie verificate .u poate avea imixtiuni in gestiunea unitatii

.umire de catre management Misiune cel mult anuala Se pot emite diferite rapoarte 6eglementarile etice nu sunt la fel de restrictive Misiune punctuala Misiunea poate presupune verificari totale Poate avea natura unei consultante

147

31(.

) *

&rin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Misiune de audit pe ba!a de proceduri udit statutar convenite .ici o asigurare sigurare ridicata, dar nu absoluta Procedurile puse in lucru de auditor sunt Procedurile sunt standardi!ate, clientul ne definite de catre auditor de comun acord cu avand nici un rol in stabilirea lor clientul si cu toti beneficiarii re!ultatelor acestei lucrari Aestinatarii sunt exclusiv partile care au Aestinatarii sunt = si alti terti convenit procedurile puse in lucru

148

Misiunea de audit ba!ata pe proceduri convenite are termenii si conditiile de reali!are preva!ute in contract in timp ce misiunea de audit statutar are obiective cunoscute, care se reali!ea!a potrivit Standardelor #nternationale de udit. 32*. &rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? 6aportul sau se refera exclusiv la respectarea clau!elor care vi!ea!a aspecte contabile si financiare (de exemplu, metode de evaluare si de pre!entare). 6aportul auditorului asupra respectarii clau!elor contractuale, cuprinde opinia auditorului formulata pe ba!a examinarii profesionale, a respectarii clau!elor care vi!ea!a aspecte contabile si financiare dintrun contract. Aaca unele c,estiuni particulare nu sunt acoperite de competenta auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.

149

321. &rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? %ste emis numai in ca!ul in care anterior a fost emis, de catre acelasi auditor, un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. 6aportul trebuie sa permita identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. 7rebuie facuta referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata in acel raport. %ste necesara mentiunea ca, pentru o buna intelegere a re!ultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora. (pinia auditorului, in acest ca!, poate face obiectul unui raport distinct sau poate fi inclusa in raportul auditorului.

150

322. ,aportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. cest raport nu se refera la situatiile financiare in ansamblul lor, ci doar la una sau mai multe rubrici din situatiile financiare (creante, stocuri, constituirea unui provi!ion etc.). #n consecinta, opinia auditorului se va referi numai la rubrica sau la rubricile auditate. 6aportul trebuie sa mentione!e referentialul contabil pe ba!a caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare. tunci cand auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie in raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare

151

323. =isiunea de e aminare a informatiilor financiare previzionale' caracteristici. - o astfel de misiune nu trebuie acceptata sau continuata de auditor decat atunci cand este evident ca ipote!ele sunt realiste sau cand informatiile financiare previ!ionate sunt adecvate scopurilor pentru care au fot pregatite; - auditorul si clientul trebuie sa convina termenii misiunii fiind indicata existenta unei scrisori de misiune sau a uni contract cu clau!e clare; - auditorul trebuie sa se asigure ca au fost avute in vedere toate ipote!ele semnificative pentru pregatirea informatiilor financiare previ!ionate; de fapt, el va emite o opinie asupra caracterului re!onabil al ipote!elor retinute de conducere, opinie care are un nivel de asigurare moderata - auditorul trebuie sa stabileasca in ce masura informatiile financiare istorice sunt fiabile; - este obligatorie obtinerea unei scrisori de afirmare din partea conducerii cu privire la: utili!area informatiilor previ!ionate, ex,austivitatea ipote!elor retinute, acceptarea responsabilitatii pentru informatiile financiare previ!ionate;

152

- raportul trebuie sa contina, pe langa elementele valabile si in ca!ul altor tipuri de rapoarte: referirea la gradul de difu!are a acestor informatii, exprimarea unei asigurari negative ca ipote!ele constituie o ba!a re!onabila pentru informatiile financiare previ!ionate, ca informatiile...au fost corect pregatite, un avertisment asupra riscurilor de nereali!are a re!ultatelor pre!entate prin aceste informatii previ!ionate. 324. ) plicati termenii de previziuni si proiectii in audit. Previ!iunile desemnea!a informatiile financiare previ!ionale elaborate pe ba!a de ipote!e referitoare la evenimente viitoare pe care contea!a conducerea si in functie de care aceasta a stabilit actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipote!ele sau estimarile cele mai plau!ibile). Proiectiile desemnea!a informatiile financiare prospective ba!ate pe ipote!e referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plau!ibile cu ipote!ele.

153

325. $biectivul si principiile generale ale unei misiuni de e amen limitat 6revizuire7. (biectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa conclu!ione!e 2 pe ba!a de proceduri care nu pun in lucru toate diligentele necesare pentru un audit 2 ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa). uditorul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in $odul etic, si anume: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respectul fata de normele te,nice si profesionale. uditorul trebuie sa planifice si sa execute examenul limitat fiind constient ca pot exista anumite circumstante care sa conduca la anomalii semnificative in situatiile financiare.

154

Pentru a exprima o asigurare negativa in raportul sau asupra situatiilor financiare (examen limitat), auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate in vederea fondarii conclu!iilor folosind in mod esential proceduri constand in cereri de informatii sau de explicatii, precum si proceduri analitice. ( misiune de examen limitat furni!ea!a un nivel de asigurare moderata ca informatiile examinate nu contin anomalii semnificative; asigurarea este negativa. 7ermenii si conditiile reali!arii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de clientul sau; acestia se inscriu intr-o scrisoare de misiune sau in contractul de prestari servicii de audit. 32". &roceduri de realizare a unei misiuni de e amen limitat. cunoasterea activitatilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte; anali!a principiilor si practicilor contabile urmate de intreprindere;

155

anali!a procedurilor practicate de intreprindere pentru contabili!area, clasificarea si intocmirea documentelor de sinte!a, strangerea informatiilor ce vor fi inscrise in notele anexe si pregatirea situatiilor financiare; aplicarea procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite, constand in mod deosebit in: compararea situatiilor financiare cu cele ale exercitiilor precedente; compararea situatiilor financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele previ!ionale; studiul diferentelor dintre cifrele inscrise in situatiile financiare pentru anumite rubrici si cele planificate cu cele reali!ate de alte intreprinderi din acelasi sector. #n ca!ul in care auditorul considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, el trebuie sa puna in lucru proceduri complementare sau mai extinse.

156

32#. 3orme de raportare in cazul unei misiuni de e amen limitat 6revizuire7. 6aportul de examen limitat trebuie sa contina o conclu!ie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative, in sensul ca auditorul trebuie sa preci!e!e ca nu a descoperit fapte care sa-l faca sa gandeasca ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform unui referential contabil identificat. Aaca auditorul a descoperit fapte care afectea!a imaginea fidela conform referentialului contabil identificat, el trebuie sa descrie aceste fapte si, in masura in care este posibil, sa cuantifice incidentele asupra situatiilor financiare si, in acest ca!: fie insoteste asigurarea negativa de o re!erva; fie pune o conclu!ie nefavorabila indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform.....(daca faptele descoperite au o incidenta atat de semnificativa asupra situatiilor financiare incat o re!erva nu este suficienta pentru a califica natura incompleta sau inselatoare a situatiilor financiare).

157

Aaca exista o limitare importanta a intinderii examenului limitat, auditorul descrie aceasta situatie si: fie insoteste asigurarea negativa de o re!erva privind eventualele a'ustari care ar fi trebuit facute daca nu ar fi existat limitarea respectiva; fie nu furni!ea!a vreo asigurare, daca incidentele limitarii intinderii examenului limitat sunt semnificative si privesc mai multe rubrici ale situatiilor financiare. 6aportul trebuie sa descrie intinderea misiunii permitandu-i celui care il citeste sa inteleaga natura lucrarilor reali!ate si ca opinia nu este una de audit. 32%. ,aportarea unei misiuni de compilare. 6aportul asupra unei misiuni de compilare trebuie sa contina urmatoarele elemente: titlul; destinatarul;

158

o mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele #nternationale de udit aplicabile misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; daca este ca!ul, indicarea faptului ca auditorul nu este independent de intreprindere; identificarea informatiilor financiare cu preci!area ca ele re!ulta din detaliile furni!ate de conducerea intreprinderii; o mentiune indicand responsabilitatea conducerii intreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; o mentiune ca misiunea de compilare nu repre!inta nici un audit, nici un examen limitat si, in consecinta, nici o asigurare nu este furni!ata; daca este ca!ul, un paragraf asupra diferentelor semnificative mentionate in anexe fata de referentialul contabil utili!at; data; adresa si semnatura auditorului. Pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate se face na din mentiunile: 0neauditate1 sau 0compilate fara audit, nici examen limitat1.

159

32(. &rezentati 5 situatii de amenintare la adresa independentei. interesul propriu;slabirea autocontrolului;renuntarea la propriile convingeri;manifestarile de familiarism;actiunile de intimidare. 33*. /nteresul propriu 2 amenintare la adresa independentei. #nteresul propriu semnifica faptul ca un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intra in conflict cu clientul respectiv. %xemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv; un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestionea!a patrimoniu clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cau!ata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);

160

relatii de afaceri cu clientul (altele); potentiala anga'are ca salariat al clientului; onorarii nepreva!ute in contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale; 331. -labirea autocontrolului . amenintare la adresa independentei. pare atunci cand unul din membrii cabinetuluiHsocietatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta po!itie poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de asigurare al anga'amentului fata de client. %xemple: un membru al cabinetuluiHsocietatii este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; un membru al cabinetuluiHsocietatii este sau a fost recent un anga'at al clientului intr-o po!itie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine 2 asigurare - a contractului fata de client;

161

prestarea de servicii pentru un client al carui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurarii) profesionistului fata de client; pregatirea datelor originale utili!ate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor inregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client. 332. ,enuntarea la convingeri . amenintare la adresa independentei. pare atunci cand cabinetulHsocietatea sau un membru al acestuia promovea!a sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pana in punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. cesta ar putea fi ca!ul in care cabinetulHsocietatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul profesional aceluia al clientului. %xemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a actiona ca un avocat sau consilier al clientului in litigiile lui sau in re!olvarea neintelegerilor cu terte parti.

162

333. =anifestarile de familiarism . amenintare la adresa independentei. u loc in virtutea unor relatii mai stranse cu un client, cand cu cei care gestionea!a patrimoniul sau anga'atii acestuia, cabinetulHsocietatea sau membrul acestora devine prea intelegator fata de interesele clientului. %xemple: un membru al cabinetului are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere in intreprinderea client; un membru al cabinetului are un afin sau o ruda apropiata care, ca anga'at al clientului, este in masura sa exercite o influenta directa si importanta asupra reali!arii obiectului contractului inc,eiat cu clientul; un fost partener al cabinetuluiHsocietatii a devenit o persoana care gestionea!a patrimoniul clientului sau este anga'at al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra reali!arii obiectului contractului inc,eiat cu clientul; asociere de lunga durata a unui membru al cabinetuluiHsocietatii cu un client al acestora;

163

acceptare de daruri sau ospitalitate, in afara de ca!urile cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetuluiHsocietatii de la client. 334. &rote1area independentei prin normele legale si profesionale. Masurile de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari includ, dar nu sunt limitate la: cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea in profesie; cerinte de de!voltare profesionala continua; reglementari de guvernare corporativa; standarde profesionale; proceduri disciplinare si de monitori!are profesionala; examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte imputernicita prin lege.

164

335. &rote1area independentei prin cauze contractuale cu clientul. ceste masuri constau in: aprobarea de catre = clientului a numirii cabinetului, atunci cand contractul a fost semnat de persoanele imputernicite sa administre!e patrimoniul si sa-l repre!inte 'uridic pe client; nominali!area anga'atilor competenti ai clientului imputerniciti a lua deci!ii manageriale; stabilirea de catre client politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatiilor financiare) corecta; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionari a bunurilor si valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigura procesul de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societateaHcabinetul de audit. 33". &rote1area independentei prin masuri interne cabinetului. importanta pe care conducerea cabinetuluiHsocietatii o acorda independentei;

165

politici si proceduri de implementare si monitori!are a controlului calitatii lucrarilor efectuate de cabinet; identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestora, identificarea masurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; politici si proceduri interne de supraveg,ere a respectarii politicilor si procedurilor privind independenta; politici si proceduri care sa permita identificarea eventualelor interese sau relatii dintre client si auditor care ameninta independenta; politici si proceduri privind evitarea obtinerii de venituri de la un singur client; comunicarea modificarilor intervenite in politicile si procedurile cabinetului tuturor anga'atilor si colaboratorilor; existenta unui responsabil cu monitori!area functionarii adecvate a sistemului de prote'are a independentei; existenta unui mecanism disciplinar care sa asigure conformarea cu politicile si procedurile stabilite; politici si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vi!ea!a independenta si obiectivitatea;

166

consultarea organismului profesional cu privire la independenta; rotirea personalului cu functii de raspundere; eliminarea unor persoane din ec,ipa de audit daca acesteia ii este afectata independenta; 33#. $bligatiile etice ale e pertului contabil in cursul unei misiuni de consultanta fiscala. ). ?n profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui anga'ator asigurarea ca declaratia fiscala si consultanta in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca anga'atorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si ca nu interpretea!a gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real. *. ?n profesionist contabil care intreprinde sau asista la pregatirea unei declaratii fiscale trebuie sa informe!e clientul sau anga'atorul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in primul rand clientului sau anga'atorului.

167

Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaratia fiscala este corect intocmita pe ba!a informatiei primite. +. $onsultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala date clientului ori unui anga'ator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota in dosarul de lucru. 9. ?n profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau comunicare in care exista motiv sa se creada ca: a) ar contine o declaratie falsa sau inselatoare; b) ar contine declaratii sau informatii furni!ate negli'ent sau fara nici o cunoastere reala a faptului ca ele sunt adevarate sau false, c) ar omite sau ascunde informatia ceruta a fi pre!entata si o asemenea omitere sau ascundere poate induce in eroare autoritatile fiscale.

168

>. ?n profesionist contabil poate pregati declaratiile fiscale implicand folosirea estimarilor daca o asemenea practica este in general admisa sau daca circumstantele date nu permit obtinerea de informatii exacte. tunci cand sunt folosite estimarile, ele trebuie sa fie pre!entate in asa fel incat sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca sumele estimate sunt re!onabile in aceasta situatie. @. ?n profesionist contabil, in mod obisnuit, se poate ba!a in pregatirea unei declaratii fiscale pe informatia furni!ata de client sau anga'ator, in ca!ul in care informatia pare re!onabila. $u toate ca nu se cere examinarea sau revi!uirea documentelor, ori a altor evidente in spri'inirea informatiei, profesionistul contabil trebuie sa incura'e!e, atunci cand este ca!ul, furni!area acestor date. #n plus, profesionistul contabil: - trebuie sa foloseasca atunci cand este posibil declaratiile fiscale ale clientului din anii anteriori; - este necesar sa faca in mod re!onabil verificari, atunci cand informatia pre!entata pare sa fie incorecta sau incompleta;

169

- este incura'at sa faca referiri la registrele si inregistrarile operatiunilor respective. N. $and un profesionist contabil descopera o eroare sau o omisiune in declaratia fiscala a anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca nu s-a completat sau nu s-a inregistrat declaratia fiscala ceruta, el trebuie: - sa il sfatuiasca prompt pe client sau anga'ator in legatura cu eroarea sau omisiunea si sa recomande informarea autoritatilor fiscale. #n mod normal profesionistul contabil nu este obligat sa informe!e autoritatile fiscale, iar aceasta nu poate fi facuta fara permisiunea clientului sau anga'atorului; - daca clientul sau anga'atorul nu corectea!a eroarea, profesionistul contabil: R trebuie sa informe!e clientul sau anga'atorul ca nu este posibil sa lucre!e pentru ei in legatura cu acea declaratie sau cu alte informatii pre!entate autoritatilor; si

170

R trebuie sa ia in consideratie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau anga'atorul este in concordanta cu responsabilitatile sale profesionale. - daca profesionistul contabil a'unge la conclu!ia ca poate fi continuata relatia profesionala cu clientul sau cu anga'atorul, trebuie luate toate masurile re!onabile pentru a se asigura ca eroarea nu este repetata in declaratiile fiscale viitoare; - in impre'urarea in care profesionistul contabil a incetat sa mai actione!e pentru client sau pentru anga'ator el trebuie sa comunice deci!ia sa clientului sau anga'atorului si nu trebuie sa dea informatii tertilor, fara consimtamantul clientului sau al anga'atorului, cu exceptia ca!ului in care aceasta i se cere prin lege. 33%. Cum e plicati responsabilitatile etice ale profesionistilor utilizati in cadrul unei misiuni de audit de baza? $erintele etice aplicabile profesionistilor contabili cer ca acestia sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie.

171

$odul etic al profesionistilor contabili recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel incat un profesionist contabil sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte niveluri de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. 6eali!area acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de ba!a: - $redibilitatea. #n intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii. - Profesionalism. %xista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil. - $alitatea serviciilor. %ste nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. - #ncredere. ?tili!atorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guvernea!a prestarea acestor servicii.

172

.ecesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei $orpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt: - stiinta, competenta si constiinta; - independenta de spirit si de!interes material; - moralitate, probitate si demnitate. Se impune ca fiecare membru al $orpului sa faca efortul necesar de!voltarii acestor calitati si indeosebi: a) sa isi de!volte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sai intareasca discernamantul; b) sa acorde fiecarei tran!actii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala, inainte de a face propuneri;

173

c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, c,iar ascunsa, a celui ce il consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca e nevoie, re!ervele necesare asupra valorii ipote!elor si conclu!iilor formulate; d) sa nu dea niciodata oca!ia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale; e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in prote'area ei, cu respectarea integrala a dispo!itiilor legale si regulilor stabilite de $orp. 33(. &rezentati pe scurt continutul sectiunii a %.a din Codul etic national al profesionistilor contabili. Sectiunea a J-a se refera la independenta liber profesionistilor contabili. (biectivul acestei sectiuni este de spri'ini cabineteleHsocietatile profesionistilor independenti si pe membrii acestora in ce priveste: identificarea amenintarilor la adresa independentei;

174

evaluarea acestor amenintari si stabilirea importantei lor; in ca!ul in care aceste amenintari sunt importante, aplicarea masurilor de prevedere corespun!atoare in vederea eliminarii sau reducerii acestora la un nivel acceptabil; Pentru aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie sa le utili!e!e profesionistii contabili pentru identificarea si evaluarea acestor amenintari, precum si pentru a identifica, utili!and rationamentul profesional, masurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil. 34*. ) plicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Scopul controlului de calitate il repre!inta anali!a modului de organi!are si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor emise de organismele profesionale. (biectivele urmarite prin controlul de calitate sunt: sa ofere publicului o buna perceptie despre calitatea serviciilor;

175

sa armoni!e!e comportamentele individuale ale membrilor; sa contribuie la buna organi!are a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru; sa aprecie!e modul de aplicare a regulilor si normelor profesionale; sa de!volte solidaritatea in randul profesiei (prin favori!area contactelor intre colegi), apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. 341. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Principiile fundamentale care stau la ba!a organi!arii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armoni!area. 6ecomandarea $%% din )> noiembrie */// prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organi!ata si exercitata in doua forme: control colegial si control prin personal anga'at. #n ambele forme trebuie asigurata calitatea controlorilor si obiectivitatea lor. 6egulile aplicabile se refera la:

176

cine poate fi controlat; selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie controlati; efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit; perioada controlata, care nu poate depasi @ ani ()/ ani la societatile mici, la care nu s-au constatat deficiente); misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective, dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului; elementele pe care se spri'ina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenta), calitatea rapoartelor; supraveg,erea publica a profesiei (prin repre!entanti ai Ministerului "inantelor Publice); aplicarea sanctiunilor disciplinare; confidentialitate;

177

experienta si formarea continua a controlorilor de calitate; independenta si obiectivitatea controlorului de calitate. 342. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. (biectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conforme!e principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism inscrise in $odul etic; aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare a personalului cabinetului sau societatii trebuie sa-i permita acestuia sa se ac,ite in mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit; reparti!area lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesare;

178

delegarea: conducerea, supervi!area si revederea lucrarilor reali!ate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari re!onabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite; consultarea: de fiecare data, cand este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului; acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revi!uita periodic, sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a satisface cererea clientilor; control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic; coordonarea si supraveg,erea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredintea!a diferite lucrari trebuie informati de responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce trebuie urmarite; revi!uirea lucrarilor: lucrarile reali!ate de fiecare colaborator sunt reva!ute de catre un profesionist cu un nivel de competenta cel putin ec,ivalent.

179

.ivelul, calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organi!are, costuri etc. 343. ) plicati semnificatia datarii raportului. 6aportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. $ititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele evenimentelor si tran!actiilor intervenite pana la acea data si de care el a avut cunostinta asupra situatiilor financiare. #ntrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si pre!entate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost aprobate. 344. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii. -).- conducerea refu!a auditorului adresarea cererilor de confirmare a soldurilor, in timp ce el

180

considera aceasta esential; insuficienta onorariilor; clau!ele contractului care pot preci!a ca auditorul sa nu aplice o anumita procedura de audit; iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refu!a sa o corecte!e. -.* Ae!acordul repre!inta o iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refu!a sa o corecte!e. Pot constitui de!acorduri: insuficienta a'ustarilor pentru deprecierile de stocuri si de creante; stocuri supraevaluate sau subevaluate din cau!a unor erori in calculul costurilor productiei sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor); nerespectarea principiului independentei exercitiilor;

181

neluarea in considerare a evenimentelor posterioare inc,iderii exercitiului care confirma sau infirma o situatie existenta la data inc,iderii exercitiului; neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor; erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti in categoria clientilor obisnuiti) 345. ,olul si continutul notei de sinteza. .ota de sinte!a are rolul de recapitula toate punctele importante ale lucrarilor efectuate, de la cunoasterea intreprinderii pana la controlul conturilor, care pot avea o incidenta asupra deci!iei finale. .ota de sinte!a este intocmita pe o foaie de lucru care presupune: o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este de!voltat; o descriere sumara a punctului respectiv; po!itia auditorului (punctul sau de vedere).

182

Aescrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si in special la: problemele te,nice intalnite si maniera in care au fost re!olvate; punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementare; domeniile care necesita o luare de po!itie si o deci!ie finala a auditorului; o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cale care au fost contabili!ate si distinct pe cele care inca nu a fost acceptate de intreprindere. 34". ,olul si continutul c+estionarului de sfarsit de misiune. $,estionarul de sfarsit de misiune permite obtinerea asigurarii ca toate elementele necesare formularii opiniei asupra situatiilor financiare au fost reunite, ca normele au fost respectate si ca dosarele de lucru sunt complete. "iind un document intern al auditorului, c,estionarul de sfarsit de misiune poate contine un numar de intrebari care depinde de

183

marimea, structura si experienta cabinetului de audit, de natura misiunii, precum si de faptul de a fi vorba de o prima misiune de audit la acel client sau clientul este mai vec,i. #ntrebarile din c,estionar trebuie sa recapitule!e toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit standardelor, normelor si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmea!a: intinderea lucrarilor; delegarea lucrarilor catre membrii ec,ipei si supervi!area activitatii lor; continutul situatiilor financiare; raportarile; comunicarile cu conducerea intreprinderii; latura administrativa. $,estionarul va servi la elaborarea notei de sinte!a a misiunii.

184

34#. ,olul si continutul scrisorii de afirmare. 6olul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul aparitiei unor neintelegeri intre auditori si conducatorii clientului, prin confirmarea de catre acestia din urma a afirmatiilor orale. Ae asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmatiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situatiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate astepta in mod re!onabil sa obtina elemente probante. 7ot prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obtine dovada ca cei care conduc intreprinderea recunosc responsabilitatea lor in intocmirea situatiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine. %xemple de elemente declarate intr-o scrisoare de confirmare:

185

.u avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care pre!inta un rol important in definirea si functionarea sistemului contabil si de control intern, susceptibile a avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare. --am pre!entat toate registrele contabile, toata documentatia aferenta si toate procesele-verbale ale = , ale consiliului de administratie, respectiv cele care s-au tinut la datele de.....si.....si..... . $onfirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni. Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a caror nerespectarea ar fi putut avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare. ?rmatoarele elemente au fost corect inregistrate si, dupa ca!, in notele la situatiile financiare s-au dat explicatiile necesare: pierderi din operatiuni de cumparari si van!ari, active date in garantie (ipotecate), active vandute.

186

.u avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altere!e in mod semnificativ valoarea contabila sau clasificarea activelor si pasivelor reflectate in situatiile financiare. .u avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu este contabili!at la o suma superioara valorii sale nete de reali!are. Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat, cu exceptia celor mentionate in nota.....la situatiile financiare. .oi am inregistrat toate pasivele si anga'amentele sau am dat explicatii in notele anexe, iar in nota anexa V am indicat toate garantiile acordate tertilor. $u exceptia evenimentului constand in ........ descris in nota anexa Q, nici un eveniment posterior inc,iderii exercitiului care sa necesite o rectificare a situatiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost pre!entate in notele anexate.

187

4itigiul cu societatea W a fost reglat pentru o suma de ....... lei, provi!ionata in situatiile financiare. .ici o alta reclamatie privind un eventual contencios nu a fost depusa si nu este preva!uta. 34%. ?tilizarea lucrarilor unui alt auditor. $and auditorul principal utili!ea!a lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit. uditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. %xpresia alt auditor desemnea!a auditorul 2 altul decat auditorul principal 2 responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal. uditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i permite sa actione!e ca auditor principal.

188

tunci cand utili!ea!a lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa-i evalue!e competenta si sa obtina elemente probante care sa dovedeasca faptul ca lucrarile celuilalt auditor raspund obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit. uditorul principal trebuie sa-l informe!e pe acest alt auditor in legatura cu: obligatiile de independenta; va solicita o declaratie scrisa care sa ateste respectarea acestor obligatii; coordonarea lucrarilor si a raportarilor; modalitatile de coordonare vor fi definite in etapa de planificare a auditului; obligatiile contabile, de control si de raportare, obtinand o declaratie scrisa in legatura cu respectarea acestora; intretinerea cu privire la procedurile de audit puse in opera; obtinerea unui re!umat scris al procedurilor aplicate de catre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. 34(. ?tilizarea lucrarilor auditorului intern. Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona: examenul sistemelor contabile si de control intern;

189

examenul informatiilor financiare si de gestiune; evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tran!actii si operatiuni; examenul modului de respectare a textelor legislative, precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. numite mi'loace puse in lucru pentru atingerea obiectivelor de mai sus sun similare, iar anumite considerente ale auditului intern pot fi utile pentru a defini natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit extern. uditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a planifica si aborda in mod eficient auditul; el poate constata ca unele lucrari de audit intern permit modificarea naturii si calendarului auditului si reducerea intinderii procedurilor puse in lucru de catre auditorul extern. $riterii avute in vedere de auditorul extern pentru evaluarea lucrarilor auditorului intern: statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii;

190

natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate; competentele si experienta in calitate de auditor intern; organi!area profesionala (planificarea, supraveg,erea, controlul si documentarea corecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit si a dosarelor de lucru corespun!atoare; 35*. ?tilizarea lucrarilor unui e pert. ?tili!area lucrarilor unui expert se face in urmatoarele situatii: evaluarea anumitor active; evaluarea starii fi!ice a unor active precum minereuri, !acaminte petroliere sau stabilirea duratei de viata ramasa a unor active corporale; evaluari actuariale; evaluarea stadiului de reali!are a unor produse sau lucrari de constructii;

191

avi!e 'uridice in ce priveste interpretarea unor acorduri, statute sau reglementari. $and are in vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare; riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv; volumul si calitatea altor elemente probante disponibile. Pentru a putea utili!a lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstre!e ca pot fi utili!ate lucrarile unui anume expert in cadrul misiunii sale de audit. poi, auditorul trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului si obiectivitatea lui. #n plus, auditorul trebuie sa stranga elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstre!e ca intinderea lucrarilor expertului raspunde obiectivelor auditului. uditorul trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie indeplinite de situatiile financiare.

192

$and auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca mentiuni despre utili!area lucrarilor expertului. 351. Fapte descoperite pana la data raportului de audit. uditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea e elemente probante suficiente si adecvate care sa 'ustifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita a'ustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau. Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei a'ustari a situatiilor financiare sau unei informatii in anexe, vor fi puse in lucru la o data cat mai apropiata de data raportului de audit. Aaca prin aplicarea acestor proceduri auditorul descopera ca evenimentele posterioare au o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare, el trebuie sa determine daca acestea au fost corect avute in vedere si au facut obiectul unei informari corespun!atoare in notele anexe la situatiile financiare.

193

$and un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum si necesitatea de a-l informa de data preva!uta pentru semnarea propriului sau raport de audit. 352. Fapte descoperite dupa data raportului de audit! dar inaintea publicarii situatiilor financiare. uditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare, dupa data raportului de audit. $onducerea intreprinderii, insa, trebuie sa informe!e auditorul asupra evenimentelor survenite dupa data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora. $and auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului sau, dar inaintea publicarii situatiilor financiare, de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute aspectele in cau!a cu conducerea intreprinderii pentru a stabili masurile care se impun.

194

Aaca responsabilii intreprinderii corectea!a situatiile financiare, auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furni!a conducerii intreprinderii un alt raport de audit; in nici un ca! data noului raport nu va putea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si, in consecinta, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pana la data noului raport de audit. Aaca responsabilii intreprinderii refu!a sa corecte!e situatiile financiare, iar auditorul considera necesare aceste corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu re!erve sau o opinie defavorabila; daca raportul de audit apucase sa fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii sa nu publice catre terti situatiile financiare si raportul de audit, iar daca aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utili!e!e raportul sau. 353. Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. Aupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procede!e la vreo investigatie.

195

Aaca insa auditorul a luat cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta unui eveniment care, daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este ca!ul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. #n ca!ul in care conducerea intreprinderii corectea!a situatiile financiare, auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport asupra situatiilor financiare. cest nou raport de audit trebuie sa cuprinda un paragraf de observatii facand trimitere la o nota anexa la situatiile financiare care cuprinde motivele corectiei situatiilor financiare publicate anterior. Aata noului raport va fi anterioara celei de aprobare a situatiilor financiare corectate. #n ca!ul in care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele care au in posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situatie si nu corectea!a

196

situatiile financiare c,iar daca auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa utili!e!e raportul sau. .u este necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit atunci cand situatiile financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate, cu conditia ca o informatie corespun!atoare despre situatia existenta sa fie furni!ata in notele anexate la aceste situatii financiare. . 354. &articularitati privind partile afiliate 6legate7 in audit. uditorul trebuie sa puna in lucru proceduri de audit in vederea reunirii de elemente probante referitoare la identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate), precum si la informatiile pre!entate in anexe privind efectele tran!actiilor si operatiilor intre partile legate, care au influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.

197

#n timpul lucrarilor de audit, auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indica existenta partilor legate pana atunci necunoscute ca de exemplu: operatiuni efectuate in conditii comerciale anormale, mai ales in ce priveste pretul, rata doban!ii, garantii si conditii de rambursare neobisnuite; operatii a caror existenta nu pare 'ustificata pin nici o motivatie logica; operatii a caror substanta difera de forma acestora; operatii efectuate pe cai neobisnuite; volum prea ridicat sau operatii importante reali!ate cu unii clienti sau furni!ori, in raport cu altii; operatii neinregistrate. Printre procedurile puse in lucru de auditor se pot folosi: controalele detaliate asupra unor operatii, tran!actii, rula'e sau solduri;

198

consultarea proceselor-verbale ale = si ale consiliului de administratie; acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfarsitul perioadei; acordarea contractelor si conventiilor de imprumut; examenul operatiilor de cumparari si van!ari de parti ale unei societati in participatie; examenul operatiilor si tran!actiilor intre parti legate identificate; obtinerea unei declaratii de la conducerea intreprinderii prin care sa se ateste ca informatiile pre!entate cu privire la identificarea partilor legate sunt ex,austive si au fost corect descrise in anexele la situatiile financiare. 355. /poteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare. #n timpul planificarii si reali!arii misiunii de audit, auditorul trebuie sa aprecie!e temeinicia utili!arii de catre conducerea intreprinderii a conventiei contabile de ba!a a continuitatii activitatii la elaborarea situatiilor financiare.

199

%xemple de fapte sau evenimente care, luate i!olat sau impreuna, constituie semne de intrebare asupra valabilitatii conventiei contabile de ba!a de continuare a exploatarii, fara a fi ex,austive, sunt: capitaluri proprii sau fond de rulment negative; imprumuturi care a'ung la scadenta, fara perspectiva de rambursare sau reesalonare, ori recurgerea excesiva la credite pe termen scurt pentru a finanta active pe termen lung; indicii privind retragerea suportului financiar de catre creditori; mar'a bruta de autofinantare negativa; indicatori financiari nefavorabili; pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor; stoparea politicii de distribuire de dividende; insuficienta tre!oreriei pentru a face platile la scadenta;

200

refu!ul creditelor-furni!ori; parasirea intreprinderii de catre cadrele de conducere; pierderea unor piete importante, a unor licente importante sau furni!ori principali; miscari sociale; lipsa materiilor prime de ba!a; proceduri 'udiciare in curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinte financiare grave; sc,imbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte nefavorabile asupra intreprinderii. 6esponsabilitatea auditorului consta in aprecierea modului in care conducerea intreprinderii a utili!at conventia contabila de ba!a a continuitatii activitatii si daca exista incertitudini semnificative in ce priveste capacitatea intreprinderii de a continua activitatea si care ar fi trebuit sa fie pre!entate in anexe. %l trebuie sa colecte!e

201

elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenta unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatarii. uditorul se poate gasi in una din urmatoarele situatii: a. fost aplicata conventia contabila de ba!a a continuitatii activitatii, dar exista o incertitudine semnificativa. #n acest ca!, se verifica daca in notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii; in ca! afirmativ, auditorul va emite o opinie fara re!erve, dar va introduce un paragraf de observatii; in ca! negativ, va emite o opinie cu re!erve sau o opinie defavorabila; b. Situatiile financiare au fost stabilite in conditii de continuitate a activitatii, dar, in rationamentul sau profesional, auditorul retine ca intreprinderea nu va fi in masura sa continue activitatea; in acest ca!, el va emite o opinie defavorabila;

202

c. $onducerea intreprinderii refu!a sa faca sau sa complete!e anali!ele sale pentru a evalua de o maniera complexa aspectele legate de continuitatea activitatii; auditorul poate introduce o re!erva in raportul sau, ca urmare a limitarii intinderii lucrarilor sale. 35". &rocedurile analitice in auditul situatiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale intreprinderii cu: informatiile comparabile ale exercitiilor precedente; re!ultatele stabilite de intreprindere 2 ba!ate pe bugete sau previ!iuni 2 sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind c,eltuielile cu amorti!arile); informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utili!ate in diferite etape ale misiunii de audit si anume: pentru a a'uta auditorul sa planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit;

203

in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante; ca mi'loc de revi!uire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare. tunci cand auditorul foloseste procedurile analitice ca si controale substantive, trebuie sa tina seama de factori precum: obiectivele procedurilor analitice si gradul lor de fiabilitate; disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor; sursele informatiilor disponibile (cele externe sunt cele mai fiabile); caracterul comparabil al surselor disponibile; cunostintele dobandite in misiunile anterioare. 35#. Continutul unui raport asupra controlului intern. $ontinutul 6aportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii:

204

pre!entarea unei scurte sinte!e asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii; pre!entarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale intreprinderii pentru a putea fi usor difu!ate; anali!a fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite societatii sa utili!e!e raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti: nota de introducere si sinte!a, sumar, detalii si anexe. .ota de introducere si sinte!a poate cuprinde: o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului intern, conditiile de executare si metodele utili!ate; conclu!iile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detalia!a problema); data si semnatura.

205

Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinte!a si poate fi pre!entat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de 0Aetalii1, reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate. Aetaliile raportului corespund cu ceea ce a fost anuntat in sumar; structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principii: pre!entarea punctelor in ordinea importantei; recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupe de conturi; o parte poate fi avuta in vedere pentru recomandari mai putin importante; o parte poate i destinata punctelor care pot avea o incidenta semnificativa asupra certificarii (insa aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare in raportul general); recomandarile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs.

206

"iecare din punctele pre!entate trebuie sa contina informatiile urmatoare: descrierea punctelor slabe constatate; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei. 35%. Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin e trapolare directa? %roarea estimata prin extrapolare directa este eroarea stabilita de auditor pentru o intreaga populatie pornind de la valoarea determinata intr-un esantion. $alculul erorii estimate se face aplicand coeficientul erorilor constatate intr-un esantion la valoarea intregii populatii. -*.%roarea estimata este eroarea pe care auditorul a calculat-o in etapa de determinare a pragului de semnificatie si se calculea!a astfel: se determina numarul erorilor la nivelul uni esantion;

207

se estimea!a apoi erorile prin extrapolare directa la intreaga populatie; se calculea!a eroare estimata tinand cont de eroarea de esantionare stabilita. %xemplu: #n cursul auditarii stocurilor, au fost descoperite supraevaluari in suma neta de 9./// dintr-un esantion de @/./// extras dintr-o populatie de >//.///. Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare directa, astfel: (-aloarea neta a -aloarea totala erorilor din esantion (9.///) x a populatiei (>//.///)) GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG L %roarea estimata prin extrapolare directa (++.>//) -aloarea totala a esantionului (@/.///)

208

%roarea de esantionare se stabileste la >/U (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin extrapolare directa (>/U x ++.>// L )@.N>/). 6e!ulta o estimare a valorii totale a pre!entarilor eronate la stocuri de >/.*>/, adica ++.>// S )@.N>/. 35(. Ce este si cum se calculeaza eroarea tolerabila? %roarea tolerabila este eroarea maximala intr-o populatie selectionata pe care auditorul poate sa o accepte tragand conclu!ii ca re!ultatele sonda'ului au atins obiectivul auditului. %a se determina pe ba!a de rationament profesional, tinand cont de pragul de semnificatie global calculat de auditor, ca procent din acesta. %roarea tolerabila poate fi: nula sau mica, atunci cand contul poate fi auditat in intregime cu c,eltuieli mici si nu asteapta descoperirea nici unei erori; mare, atunci cand contul este mai mare si necesita o esantionare de proportii pentru a putea fi auditat;

209

mare ca pondere in totalul contului, atunci cand contul poate fi verificat cu c,eltuieli extrem de mici, probabil prin proceduri analitice, in ca!ul in care eroarea tolerabila este de proportii; redusa ca pondere in soldul total al contului, atunci cand cea mai mare parte a acelui sold a ramas nesc,imbat si contul nu trebuie sa mai fie auditat; moderat de mare, atunci cand se asteapta sa existe un numar relativ mare de erori. 3"*. Ce este si ce semnificatie are importanta relativa? #mportanta relativa este un factor care permite auditorilor sa aprecie!e amploarea diferitelor categorii de riscuri. %a se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care figurea!a in informatia financiara (inclusiv o omisiune) si care, singura sau adaugata altora, tinand seama de circumstantele specifice situatiei respective, ar putea avea drept consecinta influentarea rationamentului sau deci!iei unei persoane re!onabile care se spri'ina pe aceasta informatie.

210

3"1. &rezentati o clasificare a misiunilor de audit intern. Misiunea de audit intern (M #) poate imbraca, dupa ca!, urmatoarele forme: ). dupa sfera de cuprindere materiala: -M l globala: se refera la ansamblul unei activitati, actiuni sau operatiuni; -M # partiala: se refera doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, actiune sau operatiune; *. dupa sfera de cuprindere teritoriala: -M # simpla: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul administrativ in care structura de audit intern are competenta teritoriala; -M # mixta: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii administrative care depasesc competenta teritoriala a structurii de audit intern respective; +. dupa ori!ontul de timp in care se desfasoara:

211

-M # subanuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mica de un an calendaristic; -M # anuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp de un an calendaristic; -M # multianuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mare de un an calendaristic; 9. dupa ori!ontul de timp supus auditarii: M # statica (fenomenala): ori!ontul de timp supus auditarii permite doar o diagnosticare spot a obiectului auditat; M # dinamica (procesuala): ori!ontul de timp supus auditarii permite o evaluare a desfasurarii relevante a obiectului auditat; >. dupa periodicitatea auditarii aceluiasi obiect: M # ciclica: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiasi obiect auditat la anumite intervale, cu o frecventa stabila; M # aleatoare: misiunea de audit intern nu urmareste reali!area unei anumite periodicitati de auditare a aceluiasi obiect al auditului;

212

@. dupa gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelasi fel: -M # ex,austiva: cuprinde toate obiectele de acelasi fel, in legatura cu care se auditea!a o anumita activitate, operatiune sau actiune; M # selectiva: cuprinde un esantion din obiectele de acelasi fel la care se auditea!a o anumita activitate, operatiune sau actiune; N. dupa stadiul obiectului auditat: -M # ex post: obiectul auditat si-a inc,eiat activitatea, operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul misiunii; -M # concomitent: activitatea, operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul obiectului auditat sunt in curs; J. dupa gradul de complexitate al misiunii: - M # omogena; misiunea de audit intern cuprinde o singura pista de audit intern;

213

-M # eterogena: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern; -*. Misiunile de audit intern pot fi: misiuni legate de calitate a informatiilor financiare misiuni de audit operational 3"2. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? %tapele de reali!are a unei misiuni de audit intern sunt: ). %tapa de pregatire *. %tapa de reali!are propriu-!isa +. %tapa de inc,eiere ( evaluare si raportare)

214

3"3. $biectul si caracteristicile principale ale auditului intern si e tern se pot prezenta sintetic astfel' #. udit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii si alte comen!i sau solicitari ale conducerii). "ace parte din controlul intern al entitatii. Se reali!ea!a de regula prin anga'ati (servicii, birouri etc.) independenti de celelalte structuri executive. .u are obligatii extra entitate (de regula). #ndependenta e limitata la nivelul intelegerii conducerii executive. ##. uditul extern uditul statutar (auditarea situatiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) Se reali!ea!a prin persoane fi!ice sau 'uridice stabilite de actionari.

215

Se respecta normele unui organism profesional. sigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale entitatii. #ndependenta - principiul de ba!a pentru credibilitate. uditul contractual (poate reali!a toate obiectivele auditului intern sau statutar (in anumite conditii de deontologie, stabilite de organismul profesional) si poate reali!a orice misiune de audit) Se reali!ea!a exclusiv prin firme de specialitate. #ndependenta si responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un inalt grad de credibilitate a situatiilor financiare auditate.

216

3"4. Criterii de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela, auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele @ criterii au fost respectate cu oca!ia elaborarii situatiilor financiare: %x,austivitatea (integralitatea): toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. 7ermenul de 0operatii" cuprinde toate drepturile si activele intreprinderii cat si toate obligatiile si pasivele sale si, de o maniera generala, orice eveniment sau deci!ie care antrenea!a o modificare a patrimoniului, situatiei financiare sau re!ultatului financiar al intreprinderii respective. 6ealitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune ca toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fi!ic si ca toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de c,eltuieli reflecta valori reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cau!a; altfel spus, toate informatiile pre!entate prin situatiile financiare trebuie sa poata fi 'ustificate si verificate.

217

$orecta inregistrare in contabilitate si pre!entare in situatiile financiare a operatiilor presupune ca aceste operatii trebuie: sa fie contabili!ate in perioada corespun!atoare, urmarindu-se deci respectarea independentei exercitiilor; criteriul perioadei corecte: sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte, urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari; sa fie contabili!ate in conturile corespun!atoare; deci criteriul corectei imputarii; sa fie corect totali!ate, centrali!ate, astfel incat sa li se asigure o pre!entare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare; criteriul corectei pre!entari in conturile anuale. 3"5. 0e+nici de control pentru obtinerea elementelor probante Pe tot parcursul misiunii sale, utili!and diverse procedee si te,nici, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa ii permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare. ceste procedee si te,nici privesc:

218

- controlul asupra pieselor 'ustificative si controlul de verosimilitate; - observarea fi!ica; - examenul analitic. 7e,nici de control folosite pentru obtinerea elementelor probante: a) inspectia fi!ica si observatia L constau in a examina activele, conturile sau in a observa maniera de aplicare a procedurilor; b) confirmarea externa (directa) L consta in a obtine de la tertii intreprinderii informatii asupra soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate; c) examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc ca piese 'ustificative sau la controlul operatiilor respective; d) examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii, facturi, conturi, balante, etc.

219

e) controlul aritmetic; f) anali!e, estimari si confruntari intre informatii si documente; g) examen analitic, care consta in: - efectuarea de comparatii intre datele care re!ulta din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previ!ionale ale intreprinderii; - anali!a abaterilor si tendintelor; - studiul si anali!a elementelor neobisnuite ce re!ulta din comparatiile efectuate; ,) informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre din intreprindere. 3"". Fisa de acceptare a mandatuluiD continut! rol. ( astfel de fisa poate servi ca act 'ustificativ al deci!iei de acceptare a misiunii :posibilitatea de a colecta informatiile de ba!a ptr.identificarea intrep.,a conducerii sale,a obiectului de actvit.,a taliei sale,de a materiali!a lucrarile efectuate

220

inaintea acceptarii,de a indica bugetul necesar,de a formali!a procedurile de accptare,de a asigura indeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare. $ontinut : ).#nformatii asupra intrepr.(sediul ;forma 'uridica ;obiect de activitate ;filiale ;conducerea,cifra de afaceri in ultimul an inc,eiat ;efectiv de salariati ;expertul contab.consultant ;cen!ori ;consultant 'uridic) ; *..atura misiunii(auditor ;originea mandatului ;lucrari de efectuat cu alti experti ;alte misiuni in aceasta intrepr.) ; +.(norarii(barem ;onorarii estimate) ; 9.Aeci!ia si procedura de acceptare(refu! de misiune) ; >.6eparti!area dosarului(responsabilul lucrarii,responsabili ad'uncti) ; @. lte proceduri(scrisoare catre cond.unit.,contactul cu auditorul anterior

221

3"#. $rientarea si planificarea misiunii de auditD lucrari necesare. #n aceasta etapa profesionistul contabil obtine inform.cu privire la particularitatile intr.,!onele sale de risc,domeniile si sistemele semnificative,inf.ca sa-i permita orientarea si planif.controalelor a.i. sa fie prevenite ucrari inutile sau care nu vor servi reali!arii obiectivelor misiunii de audit: culegerea de informatii generale asupra intrep.;identificarea domeniilor si sitemelor semnificative;redactarea planului de misiune(de audit). Stand.#ntern.de udit nr.+// intitulat 3Planificarea lucrarilor de audit1prevede obligatia planif. ctivit.de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se reali!ea!a de o maniera eficienta;elaborarea planului de munca(misiune)in care sunt definite natura,calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare.Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit.Poate sa detalie!e obiectivele auditului,precum si bugetul de timp ptr.fiecare rubrica si ptr.fiecare procedura de audit folosita.

222

3"%.

Aprecierea controlului intern ' lucrari necesare pentru scoaterea in evidenta a celor doua laturi ' conceptia sistemului si functionarea sistemului. #n aceasta etapa,auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern;cand estimea!a ca poate sa se spri'ine pe fiabilitatea controlului intern ptr. a limita intinderea sonda'elor sale si a controalelor proprii asupra conturilor,el va verifica functionarea controlului intern. precierea controlului intern este ptr. auditor un mi'loc si niciodata un scop. 4ucrari necesare: a)intelegerea si descrierea sistemelor semnificative b)confirmarea intelegerii sistemului;testele de conformitate c)evaluarea riscurilor de eroare d)verificarea funct.control.intern

223

e)evaluarea preliminara;teste de permanenta f)evaluarea finala si incidenta asupra misiunii 3"(. Aprecierea controlului intern' intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. uditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se spri'ine, alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. $ele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt: - aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern; - aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern. (biectivul urmarit in aprecierea controlului intern L este de a determina in ce masura auditorul se poate spri'i pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.

224

7oate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca obiective alegerea si deci!ia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control al conturilor; aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mi'loc si niciodata un scop. %tapele aprecierii controlului intern sunt: - #ntelegerea si descrierea sistemelor semnificative L aceasta fa!a constituie o oca!ie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate, proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al informatiilor contabile, realitatile ce se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si locali!area !onelor de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Aescrierea procedurilor de control intern poate fi facuta cu a'utorul te,nicilor: X narativa (descriptiva) L respectiv obtinerea prin c,estiona-rea prealabila sau din instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite;

225

X sub forma de diagrame (floY-c,art) L care formali!ea!a cu a'utorul unor sc,eme circulatia documentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti. - $onfirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate L practic, aceasta etapa se reali!ea!a in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa. 7estele de conformitate pot fi reali!ate dupa diferite modalitati ca: - observare directa - confirmare verbala a celor ce utili!ea!a procedura respectiva; - existenta mi'loacelor utili!ate (stampile, vi!e, fisiere, etc); - observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentru a-l testa.

226

3#*. Aprecierea controlului intern' confirmarea intelegerii sistemului 6testele de conformitate7. uditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se spri'ine, alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. $ele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor, sunt: - aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern; - aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern. (biectivul urmarit in aprecierea controlului intern L este de a determina in ce masura auditorul se poate spri'i pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. 7oate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca obiective alegerea si deci!ia in legatura cu etapa urmatoare, fundamentala, aceea de control al conturilor; aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mi'loc si niciodata un scop.

227

%tapele aprecierii controlului intern sunt: - #ntelegerea si descrierea sistemelor semnificative L aceasta fa!a constituie o oca!ie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate, proceselor de fabricatie, circuitul documentelor si al informatiilor contabile, realitatile ce se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si locali!area !onelor de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Aescrierea procedurilor de control intern poate fi facuta cu a'utorul te,nicilor: - narativa (descriptiva) L respectiv obtinerea prin c,estiona-rea prealabila sau din instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite; - sub forma de diagrame (floY-c,art) L care formali!ea!a cu a'utorul unor sc,eme circulatia documentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.

228

- $onfirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate L practic, aceasta etapa se reali!ea!a in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa. 7estele de conformitate pot fi reali!ate dupa diferite modalitati ca: - observare directa - confirmare verbala a celor ce utili!ea!a procedura respectiva; - existenta mi'loacelor utili!ate (stampile, vi!e, fisiere, etc); - observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine, pentru a-l testa.

229

3#1. ,aportul asupra controlului intern' continut! structura uditorul semnalea!a conducerii intreprinderii-client observatiile pe care acesta le are asupra controlului intern, oral sau in scris. Aaca descopera lacune grave, el aprecia!a daca refu!a certificarea sau o face cu re!erve. %l poate sugera ameliorarea sistemului existent. $omunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un 36aport asupra controlului intern1, al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii: pre!entarea unei scurte sinte!e asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii; pre!entarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale societatii pentru a putea fi usor difu!ate; anali!a fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite societatii sa utili!e!e raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti: introducere si sinte!a, sumar, detalii si anexe. .ota de introducere si sinte!a poate cuprinde:

230

o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului intern, conditiile de executare si metodele utili!ate; conclu!iile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detalia!a problema); data si semnatura. .ota de introducere si sinte!a are ca scop sa permita destinatarilor principali (conducerea societatii) sa aiba rapid cunostinta de conclu!iile esentiale. Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinte!a si poate fi pre!entat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de 3Aetalii1, reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate. Aetaliile raportului corespund la ceea ce a fost anuntat in Sumar; structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principii:

231

pre!entarea punctelor in ordinea importantei; recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupa de conturi; o parte poate fi avuta in vedere pentru sfaturi mai putin importante; o parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidenta asupra certificarii (insa atentie ca aceasta parte sa nu infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare in raportul general); sfaturile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs. "iecare din punctele pre!entate trebuie sa contina informatiile urmatoare: descrierea punctelor slabe constatate; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.

232

3#2. Controlul conturilor' structura! continutul si modul de fundamentare a programului de control. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utili!a planul de misiune si foaia de sinte!a a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare: lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii; intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentione!e volumul sonda'elor de efectuat pentru controlul respectiv; indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avand in vedere ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. ceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce permite urmarirea cronologica a lucrarilor;

233

o referinta pentru foaia de lucru; probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervi!area lucrarilor si pentru a stabili sinte!a re!ultatelor controalelor. 3#3. Controlul conturilor' te+nici de control pentru obtinerea elementelor probante. Presupune interventia proprie a auditorului in contabilitatea firmei, are drept scop stabilirea elementelor probante adica acele acte, documente, informatii pe ba!a carora auditorul isi va forma opinia. %lementele probante trebuie sa indeplineasca * calitati: -sa fie sufieciente - se det. prin raportarea la nr.total al constatarilor -sa fie 'uste - se stabilesc in raport cu gradul de adecvare a constatarilor. Principalele te,nici pt. obtinerea elementelor probante sunt:

234

).inspectia fi!ica si observatia: se folosesc pt. auditul activelor.#nspectia fi!ica consta in participarea la inventarierea generala a firmei.Participarea presupune interventia auditorului in + momente diferite: -inaintea inventarierii cand auditorul studia!a procedurile stabilite pt. efectuarea inventarierii -in timpul inventarierii cand auditorul face * lucrari: observatia asupra modului in care comisiile de inventar respecta procedurile prestabilite si reinventaierea prin sonda' -dupa inventariere cand verifica modul de evaluare a stocurilor, de stabilire a diferentelor si de regulari!are a re!ultatelor inventarierii in contabilitate. .eparticiparea la inventariere a auditorului conduce la alta opinie de audit decat cea fara reserve, daca nu a gasit metode alternative prin care sa se convinga de certitudinea stocurilor si soldurilor la +).)*. *.circulari!area sau confirmarea directa: se foloseste la auditul conturilor de terti.Se trimit la terti de catre firma client sau auditor, o circulara pt. confirmarea soldurilor, raspunsurile se primesc pe adresa firmei client.

235

+.studiul documentelor intrate si iesite din firma: in auditul activitatii de la sfarsitul exercitiului 9.examenul analitic pt. stabilirea riscului legat de faliment. 3#4. $bservarea fizica 2 mi1locul cel mai eficace de verificare a e istentei unui active. (bservarea fi!ica este mi'locul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte te,nici. ctiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea ca: intreprinderea a preva!ut mi'loace corespun!atoare care permit recen!area activelor in conditii de fiabilitate; aceasta fa!a a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situea!a deci inaintea inventarierii propriu!ise; aceste mi'loace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta fa!a consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situea!a in timpul inventarierii propriu-!ise;

236

lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta fa!a consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utili!ate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situea!a deci dupa inventarierea propriu-!isa. 3#5. Confirmarea directa 2 procedura de control al conturilor $onfirmarea externa (directa) %ste o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor, a soldurilor etc. uditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri. Procedura se demarea!a cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului; daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii: sau considera ca te,nicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba;

237

sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare. Standardul #nternational de udit (#S ) nr. >/> defineste principalele ca!uri in care auditorul are obligatia sa procede!e la folosirea te,nicii confirmarii directe: confirmarea unor cau!e in ba!a carora s-au reali!at unele tran!actii; confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare; confirmarea conturilor de clienti si debitori; confirmarea stocurilor in depo!ite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti; valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari; imprumuturi de la terti; confirmarea soldurilor costurilor de furni!ori si creditori.

238

$onfirmarea poate sa fie po!itiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furni!ea!a c,iar el informatia, sau negativa, atunci cand tertului solicitat i se cere sa nu raspunda decat in ca!ul in care nu este de acord cu informatia care i s-a pre!entat. uditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa). Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu utili!area de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mi'loc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul #nternational de udit (#S ) nr. >/>, aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului *//). %ste o te,nica ce consta in a solicita unui tert, avand legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiunilor, a soldurilor etc. uditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.

239

3#". ) amenul conturilor anuale' obiective! te+nici. Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinte!a a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. $ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe ba!a carora sa traga conclu!ii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu conclu!iile sale si ca ele reflecta corect deci!iile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. %xamenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:

240

faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt pre!entate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inc,idere; faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale, financiare si re!ultatele obtinute. 7e,nicile de examinare se ba!ea!a pe: stabilirea ratiourilor obisnuite de anali!a financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate; comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previ!iunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;

241

compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. ?n obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: po!itiei financiare intreprinderii; re!ultatelor financiare; situatiei financiare. #n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divi!ea!a diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. 6eguli generale: bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare;

242

bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa; elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opere!e compensatii; bilantul de desc,idere corespunde cu bilantul de inc,idere al exercitiului precedent. 6eguli particulare. uditorul verifica modul de inregistrare a: capitalurilor proprii; imprumuturi si datorii asimilate; imobili!ari; stocuri si productie in curs de executie; conturile de terti; conturile de provi!ioane; conturile de tre!orerie.

243

#n legatura cu re!ultatul exercitiului, auditorul : examinea!a unele conturi de c,eltuieli; examinea!a ba!ele de impo!itare stabilite in materie de taxe si impo!ite asupra conturilor de venituri; examinea!a situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si c,eltuieli. #n legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examinea!a informatiile furni!ate de acestea, anali!and in mod deosebit: evolutia conturilor pre!entate de aceste anexe; respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere; metodele utili!ate pentru calculul amorti!arii si provi!ioanelor si fundamentarea lor.

244

3##. Diferentele dintre auditul financiar si controlul financiar uditul intern repre!inta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). $ontrolul intern. Sistemul de control intern repere!inta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, prote'area activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si ex,austivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. $ontrolul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la reali!area lui particpa intreg personalul entitatii respective.

245

uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se reali!ea!a prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. %l poate fi reali!at si de firme speciali!ate de experti!a contabla (prin externali!are). 3#%. &rezentati 5 diferente intre auditul financiar si auditul intern Aenumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: auditul financiar al proceselor, tran!actiilor si situatiilor financiare; auditul financiar al procedurilor informati!ate de tinere a contabilitatii; auditul financiar al operatiunilor de sc,imb pentru a verifica pre!entarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; auditul financiar al contabili!arii c,eltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; auditul financiar asupra situatie fiscale;

246

auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice anali!a, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se reali!ea!a prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. %l poate fi reali!at si de firme speciali!ate de experti!a contabla (prin externali!are)Principalele obiective ale auditului intern sunt : verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si managemntul acesteia; evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;

247

evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate; prote'area elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel 3#(. ,olul contabilului pt intreprindere Profesionistii contabili au un rol important in intreprindere. #nvestitorii,creditorii, patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul contea!a pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un managemnet financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impo!ite. titudinea si comportamentul profesionistilor contabili, atunci cand prestea!a astfel de servicii, au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor.

248

3%*. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. $onceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentia!a, ceea ce creea!a suficiente confu!ii c,iar printre specialisti. uditul intern repre!inta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice in scopul furni!arii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia. $ontrolul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace, care include structurile organi!atorice , metodele si procedurile uditul intern are urmatorul rol : - -erificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile, programele si managementul

249

acestuia, in conformitate cu prevederile legale; - %valuarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice; - %valuarea gradului de adecvare a datelorHinformatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica; - Prote'area elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. $ontrolul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la : - 6espectarea politicilor manageriale (deci!iilor conducerii) si a reglementarilor legale, precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor stabilite - ?tlili!area optima si eficienta a resurselor, prote'area activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor, erorilor si a

250

fraudelor - %fectuarea si mentinerea de inregistrari contabile corecte si complete, sistemati!area si pre!entarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utili!atori prin intermediul situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat $ontrolul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprin!ator, raspunde nevoilor de informare ale managerilor, membrilor $onsiliului de dministratie si ai $omitetului de Airectie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie, favori!and dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia. Pe ba!a informatiilor furni!ate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si fundamente!e mai 'udicios deci!iile manageriale referitoare la programele de activitate, la organi!area si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate in

251

efectuarea tran!actiilor si operatiunilor respective si in consemnarea si prelucrarea informatiilor. 3%1. ,ealizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Cinzari./ncasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar! inclusiv. Proceduri generale ). %xaminati 'urnalele si fisierul sistematic, identificand operatiunile si sumele neobisnuite; *. %xaminati fisierul sistematic, identificand creditarile diverse; +. $alculati totalurile pe linii si coloane ale 'urnalului incasarilor si ale 'urnalului van!arilor si confruntati-le cu cartea mare; 9. (bservati daca contabilul confera soldul contului bancar cu evidentele contabile interne;

252

>. (bservati daca se foloseste o andosare restrictiva pentru incasari; @. (bservati daca situatiile recapitulative lunare sunt expediate clientilor; N. (bservati daca contabilul compara totalul fisierului sistematic cu contul de carte mare; J. %xaminati fisierul totalurilor pe pac,ete de date, identificand initialele anga'atului responsabil de controlul datelor; K. %xaminati lista de preturi aprobate din fisierul sistematic al stocurilor, verificand corectitudinea si autori!area adecvata; %xpedierea (livrarea) bunurilor )/. -erificati o portiune din succesiunea numerica a documentelor de livrare; )). $onfruntati documentele de livrare selectate cu 'urnalul van!arilor, pentru a confirma ca fiecare dintre ele a

253

fost inclus. "acturarea clientilor si inregistrarea van!arilor in evidentele contabile )*. -erificati o portiune din succesiunea numerica a facturilor de van!ari din 'urnalul van!arilor; )+. $onfruntati numerele de facturi de van!are selectate din 'urnalul van!arilor cu: a) "isierul sistematic al creantelor-clienti, verificand suma, data si numarul facturii; b) $opia facturii de van!are, verificand suma totala inregistrata in 'urnal, data, numele clientului si clasificarea contului. -erificati preturile, inmultirile si insumarile. %xaminati documentele 'ustificative, identificand mentiunea verificarii interne; c) vi!ul de expeditie, verificand numele clientului, descrierea produselor, cantitatea si data; d) $opia ordinului de van!are, verificand numele clientului, descrierea produselor, cantitate, data si

254

mentiunea verificarii interne; e) $omanda clientului, verificand numele clientului, descrierea produselor, cantitatea, dar si aprobarea creditarii. )9. $onfruntati van!arile inregistrate pornind de la 'urnalul van!arilor spre dosarul documentelor 'ustificative, care cuprinde o copie a facturii de van!are, avi!ul de expeditie, a ordinului de van!are si a comen!ii clientului; Prelucrarea incasarilor si inregistrarea sumelor in evidentele contabile )>. (btineti o lista preliminara a incasarilor si confruntati sumele cu 'urnalul incasarilor, verificand numele, sumele si datele; )@. $omparati lista preliminara a incasarilor cu copia borderoului de varsamant, verificand numele, sumele si datele. $onfruntati totalul din 'urnalul incasarilor cu extrasul de cont bancar, verificand intar!ierile in depo!itare;

255

)N. %xaminati listele preliminare, verificand clasificarea corecta a conturilor; )J. #ntocmiti o 'ustificare a incasarilor; )K. $onfruntati incasarile inregistrate in 'urnalul incasarilor cu extrasul de cont bancar, verificand datele si sumele depo!itelor; */. $onfruntati inregistrarile selectate din 'urnalul incasarilor cu inregistrarile din fisierul sistematic al creantelor-clienti verificand datele si sumele; *). $onfruntati creditarile selectate din fisierul sistematic al creantelor-clienti cu 'urnalul incasarilor,verificand datele si sumele. Aesirerea etapelor in succesiunea logica %tapa /:

256

Qilnic, secretariatul marZeting-van!ari are obligatia de a inscrie in programul S M - urmarire contacte de leasing incasari !ilnice pentru fiecare contract. #n acest scop primeste: Ae la compartimentul financiar-contabil, copii de pe extrasele de cont bancare; #nformare, de la compartimentul financiar-contabil, privind sumele incasate pentru leasing prin caseria sucursalei; $opii ale ordinelor de plata transmise prin fax de catre utili!atori; (rice alte documente, se refera la incasari pentru leasing ( proces-verbal de compensare, contracte barter etc.) numai cu aprobarea managerului de sucursala. Aecadal, directorul marZeting-van!ari al sucursalei efectuea!a anali!a incasarilor la contractele de leasing, in

257

acest scop folosind raportul 04ista soldurilor la !i1 din mac,eta 0?rmarire contracte leasing1. Managerul sucursalei impreuna cu directorul de marZeting-van!ari vor anali!a pentru luna care a trecut 04ista Soldurilor la Qi1. %tapa ): #n urma anali!ei !ilnice, decadale si lunare se stabileste, de catre Airectia marZeting-van!ari, modul de desfacere a contractelor. %tapa *: Aecadal se verifica de catre Airectia marZeting-van!ari daca pentru contractele a caror desfacere nu este normala, exista exceptii repre!entand conventii scrise sau verbale cu utili!atorul. 7%.7#%T $onventiile inc,eiate cu utili!atorul se vor pastra obligatoriu la dosarul de leasing. Ae difu!area acestora se va ocupa managerul, singurul in masura sa adopte o asemenea conventie. Pentru conventiile

258

verbale stabilite de manager, Airectia marZering-van!ari va completa formularul 0$onventie -erbala1 si va solicita managerului confirmarea prin semnatura. %tapa +: Aecadal se aduc la cunostinta managerului conventiile cu utili!atorii, acesta efctuand regla'ele necesare in programul 0?rmarire contracte leasing1. %tapa 9: Qilnic, secretariatul marZeting-van!ari al sucursalei completea!a formularul de incasari !ilnice conform informatiilor primite in %tapa / si il transmite electronic prin secretariatul sucursalei la secretariatul general cu destinatia 0Airectia marZeting-van!ari S%C S7# . S.6.4.1 Aecadal, secretariatul marZeting-van!ari al sucursalei completea!a formularul de raportare regla'e pe care il transmite electronic. 4unar, secretariatul marZeting-van!ari al sucursalei completea!a formularul de raportare inc,ideri contracte.

259

%tapa>: Airectorul marZeting-van!ari anali!ea!a lunar termenele de inc,idere ale contractelor si stabileste daca la termenele respective contractele s-au inc,is normal prin incasarea valorii totale a contractelor si a eventualelor penalitati. Aaca un contract se inc,ide normal dispune secretariatului marZeting-van!ari intocmirea fisei de radiere. Aaca la termenul de inc,idere nu s-a incasat valoarea contractului si eventualele penalitati, contractul se considera a se desfasura anormal si se revine la %tapa ). %tapa @: Se intocmeste de catre secretariatul marZeting-van!ari fisa de radiere conform datelor din programul 0?rmarire contracte leasing1 %tapa N: Secretara marZeting-van!ari se deplasea!a cu fisa de radiere in scopul obtinerii vi!elor la: $ompartimentul administrativ la inspectoratul de asigurari care se va inscrie daca sunt sau nu sume de incasat de la utili!ator;

260

$ompartimentul financiar-contabil care va certifica sumele inscrise in fisa de radiere conform evidentelor contabile. %tapa J: #n situatia in care compartimentul ce verifica si vi!ea!a fisa de radiere au inscris in aceste eventuale debiete ale utili!atorului, directia marZeting-van!ari a sucursalei urmareste incasarea acestora dupa care supune din nou fisa de radiere vi!arii. %tapa K: Aaca fisa de radiere a obtinut vi!ele, secretariatul marZeting-van!ari solicita de la managerul de sucursala aprobarea pentru radiere. %tapa )/: Aupa ce fisa de radiere a fost probata, se inmanea!a la compartimentul financiar-contabilin vederea emiterii facturii de van!are $ompartimentul financiar-contabil are obligatia de a solicita avi!ul telefonic al Airectiei financiar-contabile pentru emiterea facturii.

261

(bligatoriu va inscrie in fisa de radiere numarul si data facturii de van!are si o va restitui Airectiei marZetingvan!ari. %tapa )): Airectia marZeting-van!ari a sucursalei nu va primi de la compatimentul financiar contabil fisa de radiere decat cu numarul facturii de van!are inscris. "isa de radiere se anexea!a la dosarul de leasing. #n acest moment va instiinta compartimentul administrativ, respectiv inspectorul de asigurari si biroul inmatriculare, faptul ca bunul respectiv poate fi radiat din proprietatea S%C S7# . S.6.4. dar nu se va mai asigura de catre firma. Airectia marZeting-van!ari va pune la dipo!itia acestora toate documentele necesare radierii. Aaca este ca!ul compartimentului administrativ, va solicita de la intitutiile in drept restituirea sumelor ce repre!inta luni de asigurare neutili!ate sau impo!ite si taxe ac,itate in plus fata de perioada in care bunul a fost proprietatea S%C S7# . S.6.4. $ompartimentul administrativ are obligatia de a radia bunul si programul S M 0%videnta Patrimoniului1

262

dupa ce a intrat in posesia documentelor ce atesta radierea. $ompartimentul administrativ inmanea!a directiei marZeting-van!ari documentele referitoare la radiere. %tapa )*: Airectia marZeting-van!ari atasea!a la dosarul de leasind documentele referitoare la radiere si ar,ivea!a dosarul. %tapa )+: Aaca din anali!ele efectuate re!ulta ca un contract de leasing nu se desfasoara normal, ca pentru contractul respectiv nu exista exceptii si ca incercarile de a se incasa debitele nu au avut re!ultate, managerul de sucursala va ,otari re!ilierea contractului care se va lua cel mai tar!iu la doua rate consecutive neincasate. Dotararea de re!iliere se va aduce la cunostinta directiei marZeting-van!ari a sucursalei si a compartimentului 'uridic. %tapa )9: Airectia marZeting-van!ari va completa, in urma ,otararii de re!iliere, formularul 0"isa de re!iliere1 si o va inmana managerului de sucursala impreuna cu dosarul de leasing.

263

%tapa )>: Managerul de sucursala verifica daca fisa de re!iliere este corect intocmita. %tapa )@: Aaca fisa de re!iliere este corect intocmita, aceasta se va inapoia directiei marZeting-van!ari si se va difu!a compartimentului 'uridic sau directiei din societate care a inc,eiat cu un asigurator o asigurare de risc financiar. $ompartimentul 'uridic va notifica utili!atorul despre re!ilierea contractului si il va soma sa ac,ite debitul financiar. Airectia marZeting-van!ari prin persoana desemnata, va completa biletele la ordin cu debitul financiar din fisa de re!iliere si le va inainta cu borderou compartimentului financiar-contabil, care le va introduce in banca pentru decontare. %tapa )N: $ompartimentul financiar-contabil va urmari incasarea sau introducerea biletelor la ordin neonorate. Ciletele la ordin neonorate se predau cu borderou prin mesager la compartimentimentul 'uridic si extrasul de

264

cont cu sume incasate din biletele de ordin la directia marZeting-van!ari. $ompartimentul 'uridic, prin persoana desemnata, va intreprinde imediat toate demersurile necesare pentru investirea biletelor la ordin cu formula executorie. 3%2. ,ealizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Ac+izitii.&lati pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar ! inclusiv. auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei intreprinderi asigurarea in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pt a-i imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. ceasta operatiune este efectuata de un profesionist contabil din cadrul intreprinderii si are ca obiecttiv verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. ( misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. #n acest sens, seful compartimentului de audit intern intocmeste un Plan de audit intern, respectand cerintele standardelor de audit intern.

265

%tapele parcurse in misiunea de audit sunt dupa cum urmea!a: a. #ntocmirea planului de audit de catre seful compartimentului de audit. P4 . A% ?A#7 .r.crt. 7ema misiunii (biective ?nitatea Per.supusa auditarii Per.de desfasurare ). -erificarea ciclului ac,i!itii %liminarea ac,i!itiilor inutile "(67?. 7( S64 /)./).*/)/ - /)./K.*/)/ /).)/.*/)/ - /).)).*/)/ 6educerea c,eltuielilor cu ac,i!itiile c,i!itiile sa fie efectuate doar in interesul intr. *. -erificarea ciclului plati Plati efectuate doar in ba!a documentelor "(67?. 7( S64 /)./).*/)/ /)./K.*/)/ /).)/.*/)/ - /).)).*/)/

266

6espectarea termenelor de plata pt evitarea penalitatilor b. %miterea ordinului de misiune de catre comitetul de audit Aestinatar Seful departamentului de audit $opie pt informare Seful activitatii auditate (biectul misiunii -erificarea ciclului de ac,i!itii-plati c. #ntocmirea ordinului de serviciu (rdinul de serviciu se intocmeste de catre conducatorul departamentului de audit intern si prin acesta se numesc auditorii interni, precum si sarcinile de serviciu ale fiecaruia. (6A#. A% S%6-#$#? #n conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr ) si cu planul anual de audit intern, se va efectua o

267

misiune de audit intern la S$ "(67?. 7( S64 in perioada /).)/.*/)/ - /).)).*/)/. Scopul misiunii este varificarea operatiunilor legate de ciclul de c,i!itii si Plati. %c,ipa misiunii de audit este formata din urmatorii auditori: -#onescu Aiana, seful misiunii de audit; -=avra drian, auditor; -Cora Marin, auditor. d. Aeclansarea misiunii de audit #n aceasta etapa se trimite o notificare privind declansarea misiunii de audit catre conducatorul activitatii auditate. e. $olectarea si prelucrarea

268

informatiilor ceasta etapa presupune: -identificarea domeniului de activitate al unitatii auditate: -domeniul de activitate al societatii "(67?. 7( S64 - comert cu ridicata-verificarea contractelor cu furni!orii; -verificarea comen!ilor catre furni!ori; -se verifica daca ac,i!itiile effectuate sunt conform cu comen!ile facute -verificarea contractelor cu clientii; -verificarea comen!ilor de la clienti; -verificarea registrului de casa si a extrasului de cont;

269

-se verifica daca ac,itiile nu sunt prea mari in raport cu comen!ile lintilor -verificarea stocurilor; -se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comen!i conform cererii clientilor si se bloc,ea!a banii in stocuri -verificarea respectarii termenelor scadente la facturi; -verificarea existentei sau nu a unor penalitati pt nerespectarea termenelor de plati; -confruntarea situatiei fiecarui furni!or din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare furni!or; f. Se intocmeste 7abelul anali!a riscurilor (matricea riscurilor) M 76#$% 6#S$?6#4(6

270

.r. crt. 6isc A .? ). %xista contracte cu furni!orii8 x *. c,i!itiile corespund cu comen!ile8 x +. %xista contracte cu clientii8 x 9. %xista comen!i de la clienti8 x >. c,i!itiile se fac tinand seama de comen!ile clientilor8 x @. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa8 x N. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de van!are8 x J. S-au respectat termenele scadente la plati8 x

271

K. %xista penalitati de intar!iere8 x )/. %xista neconcordante intre situatia platilor din evidentale societatii si evidentele furni!orilor8 x 6iscul repre!inta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacitatii entitatii publice de a-si reali!e obiectivele. 3%3. ,ealizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul -tocuri.Depozitare pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar ! inclusiv.

272

M 6 S64 C # M 6%

A(S 6 P%6M .%.7 Sectiunea: documente audit intern $apitol: =D#A A% (6#%.7 6% M#S#?.## S# A% P6%$#%6% ?A#7?4?# #.7%6.

6ef: PC > +/./9.*/)*

M#S#?.% A% ?A#7 #.7%6.: Stocuri - Aepo!itare -aloarea stocurilor: 9./// Aata preva!uta pentru inventar: +).)*.*/)* Prag de control detinut: >.///

273

$D%S7#(. 6 P6#-#.A S7($?6#4% Aescrierea circuitului informatiei financiare ) 6ef: ".4. * (bservatii +

274

$um procedea!a societatea pentru a se asigura ca ciclul Stocuri Aepo!itare respecta obiectivele urmatoare: $uprins [ 7oate stocurile sunt inventariate [ 7oate stocurile inventariate sunt contabili!ate [ Se utili!ea!a inventarul permanent si toate miscarile de stocuri sunt inregistrate [ 7oate stocurile sunt depo!itate corect conform normelor in vigoare [ %xista contracte pe termen lung de furni!are a stocurilor care sa asigure functionarea normala a societatii

"4+

Aa Aa Aa Aa Aa Aa

275

[ #nventarierea se efectuea!a conform normelor legale [ %xista concordanta intre preturile de ac,i!itie la materii prime si materiale cu cele din facturi si din evidenta contabila [ -aloarea de intrare a stocurilor nu depaseste valoarea reali!abila neta [ %xista o evidenta a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare precum si a celor deteriorate [ Aimensionarea provi!ioanelor pentru deprecierea stocurilor este corecta iar rationamentul de constituire a acestora este corespun!ator. 6ealitate [ .umai stocurile apartinand societatii figurea!a in lista de stocuri

Aa Aa Aa Aa Aa Aa Aa Aa

276

3%4.

,ealizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pana la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar ! inclusiv. Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organi!are a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. #n etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de anali!a riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierar,i!area acestora in vederea finali!arii procedurii nali!a riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe ba!a careia se va concentra munca pe teren.

277

#n etapa de interventie la fata locului s-a reali!at testarea efectiva pe ba!a listelor de verificare pregatite in etapa anterioara, prin utili!area unor te,nici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la ba!a elaborarii fiselor de identificare si anali!a a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor. Probe de audit : )) (btinerea unei situatii a capitalului social -aloarea capitalului autori!at si a capitalului subscis trebuie pre!entata cu acuratete. #n ca!ul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie pre!entate in situatiile financiare. *) $ompararea soldului capitalului social si al re!ervelor cu cele din exercitiul financiar anterior

278

%ste important sa se reconcilie!e miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, re!erve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare. +) -erificarea miscarilor in conturile de re!erve -ariatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte re!erve trebuie 'ustificate in vba!a documentelor privind profitul castigat, reali!at sau generat prinn reevaluari si trebuie pre!entate in conformitate cu standardele contabile. Ae asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor. u fost solicitate catre verificare : -statutul companiei - s-a verificat daca informatiile preva!ute in statut cu privire la capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului;

279

-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital; -registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar -procesul verbal care sa 'ustifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe ba!e legale. -registrele 'urnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la !i a inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege. Presupunem urmatorul exemplu: $u oca!ia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului *//J de K//.///lei sa fie reparti!at pentru constituirea re!ervei legale de >U si diferenta sa ramana ca suma nereparti!ata. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. #n luna octombrie a anului *//K adunarea generala

280

stabileste reparti!area profitului pentru ma'orarea capitalului social sau la dividende a intregii sume. plicand procentul de >U re!ulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului inc,eiat sumele se vor evidentia astfel: )*K L )/@) 9>./// lei "6eparti!area profitului" "6e!erve legale" #n exercitiul urmator, respectiv in anul *//J, se efectuea!a inc,iderea contului de profit si pierdere si a celui de reparti!are. )*) L U K//./// lei "Profit si pierdere" )*K 9>./// lei

281

"6eparti!area profitului" ))N J>>./// lei "6e!ultatul reportat1 6e!ulta ca la +) decembrie *//J singura inregistrare pe care o faceti, in ca!ul in care societatea a reali!at profit contabil, este numai cea referitoare la re!erva legala. #n anul *//K, se inc,ide contul de profit si pierdere )*) si contul )*K. #n exemplul pre!entat am presupus ca am lasat nereparti!ata o suma de J>>.///lei, care urmea!a sa fie reparti!ata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori. Dotararea = de a ma'ora capitalul social:

282

))N L )/@J J>>./// lei "6e!ultat reportat" " lte re!erve" )/@J L )/)) J>>./// lei " lte re!erve" "$apital subscris nevarsat" )/)) L )/)* J>>./// lei "$apital subscris nevarsat" "$apital subscris varsat" Dotararea adunarii generale pentru ma'orarea capitalului social se publica in Monitorul (ficial al 6omanie. Areptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din !iua publicarii. Ma'orarea capitalului social din profitul nereparti!at din anul *//J, existent in ct. ))N, se poate inregistra si astfel:

283

))N L )/)* J>>./// lei 36e!ultatul reportat1 3$apital subscris varsat1 #n ca!ul in care ma'orarea capitalului social se face din profitul net si nu repre!inta o distribuire in bani siHsau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres preva!ute, nu se plateste impo!it pe dividende. 6eparti!area profitului la dividend Ain punct de vedere contabil, inregistrarea reparti!arii dividendelor in urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala, se efectuea!a astfel: )*) L ))N J>>./// lei "Profit si pierdere" "6e!ultatul reportat"

284

))N "6e!ultatul reportat" 9>N "Aividende de plata"

99@

L 9>N "Aividende de plata" L U >+)) "$asa" 99@ 0 lte impo!ite taxe si varsaminte asimilate1 L >)*)

J>>./// lei J>>./// lei N)J.*// lei )+@.J// lei

)+@.J// lei

285

0 lte impo!ite 0$onturi la banci in lei1 taxe si varsaminte asimilate1 3%5. ,ealizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul -alarii pana la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar! inclusiv. 6e!olvare: =estionarea resurselor umane intr-o institutie publica repre!inta o functie suport importanta, fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, 'ustificata in mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si in mod implicit de riscurile care le insotesc. Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organi!are a

286

activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. (biectivele misiunii de audit: \ Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele subobiective: stabilirea elementelor de natura salariala; modificarea drepturilor salariale; salari!area muncii peste programul normal de lucru. Aesfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor preva!ute de

287

normele metodologice generale. %tapele misiunii: #. P6%= 7#6% M#S#?.## A% ?A#7 ctivitati: ). 7iparirea si procesarea (rdinului de serviciu *. 7iparirea si procesarea Aeclaratiei de independenta +. Pregatirea si transmiterea .otificarii privind declansarea misiunii de audit intern catre partile interesate 9. $olectarea si prelucrarea informatiilor - #dentificarea legilor si regulamentelor aplicabile structurii auditate

288

- (btinerea organigramei - (btinerea 6egulamentului de organi!are si functionare - (btinerea fiselor posturilor - (btinerea procedurilor scrise - #dentificarea personalului responsabil - (btinerea exemplarului de 6aport de audit intern anterior >. #ntocmirea $,estionarului de control intern Stabilirea elementelor de natura salariala - exista un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de natura salariala8

289

- daca 3da1, va rugam sa ne furni!ati un exemplar. - exista stabilita persoana responsabila pentru elaborarea si actuali!area procedurilor8 - exista lista activitatilor pentru reali!area obiectivuluiH subobiectivului8 - daca 3da1, va rog sa ne furni!ati un exemplar. - va rugam sa ne furni!ati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului8 - daca 3da1, va rugam sa ne furni!ati fisa postului. Modificarea drepturilor salariale - exista un sistem procedural de organi!are al activitatii privind modificarea si comunicarea drepturilor salariale8 - exista stabilita persoana responsabila8

290

- va rugam sa ne furni!ati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului8 - exista responsabil cu actuali!area sistematica a procedurilor8 - daca 3da1, va rugam sa ne furni!ati fisa postului. - exista lista activitatilor pentru reali!area obiectivuluiH subobiectivului8 - daca 3da1, va rog sa ne furni!ati un exemplar. Salari!area muncii peste programul normal de lucru - exista un sistem procedural privind timpul lucrat peste programul normal de lucru8 - se tine un registru special8 - aveti stabilit un responsabil pentru anali!a si aprobarea fundamentarii timpului lucrat peste programul normal de lucru8

291

- daca 3da1, va rugam sa ne furni!ati fisa postului. - aveti stabilit un responsabil privind aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru8 - daca 3da1, va rugam sa ne furni!ati fisa postului. - va rugam sa ne furni!ati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului8 - exista lista activitatilor pentru reali!area obiectivuluiH subobiectivului8 - daca 3da1, va rog sa ne furni!ati un exemplar. @. #ntocmirea 4istelor centrali!atoare a obiectelor auditabile Stabilirea elementelor de natura salariala - obiecte auditabile: - Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale Salariul de ba!a

292

- #ndemni!atii de conducere - Sporul pentru titlul stiintific de doctor - Sporul pentru complexitatea in munca - Sporul de vec,ime in munca - Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte - Salariul de merit - Sistemul de premiere Modificarea drepturilor salariale - obiecte auditabile: - Aeci!ia de modificare a drepturilor salariale

293

- $omunicarea deci!iei de modificare a drepturilor salariale Salari!area muncii peste programul normal de lucru - obiecte auditabile: - "undamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru - probarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru - %videnta timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia - Salari!area timpului lucrat peste programul normal de lucru N. %laborarea 7abelului puncte tari si puncte slabe J. #ntocmirea Programului de audit intern K. #ntocmirea .otei si a Programului preliminar al interventiei la fata locului )/.(btinerea aprobarii .otei si a anexelor acesteia: $olectarea si prelucrarea datelor, 7abelul puncte tari si

294

puncte slabe si Programul interventiei la fata locului. )). Planificarea si organi!area Sedintei de desc,idere cu Airectia 6esurse ?mane )*. 6edactarea Minutei sedintei de desc,idere. (btinerea numelui persoanelor de contact si stabilirea unui loc pentru desfasurarea activitatii de audit. ##. #.7%6-%.7# 4 " 7 4($?4?# (biectiv: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului ctivitati: ). %fectuarea testarilor, detaliate Programul interventiei la fata locului *. Aiscutarea constatarilor cu seful de serviciu +. %laborarea ".#. .P. - urilor

295

9. $olectarea dove!ilor >. 6evi!uirea documentelor de lucru din punct de vedere al continutului si al formei si intocmirea .otei centrali!atoare a documentelor de lucru nali!a riscurilor: (biective: ). Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului (biective auditabile: ).Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale 6isc semnificativ: #nexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale *.Salariul de ba!a

296

6isc semnificativ: Stabilirea eronata a salariului de ba!a +.#ndemni!atii de conducere 6isc semnificativ: cordarea unor indemni!atii de conducere necuvenite 9.Sporul pentru complexitatea in munca 6isc semnificativ: Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca >.Sporul de vec,ime in munca 6isc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului de vec,ime in munca @.Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte 6isc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului pentru orele lucrate pe timp de noapte

297

N.Sistemul de premiere 6isc semnificativ: Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare *. Modificarea drepturilor salariale (biective auditabile: ).Aeci!ia de modificare a drepturilor salariale 6isc semnificativ: - Aeci!ia de modificare a drepturilor salariale nu a fost intocmita - Modificarea neargumentata a drepturilor salariale *.$omunicarea deci!iei de modificare a drepturilor salariale 6isc semnificativ:

298

- Salariatului nu i s-a comunicat deci!ia de modificare a drepturilor salariale - Aeci!ia de modificare a drepturilor salariale nu s-a comunicat Serviciului salari!are - (perarea modificarii drepturilor salariale in carnetul de munca si dosarul profesional dupa solutionarea contestatiilor +. Salari!area muncii peste programul normal de lucru (biective auditabile: )."undamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru 6isc semnificativ: %fectuarea fara 'ustificare a orelor peste programul normal de lucru *. probarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru 6isc semnificativ: %fectuarea muncii peste programul normal de lucru nu a fost autori!ata de seful structurii

299

+. %videnta timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia 6isc semnificativ: Sistemul de evidenta a timpului lucrat peste programul normal de lucru nu este formali!at 9.Salari!area timpului lucrat peste programul normal de lucru 6isc semnificativ: plicarea eronata a indicilor salariali de ec,ivalare a orelor peste programul normal de lucru 3%". ,ealizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Cenituri .C+eltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar. %xaminarea conturilor anuale are drept scop colectarea elementelor probante necesare, suficiente si 'uste in vedere fundamentarii opiniei auditorului privind imaginea fidela clara si completa a patrimoniului si a re!ultatelor obtinute de intreprinderea audiata. uditorul trebuie sa tina seama de faptul ca datele si

300

informatiile pre!entate in forma ceruta de reglementarile in vigoare nu este suficienta pentru obtinerea elementelor necesare examinarii si determinarii performantelor obtinute si a dificultatilor cu care se confrunta intreprinderea. ceasta face necesara o pregatire prealabila a datelor si informatiilor necesare. uditorul verifica in ansamblu structura bilantului contabil pe toate componentele sale. Ae asemenea, auditorul examinea!a contul de profit si pierdere, anali!and comparativ situatia conturilor de venituri si c,eltuieli si stabileste conclu!iile care se impun. uditorul, pe ba!a obiectivelor de audit, se asigura ca : R 7oate c,eltuielile au fost incluse in situatiile financiare; R 7oate c,eltuielile si cumpararile au fost corect insumate si correct inregistrate; aceste c,eltuieli si ac,i!itii au fost tran!actii reale in activitatea entitatii auditate. Sumele evidentiate in situatiile financiare

301

sunt conforme cu instrumentarile te,nice contabile; R 7oate ac,i!itiile si c,eltuielile sunt aferente exercitiului financiar al perioadei curente; R 7oate veniturile au fost incluse in situatiile financiare; R 7oate creantele si veniturile au fost corect insumate si inregistrate si daca repre!inta tran!actii reale ale societatii auditate. uditorul anali!ea!a valoarea erorilor peste pragul de semnificatie al c,eltuielilor si constata daca acestea influentea!a in mod semnificativ contul de re!ultate. uditorul anali!ea!a daca sunt corect calculate ba!ele de impo!itare pentru diverse impo!ite, taxe, contributii si fonduri speciale, cotele aplicate si sumele de plata.

302

laturi de conducerea intreprinderii auditate, se anali!ea!a erorile constatate si daca auditorul recomanda efectuarea corectiilor corespun!atoare ca fiind 'ustificabile. Parcurgerea analitica a componentelor situatiilor financiare va asigura auditorului obtinerea elementelor necesare formarii opiniei sale cu privire la imaginea fidela a situatiei financiare a re!ultatelor si a patrimoniului. 3%#. 5%".,ealizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul &roductie pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar. Aerularea misiunilor de audit implica parcurgerea etapelor,procedurilor si elaborarea documentelor specifice acestora, astfel: ). pregatirea misiunii de audit intern, *. interventia la fata locului;

303

+. raportul de audit intern ; 9. urmarirea recomandarilor. #n cadrul etapei de pregatire a misiunii de audit , conform cadrului normativ, se vor parcurge urmatoarele proceduri: - initierea auditullui ; -colectarea si prelucrarea informatiilor ; -identificarea si anali!a riscurilor; -elaborarea programului de audit; -sedinta de desc,idere. Procedura de initiere a auditului implica elaborarea documentelor care autori!ea!a misiunea de

304

audit (prin (rdinul de serviciu), informea!a entitatea audiata despre misiunea planificata( prin .otificarea privind declansarea misiunii de audit intern) si se asigura de existenta independentei auditorilor interni fata de cei auditati(prin Aeclaratiile de independenta). (rdinul de serviciu repre!inta mandatul de interventie dat de structura de audit intern auditorilor care vor efectua misiunea, definirea domeniului si sferei de interventie si formarea responsabililor implicati in misiunea de audit. Procedura P():#nitierea auditului S$ P6(A?$7 S Serviciul udit #ntern

305

.r .)/ din +/.)/.*//K (6A#. A% S%6-#$#? #n conformitate cu prevederile legii nr.@N*H*//* privind auditul public intern, a (M"P nr.+JH*//+ de aprobare a normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de audit intern, a ordinului managerului general nr.+9 din *//> prin care s-au aprobat .ormele proprii de exercitare a auditului intern in cadrul entitatii si a Planului de audit intern pentru anul *//K, se va efectua misiunea de audit intern la societatea Product in perioada /).)).*//J-+/.)/.*//K. Scopul misiunii de audit este de a da asigurari cu privire la ciclul productie, la nivelul entitatii si a conformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil fiind structurate pe urmatoarele domenii auditabile:

306

R gestiunea intrarilor de materii prime; R gestiunea productiei in curs; R gestiunea produselor finite. %c,ipa de auditor interni este formata din : =,eorg,e Aan -asile Mircea Seful compartimentului de udit #ntern: ndreescu 4ucian

307

#n cadrul procedurii de initiere a auditului se elaborea!a de citre auditorii interni ,al doilea document, Aeclaratia de independenta. ceasta se reali!ea!a de catre auditorii interni in fate sefului compartimentului de audit intern,inainte de inceperea fiecarei misiuni, prin care il asigura pe acesta ca sunt independenti fata de misiunea reparti!ata, nu se afla in niciuna din situatiile de incompatibilitate, preva!ute de cadrul normativ,si, in consecinta, pe percursul derularii misiunii vor putea fi obiectivi. Procedura P(*:#nitierea auditului S$ P6(A?$7 S Serviciul udit #ntern

308

A%$4 6 7# A% #.A%P%.A%.7 .ume si prenume : =,eorg,e Aan Misiunea de audit : $iclul Productie .r. )

Aata : /*.)).*//K A .? F

#ncompatibilitati in legatura cu entitatea audiata ti avut vreo relatie oficiala , financiara sau personala cu cineva care ar putea sa va limite!e masura in care puteti sa va interesati, sa descoperiti sau sa constatati slabiciuni de audit in orice fel 8

309

* + 9 >

veti idei preconcepute fata de persoane , grupuri organi!atii sau obiective care ar putea sa va influente!e in misiunea de audit 8 ti avutH aveti functii sau ati fostHsunteti implicat in ultimii ani intr-un alt mod in activitatea entitatii ce va fi audiata 8 ti fost implicat in elaborarea ti implementarea sistemelor de control ale entitatii ce urmea!a a fi auditata 8 Sunteti sot , ruda sau afin pana la gradul al patrule inclusiv cu conducatorul entitatii ce va fi auditata sau cu membri organului de conducere colectiva 8

F F F F

310

@ N J

ti aprobat inainte facturi, ordine de plata ti alte instrumente de plata pentru entitatea ce va fi audiata 8 veti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea ce va fi auditata 8 Aaca in timpul misiunii de audit apare orice incompatibilitate personala,externa sau organi!ationala,care ar putea sa va afecte!e abilitatea de lucru si a face rapoartele de audit impartiale,notificati seful Serviciului de audit intern de urgenta 8 uditor intern , Seful compartimentului udit #ntern,

F F F

311

=,eorg,e Aan #ncompatibilitati personale: .u Aata: /*.)).*//K

ndreescu 4ucian

Semnatura: =,eorg,e Aan

#n cadrul procedurii de initiere a auditului se elaborea!a si se transmite entitatii auditate al treilea document, respectiv .otificarea privind declansarea misiunii de audit intern, care are rolul de a asigura inceperea misiunii la data stabilita prin plan si desfasurarea corespun!atoare a acesteia. Procedura P/+:

312

.(7#"#$ 6% P6#-#.A A%$4 .S 6% M#S#?.## A% ?A#7 #.7%6. $atre: Product S Ae la: $oordonatorul compartimentului udit #ntern 6eferitor la misiune de audit intern :$iclul productie Stimate domnule Manea (vidiu, #n conformitate cu planul de audit pe anul *//K, urmea!a ca in perioada /).)).*//K-)*.)*.*//K sa efectuam o misiune de audit cu tema "$iclul Productie" . uditul va examina modul cum se desfasoara activitatea de productie si daca aceasta se reali!ea!a respectand normele legale. (biectivele misiunii de audit vor fi repre!entate de:

313

R gestiunea intrarilor de materii prime; R gestiunea productiei in curs; R gestiunea produselor finite. -a vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord sedinta de desc,idere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprin!and: -pre!entarea auditorilor; -pre!entarea principalelor obiective ale misiuni de audit intern; -programul interventiei la fata locului ; -scopul misiunii de audit inter ;

314

-alte aspecte. Pentru o mai buna intelegere a activitatii de productie, va rog sa ne puneti la dispo!itie documentatia necesara privind ciclul productie, repectiv, facturi cumparari materiale, notele de receptie, bonurile de consum, bonurile de transfer intre sectii, listele de inventar, fisele posturilor persoanelor responsabile cu gestiune materialelor , prodeselor finite, precum si 6egulamentul de organi!are si functionare, organigrama entitatii, procedurile scrise care descriu sarcinile ce le revin celor responsabili cu planificarea, organi!area si controlul activitatii de productie , legile si reglementarile ce se aplica activitatilor respective. Aaca aveti unele intrebari privind desfasurarea misiunii, va rog sa-l contactati pe domnul =,eorg,e Aan, auditor, coordonatorul misiunii de audit, sau pe seful structurii de audit intern.

315

Aata : /*.)).*//K Seful compartimentului udit #ntern, ndreescu 4ucian

$u stima,

$olectarea informatiilor presupune, din partea auditorilor , un dialog profesional cu cei auditati , carora trebuie sa le comunice motivul pre!entei lor , pentru intelegerea specificului activitatii pe care o desfasoara, dar si pentru a-i spri'ini in vederea imbunatatirii activitatii entitatii. #n etapa de prelucrare a informatiilor, se desc,id si se completea!a "isele de identificare si anali!a a problemei pe ba!a discutiilor avute cu oca!ia identificarii , anali!arii, clasarii si ierar,i!arii informatiilor si care presupun urmatoarea procedura :

316

-discutia cu seful structurii audiate asupra problemei constatate ; -intocmirea "# P-ului ; -supervi!area "# P-ului ; -confirmarea pentru obiectivitatea constatarii la entitatea audiata. Procedura -P/J :$olectarea dove!ilor S$ P6(A?$7 S Serviciul udit #ntern "#S A% #A%.7#"#$ 6% S# . 4#Q P6(C4%M%# .6.) Misiune de audit: $iclul Productie

317

Perioada auditata:/).)).*//J-+/.)/.*//K P6(C4%M ctivitatile nu au fost identificate si reali!ate in functie de necesitatile preva!ute in atingerea si implementarea obiectivelor.

318

$(.S7 7 6%

Ain anali!a modului de efectuare a inventarierii patrimoniului s-au constatat o serie de neconcordante cu privire la inventarierea faptica,dar si la valorificarea re!ultatelor inventarierii, astfel: -listele de inventariere au fost completate doar la rubrica de stocuri materii prime , nefiind completate preturile si valorie contabile ale acestora; -evidenta analitica a materialelor nu este tinuta corect, fara a fi inregistrate cantitatile ci doar valorile; -nu exista proces verbal privind activitatea de productie in curs de executie aferenta sfarsitului fiecarei luni, neexistand comisie cre sa aiba in responsabilitate inventarierea productiei neterminate;

319

$ ?Q

$(.S%$#.7

Pentru inventarierea patrimoniala conducerea a emis o deci!ie de inventariere si a stabilit comisia, insa nu a mai urmarit si modul de reali!are a acestei activitati, comisia nedetinand cunostiinte cu privire la valorificarea re!ultatului inventarierii. .u exista certitudinea ca valoarea patrimoniului, evidentiata conform bilantului, reflecta realitatea. $ontabilitatea cantitativa a bunurilor nu este tinuta corespun!ator pentru a se face o inventariere inopinata. paritia unor c,eltuieli care nu sunt necesare, ca urmare a faptului ca nu se exercita intr-un mod corespun!ator controlul financiar preventiv .

320

6%$(M .A 6#

.umire aprin deci!ie a unei comisii care sa detina cunostintele necesare si urmarirea activitatii acesteia , inclusiv de a stabili re!ultatele inventarierii si inregistrarea acestora in contabilitate. sigurarea completarii 6egistrului-inventar pe ba!a inventarierii faptice si corelarea acestuia cu datele bilantiere. #mbunatatirea procedurilor operationale de lucru cu elementele de mai sus. Supervi!or, =,eorg,e Aan Pentru conformitate,

uditor intern, -asile Mircea

321

3%%.

/ntocmiti un &lan de audit intern multianual 6trei ani7 la o societate comerciala de prestari servicii turistice. P4 .?4 A% M#S#?.% - audit intern multianual (trei ani) #. Pre!entarea intreprinderii: Aenumirea: S$ "loare de $olt S64 Sediul social: Moeciu de Sus, 'ud. Crasov $apital social si asociatii: )/./// 6(., .icoleta si #on Preda #nregistrare: BxxH)*>9H)KKK Scurt istoric: inca de la infiintare, a de!voltat, conform obiectului de activitate, ca si activitate principala, prestarea serviciilor turistice in cadrul pensiunii agroturistice construite in regie proprie la sediul

322

social amintit mai sus. - $onsideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta: (biectul de activitate al societatii este prestarea serviciilor turistice catre populatie, intr-o !ona intesata de pensiuni agroturistice, intr-un mediu concurential divers. ##. #nformatii contabile: Cugete si conturi previ!ionale: bugetul de venituri si c,eltuieli se intocmeste, in general, in luna septembrie a anului anterior, estimandu-se veniturile pe ba!a celor inregistrate in aceeasi perioada a anului curent. Particularitatile sistemului contabil: sistemul contabil se tine in partida dubla, conform reglementarilor in vigoare in cadrul compartimentului de contabilitate. - Principiile contabile; permanente; comparabilitati plurianuale: Sistemul de control intern repre!inta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea societatii in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei

323

gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, prote'area activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si ex,austivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. ###. Aefinirea misiunii: .atura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previ!iuni etc.: examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii. lti auditori, experti sau cen!ori cu misiuni in intreprindere: nu este ca!ul. #-. Sisteme si domenii semnificative: - Prag de semnificatie: riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor.

324

- "unctii si conturi semnificative: %lementele de ba!a ale sistemului de control intern sunt: existenta unui plan de organi!are, competenta si integritatea personalului, existenta unei documentatii satisfacatoare. Qone de risc identificate: controlul inregistrarilor contabile ale operatiilor urmareste verificarea contabili!arii operatiilor. -$ontroale semnificative pe care ne putem spri'ini: toate operatiile au facut obiectul unei inregistrari (ex,austivitate), orice inregistrare este 'ustificata printr-o operatie (controlul realitatii), nu exista erori in contabili!area sumelor (controlul exactitatii). -. (rientarea programului de lucru: precierea controlului intern: manualul de proceduri are rolul de a oferi pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea lor, cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare.

325

4ucrari deosebite: Problemele umane - conceptia si aplicarea unui sistem de control intern are la ba!a increderea pe care cei ce gestionea!a patrimoniul o au in personalul din subordine. $onfirmari de obtinut (interne si externe): nu este ca!ul. - #nventare fi!ice: .ormele legale privind organi!area si efectuarea inventarierii patrimoniului este necesar a fi adaptate si detaliate la nivelul caracteristicilor si specificului activitatilor intreprinderii sub forma unor 0instructiuni" (facand parte din 0manualul de proceduri") elaborate de persoana care gestionea!a patrimoniul intreprinderii - aceste 0instructiuni" sunt destinate comisiilor de inventariere. - sistenta de specialitate necesara (informatica, fiscalitate etc.): reali!area obiectivelor unitatii - depinde, in principal, de compartimentele: comercial, cercetare si fabricatie, personal, laboratoare de control si et,nic. Aocumente de obtinut: manualul de proceduri - acesta are rolul de a oferi pastrarea si

326

consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea lor, cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare, fise de post, regulamentul de ordine interioara, documente inregistrate in contabilitate, precum si documente 'ustificative pentru acestea, fise de cont, balante analitice, etc. -#.%c,ipa si bugetul: %c,ipa este formata din toti participantii la misiunea de audit, care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca detalia!a obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. -##. Planificarea - 6eparti!area lucrarilor: reparti!area lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate etc). - Aatele interventiilor pe etape: acestea sunt prelevate in ba!a testelor de conformitate, c,estionarului de control intern care permite compararea controlului intern teoretic care ar trebui sa asigure fiabilitatea informatiilor

327

contabile cu controlul intern existent in intreprindere; aceste c,estionare se stabilesc pe sectiuni si pot fi utili!ate in numeroase intreprinderi, cu unele adaptari la specific, a testelor de permanenta, sinte!a aprecierii controlului intern. 4ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmea!a a fi emise (cu datele limita): nu este ca!ul. 3%(. /ntocmiti un &lan de audit intern multianual 6trei ani7 la o societate comerciala din domeniul productiei te tile. 6%Q(4- 6%: Planul de audit intern al S.$. 7im7im S. . s-a elaborat de auditorii interni, pe ba!a evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programeHproiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducerii societatii comerciale . $onducerea societatii este obligat sa aprobe anual proiectul planului de audit intern. uditorul intern

328

va mai reali!a si misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul anual de audit intern. uditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile si probante (inclusiv cele in format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit intern. uditul va fi reali!at intr-un climat de incredere. $onducerea societatii va sustine activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar imbunatatirea functionarii societatii si promovarea intereselor acesteia. $onstatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii societatii pe masura obtinerii acestora, daca ele pre!inta importanta. 6aspunsul conducerii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor. 4a inc,eierea auditului sunt comunicate conducerii societatii principalele conclu!ii, observatiile relevante si propunerile de imbunatatire a unor indicatori.

329

Proiectul raportului de audit intern este pre!entat conducerii . $onducerea societatii comunica eventualele observatii auditorilor. #n termen de )/ !ile de la primirea acestora, auditorii interni anali!ea!a observatiile,intreprind procedurile necesare pentru imbunatatirea probelor si pre!inta conducerii forma raportului imbunatatita. Aupa aprobarea modificarilor facute,auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii societatii. Pe de alta parte conducerea va fixa modalitatile de aplicare a recomandarilor,va propune un plan de actiune insotit de un calendar de implementare a recomandarilor si va asigura urmarirea aplicarii planului de actiune. uditorul are acces la toate datele in cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional in ceea ce priveste informatiile colectate. uditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se

330

concreti!ea!a in recomandari. uditorul trebuie sa respecte $odul privind conduita etica a auditorilor. uditorul trebuie sa semnale!e imediat, pe linie ierar,ica, neregulile care fac obiectul auditului. uditorul trebuie sa comunice re!ultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii societatiii. 6aportul de audit si documentele de lucru sunt supervi!ate de catre responsabilul misiunii de audit sau, in lipsa acestuia, de auditorul insusi. ceasta asigura faptul ca, atat constatarile cat si informatiile .r. crt 7ema misiunii de audit (biective Perioada supusa auditarii Aepartame ntul auditat Perioada desfasur arii

331

-erificare a termenelor scadente

$ontabilitatea furni!orilor si a clientilor 4unar se anali!ea!a "6egistrul scadente furni!or" si situatia clientilor neincasati

/)./).+)./N.*//N

$ontabilitat e

/)./J.+) .)*.*//N

332

-erificare a stocurilor

$ontabilitatea de gestiune: stocurile detinute de societate au fost identificate si incluse in situatiile financiare, stocurile au fost corect identificate in vederea evaluarii, valoarea stocurilor a fost sau nu corect determinata, stocurile au fost inregistrate in perioada corecta, stocurile cu miscare lentaHfara miscare, precum si stocurile perisabile au fost identificate si evaluate la valoarea neta reali!abila,

/)./)+)./N.*//N

Productie

/)./)+).)*.*/ /J

333

nali!a veniturilor si c,eltuielil or

-c,eltuielile efectuate pentru operatiile entitatii au fost incluse in situatiile financiare, -'urnalele de van!ari, cumparari, casa, banca, precum si c,eltuielile, au fost corect insumate si corect inregistrate, -respectarea principiilor contabile privind uniformitatea aplicarii lor pe toata durata exercitiului curent in raport cu exercitiul anterior

/)./)+)./N.*//N

"inanciar

/)./)+/.)).*/ /K

334

probante sunt validate. 3(*. /ntocmiti o CA,0A de Audit /ntern si un ,egulament general de aplicare a CA,0)/ de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

$uprins: ). Aefinirea activitatii de audit intern *. Misiunea +. (biectivele auditului intern 9. utoritatea >. 6esponsabilitatea

335

@. Principiile aplicate auditului intern si auditorului intern N. Metodologie J. 6eguli de conduita K. .orme profesionale aplicate ) Aefinirea activitatii de audit intern uditul intern repre!inta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatii societatii in scopul furni!arii unei evaluari independente a modului de gestionare a riscurilor , a sistemelor de control intern si a proceselor de conducere a societatii * Misiunea Misiunea audiului intern este de a da asigurari si consiliere managementului societatii , de pe po!itii de independenta si

336

obiectivitate , astfel incat sa contribuie la imbunatatirea activitatii societatii + (bietcivele audituli intern uditul intern are drept obiective urmatoarele: -verificarea conformitatii operatiunilor din societate cu reglementariel legale si cu politicile, procedurile si obiectivele societatii -aprecierea modului de aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de conducerea societatii -aprecierea daca datele destinate conducerii pt cunoasterea realitatii din societate sunt adecvate si revi!uirea mi'loacelor utili!ate -revi!uirea modului de prote'are a elementelor patrimoniale si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor de orice fel

337

-evalarea economiei si eficientei cu care sunt anga'ate resursele in cadrul societatii 9 utoritatea #n indeplinirea misiunii auditorul intern este autori!at sa aiba acces integral , liber si nerestrictionat la toate functiile societatii, inregisrtarile, activele si personalul acesteia ctivitatea de audit intern se desfasoara in conformitate cu normele profesionale aplicabile si auditroul intern trebuie sa respecte $odul %tic. Ae asemenea garantea!a confidentialitatea misiunilor de audit. Aosarele de audit sunt confidentiale >.6esponsabilitatea uditorul intern este responsabil pentru: -eloborarea planului intern de audit

338

-pre!entarea planului intern de audit $onsiliului de dministratie -indeplinirea misiunilor mentionate in planul de audit -raportarea periodica (semenstrial) catre $onsiliul de dministratie asupra constatarilor, conclu!iilor, reconmandarilor re!ultate din activitatea de audit -pre!entarea anuala catre $onsiliul de dministratie a unui raport de activitate din care se reiasa scopul activitatii de audit intern , autoritatea , responsabilitatea precum si observatiile semnificative facute in cadrul misiunilor de audit si recomandatile propuse -elaborarea politicilor si procedurilor d elucru proprii auditului intern @.Principiile aplicabile auditului intern si auditorului intern -#ndependenta si obiectivitatea

339

-$ompententa profesionala -Programul de asigurare si imbunatatire a calitatii N.Metodologie -Planul de audit intern: se elaborea!a pe ba!a evaluarii riscului asociat diferitelor structurii, activiitati , programe precum si tinand seama de criteriile $onsiliului de dministratie. cesta va fi pre!entat spre aprobare $onsiliului -$ontactactarea responsabililor structurilor auditate: acestia sunt informati inainte de inceprea misiunii de audit cu privire la data inceperii , scopul si obiectivele misiunii de audit -6eali!area misiunilor la fata locului : auditul trebuie reali!at intr-un climat de incredere , asigutat prin insusi rolul auditului intern care in esenta vi!ea!a imbunatatirea functionarii societatii. 4a aceasta contribuie sedinta de desc,idere in care sunt pre!entate scopul si obiectivele misiunilor , stabilirea intalnirilor si

340

contactelor, precum si $arta uditului #ntern -7ransmiterea re!ultatelor :proiectul raportului precum si observatiile si recomandatile auditorului intern se transmit responsabililor structurilor auditate, care isi vor formula punctele lor de vedere referitoare la recomandari, raspunsuri care vor fi incluse in raportul final al auditorului care va fi inaintat $osniliului de dministratie -?rmarirea punerii in practica a recomandarilor propuse de auditorii interni: auditorul intern va stabili un sistem permanent de verificare a punerii in practica a recomandarilor. #n acest scop responsabilii structurilor auditate vor propune planul de actiune insotite d eun calendar de implementare, tot ei vor asigura urmarierea aplicarii planului si vor informa auditorii interni pe masura reali!ari actiunilor J.6eguli de conduita

341

uditorii interni trebuie sa respecte $odul %tic si principiile acestuia %i trebuie sa exercite o functie de evaluare independenta, care se concreti!ea!a in recomandari. 7rebuie sa comunice prin raportul sau re!ultatele muncii sale catre $onsiliul de dministratie si sa semnale!e acestuia orice tip de neregula care face obiectul auditului K..orme profesionale aplicate -(rdinul )*@NH*/// privind .ormele minimale d eaudit intern -(?= N>H)KKK privind activitatea de audit financiar cu modificarile ulterioere -.ormele uditului #ntern -6egulamentul de organi!are si functionare a $amerei uditorilor "inanciari din 6omania -Dotararea $ "6 nr.JJH*//N

342

3(1. )laborare politici si proceduri contabile. -tudiu de caz' societatea de comert. Politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in ca!ul trecerii la noul sistem de contabilitate si se preci!ea!a la inceputul fiecarui an de gestiune. doptarea si preci!area politicii de contabilitate se perfectea!a printr-un document organi!atoric 2 de dispo!itie (ordin, dispo!itie etc.) 2 al conducerii intreprinderii. Procedura formarii si aprobarii politicii de contabilitate este stabilita autonom de fiecare intreprindere. Ae exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie speciala compusa din repre!entantii serviciilor contabil, financiar, 'uridic etc. ale intreprinderii sau de o firma de consulting (de audit). Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de $onsiliul de directori si perfectata prin deci!ia de protocol. 6esponsabilitatea pentru formarea si respectarea politicii de contabilitate o poarta conducatorul intreprinderii.

343

4a alegerea si argumentarea politicii de contabilitate intreprinderea trebuie sa porneasca de la anumite conventii fundamentale. Sint preva!ute trei conventii fundamentale ale contabilitatii: - continuitatea activitatii, - permanenta metodelor - speciali!area exercitiilor. 4a formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie sa aprecie!e posibilitatile intreprinderii de a-si continua activitatea intr-un viitor previ!ibil. Aaca conducerea nu are intentia si nu este nevoita sa lic,ide!e intreprinderea, sa suspende sau sa reduca considerabil volumul productiei, la intocmirea rapoartelor financiare se aplica metode obisnuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare si determinare a veniturilor, c,eltuielilor si re!ultatelor activitatii. #n ca!ul in care conducerea are intentia sau este nevoita sa lic,ide!e intreprinderea rapoartele

344

financiare trebuie sa fie intocmite in ba!a altor principii si metode. Ae exemplu, in ca!ul functionarii normale a intreprinderii mi'loacele fixe sint reflectate in bilant la valoarea de intrare cu scaderea u!urii acumulate, iar in ca!ul lic,idarii intreprinderii - la valoarea de vin!are (lic,idare). Metodele si regulile de contabili!are acceptate de intreprindere trebuie sa fie aplicate de la o perioada de gestiune la alta. #n acest ca!, de regula, este vorba de permanenta metodicii adoptate de reflectare a operatiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor si datoriilor, de calculare a u!urii mi'loacelor fixe si amorti!arii activelor nemateriale in decursul anului de gestiune, precum si de la un an de gestiune la altul. 7otodata, o atare conventie nu semnifica inter!icerea de a introduce modificari in politica de contabilitate. #n acest ca! este vorba de rationalitatea si 'ustificarea modificarilor introduse in politica de contabilitate in fiecare ca! concret. -eniturile si c,eltuielile se constata si se reflecta in contabilitate si rapoartele financiare ale perioadei in care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de incasare sau plata a mi'loacelor banesti, de exemplu, veniturile din

345

vin!area produselor si marfurilor se constata la livrarea lor si transmiterea drepturilor de proprietate cumparatorului; veniturile din prestarea serviciilor - pe masura efectuarii acestora; veniturile sub forma de dobin!i, redevente si dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mi'loacelor banesti sau a altei forme de compensare. %nergia electrica consumata se trece la consumuri sau c,eltuieli in perioada de gestiune in care a fost consumata, indiferent de momentul virarii mi'loacelor banesti. #n mod analog se contabili!ea!a salariul calculat, c,eltuielile de deplasare, de transport etc. $onform prevederii date la formarea politicii de contabilitate intreprinderea trebuie sa porneasca de la incoincidenta eventuala temporala a operatiunii economice si a asigurarii cu bani a acesteia. Ae aici re!ulta ca toate operatiunile economice trebuie sa fie reflectate in contabilitate in momentul reali!arii acestora. .ici o operatiune nu poate fi stopata sau accelerata din punctul de vedere al inregistrarii acesteia in contabilitate. 6apoartele financiare ba!ate pe principiul

346

speciali!arii exercitiilor asigura utili!atorii cu informatii nu numai privind operatiunile precedente legate de primirea sau plata mi'loacelor banesti, dar si privind datoriile aferente platii mi'loacelor banesti in viitor si incasarile ulterioare ale acestora. Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa asigure respectarea urmatoarelor principii: prudenta, prioritatea continutului asupra formei, importanta relativa (esentialitatea) . 4a luarea deci!iilor in conditiile unei incertitudini este necesar sa fie respectate masurile de precautie ca activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si c,eltuielile - subevaluate. $onform acestui principiu, veniturile se constata numai in ca!ul in care au fost cistigate, iar c,eltuielile - nemi'locit in momentul efectuarii acestora. Metodele acceptate de intreprindere trebuie sa asigure un grad mai inalt de disponibilitate de a reflecta in contabilitate si rapoartele financiare c,eltuielile si datoriile decit veniturile si activele. Ae exemplu, stocurile de

347

marfuri si materiale se evaluea!a si se reflecta in bilantul contabil la suma cea mai mica dintre "cost" si "valoarea reali!abila neta". Pierderile din lipsurile si deteriorarea valorilor se trec la c,eltuieli in momentul constatarii acestora (indiferent de cau!ele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de catre persoanele vinovate (venitul) se constata si se eflecta in contabilitate numai atunci cind intreprinderea dispune de o certitudine argumentata privind primirea acestora (acordul in scris al anga'atului privind recuperarea daunei materiale cau!ate, deci!ia 'udecatoreasca etc.). 6espectarea principiului prudentei permite intreprinderii, daca este necesar, sa cree!e re!ervele respective pe seama c,eltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute, pentru reparatiile si deservirea cu garantie a marfurilor vindute etc.

348

#n acelasi timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibila o prudenta exagerata care poate conduce la crearea unor re!erve ne'ustificate, denaturind astfel informatiile furni!ate utili!atorilor de rapoarte financiare. Metodele acceptate in politica de contabilitate trebuie sa fie orientate spre reflectarea operatiunilor economice in contabilitate, pornind nu numai de la forma 'uridica a acestora, dar si de la continutul economic si situatia economica in care acestea au fost efectuate. 6espectarea acestui principiu este deosebit de importanta in conditiile constituirii economiei de piata, cind legislatia si ba!a normativa a contabilitatii privind unele probleme ramin in urma evolutiei practicii activitatii economico-financiare a intreprinderilor. #n rapoartele financiare trebuie sa fie de!valuita toata informatia esentiala pentru utili!atorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitatii utili!arii acesteia pentru diferite evaluari si luarea deci!iilor. #nformatia se considera esentiala in ca!ul cind lipsa sau insuficienta acesteia poate sa influente!e deci!iile utili!atorilor adoptate de ei in ba!a rapoartelor financiare. #n acelasi timp in ca!ul cind informatia sau gradul de

349

exactitate a acesteia nu are o importanta mare pentru utili!atorii de rapoarte financiare, ea se considera neesentiala. Ae exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor intreprinderi mari pot fi exprimate in mii lei, intrucit sumele neinsemnate nu influentea!a procesul de luare a deci!iilor. plicarea principiului esentialitatii are menirea sa contribuie la simplificarea lucrarilor de prelucrare a informatiei si intocmire a rapoartelor financiare. $onventiile fundamentale si principiile contabilitatii trebuie sa constituie ba!a elaborarii politicii de contabilitate a intreprinderii. .erespectarea acestora denaturea!a informatia privind situatia patrimoniala, financiara si re!ultatele activitatii intreprinderii si se considera ca o incalcare a regulilor de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare. Politica de contabilitate se formea!a in ba!a actelor legislative si normative incluse in sistemul de reglementare normativa a contabilitatii.

350

Procedura elaborarii politicii de contabilitate vi!ind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din citeva, admise de actele legislative si normative, in 'ustificarea metodei alese, pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de ba!a pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. 4a elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a u!urii care corespunde intr-o masura mai mare modelului preva!ut de exploatare a unui obiect concret de mi'loace fixe. "-enitul" prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tran!actie sau pe stadii de terminare a lucrarilor. #ntreprinderea alege acea varianta care permite a determina mai exact marimea venitului obtinut in perioada de gestiune.

351

Aaca sistemul de reglementare normativa a contabilitatii nu stabileste metodele de tinere a contabilitatii vi!ind o problem concreta, intreprinderea este in drept sa elabore!e metoda respectiva autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit). -ariantele si regulile de evaluare si contabili!are a activelor si datoriilor, veniturilor si c,eltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influente!e negativ asupra re!ultatelor activitatii altei intreprinderi sau c,iar sa fie absolut inutile pentru aceasta. stfel, evaluarea materialelor in contabilitatea curenta poate sa fie efectuata prin trei metode: de identificare, "#"( si costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. Metodele "#"( si costului mediu ponderat pot fi utili!ate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale. #n acest ca! metoda "#"( este

352

preferabila la ma'orarea permanenta a preturilor, iar metoda costului mediu ponderat - in ca!ul variatiilor considerabile de preturi la stocurile de marfuri si materiale. Politica de contabilitate pentru anul curent se aproba de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepind cu ) ianuarie al anului de gestiune. %a se aplica de toate subdivi!iunile structurale ale intreprinderii, inclusiv cele evidentiate intr-un bilant distinct, indiferent de sediul lor. Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv - de la o perioada de gestiune la alta. Ae exemplu, modificarile in politica de contabilitate pot fi operate in ca!ul: a) reorgani!arii intreprinderii (contopirii, asocierii, separarii), care in conformitate cu legislatia in vigoare poate fi efectuata conform deci!iei fondatorilor (participantilor), organelor de stat imputernicite sau organului 'udiciar. #n aceste ca!uri modificarile in politica de contabilitate se introduc la data inregistrarii de stat a persoanelor 'uridice nou aparute;

353

b) sc,imbarii proprietarilor - la data sc,imbarii proprietarilor (participantilor); c) introducerii modificarilor in legislatia in vigoare (inter!icerea sau limitarea unei sau altei activitati, introducerea sau anularea reglementarii de stat a preturilor la produse; modificarea conditiilor activitatii economice externe - inasprirea substantiala sau liberali!area regimului fiscal, cresterea nivelului inflatiei; modificarea unor prevederi si altor acte normative) - la data intrarii in vigoare a modificarilor si completarilor actelor legislative si normative; d) elaborarii noilor metode de tinere a contabilitatii - incepind cu ) ianuarie a anului urmator, cu exceptia unor situatii exceptionale. Preci!area politicii de contabilitate de la inceputul noului an de gestiune asigura consecutivitatea exercitiului contabil in decursul anului de gestiune si comparabilitatea indicatorilor formati in contabilitate. 7oate modificarile in politica de contabilitate, indiferent de cau!ele aparitiei lor, trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispo!itie (ordine, dispo!itii), indicindu-se data intrarii in vigoare a acestora.

354

3(2. 5(1.)laborare politici si proceduri contabile. -tudiu de caz'societatea de comert. 6eglementarile de ba!a in cadrul societatilor de comert sunt preva!ute in legislatia in vigoare aferenta ramurei de comert din care face parte intreprinderea. $a si conventii avem: $onventia continuitatii activitatii 2 activitatea intreprinderii se derulea!a pe o ba!a continua; $onventia de anga'amente 2 efectele tran!actiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar Politici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii auditului intern: -examinarea facturilor de cumparari si de van!ari, a avi!elor de expeditie, a notelor de receptie;

355

-examinarea bunurilor sosite si nereceptionate , dar mai ales a bunurilor livrate si nefacturate care se inregistrea!a ca iesire din gestiune atat la locurile de depo!itare cat si in contabilitate pe ba!a documantelor care atesta iesirea din gestiune. -enitul este recunoscut la data livrarii. -examinarea incasarilor si a documetelor 'ustificative; -anali!a provi!ioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor; -anali!a a'ustarilor pentru deprecerea activelor curente 2care se efectuea!a la finele anului, atunci cand exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este semnificativ inferioara valorii reali!abile nete). -consultarea proceselor de imputatie si reflectarea lor corecta in contabilitate; -anali!a procedurilor dictate de conducerera intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate; -acordarea atentiei deosebite operatiilor desfasurate cu partile afiliate

356

cestea se pot face prin confirmari externe (solduri clienti)te,nica observarii fi!ice(inventariere)sau pentru sonda' (fise de maga!ie). #n anali!a stocurilor unei intreprinderi trebuei sa se ia in calcul si anumite ratii sau rate de structura ca de exemplu vite!a de rotatie, cifra de afaceri, identificarea stocurilor aflate la terti si invers, reflectarea in contabilitate, stocuri raportate la gestiuni si evidenta analitica.Politicile de descarcare din gestiune, a preturilor de van!are, a c,eltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor. #n ca!ul comertului metoda de evaluare a stocurilorH marfurilor la iesire este cea global 2 valorica.

357

3(3.

)laborare politici si proceduri contabile. -tudiu de caz'societatea de productie.

358

P(4#7#$# $(.7 C#4% =%.%6 4% Situa]iile financiare ale societ^]ii sunt _ntocmite _n conformitate cu prevederile (rdinului ministrului finan]elor publice nr. K9H*//* privind armoni!area contabil` cu Airectivele %uropene ai cu Standardele #nterna]ionale de $ontabilitate. Ae asemenea, au fost utili!ate prevederi ale legisla]iei _n vigoare, _n ramura economic^ din care societatea face parte. Situa]iile financiare ale societ^]ii F reflect^ toate tran!ac]iile considerate semnificative pentru exerci]iu) financiar curent ai sunt _ntocmite _n mii lei. $rean]ele, datoriile ai disponibilit^]ile _n valut` la +) decembrie sunt convertite _n lei, la cursul de referin]^ al !ilei. $onven]ia contabilit`tli de anga'amente, potrivit c`reia efectele tran!actiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute (>i implicit contabili!ate si raportate #n situatiile financiare) atunci cbnd apar, si nu #n momentul #n care intervin fluxurile de numerar (exceptiile de la aceast^ regula sunt alerente facilit`tilor liscale la export sau societatlor #n care recunoasterea veniturilor este corelata direct cu #ncasarea acestora+). $onven]ia continuit^]ii activit`tii, potrivit c^reia activitatea general^ a _ntreprinderii se derulea!^ pe o ba!^ continu^, f^r^ s^ existe premisa (inten]ia sau necesitatea) _ntreruperii activit^]ii sau intr^rii _n stare de faliment a _ntreprinderii; concret,evaluarea activelor se face la valoarea 'ust^, determinat` de cele mai multe ori pe ba!a valorii de pia]^ principiul continuit^]ii activitatii; principiul permanentei metodelor; principiul prudentei; principiul independentei exercitiului; principiul intangibilit`tii (exceptia de la acest principiu a intervenit #n primul an de aplicare a l S); principiul necompens`rii; principiul importantei semnificative; principiul evalu`ril separate a elementelor de activ si pasiv; principiul prevalentei economicului asupra 'uridicului. calitatile informaiei contabile care s-au avut #n vedere la elaborarea situatiilor financiare sunt: relevanta! credibilitatea! comparabilitatea! inteligibilitatea. &$:/0/C/ -&)C/F/C) %ste reali!at` #n functie de: R utilitatea (obtinerea de beneficii economice viitoare din utili!are, respectiv vbn!are) .

Reglementri de baz

Convenii

&rincipiile contabile utilizate

Caracteristicile informaEiei contabile

,ecunoaFterea activelor

359

Aeterminarea utilitatii unui activ

pentru societatea, utilitatea activelor este apreciata de dunarea =enerala a ctionarilor sau unde se considera necesar, de $onsiliul de dministratie

ctivele imobili!ate$ele care sunt detinute pentru a fi utili!ate in productia proprie de bunuri sau prestari de servicii, pentru a fi inc,iriate sau pentru folosinta administrativa si au o durata de utilitate mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita preva!uta de reglem. nationale. ctivele curente cele active ac,i!itionate sau produse pentru consum propriu sau #n scopul comerciali!arii si care se asteapta a se reali!a #ntr-un termen (maxim) de )* luni de la data bilantului. 7ot in categoria activelor curente sunt incadrate si creantele aferente ciclului de exploatare, precum si numerarul >i ec,ivalentele de numera (investitii financiare pe termen scurt, usor convertibile #n numerar si al caror risc de sc,imbare a valorii este

360

nesemnificativ). %valuarea activelor

a) evaluarea la intrarea #n #ntreprindere, la: cost de ac,i!itie c pentru activele ac,i!itionate; R cost de productie c pentru activele produse; Rvaloare 'usta c pentru activele intrate prin subventionareHsponsori!are; R valoare de utilitate c pentru activele primite cu titlu gratuit, pentru care nu exista o piata activa;. evaluarea la inventariere : la valoarea de inventar, determinata ca valoare 'usta sau ca valoare de utilitate; evaluarea la bilant pentru activele imobili!ate- la cea mai mica valoare dintre cost si pentru activele curente- valoarea recuperabila , respectiv cea mai mica valoare dintre cost si valoarea reali!abila R

361

neta $ostul de ac,i!itie %ste format din : pret de ac,i!itie din factura furni!or reducerile comerciale (care se scad) c,eltuieli pentru aducerea bunului in stare de utili!are taxe nerecuperabile; doban!ile 2legate direct de ac,i!itia activului, dar numai pentru cele care necesita o perioada lunga de punere in functiune. %ste format din : c,eltuieli directe de productie;

$ostul de productie

362

Caloarea 1usta Caloarea de utilitate Caloarea recuperabila -aloarea reali!abila neta

c,eltuieli indirecte (c,eltuielile de distributie, c,elt.de dministratie generala , pierderile din productie peste limitele legale , nu se includ in cost. Pretul de piata daca exista o piata activa sau costul de inlocuire, daca nu exista o piata activa %ste stabilita de evaluatori autori!ati si aprobata de consiliul de administratie. Maximul dintre pretul de piata si valoarea de utilitate- se utili!ea!a la activele imobili!ate pentru determinarea eventualelor deprecieri. Pretul de piata al activelor dupa scaderea c,eltuielilor generate de van!area sai

Aeprecierea activelorSe efectuea!a la finele anului , atunci cand exista informatii in legatura cu deteriorari de valoare. (# S +@),

363

imobili!ate Aeprecierea activelor curente

?n activ imobili!at se considera depreciat daca valoarea contabila este inferioare semnificativ valorii recuperabile.

Se efectuea!a la finele anului , atunci cand exista informatii in legatura cu deteriorari de valoare. ?n activ curent se considera depreciat daca valoarea contabila este inferioare semnificativ valorii reali!abile nete. 6eevaluarea activelor Se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, care sa tina seama de reglementarile legale in vigoare, imobili!ate de inflatie, de utilitatea bunului, starea cestuia si pretul pietii.((M".K9H*//),par.>.+>a) ctivele contingente .u sunt recunoscute in bilant. Se ofera detalii in notele explicative. 6ecunoaste datoriilor 6ecunoasterea datoriilor in situatiile financiare se reali!ea!a in functie de urmatoarele criterii: posibilitatea unei iesiri de resurse, purtatoare de beneficii economice;

364

evaluarea sa se faca in mod credibil . %valuarea datoriilor %valuarea datoriilor se reali!ea!a: la aparitia acestora ,la valoarea istorica sau actuali!ata a iesirilor viitoare de numerar sau resurse, necesare decontarii datoriei; la inventar, la valoarea de inventar, care este valoarea actuali!ata a iesirilor de resurse viitoare; in bilant, la valoarea contabila corectata cu eventualele provi!ioane sau la valoarea actuali!ate. ctuali!area datoriilor Aatoriile pe termen scurt nu trebuie actuali!ate, deoarece perioadele de decontare sunt scurte, pe termen scurt iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative. ctuali!area datoriilor -or fi aduse la valoarea actuali!ata ori de cate ori diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea pe termen mediu si lung actuali!ata este mai mare de )/ U. ctuali!area creditelor bancare si a ratelor de leasing se face in functie de prevederile contractuale.

365

.u sunt recunoscute in bilant. Se ofera detalii in notele explicative. $onform detaliilor pre!entate in cap .::::::::::::::::: &$:/0/C/ AF),)30) AC0/C):$, /=$</:/>A0) Structura imobili!arilor c+eltuieli de dezvoltare necorporale concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si valori asimilate si alte imobili!ari necorporal fond comercial; alte imobili!ari necorporale; avansuri si imobili!ari necorporale in curs. 6ecunoasterea Conditii de recunoastere in situatiile financiare' imobili!arilor sa fie identificabila , evidentiabila, de fondul de comert care ar putea insoti respectiva ac,i!itie;

Aatorii contingente #nventarierea activelor

366

necorporale %valuarea imobili!arilor necorporale Aeprecierea #mobili!arilor necorporale

sa existe control asupra acestei imobili!ari, sa existe capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare ; evaluare credibila. costul de ac+izitie 2 activele ac+izitionateD costul de productie 2pentru cele produse in regie proprii; valoarea 'usta sau valoarea de utilitate 2pentru cele care intra prin aport,donatie. )ste estimata functie de' cele mai bune previziuni ale conducerii unitatiiD informatiile disponibile pe piata; rationamentul profesional.

367

Politici de amorti!are Structura imobili!arilor corporale 6ecunoasterea imobili!arilor corporale %valuarea

amorti!area pe durata maxima de > ani exceptie "ondul comercial care se amorti!ea!a intr-o perioada maxima de */ ani. terenuri si constructiiD instalatii te,nice si masini; alte instalatii! utila1e! mobilierD avansuri si imobili!ari corporale in curs. Conditii de recunoastere in situatiile financiare' sa repre!inte o resursa controlata de unitate; sa aduca beneficii economice viitoare sa fie evaluata credibil. costul de ac+izitie 2 activele ac+izitionateD

368

imobili!arilor corporale Politici de amorti!are

costul de productie 2pentru cele produse in regie proprii; valoarea 'usta sau valoarea de utilitate 2pentru cele care intra prin aport, donatie. terenurile nu se amorti!ea!a; terenurile cu destinatie economica se amorti!ea!a. instalatii te,nice si masini, alte instalatii, utila'e, mobilier se amorti!ea!a Amortizarea se face functie de durata normala de utilizare! considerata si amortizare fiscala sau durata de utilitate eferenta fiecarei tip de imobilizare. metoda lineara metoda degresiva metoda acelelerata , mai putin pentru constructii.

=etode de amorti!are utili!ate

369

Casarea imobilizarilor corporale

-e face conform planului de scoatere din functiune! atunci cand nici un beneficiu viitor nu va mai fi obtinut din utilizare. &$:/0/C/ AF),)30) -0$C?,/:$,

370

Clasificarea stocurilor

materii primeD materiale consumabile; materiale auxiliare materiale de natura obiectelor de inventarG; marfuri; stocuri la tertiHcustodie, garantie; produse finite; productie in curs de executie; semifabricate, deseuri, alte produse care re!ulta din productie: ambala'e.

371

<unuri neinsotite -e vor inregistra ca intrari in gestiune la locurile de depozitare! precum si in contabilitate! de factura pe baza documentelor insotitoare si a prevederilor contractuale. <unuri sosite -e inregistreaza distinct contabilitate ca si intrare in gestiune! printr.un cont intermediar de stocuri si nereceptionate G in curs de receptionare5 !pana la receptionarea acestora. <unuri -e inregistreaza ca iesiri din gestiune! atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe livrate si nefacturate baza documentelor care atesta iesirea din gestiune. Cenitul este recunoscut la data livrarii. =etode de =etoda inventarului permanent evidenta a stocurilor Metoda inventarului intermitent

372

=etode de organizare a gestiunilor de stocuri

)valuare stocuri

=etoda cantitativ valorica pentru urmatoarele categorii de stocuri' materii prime materiale consumabile produse finite, obiecte de inventar Metoda global- valorica pentru urmatoarele categorii de stocuri: pentru marfuri; :a intrare' costul de ac,i!itie- pentru cele cumparate costul de productie-pentru cele obtinute din productie proprie pretul de van!are 2cu amanuntul pentru marfuri

373

F/F$D $MP 4#"(; $oeficienti de reparti!are ( marfuri) Deprecierea stocurilor trebuie recunoscute in contabilitate! daca valorile sunt semnificative! cu a1utorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor! atunci cand valoarea contabila este mai mare ca valoarea realizabila neta. Contabilizare CrestereaH ma1orarea provizioanelor de depreciere se realizeaza printr.o c+eltuiala din e ploatare. deprecierea stocurilor =icsorarea H anularea provizioanelor de depreciere se realizeaza prin intermediul conturilor corespunzatoare de venituri din e ploatare.

=etode de evaluare a stocurilor la iesire

374

)valuare -tocurilor la data bilantului

-e face la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta.

&$:/0/C/ AF),)30) C,)A30):$,

375

Clasificarea creantelor

Creante comerciale' creante clienti; clienti incerti; clienti facturi de intocmit; furni!ori debitori; Creante necomerciale' creante in legatura cu personalul; alte creante in legatura cu personalul; creante cu privire la impo!itul pe profit; alte creante fiscale; 7- de recuperat; 7- neexigibil;

376

Creantele pe termen scurt se evalueaza la valoarea nominala! nefiind necesare actualizari. $reantele pe termen mediu si lung se evaluea!a la valoarea actuali!ata, in functie de o rata medie a doban!ii interbancare, un curs de sc,imb valutar sau in functie de graficul de esalonare a incasarilor Deprecierea creantelor /mposibilitatea incasarii creantelor genereaza c+eltuieli. #n ca!ul in care apare doar riscul de neincasare ,acet fapt va genera provi!ioane .

)valuarea creantelor

377

,aportul dintre riscul

Creanata *."* 1 2 361 27 Caloare ,isc asociat Caloare provizion aferent *

neincasarii si provizioane.

C)C@/=)A 3)/3CA-A,// in zile "1.(* (1.12* 121.2#* 59 3*9 5*9

&este 2#* 1**9

Creante in litigiu!

378

Compensarea creantelor cu datoriile Diferente de curs valutar ,educeri de pret

Comerciale "inanciare

Politici si proceduri contabile utili!ate in intrepindere cu obiect de activitate productia: -politicile in privinta stocurilor greu vandabile asigurarilor si desfacerii produselor -anali!a retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul 'ust; -permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial;

379

-modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite fa!e de executie; -de examinat modurile de valorificare a deseurilor si rebuturilo si ponderea lor in totalul productiei -de anali!at actualitatea preturilor de van!are si a profiturilor din activitatea de exploatare -anali!a furni!orilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor.; -anali!a politicilor salariale, politicilor de pret, de marZeting si a c,eltuielilor de administratie -anali!a variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a activelor -examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor; ponderea acestora in totalul productiei 3(4. )laborare politici si proceduri contabile. -tudiu de caz'societatea de prestari servicii. Pe langa procedurile generale pre!entate in ca!ul societatii de productie si comert mai intalnim: --erificarea principiilor contabile si modul in care acestea au fost respectate -verificarea modului in care s-a reali!at evaluarea datoriilor si a creantelor;

380

- anali!a contractelor de prestari servicii, reducerile comerciale si financiare aferente clientilor; -anali!a clientilor si furni!orilor importanti -anali!a proprietatii capitalurilor si a capitalului imprumutat, ponderea fiecaruia in total capitaluri 3(5. $rganizarea contabilitatii de gestiune. -tudiu de caz'societate de comert. $ontabilitatea de gestiune repre!inta modalitatea de abordare contabila a activitatii unei firme prin care se structurea!a in subdivi!iuni atat patrimoniul cat si re!ultatele financiare obtinute in cadrul unei perioade. (rgani!area contabilitatii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, in sensul ca trebuie adaptata la specificul activitatii fiecarei persoane 'uridice de natura societatilor comerciale. (bligatia de organi!are a contabilitatii de gestiune revine administratorului firmei care are posibilitatea sa opte!e pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege: -utili!area conturilor specifice contabilitatii de gestiune;

381

-de!voltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiara; -organi!area unei evidente te,nico-operative proprii. #ndiferent de varianta selectata, contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure flexibilitatea sistemului de stocare si de accesare a informatiilor astfel incat sa permita o gama larga de optiuni pentru ca toate informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile de informare existente cat si pe cele in continua sc,imbare. $onturile de gestiune utili!ate sau evidenta te,nico-operativa organi!ata trebuie sa fie adaptate scopurilor urmarite de managerul societatii: -evidentierea fluxurilor costurilor; -determinarea costurilor aferente stocurilor; -determinarea veniturilor si a re!ultatelor in functie de activitatea care le generea!a; -efectuarea de previ!iuni.

382

#n ca!ul societatilor de comert ma'oritatea intrarilor si iesirilor nu pot fi stocate Aupa profilul de ba!a al unitatilor patrimoniale speciali!ate in comert ele se pot regrupa in: )) ?nitati patrimoniale speciali!ate in comertul en gros sau cu ridicata; *) ?nitati patrimoniale speciali!ate in comertul en detail sau cu amanuntul; +) ?nitati patrimoniale mixte, en gros si en detail; Aeoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organi!area activitatilor pe centre de cost si sa separam c,eltuielile legate efectiv de desfacere de c,eltuielile activitatilor auxiliare si ale celei de ba!a. 7otusi trebuie sa se tina cont de tipurile de c,eltuieli ca si c,eltuieli anticipae, celtuieli curente si c,eltuieli previ!ionate.(rice c,eltuiala legata de fa!ele activitatii de comert trebuie sa aiba documante 'ustificative.

383

3(". $rganizarea contabilitatii de gestiune. -tudiu de caz'societate de productie. Structura organi!atorica a activitatii, respectiv gruparea activitatilor pe sectoare, sectii, ateliere etc. influentea!a organi!area contabilitatii c,eltuielilor de exploatare si calculatia costurilor indeosebi sub aspectul locali!arii lor. $,eltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de c,eltuieli (sectii, unitati prestatoare de servicii, sector de administratie generala) si vor fi astfel evidentiate in conturile sintetice si analitice de gestiune. #n functie de acest factor in literatura de specialitate se vorbeste despre centre de c,eltuieli si respectiv centre de responsabilitate. 4ocurile de c,eltuieli sunt acele locuri de munca unde se consuma diverse resurse. ceste locuri de munca pot fi in acelasi timp locuri de c,eltuieli cu caracter te,nologic sau locuri de c,eltuieli de desfacere si administratie. #n acest sens se vorbeste despre locuri operationale de c,eltuieli si locuri structurale de c,eltuieli. 4ocurile operationale de c,eltuieli coincid cu locurile de munca unde se executa operatiuni privind aprovi!ionarea, executia si van!area produselor.

384

4ocurile structurale de c,eltuieli sunt acelea in cadrul carora se indeplinesc operatiuni privind organi!area, conducerea si administrarea activitatii de exploatare si a altor activitati ale intreprinderii. Aelimitarea, programarea si urmarirea c,eltuielilor la nivelul fiecarui loc de c,eltuieli este greu de reali!at si costisitoare in acelasi timp, din aceasta cau!a locurile de c,eltuieli se reunesc in asa numitele !one sau sectoare de c,eltuieli. cestea sunt cunoscute si sub denumirea de centre de c,eltuieli. Sectoarele de c,eltuieli se vor identifica cu unitatile operative corespun!atoare specificului activitatii intreprinderilor din fiecare ramura. #n contabilitatea de gestiune aceste centre de c,eltuieli indeplinesc urmatoarele functii: - repre!inta criterii de delimitare in spatiu a c,eltuielilor de exploatare si a celor indirecte de productie, aceasta avand in vedere faptul ca unele din c,eltuieli (cele legate direct de executia operatiilor te,nologice) au loc in cadrul acestor

385

!one (sectoare), iar altele sunt generate de !onele respective, fiind necesare pentru crearea si mentinerea potentialului intreprinderii la un anumit nivel; - constituie ba!a centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea si controlul costurilor $ontabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utili!area acestora nu are caracter obligatoriu: =rupa de conturi K/ 3Aecontari interne1 cuprinde conturi pentru gestiunea c,eltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat). $ontul K/)1Aecontari interne privind c,eltuielile1este un cont bifunctional cu rol in controlul c,eltuilelilor. 6ula'ele contului repre!inta: $redit: suma totala a c,eltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de ce,ltuieli;

386

Aebit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente repre!inta abateri de c,eltuieli cu care e debitea!a la inc,idere. $ontul K/*1Aecontari interne privind productia obtinuta1este un cont bifunctional cu rol in contul costurilor.6ula'ele contului repre!inta: $redit: costul normat al productiei finite obtinute; Aebit: suma totala a c,eltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de c,eltuieli. =rupa de conturi K*1$onturi de calculatie1cuprinde conturi pentru gruparea c,eltuielilor in raport cu destinatia lor si nu pre!inta sold la sfarsitul lunii. 6ula'ele contului repre!inta: #n Aebit: colectarea c,eltuielilor efective conform documentelor

387

.ota: operatiunea se efectea!a simultan cu contabili!area c,eltuielilor de exploatare in conturile din clasa @ #n $redit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie. =rupa K+1$ostul productiei1cuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.6ula'ele contului repre!inta: #n Aebit: productia obtinuta #n $redit: costurile resurselor consumate $onceptele de ba!a privitoare la contabilitatea de gestiune au fost de!voltate in principal in firmele de productie. #n termeni mai simpli, prin firme de productie se inteleg acele intreprinderi care transforma materiile prime si materialele pe care le ac,i!itionea!a in produse finite, folosind forta de munca si utila'ele.

388

3(#. $rganizarea contabilitatii pe bugete. -tudiu de caz' -ocietate de productie. (rgani!area contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de armoni!are si eficienti!are a relatiei dintre venituri si c,eltuieli si o alocare a resurselor financiare, in scopul reali!arii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare. Cugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp () an),repre!entand o previ!iune a c,eltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lic,iditatea, diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. %le sunt absolute necesare in vederea cunoasterii re!ultatelor si furni!arii de informatii in vederea fundamentarii deci!iilor. #n functie de importanta lor se disting: ))bugetele de ba!a: bugetul productiei si bugetul van!arilor *)bugete re!ultante:bugetul aprovi!ionarii, bugetul investitiilor, bugetul tre!oreriei si bugetul administratiei.

389

Cugetele sunt legate intre ele. stfel bugetul van!arilor conditionea!a celelalte bugete , intrucat de nivelul van!arilor vor depinde cantitatile de produse xare se vor reali!e, investitiile care vor urma sa se reali!e!e Sc,ematic, ierar,ia bugetelor se pre!inta dupa cum urmea!a: (6= .#Q 6% C?=%7 6## $7#-#7 7#4(6

390

VANZARI
PRODUCTIE S baza, aux

INVESTITII

APROVIZIONARE

C!E"TUIE"I PRODUCTIE CO#ERCIA"IZARE

TREZORERIE

391

Cugetul productiei alaturi de bugetul van!arilor constituie bugetele principale, acre determina dimensionarea celorlalte bugete re!ultante. @ C?=%7 6% $(S7?6#4(6 #. $(.A#7##4% P4#$ 6## M%7(A%4(6 A% $(.7 C#4#7 7% $4 S#$%: ntecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este preva!ut in programul de activitate a firmei pe anul urmator. ) %laborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie Pentru activitatea de productie, structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere bugetele costurilor sectoarelor auxiliare, bugetele costurilor sectiilor de ba!a si bugetul costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al c,eltuielilor de exploatare. #.)%laborarea bugetului productiei presupune:

392

a)

prelucrarea informatiilor din bugetul van!arilor cu privire la cantitatile de produse ce urmea!a a se fabrica (programul de productie); b) esalonarea in timp, pe trimester, luni a cantitatilor de produse preva!ute sip e centre de productie, c) evaluarea volumului fi!ic al productiei. Principalele etape in elaborarea bugetului de c,eltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatorilor pasi: )) elaborarea bugetului c,eltuielilor cu materiile prime si materialele directe - se determina pe ba!a normelor de consum (standardelor)la materii prime si materiale care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se extrag din listele de preturi. 7otalul c,eltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu cantitatea de produse.

393

-oi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse, iar pentru fiecare produs se utili!ea!a mai multe piese.Ain totalitatea produselor care urmea!a a se reali!a in anul de program, se considera doar doua produse si C, iar din totalul materiilor prime si materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua piese simboli!ate P) si P*.Cugetul productiei este preva!ut in tabelul de mai 'osX(tabelul nr ).)$antitatile care urmea!a sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se intocmeste bugetul c,eltuielilor sunt )// /// de bucati , respectiv K/ /// de bucati C. .ecesarul de piese P) si P* sunt preva!ute in 3Cugetul productiei1.Cugetul c,eltuielilor cu materiile prime este preva!ut in tabelul * *)bugetul c,eltuielilor cu manopera directa:- prin ponderarea timpului normat pe unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin c,eltuielile cu salariile directe pe unitatea de produs. $,eltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmea!a sa se reali!e!e pe fiecare produs.#n tabelul + se pre!inta 3$,eltuielile cu salariile directe pe unitatea de operatii1, in tabelul 9 se pre!inta 3c,eltuielile cu

394

salariile directe normate pe unitatea de piesa sau produs 1, in tabelul > se pre!inta 3c,eltuielile cu salariile directe pe total productie1,in tabelul @ se pre!inta 3c,eltuieli cu $ S-ul si fondul de soma'1. +)bugetul c,eltuielilor privind activitatea auxiliara Cugetul c,eltuielilor privind activitatea auxiliara este pre!entat in tabelul nr N Sectiile auxiliare sunt : telierul de intretinere si reparatii ( #6) si centrala termica ($7). Cugetul c,eltuielilor activitatilor auxiliare se elaborea!a pe elemente de c,eltuieli grupate pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare, respectiv pe purtatori de c,eltuieli. 9)Cugetul c,eltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de ba!a #n tabelul J se pre!inta 3Cugetul c,eltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de ba!a1. Se intocmesc bugete analitice de c,eltuieli indirecte pe fiecare atelier, sectie, iar in cadrul acestora pe grupe de c,eltuieli.

395

##)%laborarea bugetului $,eltuielilor generale de administratie consta in programarea c,eltuielilor analitic pe grupe de c,eltuieli, iar in cadrul acestora pe feluri de c,eltuieli. ###)%laborarea bugetului c,eltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de c,eltuieli. #-)%laborarea bugetului general al c,eltuielilor de exploatare cuprinde c,eltuielile din celelalte bugete de c,eltuieli directe si indirecte, cu defalcarea corespun!atoare pe feluri de c,eltuieli. C) %laborarea bugetului costului unitar-se face pentru fiecare produs, lucrare, serviciu. 4a intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare, acestea se pot intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare. #n tabelele )>,)@ este completat formularul de buget al costului unitar. 7abelul ) C?=%7?4 P6(A?$7#%# Produsul Productia(buc) Piesa P) (bucati) Piesa P* (bucati)

396

(comanda) / ()*/) C()*)) 7otal ) )// /// K/ /// -

.ecesar pe un .ecesar total .ecesar pe un .ecesar total produs produs * + 9 > 9 9// /// + +// /// > 9>/ /// 9 +@/ /// J>/ /// @@/ ///

7abelul * C?=%7?4 $D%47?#%4#4(6 $? M 7%6##4% P6#M% Produsul $onsum piese (P)) $onsum piese (P*/)

7(7 4

397

(comanda) / ()*/) C()*)) 7otal

$antitatea (bucati) ) 9// /// 9>/ /// J>/ ///

unitar * /.+ /.+ /.+

pretul total + )*/ /// )+> /// *>> ///

$antitatea (bucati) 9 +// /// +@/ /// @@/ ///

pretul unitar > /.+* /.+* /.+* total @ K@ /// ))> *// *))*//

(+S@) N *)@ /// *>/ *// 9@@ *//

7abelul + $D%47?#%4# $? S 4 6##4% A#6%$7% P% ?.#7 7% A% (P%6 7## .r. Sectia Piesa sau (peratia .orma de timp in ora7arif salarii in lei pe$,eltuieli cu salariile

398

crt

produsul

pe unitate

ora

operatii

Pe ora total sectie

/ )

>

S) P) /) /.*/ * /.9/ 7abel 9 $D%47?#%4# $? S 4 6##4% A#6%$7% .(6M 7%, P% ?.#7 7% A% P#%S S ? P6(A?S Sectia Piesa sau .orma de 7arif de $,eltuieli cu .umar $,eltuieli cu produs timp in ora salarii in salariile piese P) pe salariile pe

399

pe unitate ) S) S* S* * P) C + /.N /.> /.@>

lei pe ora 9 > 9 *

directe in lei pe unitate(+X9) > )N.> * ).+

unitate (bucati) @ 9 >

unitatea de produs N(col> rd)xcol@rd* si +) N/ JN.>

400

7abelul > $D%47?#%4# $? S 4 6##4% A#6%$7% P% 7(7 4 P6(A?$7#% Sectia Prod um $antitate $,elt salar pe 7otal $ S "ond unitatea de prod c,elt cu (Xcol>) soma' sal

7otal(> S@SN)

401

3(%.

,eguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu ,eglementarile contabile in vigoare. -tudiu de caz. 6eguli de evaluare alternative sunt reevaluarile. #mobili!arile sunt supuse reevaluarii potrivit reglementarilor legale, ele sunt pre!entate in bilant la valoarea reevaluarii si nu la costul istoric. 6eevaluarea acestora se face, cu exceptiile preva!ute de reglementarile legale, la valoarea 'usta. -aloarea 'usta se determina pe ba!a unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autori!ati. -aloarea re!ultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de ac,i!itie sau a oricarei valori atribuite inainte acelui bun, reguli privind amorti!area se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii;

402

3((.

$rganizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventive.

cesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimoniale si un instrument de ba!a al gestiunii previ!ionale a patrimoniului. $ontrolul este un proces de masurare a performantei, de initiere si intreprindere a unor actiuni care sa asigure re!ultatele dorite. Privit prin prisme diferite controlul este considerat: 2 functie a managementului 2 prin el fiecare manager vrea sa se asigure ca activitatea decurge conform programului prestabilit, ca resursele sunt utili!ate conform destinatiei stabilite si ca in final performanta reala va atinge sau va depasi obiectivele fixate initial . 2 atribut al conducerii 2 mi'loc de perfectionare a activitatii entitatilor publice si private, exercitat sub forme diferite de

403

structuri organi!ate piramidal, cu responsabilitati si obiective clar preci!ate de lege; 2 metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor. $ontrolul se armoni!ea!a si se intrepatrunde cu restul procesului de management. #ntre functiile de planificare ale managementului si control exista o legatura indisolubila, acestea influentandu-se una pe alta, fapt ce face sa fie denumite 0fratii siame!i ai managementului3. "orma a controlului intern, controlul financiar preventiv 0se exercita asupra tuturor operatiunilor care afectea!a fondurile siHsau patrimoniul privat sau public3 $ontrolul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operatiuni care nu respecta conditiile de legalitate si regularitate siHsau incadrarea in limitele creditelor bugetare sau creditelor de anga'ament, dupa ca!, si prin a caror efectuare s-ar pre'udicia patrimoniul public siHsau fondurile publice . Ain simpla observare a scopului activitatii de control financiar preventiv se desprind cateva caracteristici ale acestuia:

404

2 este un control cu un pronuntat caracter patrimonial, fiind indreptat spre verificarea operatiunilor generatoare de drepturi si obligatii patrimoniale; 2 este un control anticipat 2 se desfasoara asupra proiectelor de operatiuni, inainte de a fi aprobate si efectuate; 2 este un control de permanenta 2 se exercita in fiecare !i, in functie de operatiuni; 2 este un control documentar 2 intrucat proiectele de operatiuni, supuse acestei forme de control, se verifica pe ba!a documentelor primare in care au fost consemnate. Aaca se are in vedere structura care executa controlul financiar preventiv, acesta poate fi considerat: 2 o forma a controlului intern 2 organi!at si exercitat in cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabila a entitatilor de care apartin acestea; 2 o forma a controlului extern 2 exercitat de Ministerul "inantelor Publice prin controlori delegati, numiti de ministrul finantelor publice.

405

$ontinutul controlului financiar preventiv deriva in cea mai mare parte, din dubla autori!are bugetara conform careia orice c,eltuiala, pentru a fi efectuata, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa existe ba!a legala (autori!are legala); b. sa existe credit aprobat prin buget (autori!are bugetara); c. sa respecte destinatia creditului ce urmea!a a fi imputat, potrivit clasificatiei bugetare si alocarii pe programe a resurselor (speciali!area creditelor). $ontrolul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorita daca nu ar urmari aplicarea principiului bunei gestiuni financiare, al respectarii normelor procedurale de initiere a unei operatiuni. Pentru aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabilitati foarte clare, ei raspun!and de : 2 anga'area, lic,idarea si ordonantarea c,eltuielilor in limita creditelor bugetare reparti!ate si aprobate;

406

2 reali!area veniturilor; 2 anga'area si utili!area creditelor bugetare pe ba!a bunei gestiuni financiare; 2 integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc etc. 7otodata, entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de a organi!a controlul financiar preventiv propriu si evidenta anga'amentelor in cadrul compartimentului contabil. 6egulamentul financiar al $omisiei %uropene stipulea!a la art. 9N ca: 0"iecare operatiune face obiectul cel putin al unei verificari ex-arte3, prin aceasta urmarindu-se sa se constate 0regularitatea si conformitatea c,eltuielii in raport cu dispo!itiile aplicabile, in special cele ale bugetului si ale reglementarilor pertinente3 Ca!a legala repre!inta i!vorul drepturilor si obligatiilor patrimoniale ale entitatii si, totodata, ba!a autori!arii legale. $um ba!a legala a operatiunilor patrimoniale este constituita din acte 'uridice (legi, ordonante, acorduri sau ,otarari ale

407

=uvernului), controlul de legalitate se va concen-tra pe verificarea existentei si respectarii prevederilor actelor 'uridice in cau!a. 6egulamentul financiar al $onsiliului %uropean nr. )@/>H*//* preci!ea!a la art. NJ obligativitatea ordonatorului competent de a se asigura de 0exactitatea imputatiei bugetare, disponibilitatea creditelor si de conformitatea c,eltuielii in raport cu dispo!itiile tratatelor, bugetului, pre!entului regulament si cu modalitatile de executie, precum si cu celelalte reglementari ca si de respectarea principiilor bunei gestiuni financiare3 . 4a ba!a controlului financiar preventiv exercitat in tara noastra, se afla anga'amentul 'uridic 2 re!ultat al operatiunilor initiate de compartimentele de specialitate, fapt ce implica asumarea si din partea conducatorilor lor, a unor responsabilitati privind implicatiile operatiunilor initiate. stfel ei 0raspund pentru realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor ale caror acte siHsau documente 'ustificative le-au certificat sau avi!at3.#n vederea exercitarii unui control preventiv cat mai complet, legiuitorul a stabilit ca anumite

408

operatiuni sa se avi!e!e si de catre compartimentul de specialitate 'uridica. nga'amentele 'uridice ale entitatilor publice sunt supuse deci unei duble avi!ari, atat din partea compartimentului 'uridic, cat si a compartimentului financiar-contabil. Aubla responsabilitate privind efectuarea anga'amentelor 'uridice nu exonerea!a de raspundere sefii compartimentelor de specialitate. Ain tot ce s-a aratat pana acum se poate deduce ca o data cu cresterea cerintelor de utili!are economica, eficienta si eficace a fondurilor publice a crescut si atentia acordata actiunilor de prevenire a abaterilor si neregulilor in alocarea si utili!area lor. #n cadrul acestora au fost incluse si actiunile de control desfasurate de Ministerul "inantelor Publice, respectiv controlul financiar preventiv delegat. $ontrolul financiar preventiv delegat exercitat de controlori delegati numiti de ministrul finantelor publice se refera la operatiuni care pot afecta executia in conditii de ec,ilibru a bugetelor prin anga'ari patrimoniale ce afectea!a un volum mare de fonduri si pentru care exista riscuri semnificative de executie. Ae fapt acest control este o supraverificare a

409

operatiunilor, pentru care s-a dat de'a vi!a de control financiar preventiv, exercitat cu scopul de a se elimina orice risc asociat anga'arii unitatii in respectivele operatiuni. #ndeplinirea obiectivelor activitatii de control depinde de calitatea factorului uman ce executa controlul. %laborarea unor $oduri prin care se stabilesc anumite reguli de conduita, drepturi si obligatii pentru toti cei ce desfasoara activitati in domeniul public, demonstrea!a daca mai era ca!ul, accentul pus asta!i pe cresterea calitatii factorului uman. 4**. $rganizarea contabilitatii pe centre de profit. -tudiu de caz. #.76(A?$%6% #deea folosirii centrelor de profit a plecat de la facilitarea, prin aceasta metoda, a diagnosticarii problemelor ce apar in functionarea firmei astfel incat sa nu existe produse neperformante legate de performerii fiecarei companii negeneratoare de profit care sa traiasca pe profitul generat de celelalte produse stiind exact care centru de profit este negativ si ce problema trebuie eliminata .u trebuie actionat prin excludere, un sistem complex duce direct la linia de

410

productie si trebuie va!ut de unde se generea!a costurile prea mari. #deea centrelor este sa ai structura care permite locali!area veniturilor si c,eltuielilor. #n functie de aceasta anali!a se iau deci!ii manageriale pentru activitatea viitoare, deci!ii referitoare la investitii, la promovare, la asignarea resurselor umane $entrele de profit pot fi considerate acele divi!iuni ale entitatii in care se reali!ea!a activitatea propriu-!isa locurile de munca operationale. $entrul de profit este veriga organi!atorica unde se poate calcula profitul ca diferenta intre venituri si c,eltuieli (exemplu concret fiind cel al sectiilor de ba!a). Mai poate fi definit ca o subdivi!iune operationala care-si desfasoara activitatea prin atragerea de resurse, generatoare de venituri. #n functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea de gestiune asigura, in principal: 1 inregistrarea operatiilor privind colectarea si reparti!area c,eltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, centre de profit, dupa ca!; 2 calculul costului de ac,i!itie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate,

411

d d d d

serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobili!arilor in curs etc., din unitatile de productie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare si alte domenii de activitate; 3 furni!area de informatii, astfel: informatii legate de costul produselor, lucrarilor, serviciilor, pentru persoanele 'uridice cu activitati de productie, executari de lucrari si prestari de servicii; informatii legate de costul bunurilor vandute pentru persoanele 'uridice care desfasoara activitati de comert; informatii necesare anali!elor financiare in vederea fundamentarii deci!iilor manageriale privind conducerea activitatii interne; alte informatii impuse de reali!area unui management performant. $entrul de investitie este veriga organi!atorica in care se poate evidentia raportulHdiferenta intre veniturile obtinute din van!area produselor si investitiile facute pentru toate resursele necesare fabricarii.

412

vanta'ele centrelor de responsabilitate sunt urmatoarele: d) facilitea!a controlul unor indicatori financiari de catre specialisti in bugete care nu este obligatoriu sa cunoasca aspectele te,nologice; e) permite identificarea contributiei fiecarui centru de responsabilitate la reali!area profitului entitatii. $entrul de responsabilitate are urmatoarele trasaturi: ) are un obiect de activitate bine definit prin statutul sau prin contractul de constituire, avand competente de pastrare, de!voltare, inlocuire si diminuare a activelor; * are in gestiune proprie un patrimoniu; + are o structura organi!atorica, functionala si de productie proprie, avand competente de definire; 9 proiectea!a si modifica propriul regulament de organi!are si functionare;

413

> @ N J K )/ )) )* )+ )9 )>

are sarcina proprie de productie; intocmeste bugetul propriu de c,eltuieli; evaluea!a si gestionea!a resursele bugetare proprii; pune in evidenta propriile re!ultate financiare; intocmeste balante contabile lunare sau dupa ca! bilant contabil; pune in evidenta economiile siHsau profitul propriu; poarta raspunderea pentru re!ultatele obtinute; nu raspunde pentru activitatile neprofitabile ale altor centre din cadrul entitatii; colaborea!a cu alte centre in reali!area unor lucrari, inc,eind conventii de colaborare; dispune de utili!area performanta a resurselor de care dispune; poate atrage parteneri dar nu are competente in inc,eiere de contracte economice;

414

)@

are un manager care raspunde de performantele centrului de responsabilitate. (biectul de activitate al unui centru de responsabilitate se stabileste prin statutul sau contractul de constituire, dupa efectuarea anali!elor, studiilor si luarea deci!iilor de configurare a structurii organi!atorice. #n urma anali!elor de diagnostic efectuate centrele de responsabilitate pot fi constituite: ). pe o activitate de productie (fabricarea unui produs, a unei game de produse sau a unor repere); *. pe procese te,nologice; +. pe un domeniu de activitate (proiectare, servicii informatice etc.); 9. pe activitati auxiliare (reparatii, utilitati, anali!e etc.). $entrele de responsabilitate se constituie in sectiile de ba!a, auxiliare, de service si in cadrul compartimentelor functionale. #n functie de domeniul de activitate stabilit prin statut sau contractul de constituire se poate defini obiectul de

415

activitate al fiecarui centru care poate fi cel initial detinut sau poate fi de!voltat integrand si alte activitati sau poate fi inlocuit, orientandu-se spre piata si spre viitor. ceste operatiuni se efectuea!a in contextul reali!arii si integrarii lor in misiunea si obiectivele strategice ale entitatii. #n cadrul fiecarui centru de responsabilitate se intocmeste bugetul de c,eltuieli propriu, se urmaresc operativ abaterile de la bugetul planificat si se iau masuri de corectie. $entrul de responsabilitate este o structura complexa care isi poate fixa obiective multiple, in functie de strategia organi!atiei din care face parte. $entrul de responsabilitate poate avea urmatoarele obiective: reali!area propriilor programe de activitate (satisfacerea nevoilor clientilor, respectarea termenelor de livrare, promovarea creativitatii etc.); optimi!area utili!arii resurselor pentru cresterea performantelor globale ale entitatii si ale centrului de

416

responsabilitate; stabilirea sistemelor de evaluare si control al performantelor (financiare, operationale, de personal, de conducere, de marZeting etc.); stabilirea unor proceduri viabile de elaborare a bugetelor de c,eltuieli aferente centrului de responsabilitate cu posibilitati de integrare si evidentiere in bugetul general al entitatii, defalcarea si alocarea c,eltuielilor pe costuri fixe si variabile; simplificarea sistemului de evidenta a procedurilor de comunicare, raportare si conlucrare, amplificarea vite!ei de operare prin instalarea procedurilor informatice; introducerea si perfectionarea procedurilor pentru evidenta financiar-contabila; cresterea capacitatii de adaptare a productiei la cerintele clientilor in conditii de calitate;

417

sc,imbarea mentalitatii salariatilor, pe directia constienti!arii necesitatii de a fi activi, participativi, eficienti. (rgani!area activitatii pe centre de responsabilitate se reali!ea!a in urmatoarele etape: Masuri pregatitoare, care cuprind: organi!area ec,ipei de lucru; evaluarea c,eltuielilor; pregatirea metodologica; stabilirea planului de lucru; training; nali!a conditiilor de mediu prin nali!a diagnostic, care cuprinde: - culegerea, selectarea si sistemati!area datelor;

418

- evidentierea pe domenii de activitate a punctelor forte si slabe si a cau!elor care le generea!a; - identificarea oportunitatilor si pericolelor si stabilirea capacitatii de raspuns a organi!atiei la cerintele mediului ambiant extern; - elaborarea recomandarilor; nali!a si evaluarea campului de forte interne si externe favori!ante si potrivnice sc,imbarii, care cuprinde: anali!a campului de forte; aplicarea anali!ei campului de forte in vederea implementarii centrelor de responsabilitate; d7 Proiectarea managementului pe ba!a centrului de responsabilitate, care cuprinde: reproiectarea structurii organi!atorice; proiectarea structurii centrelor de responsabilitate;

419

proiectarea sistemului informational; bugetarea; e) Aeci!ii si actiuni ce vi!ea!a asigurarea conditiilor pentru implementarea centrului de responsabilitate, care cuprinde: proceduri de planificare si alocare a resurselor; proceduri de planificare a costurilor; procedura de programare operativ calendaristica, lansare, executie si urmarire a fabricatiei; procedura de normare, urmarire, evidenta si anali!a consumurilor specifice de materii prime si materiale; procedura de evidenta a c,eltuielilor de productie si calculare a costului efectiv; @) #mplementarea centrelor de responsabilitate, care cuprinde:

420

implementarea propriu-!isa; controlul implementarii; anali!a re!ultatelor; conditii de aplicare.

$ap.)..otiuni generale de pre!entare a S$ ........... $ap. *. nali!a cost-volum-profit, instrument de management si calcul al S$ ................. *.). nali!a cost-volum-profit, instrument de management

421

"iind un puternic instrument de anali!a ce se ba!ea!a pe metoda Airect $osting, anali!a $ost -olum Profit sa dovedit a fii unul dintre cele mai eficiente instrumente de care managerii dispun pentru a lua deci!ii atat pentru previ!ionare cat si pentru controlul managerial. nali!a $ost -olum Profit examinea!a modul in care evoluea!a veniturile totale, costurile totale si re!ultatul din exploatare sub influenta modificarilor volumului productiei, al pretului de van!are, a costurilor fixe sau a celor variabile ale unui produs. nali!a $ost -olum Profit repre!inta de fapt anali!a modelelor de evolutie a costului ce pune in evidenta relatiile dintre cost, volumul van!arilor si profit. Managerii utili!ea!a anali!a $-P pentru a raspunde la intrebari de tipul: $um vor fii influentate costurile totale si veniturile totale daca modificam nivelul productiei8 (acel volum din 0cost volum profit1), $um va fii influentat nivelul productiei daca ma'oram sau reducem pretul de van!are8 $um vor evolua costurile, preturile de van!are si

422

nivelul productiei daca ne extindem pe piete externe8 7oate aceste intrebari au un subiect comun 0ce se intampla daca...81 %xaminand re!ultatele acestor posibilitati si alternative de tip 0ce se intampla daca1 anali!a $-P ilustrea!a profiturile potentiale, g,idea!a astfel planificarea la nivelul managerilor. Sc,ematic, re!ultatul din contabilitatea financiara, apeland la metoda $-P, in ca!ul existentei a doua produse, poate fii repre!entat astfel:

423

Rezultatul din $%ntabilitatea &inan$iara $,eltuieli $ifr^ de 6e!ultat afaceri Rezultat


$,eltuieli variabile pentru produsul

Rezultat

$ifra de pentru $ifra de afaceri pentru produsul $ifra de afaceri pentru produsul C

$,eltuieli variabile pentru produsul $,eltuieli variabile pentru produsul C $,eltuieli fixe

afaceri produsul
Mar'a asupra costului variabil pt.variabile produsul $,eltuieli pentru produsul C

$ifra de pentru produsul

afaceri C
Mar'a asupra costului variabil pt. produsul C

costului costului

$,eltuieli $,eltuieli "ixe "ixe

Rezultatul din $%ntabilitatea de ge'tiune


Mar'a Mar'a asupra asupra variabil variabil pt. pt. produsul produsul

6e!ultat 6e!ultat
costului costului C C

Mar'a Mar'a asupra asupra -ariabil -ariabil pt. pt. produsul produsul

424

ceasta metoda de anali!a cuprinde te,nici si procedee ce se ba!ea!a pe intelegerea caracteristicilor diferitelor modele de evolutie a costurilor. Prin te,nici se abordea!a relatia dintre venituri, structura van!arilor, costuri, volumul productiei , pe ba!a careia se calculea!a anali!a pragului de rentabilitate si se pot reali!a estimari ale profitului. ceste relatii generea!a un model de activitate care se poate utili!a pentru evaluarea performantelor si anali!a alternativelor de deci!ie. nali!a $ost -olum Profit se ba!ea!a pe urmatoarele supo!itii ce sunt in mod clar extreme, in sensul ca ele vor corespunde foarte rar realitatii: $ostul total se poate divide intro componenta fixa si una variabila corelata cu volumul productiei. $omportamentul veniturilor si al costurilor totale este linear raportate la nivelul productiei. Pretul unitar de van!are, costul variabil mediu si costurile fixe sunt cunoscute.

425

nali!a fie face referire la un singur produs, fie presupune ca un anumit mix de produse va ramane constant pe masura ce numarul total al unitatilor vandute se modifica. 7oate veniturile si costurile pot fii adunate si comparate fara a lua in considerare valoarea in timp a banilor. *.*. nali!a de sen!itivitate nali!a de sen!itivitate repre!inta o te,nica ce examinea!a modul in care varia!a re!ultatul atunci cand se inregistrea!a fluctuatii ale datelor previ!ionate. %valuarea sensibilitatii profitului din exploatare in raport cu diferite situatii posibile le permite managerilor sa inteleaga mai bine ce s-ar putea intampla inainte de a face o c,eltuiala. nali!ele de sen!itivitate pot fi efectuate intr-un mod sistemati!at si eficient cu a'utorul tabelelor electronice de calcul, managerii avand posibilitatea de a examina efectele si interactiunile unor sc,imbari in pretul de van!are, costul

426

variabil unitar si profitul din exploatare. ?n exemplu elocvent de anali!a de sen!itivitate l-am efectuat la societate cu scopul de a examina ce venituri ar trebui sa genere!e entitatea pentru a obtine un anumit profit in conditiile in care sunt date niveluri ale costurilor fixe si ale costului variabil unitar la produsul 0F1. m luat in calcul c,eltuielile fixe ale perioadei cercetate(respectiv o luna) si c,eltuiala variabila unitara a produsului amintit. $osturi fixe ) )N*/@ $ost unitar /,N* variabil Profit / )/>.@K9 Profit */// ))N.KNK Profit >/// )+@.9/J

427

* + 9

)N*/@ )N+// )N+//

/,NJ /,N* /,NJ

)J9.K@9,> )/@.*N) )J>.KN>

*/@.9@9,> ))J.>>N */N.9N>

*+J.N)9 )+@.KJ> *+K.N*>

Pret de van!are /,J@ leiH buc. X Metoda de calcul utili!ata pentru 0Profit 0/1

428

Costuri fixe + Profit .r. bucati ce trebuie vandute L Contributi a marginala unitara
-enituri necesare L nr. Cucati ce trebuie vandute x Pret de van!are a) Pentru costuri fixe L )N*/@, cost variabil unitar L /,N*, .r. buc. ce trebuie vandute L ()N*/@ S /) : (/,J@ 2 /,N*) L )**.K// buc -enit necesar L )**.K// x /,J@ L )/>.@K9 lei

429

b) Pentru costuri fixe L )N*/@, cost variabil unitar L /,NJ lei, .r. buc. ce trebuie vandute L ()N*/@ S /) : (/,J@ -/,NJ) L *)>./N> buc -enit necesar L*)>./N> x /,J@ L )J9.K@9,> lei -eniturile necesare pentru atingerea pragului de rentabilitate sunt mai mari la aceleasi costuri fixe dar cu cost variabil unitar mai mare. Aar observam in acelasi timp ca si volumul productiei vandute trebuie sa creasca pentru a se mentine acelasi prag de rentabilitate. c) Pentru costuri fixe L )N+//, cost variabil unitar L /,N*lei, .r. buc. ce trebuie vandute L ()N+// S /) : (/,J@ 2 /,N*) L )*+.>N) buc

430

-enit necesar L )*+.>N) x /,J@ L )/@.*N) lei d) Pentru costuri fixe L )N+//, cost variabil unitar L /,NJ lei, .r. buc. ce trebuie vandute L ()N+// S /) : (/,J@ -/,NJ) L *)@.*>/ buc -enit necesar L*)@.*>/ x /,J@ L )J>.KN> lei -eniturile necesare pentru a obtine un profit de >./// sunt mai mari in ca!ul in care avem costuri fixe de )N.+// si cost variabil unitar de /,NJ lei, fata de situatia in care am avea costuri fixe de )N*/@ si cost variabil unitar de /,NJ lei. $osturi fixe mai mari pre!inta un risc mai mare de pierdere (are un prag de rentabilitate mai inalt), dar ofera in acelasi timp o profitabilitate mai mare, deoarece veniturile cresc. 4a societatea studiata , in luna respectiva productia vanduta este de )@/,/// buc la un cost variabil de /,N* lei

431

,c,eltuieli fixe de )N*/@ si pret van!are /,J@ lei stfel profitul ar fi : Profit Lev (pv-cv)L )@/.///(/,J@-/,N*)L**.9// lei -enitLevXpvL)@/.////X/,J@L )+N.@// lei Mentionam: calculul de mai sus evidentia!a ca!ul in care societatea ar trebui sa suporte c,eltuielile fixe doar la un singur produs, desi in perioada anali!ata societatea fabrica trei produse. ?n alt aspect al anali!ei de sensivitate este mar'a de siguranta, adica valoarea veniturilor bugetate peste si sub veniturile necesare atingerii pragului de rentabilitate. %xprimata in unitati, mar'a de siguranta este egala cu diferenta dintre cantitatea vanduta si cantitatea necesara atingerii pragului de rentabilitate.

432

Ae exemplu produsul1bucle1 se obtine cu costuri fixe de )N.*/@ si un cost variabil unitar de /,N* lei, pret de van!are /,J@ lei, cantitate vanduta )@/./// buc. Prag de rentabilitate in unitati fi!ice L )N*/@ : /,)9 L)**.K// buc Prag de rentabilitate valoric L )**.K// x /,J@ L )/>.@K9 lei Mar'a de siguranta L )@/./// 2 )**.K// L +N.)// buc Mar'a de siguranta L )+N.@// 2 )/>.@K9 L +).K/@ lei Se observa ca atata timp cat volumul productiei nu scade sub pragul de rentabilitate in unitati fi!ice,unitatea inregistrea!a profit ,mar'a de siguranta creste odata cu cresterea volumului productiei.

433

nali!a de sensivitate este o modalitate de a determina incertitudinea, care repre!inta posibilitatea ca o valoare efectiva sa se abata de la o valoare estimata. *.+. nali!a cost-volum-profit instrument de calcul $alculele si anali!ele efectuate pe ba!a indicatorilor ce stau stau la ba!a anali!ei cost volum profit constituie un 0instrument important la indemana managerului pentru optimi!area re!ultatului economico financiar.1 Metoda costvolumprofit presupune separarea c,eltuielilor intreprinderii in c,eltuieli variabile si c,eltuieli fixe totale. Separarea c,eltuielilor in fixe si variabile presupune definirea prealabila a factorului care determina variabilitatea c,eltuielilor. cest factor poate fii repre!entat de volumul productiei, dar si de alti factori precum productivitatea, timp de lucru. Problema este complexa deoarece in calculul costului variabil pot aparea costuri care varia!a in functie de parametrii diferiti.

434

Principalii indicatori care stau la ba!a orientarilor strategice ale entitatii sunt: prag de rentabilitate (punctul critic, punctul mort, punctul de ec,ilibru); - punctul activitatii optime; factorul de acoperire; coeficientul de siguranta dinamic; intervalul de siguranta (cunoscut si sub denumirea de flexibilitate absoluta); - indicele de prelevare; - coeficientul de volatilitate ( sau levierul operational) *.+.). Pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate este un indicator foarte util in gestiune, care repre!inta acel nivel al activitatii pentru care veniturile acopera c,eltuielile variabile si fixe, profitul inregistrat de societate fiind nul.

435

%xprimarea pragului de rentabilitate se poate aborda: R cantitativ, cu a'utorul mar'ei contributiei (contributia unitara). Mar'a contributiei sau mar'a asupra costurilor variabile repre!inta de fapt diferenta dintre $ c,eltuielile variabile. ceasta metoda se ba!ea!a pe ecuatia contului de profit si pierderi: -enituri $ost vaiabil $osturi fixe L 6e!ultat din exploatare (Pv x e) ($,v x e) $,f L 6% (Pv $,v) x e L $,f S 6% Chf + RE Q = Ca $a x e L $,f S 6%

(venituri) si

436

6% L/, datorita faptului ca prin definitie in punctul critic profitul este /

Pr =

Costuri fixe Marja de contributie

Chf Ca

6e!ultatul acestui raport repre!inta cantitatea de produs pe care entitatea trebuie sa o fabrice si sa o vanda pentru ca venitul incasat sa acopre c,eltuielile variabile aferente si c,eltuielile fixe astfel incat profitul sau pierderea sa fie /. #n situatia in care fabrica mai multe produse si are la ba!a o anumita structura de productie, pragul de rentabilitate se calculea!a luand ca ba!a mar'a medie de contributie

437

Cma =

Cta

qi
i =)

#n care: $ma L mar'a medie de contributie $ta L mar'a totala de contributie

438

R valoric

Pr =

Ch fixe xQv Qv Ch var iabile

cest raport repre!inta veniturile care trebuiesc incasate din productia vanduta si care trebuie sa acopere in intregime c,eltuielile variabile aferente productiei si c,eltuielile fixe ale perioadei astfel incat re!ultatul economico financiar al intreprinderii sa fie /. %l repre!inta de fapt cifra de afaceri pentru care entitatea nu inregistrea!a nici pierdere, nici profit.

439

R grafic

440

Costuri )u.(.*

&

Pro!it C# % Pe Costuri varia ile

Pierder e

C# $

Costuri !i"e

'olu(ul productiei )u.!.*

441

Ain diagrama re!ulta ca pe masura ce volumul activitatii creste, c,eltuielile fixe pe unitatea de produs scad, datorita faptului ca c,eltuielile fixe raman la acelasi nivel indiferent de volumul productiei, determinand reducerea costului productiei si cresterea profitului. Pentru a putea aborda filiera ce impune tratarea pragului de rentabilitate si implicatiile ce le suporta datorate modificarii factorilor ce stau la ba!a stabilirii lui am procedat la culegerea datelor din documente si transformarea acestora cu scopul de a reda informatia propusa. Societatea fabrica si vinde urmatoarele produse: ). -olum desfaceri: Produs F )@/./// buc x /,J@ L )+N.@// Produs V +/.*9/ buc x /,)> L 9.>+@

442

Produs Q )K*./// buc x /,*J L >+.N@/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal volum desfaceri )K>.JK@ *. $,eltuieli variabile ($,v) Produs F )@/./// buc x /,N* L ))>.*// Produs V +/.*9/ buc x /,)> L 9.>+@ Produs Q )K*./// buc x /,)J L +9.>@/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $,v )>9.*K@ +. Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a) Produs F )@/./// buc x /,)9 L **.9//

443

Produs V +/.*9/ buc x /,// L / Produs Q )K*./// buc x /,)/ L )K.*// GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $a 9).@// 9. $,eltuieli fixe totale: )N.*/@ >. 6e!ultat profit *9.+K9 a) calcularea pragului de rentabilitate exprimat cantitativ $alculam mar'a medie de contributie (contributia medie unitara): $ma L 9).@// : ()@/./// S +/.*9/ S )K*.///) L /,)) Pr L )N.*/@ : /,)) L )>@.9)J $antitatea de )>@.9)J buc este cantitatea pe care entitatea trebuie s-o fabrice si s-o vanda necesara

444

acoperirii c,eltuielilor variabile si c,eltuielilor fixe. b) calcularea pragului de rentabilitate exprimat valoric Pr L )N.*/@ :()K>.JK@ - )>9.*K@) x )K>.JK@ L J/.+)N 7otalul veniturilor obtinute din productia vanduta trebuie sa fie in valoare de J/.+)N, pentru a putea acoperi c,eltuielile variabile si fixe astfel incat re!ultatul economic financiar sa fie /. Pentru a putea afla care este ponderea fiecarui produs in cantitatea necesara de vindut pentru a atinge pragul de rentabilitate vom anali!a care este ponderea fiecarui produs in total productie vanduta: Df $antitate (buc) Procente ( U) F V )@/./// +/.*9/ 9) J

445

Q )K*./// >) 7(7 4 +J*.*9/ )// #n functie de acest rationament se calculea!a si structura pragului de rentabilitate: Produs F V Q $antitate totala la nivel Pr )>@.9)J )>@.9)J )>@.9)J )>@.9)J Procente (U) 9) J >) )// $antitate din fiecare produs la nivel Pr @9.)+) )*.>)+ NK.NN9 )>@.9)J Pret van!are unitar /.J@ /.)> /.*J de Aesfaceri nivel Pr >>.)>+ ).JNN *+*JN J/.+)N la

446

.umai respectand aceasta structura entitatea va putea obtine contrubutia de acoperire totala de 9).@// si un profit de *9.+K9 lei. Pragul de rentabilitate este influentat de anumiti factori: - pretul de van!are, o crestere a acestuia va determina o diminuare a pragului de rentabilitate Aaca progno!am o crestere a pretului de van!are cu */U vom avea: -olum desfaceri: F )@/./// buc x ),/+ L )@9.J// V +/.*9/ buc x /,)J L >.99+ Q )K*./// buc x /,+9 L @>.*J/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

447

7otal volum desfaceri *+>.>*+ $resterea preturilor va influenta si mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a), care va avea urmatoarele valori: Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a) F )@/./// buc x /,+) L 9K.@// V +/.*9/ buc x /,/+ L K/N Q )K*./// buc x /,)@ L +/.N*/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $a J).**N Mar'a medie de contributie (contributia medie unitara) va suferi si ea modificari datorate cresterii pretului

448

de van!are: $ma L J).**N : ()@/./// S +/.*9/ S )K*.///) L /,*) Pragul de rentabilitate abordat cantitativ va fii: Pr L )N.*/@ : /,*) L J).K++ Pragul de rentabilitate abordat valoric va fi: Pr L )N.*/@ :(*+>.>*+ - )>9.*K@) x *+>.>*+ L 9K.9@/ 4a o crestere a pretului de van!are pragul de rentabilitate va scadea, cantitatea necesara acoperirii c,eltuielilor fixe si variabile, fara a genera profit sau pierdere diminuandu-se de la )>@.9)J buc la J).K++ buc., iar valoarea veniturilor din productia vanduta care sa asigure acoperirea c,eltuielilor fixe si variabile va suferi si ea o diminuare de la J/.+)N lei la 9K.9@/ lei.

449

- c,eltuieli variabile, o reducere a c,eltuielilor variabile, ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationali!are a muncii, va avea ca efect scaderea pragului de rentabilitate. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor variabile cu )/ U , adica: $,eltuieli variabile ($,v) F )@/./// buc x /,@> L )/9./// V +/.*9/ buc x /,)+ L +.K+) Q )K*./// buc x /,)@ L +/.N*/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $,v )+J.@>) Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a) va avea urmatoarele valori: Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a)

450

F )@/./// buc x /,*) L ++.@// V +/.*9/ buc x /,/* L @/> Q )K*./// buc x /,)* L *+./9/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $a >N.*9> Mar'a medie de contributie (contributia medie unitara) va suferi si ea modificari datorate scaderii c,eltuielilor variabile: $ma L >N.*9> : ()@/./// S +/.*9/ S )K*.///) L /,)> Pragul de rentabilitate abordat cantitativ va fii: Pr L )N.*/@ : /,)> L ))9.N/N buc Pragul de rentabilitate abordat valoric va fii:

451

Pr L )N.*/@ :()K>.JK@ 2 )+J.@>)) x )K>.JK@ L >J.JJ/ lei Scaderea c,eltuielilor variabile cu )/U a provocat o scadere a pragului de rentabilitate cantitatea necesara acoperirii c,eltuielilor fixe si variabile, fara a genera profit sau pierdere diminuandu-se de la )>@.9)J buc la ))9.N/N buc., iar valoarea veniturilor din productia vanduta care sa asigure acoperirea c,eltuielilor fixe si variabile va suferi si ea o diminuare de la J/.+)Nlei la >+.JJ/ lei. -c,eltuielile fixe, o reducere a c,eltuielilor fixe, ca urmare a unor desfiintarii unor maga!ine sau reducerea de personal, va afecta pragul de rentabilitate tot printr-o diminuare a lui. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor fixe cu )/ U , adica c,eltuielile fixe sa aibe valoarea de )>.9J> lei mar'a medie de contributie (contributia medie unitara) va ramane aceeasi: $ma L 9).@// : ()@/./// S +/.*9/ S )K*.///) L /,)) Pragul de rentabilitate abordat cantitativ se va modifica:

452

Pr L )>.9J> : /,)) L )9/.NN+ buc Pragul de rentabilitate abordat valoric va fii: Pr L )>.9J> :()K>.JK@ - )>9.*K@) x )K>.JK@ L N*.9J* lei Aiminuarea c,eltuielilor fixe a atrs dupa sine o diminuare a pragului de rentabilitate cantitatea necesara acoperirii c,eltuielilor fixe si variabile, fara a genera profit sau pierdere diminuandu-se de la )>@.9)J buc la )9/.NN+ buc., iar valoarea veniturilor din productia vanduta care sa asigure acoperirea c,eltuielilor fixe si variabile va suferi si ea o diminuare de la J/.+)Nlei la N*.9J* lei. Metoda cost-volum-profit este utila in masurarea vulnerabilitatii intreprinderii in raport cu modificarea nivelului de activitate. Pentru masurarea vulnerabilitatii entitatii se impune calculul a doi indicatori: - Mar'a de securitate absoluta (MS ) MS L $ 2 Pr

453

- Mar'a de securitate relativa (MS6) MS6

CA - Pr CA
$u cat mar'a de securitate relativa este mai slaba cu atat intreprinderea este mai vulnerabila. Metoda cost-volum-profit (prin intermediul pragului de rentabilitate) este utila in definirea politicii de

pret. Pentru ca intreprinderea sa fie profitabila trebuie amintite doua aspecte:

454

- orice produs contribuie la acoperirea c,eltuielilor fixe si la obtimerea re!ultatului global din momentul in care mar'a asupra costului variabil unitar devine po!itiva; - renuntarea la un produs vandut sub costul sau total dar peste costul sau variabil antrenea!a o diminuare a re!ultatului global si c,iar inregistrarea unei pierderi. %lemente $antitate Pret de van!are $ost complect $ost variabil $ost fix F )@/./// /,J@ /,N@ /,N* /,/9 V +/.*9/ ),>/ ),N/ ),*/ /,>/ M$-F L ()@/./// x /.J@) 2 ()@/./// x /.N*) L **.9// M$-V L (+/.*9/ x ),J/) 2 (+/.*9/ x ),*/) L )J./99 Mar'a asupra costului variabil este po!itiva pentru amandoua produsele, insa produsul V este vindut sub costul sau total. sadar apare tentatia ca produsul V sa fie abandonat datorita faptului ca van!area sa apare ca neprofitabila.

455

6e!ultatul obtinut de entitate in situatia in care vinde ambele produse este: 6 L )@/./// x (/.J@ 2 /.N@) S +/.*9/ x (),>/ 2 ),N/) L K.K>* Aaca entitatea renunta la produsul V (produsul neprofitabil), re!ultatul obtinut este: 6 L ()@/./// x /,J@) 2 ()@/./// x /,N@) 2 (+/.*9/ x /,>/) L JJ/ #nsa renuntarea la produsul V antrenea!a la nivelul entitatii un re!ultat mult mai mic, provocand o pierdere fata de re!ultatul anterior de )+.K)/ lei, ce re!ida din faptul ca odata abandonat produsul V, toate c,eltuielile fixe sunt suportate de produsul F. stfel nu trebuie abandonat nici un produs pentru care mar'a contributiei valorice este po!itiva. *.+.* Punctul activitatii optime

456

Punctul activitatii optime, care mai este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de pragul activitatii optime, corespunde acelui nivel de activitate pentru care productia si c,eltuielile anga'ate permit obtinerea re!ultatului previ!ionat. (rice crestere a productiei peste cea care repre!inta activitatea optima, va conduce la un profit suplimentar, peste cel programat conform bugetului, situatie ce ar putea crea probleme pe linia asigurarii desfacerii acestui surplus de productie. (rice diminuare a productiei sub cantitatea optima, va conduce la diminuarea profitului, situatie care conduce la neindeplinirea prevederilor din buget in ceea ce priveste profitul programat, precum si la neindeplinirea obligatiilor contractuale pe linia desfacerii. Punctul activitatii optime se poate calcula prin fie prin procedeul aritmetic, fie prin procedeul grafic. Prin procedeul aritmetic, formula de calcul al punctului activitatii optime este:

457

Po =

Chf Cup Cuv

unde, $up 2 c,eltuieli unitare variabile planificate $uv- c,eltuieli unitare variabile efective #n ca!ul studiului nostru efectuat pe produsul Cucle care are: $,eltuieli variabile unitare efective: /,N* $,eltuieli fixe L @9// lei

458

$,eltuieli variabile planificate: /,N9

Po =

!"## = +*/./// /.K* /.N*

Punctul activitatii optime pentru produsul F in conditiile date este de +*/./// de bucati. Pragul de rentabilitate si punctul activitatii optime ofera conducerii entitatii posibilitatea cunoasterii limitei maxine si limitei optime a productiei si desfacerii, resopectiv liomita de la care trebuie sa porneasca si la care trebuie sa a'unga pentru a asigura o activitate rentabila.

459

Pentru repre!entarea grafica a punctului activitatii optime am aplelat la diagrama pret-cost-volum, cunoscuta si sub denumirea de diagrama re!ultatului activitatii

460

Costuri )u.(.*

275200

&

Pro!it C# % Costuri varia ile

55153 6400
Pierder e

Pe

Po

C# $

Costuri !i"e

55153

275200

'olu(ul productiei )u.!.*

461

Aiagrama s-a intocmit pornind de la un sistem de ordonate, unde c,eltuielile si veniturile sau reali!arile sunt repre!entate grafic pe axa f iar volumul desfacerii productiei la diverse grade de activitate pe axa x. Punctul Pe se afla la intersectia dintre linia costurilor cu linia veniturilor totale reali!ate. Punctul Po se afla la intersectia dintre linia costurilor efective totale si linia posturilor programate (planificate) totale. +.+.+."actorul de acoperire "actorul de acoperire indica procentul contributiei fiecarui produs la acoperirea c,eltuielilor fixe si la obtinerea profitului (nota subsol Mutiu #leana), orientand deci!ia conducerii spre produsul care are are factorul de acoperire cel mai ridicat.$alculul acestui indicator pre!inta o importanta deosebita pentru adoptarea deci!iilor

462

conducerii vi!avi de politica de productie si desfacere, deoarece arata cate procente din volumul van!arilor sunt necesare pentru acoprirea c,eltuielilor fixe si obtinerea unui profit. $u cat acest indicator va fii mai mare, cu atat profitul va fii mai ridicat. cest indicator exprima rentabilitatea potentiala, ca atare el va sta la ba!a deci!iilor privind desfacerea. "actorul de acoperire se poate calcula in doua variante: ), in procente raportand mar'a contributie (contributia buta) la volumul desfacerilor la pret de van!are si apoi inmultind cuu )//;

463

$A =

CA x)// Qv L9)@//H)K>JK@X)//L*),*+U

#n ca!ul produsului 3F1 calculul factorului de acoperire este:

$A =

CA x)// Qv L **9//:)+N@// x)//L)@,*JU

464

#n ca!ul produsului Q factorul de acoperire se calculea!a astfel:

$A =

CA x)// Qv L )K*//:>+N@/ x )//L+>,N)U

*. in procente raportind c,eltuielile fixe la volumul desfacerilor la pret de van!are la nivelul punctului de ec,ilibru si apoi inmultind cuu )//;

465

$A =

Ch$ x)// d ,

dL(@9)+)x/,J@)S()*>)+x/,)>)S(NKNN9X/,*J)LJ/+)N

466

$A =

Ch$ x)// d L)N*/@:J/+)Nx)//L*),*+U

unde, " - factor de acoperire $ - mar'a contributiei (contributie de acoperire totala) ev - volum desfaceri totale la pret de van!are; $," 2 c,eltuieli fixe d - volumul desfacerilor la pret de van!are la nivelul punctului de ec,ilibru

467

Pentru a exemplifica rolul detinut de factorul de acoperire in adoptarea deci!iilor in politica de productie si desfacere vom identifica datele necesare a doua produse fabricate in entitate: %xplicatii F V ).Pret de van!are /,J@ /,*J *. $ost complet comercial unitar /,N@ /,*+ +.Profit /,)/ /,/> 9. Procentul profitului fata de pretul de van!are )),@+ )N,J@ Pentru a afla care produs este rentabil pentru a putea mari capacitatea de productie va fii nevoie de o deci!ie fundamentala ba!ata pe anali!a factorului de acoperire astfel: %xplicatii F V ) Pret de van!are unitar /,J@ /,*J

468

* $,eltuieli variabile unitare /,N* /,)J + $ontributia bruta unitara /,)9 /,)/ 9 "actor de acoperire )@,*J +>,N) > $,eltuieli fixe unitare reparti!ate /,/9 /,/> @ Profit /,) /,/> N Procent profit fata de pret de van!are )),@+ )N,J@ #n urma anali!ei efectuate, consideram ca sporirea productiei la produsul 3V1 este benefica pentru societate pentru ca factorul de acoperire este mai mare decat la produsul 3F1.#nsa in luarea deci!iei de a fabrica mai multe bucati din acest reper trebuie sa tinem cont de mai multi factori .$el mai important este cererea clientilor: daca nu exista comen!i ferme pentru sporirea unui astfel de produs, societatea risca sa lucre!e pe stoc

469

ceea ce ar putea aduce pierderi. Mai mult decat atat,societatea bloc,ea!a banii in consumul materiei prime si fortei de munca fara a avea certitudinea ca exista piata de desfacere la acest produs. $unoasterea valorii factorului de acoperire ne da posibilitatea determinarii pe cale inversa a volumului desfacerii la nivelul punctului de ec,ilibru cu a'utorul formulei de calcul:

d =

Ch$ $A

d L)N*/@H*),*+X)// L J/+)N

470

#n urma calculului efectuat anterior am demonstrat conformitatea re!ultatului obtinut cu cel calculat la pragul de rentabilitate "actorul de acoperire poate fi influentat de : - pretul de van!are, ,o crestere a acestuia va determina o crestere a factorului de acoperire Aaca progno!am o crestere a pretului de van!are cu */U vom avea: ). -olum desfaceri: Produs F )@/./// buc x ),/+ L )@9.J// Produs V +/.*9/ buc x /,)J L >.99+ Produs Q )K*./// buc x /,+9 L @>.*J/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal volum desfaceri *+>.>*+

471

*. $,eltuieli variabile ($,v) Produs F )@/./// buc x /,N* L ))>.*// Produs V +/.*9/ buc x /,)> L 9.>+@ Produs Q )K*./// buc x /,)J L +9.>@/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $,v )>9.*K@ +. Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a) Produs F )@/./// buc x /,+) L 9K.@// Produs V +/.*9/ buc x /,/+ L K/N Produs Q )K*./// buc x /,)@ L +/.N*/

472

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $a J).**N " L J)**NH*+>>*+X)// L +9,9JU Se observa o crestere a factorului de acoperire cu @*,9) U in ca!ul in care pretul de van!are a crescut cu */U iar c,eltuielile variabile raman nesc,imbate. - c,eltuieli variabile, o reducere a c,eltuielilor variabile, ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationali!are a muncii, va avea ca efect cresterea pragului de rentabilitate. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor variabile cu )/ U , adica: $,eltuieli variabile ($,v) Produs F )@/./// buc x /,@> L )/9./// Produs V +/.*9/ buc x /,)+ L +.K+)

473

Produs Q )K*./// buc x /,)@ L +/.N*/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $,v )+J.@>) +. Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a) Produs F )@/./// buc x /,*) L ++.@// Produs V +/.*9/ buc x /,/* L @/> Produs Q )K*./// buc x /,)* L *+./9/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $a >N*9> " L >N*9>H)K>JK@X)// L*K,**U #n ca!ul in care se reduc c,eltuielile variabile cu )/U si volumul van!arilor ramane nesc,imbat , factorul

474

de acoperire creste cu +N,@+U. -a mentine nesc,imbat factorul de acoperire reducerea c,eltuielilor fixe ca urmare a desfiintarii unor maga!ine sau reducerii de personal, cat si marirea volumului fi!ic al productiei . *.+.9.$oeficientul de siguranta dinamic $oeficientul de siguranta dinamic mai este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de indicele de siguranta dinamic. cest indicator arata cu cat poata sa scada van!arile in mod relativ pentru ca entitatea sa a'unga la punctul de ec,ilibru. (rice scadere a van!arilor sub acest coeficient indica intrarea entitatii in !ona pierderilor. cest indicator este util managerilor deoaorece orientea!a deci!iile de micsorare a van!arilor care trebuie sa fie luate in limita coeficientului de siguranta dinamic.

475

cest indicator se poate calcula astfel:

%s =

Qv - d x)// Qv

sau

476

%s =

R( + &-' x)// CA
%xemplificam cifric acest indicator cu informatiile prelucrate pana acum:

477

%s =

+-.!)- - )#!*+, x)// = >KU )K>JK@

%s =
sau

/"!*-" x)// = >KU 9).@//

$oeficientul de siguranta dinamic calculat ne arata ca van!arile pot sa scada cu >KU pentru ca entitatea sa nu intre in !ona pierderilor. ( scadere a van!arilor cu >KU va asigura entitatii punctul de ec,ilibru, dupa care orice scadere peste acest coeficient va conduce la pierderi. cest indicator poate fi influentat de urmatorii factori:

478

pretul de van!are, o crestere a acestuia va determina o crestere a coeficientul de siguranta dinamic. Aaca progno!am o crestere a pretului de van!are cu */U vom avea un volum total de desfaceri la pret de van!are de *+>.>*+. Ws L (*+>.>*+- 9K.9@/):*+>.*>+ x)// L NKU Sau Ws L @9./*):J).**Nx)// L NK U, unde 6 L$a-$,f L J).**N 2 )N.*/@ L@9./*) $resterea pretului de van!are a determinat cresterea coeficientul de siguranta dinamic de la >KU la NKU.

479

- c,eltuieli variabile, o reducere a c,eltuielilor variabile, ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationali!are a muncii, v-a avea ca efect cresterea coeficientului de siguranta dinamic. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor variabile cu )/ U , vom avea total c,eltuieli variabile de )+J.@>). #n functie de acest rationament se calculea!a si structura pragului de rentabilitate: Produs $antitate Procente $antitate din Pret de totala (U) fiecare produs van!are la nivel Pr la nivel Pr unitar F ))9N/N 9) 9N/+/ /.J@ V ))9N/N J K)NN /.)> Q ))9N/N >) >J.>/) /.*J Aesfaceri la nivel Pr 9/.99@ ).+N@ )N./>J

480

))9N/N )// ))9N/N >J.JJ/ $alculul coeficientul de siguranta dinamic la total c,eltuieli variabile v-a fi: dL (9N./+/X/,J@)S(K.)NNX/,)>)S(>J>/)X/,*J)L >J.JJ/ Ws L ()K>.JK@ ->J.JJ/)H)K>.JK@X)//L @K,K9 U 6educerea c,eltuielilor variabile cu )/U a provocat o crestere a coeficientului de siguranta dinamic de la >KU la @K,K9 U. -c,eltuielile fixe, o reducere a c,eltuielilor fixe, ca urmare a unor desfiintarii unor maga!ine sau reducerea de personal, v-a afecta coeficientul de siguranta dinamic printro crestere. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor fixe cu )/ U , adica c,eltuielile fixe sa aibe valoarea de )>.9J>

481

Produs

$antitate Procente $antitate din Pret totala (U) fiecare produs van!are la nivel Pr la nivel Pr unitar F )9/.NN+ 9) >NN)N /.J@ V )9/.NN+ J )).*@* /.)> Q )9/.NN+ >) N)NK9 /.*J )9/.NN+ )// )9/.NN+ $alculul coeficientul de siguranta dinamic la c,eltuieli fixe de )>.9J> d L(>N.N)NX/.J@)S))*@*X/,)>)SN)NK9X/,*J)L N*.9J* Ws L( )K>JK@ -N*9J*)H)K>JK@X)// L @+U

de Aesfaceri la nivel Pr 9K@+N ).@JK *).)>@ N*.9J*

482

6educerea c,eltuielilor fixe cu )/U a provocat o crestere a coeficientului de siguranta dinamic de la >K U la @+ U. volumul fi!ic al productiei si desfacerii, o ma'orare al acestuia va determina o crestere a coeficientului de siguranta dinamic. Aaca progno!am o o ma'orare a volumul fi!ic al productiei si desfacerii cu )/U vom avea total volum desfaceri de *)>.9J@ lei: ). -olum desfaceri: Produs F )N@./// buc x /,J@ L )>).+@/ Produs V ++.*@9 buc x /,)> L 9.KK/ Produs Q *)).*// buc x /,*J L >K.)+@

483

GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal volum desfaceri *)>.9J@ *. $,eltuieli variabile ($,v) ProdusF )N@./// buc x /,N* L )*@.N*/ Produs V ++.*@9 buc x /,)> L 9KK/ Produs Q *)).*// buc x /,)J L +J./)@ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $,v )@K.N*@ +. Mar'a contributiei ( contributia de acoperire $a)

484

Produs F )N@./// buc x /,)9 L *9.@9/ Produs V ++.*@9 buc x /,// L / Produs Q *)).*// buc x /,)/ L *).)*/ GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG 7otal $a 9>.N@/ 9. $,eltuieli fixe totale: >. 6e!ultat profit )N.*/@ *J.>>9

a) calcularea pragului de rentabilitate exprimat cantitativ $alculam mar'a medie de contributie (contributia medie unitara):

485

$ma L 9>.N@/ : ()N@/// S ++.*@9 S *)).*//) L /,)/JJ Pr L )N.*/@ : /,)/JJL )>J.)9+ $antitatea de )>J.)9+ buc este cantitatea pe care entitatea trebuie s-o fabrice si s-o vanda necesara acoperirii c,eltuielilor variabile si c,eltuielilor fixe. b) calcularea pragului de rentabilitate exprimat valoric Pr L )N.*/@ :(*)>.9J@- )@K.N*@) x *)>.9J@ L J)./*9 7otalul veniturilor obtinute din productia vanduta trebuie sa fie in valoare de J)./*9 pentru a putea acoperi c,eltuielile variabile si fixe astfel incat re!ultatul economic financiar sa fie /. Pentru a putea afla care este ponderea fiecarui produs in cantitatea necesara de vindut pentru a atinge pragul de rentabilitate vom anali!a care este ponderea fiecarui produs in total productie vanduta:

486

Aenumire produs $antitate (buc) Procente ( U) F )N@/// 9),J@ V ++.*@9 N,K) Q *)).*// >/,*+ 7(7 4 9*/.9@9 )// #n functie de acest rationament se calculea!a si structura pragului de rentabilitate: Produs $antitate Procente $antitate din Pret de Aesfaceri la totala (U) fiecare produs van!are nivel Pr la nivel Pr la nivel Pr unitar F )>J.)9+ 9),J@ @@.)KJ /.J@ >@.K+)

487

V Q

)>J.)9+ )>J.)9+ )>J.)9+

N,K) >/,*+ )//

)*.>/K NK.9+> )>J.)9+

/.)> /.*J

).JN@ **.*)N J)./*9

$alculul coeficientul de siguranta dinamic la d modificat sau la 6 modificat: d L (@@)KJ x /,J@)S()*.>/ Kx /,)>)S(NK9+> x /,*J) L J)./*9 Ws L (*)>.9J@-J)./*9)H*)>.9J@ x )// L @*,9U Sau, Ws L *J.>>9:>.N@/ x )// L @*,9U, unde 6 L $a 2$,f L 9>.N@/ -)N.*/@ L *J.>>9 *.+.>. #ntervalul de siguranta

488

cest indicator mai este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de distanta sau drum de siguranta, flexibilitate absoluta sau distanta de siguranta. #ntervalul de siguranta ne arata cu cat pot scadea van!arile in mod absolut astfel incat entitatea sa nu intre !ona pierderilor. $alcularea acestui indicator se efectuea!a in cifre absolute ca diferenta intre volumul desfacerilor totale si volumul desfacerilor la nivelul punctului de ec,ilibru. #S L A - d #ntervalul de siguranta are aceasi semnificatie cu coeficientul de siguranta dinamic cu deosebirea ca informatiile sunt pre!entate in marimi absolute si nu relative. #n ca!ul studiului nostru intervalul de siguranta este de : #S L )K>.JK@ 2 J/.+)N L ))>.>NK

489

stfel in mod absolut van!arile pot sa scada cu ))>.>NK lei pentru ca entitatea sa nu intre in !ona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de ec,ilibru. (rice scadere a van!arilor sub acest nivel va conduce entitatea la o pierdere egala cu scaderea respectiva. #ntervalul de siguranta poate fii influentat de urmatorii factori: pretul de van!are, o crestere a acestuia va determina o crestere a indicelui de siguranta. Aaca progno!am o crestere a pretului de van!are cu */U vom avea un volum total de desfaceri la pret de van!are de *+>.>*+. #S L *+>.>*+- 9K.9@/ L)J@./@+ 4a o crestere a pretului de van!are cu */U intervalul de siguranta a crescut de la ))>.>NK lei la )J@./@+ lei. stfel, la cresterea pretului progno!ata, van!arile pot sa scada cu )J/.@/+ lei pentru ca entitatea sa nu intre in !ona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de ec,ilibru.

490

- c,eltuieli variabile, o reducere a c,eltuielilor variabile, ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationali!are a muncii, v-a avea ca efect cresterea indicelui de siguranta. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor variabile cu )/ U , vom avea total c,eltuieli variabile de )+J.@>). #S L )K>.JK@->J.JJ/L)+N./)@ lei 4a o reducere a c,eltuielilor variabile cu )/U intervalul de siguranta a crescut de la ))>.>NK lei la )+N./)@ lei. stfel, la reducerea c,eltuielilor progno!ata, van!arile pot sa scada cu )+N./)@ lei pentru ca entitatea sa nu intre in !ona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de ec,ilibru. -c,eltuielile fixe, o reducere a c,eltuielilor fixe, ca urmare a unor desfiintarii unor maga!ine sau reducerea de personal, v-a afecta intervalul de siguranta printro crestere. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor fixe cu )/ U , adica c,eltuielile fixe sa aibe valoarea de )>.9J> #S L)K>.JK@ -N*.9J* L)*+.9)9 lei

491

4a o reducere a c,eltuielilor fixe cu )/U intervalul de siguranta a crescut de la ))>.>NK lei la )*+.9)9 lei. stfel, la reducerea c,eltuielilor fixe progno!ata, van!arile pot sa scada cu )*+.9)9 lei pentru ca entitatea sa nu intre in !ona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de ec,ilibru. volumul fi!ic al productiei si desfacerii, o ma'orare al acestuia va determina o crestere a intervalului de siguranta . Aaca progno!am o o ma'orare a volumul fi!ic al productiei si desfacerii cu )/U vom avea total volum desfaceri de *)>.9J@ lei. Se calculea!a #S L *)>.9J@-J)./*9 lei L)+9.9@* lei 4a o crestere a volumului fi!ic al productiei si defacerii cu )/U intervalul de siguranta a crescut de la ))>.>NK lei la )+9.9@* lei. stfel, la cresterea volumului fi!ic al productiei si desfacerii progno!ata, van!arile pot sa scada cu )+9.9@* lei pentru ca entitatea sa nu intre in !ona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de ec,ilibru. *.+.@. #ndicele de prelevare

492

cest indice indica procentul din cifra de afaceri (productia vanduta) care este necesar pentru a acoperi c,eltuielile fixe. "ormula de calcul utili!ata pentru indicele de prelevare este:

1p =

C$ x)// 0

#p L )N*/@:)K>JK@x)// L KU

493

stfel procentul de KU din volumul desfacerilor este necesar pentru a putea acoperi c,eltuielile fixe in valoare de )N.*/@ lei. 6estul de K)U din volumul desfacerilor contribuie la acoperirea c,eltuielilor variabile si la obtimerea de profit, mai exact NKU din volumul desfacerilor contribuie la acoperirea c,eltuielilor variabile si )* U din volumul desfacerilor contribuie la reali!area profitului entitatii. #ndicele de prelevare poate fi influentat de urmatorii factori: pretul de van!are, o crestere a acestuia va determina o crestere a indicelui de prelevare . Aaca progno!am o crestere a pretului de van!are cu */U vom avea un volum total de desfaceri la pret de van!are de *+>.>*+. #p L )N.*/@:*+>.>*+ x )// L N,+U

494

4a o crestere a pretului de van!are cu */U indicele de prelevare a sca!ut de la KU din volumul desfacerilor la N,+U aferent volumului desfacerilor . stfel, la cresterea pretului progno!ata, necesarul aferent acoperirii c,eltuielilor fixe este de N,+U din volumul desfacerilor. -c,eltuielile fixe, o reducere a c,eltuielilor fixe, ca urmare a reducerii de personal, v-a afecta indicele de prelevare printro diminuare. Aaca progno!am o diminuare a c,eltuielilor fixe cu )/ U , adica c,eltuielile fixe sa aibe valoarea de )>.9J> #p L )>.9J>H)K>.JK@X)// L N,KU 4a o reducere a c,eltuielilor fixe cu )/U indicele de prelevare s-a diminuat de la K U la N,KU lei. stfel, necesarul aferent acoperirii c,eltuielilor fixe de )>.9J> este de N,KUdin volumul desfacerilor. volumul fi!ic al productiei si desfacerii, o ma'orare al acestuia va determina o diminuare a indicelui de prelevare.

495

Aaca progno!am o o ma'orare a volumul fi!ic al productiei si desfacerii cu )/U vom avea total volum desfaceri de *)>.9J@ lei. #p L )N.*/@H*)>.9J@X)//L JU 4a o crestere a volumului fi!ic al productiei si desfacerii cu )/U indicele de prelevare a sca!ut de la KU la J U lei. stfel, necesarul aferent acoperirii c,eltuielilor fixe de )N.*/@ este de JU din volumul desfacerilor. *.+.N.$oeficientul de volatilitate (levierul operational) cest indicator exprima procenta'ul variatiei re!ultatului obtinut pentru o variatie procentuala a cifrei de afaceri (volum desfaceri la pret de van!are). 4evierul operational repre!inta elasticitatea re!ultatului in raport cu volumul desfacerilor la pret de van!are, de unde si denumirea sa de coeficient de volatilitate (sau de elasticitate). 6elatia de calcul al acestiu indicator este:

496

23 =

Ca R

#n ca!ul studiului nostru efectuat levierul operational va avea valoarea de ),N). 4( L 9).@// : *9.+K9 L ),N) 4evierul operational de S),N) semnifica faptul ca pentru o variatie po!itiva de )/U a volumului desfacerii la pret de van!are, re!ultatul creste cu )N,)/U , adica: cest indicator, astfel calculat, se poate utili!a doar in conditiile urmatoare:

497

- pretul de van!are este constant;

498

- conditiile de exploatare sunt nemodificate atat pe c,eltuieli variabile cat si pe c,eltuieli fixe; *.+.J. (ptimi!area re!ultatului economico financiar la S$ .........S64 $alculele si anali!ele efectuate pe ba!a anali!ei cost-volum-profit constituie un instrument important la indemana conducerii entitatii pentru optimi!area re!ultatului activitatii economice. cest lucru se poate reali!a prin determinarea influentelor pe care le are asupra profitului modificarea factorilor care au stat la ba!a stabilirii lui: pretul de van!are, c,eltuielile variabile, c,eltuielile fixe si volumul

499

productiei si desfacerii. -olumul desfacerii F V Q $,eltuieli variabile F plicaEii ) Produs V )K>.JK@ )+N.@// 9.>+@ >+.N@/ )>9.*K@ ))>.*// -ituaEia 9.>+@ iniEialI *+>.>*+ )@9.J// >.99+ @>.*J/ )>9.*K@ ))>.*// CreFtere 9.>+@ preE vJnzare *)>.9J@ )>).+@/ 9.KK/ >K.)+@ )@K.N*@ )K>.JK@ )+N.@// 9.>+@ >+.N@/ )+J.@>) )K>.JK@ )+N.@// 9.>+@ >+.N@/ )>9.*K@ ))>.*// ,educere 9.>+@ c+eltuieli fi e

)*@.N*/ =a1orar )/9./// ,educer 9.KK/ +.K+) e e

=a Fa

=in Fa

Colum fizic 1*9 )N@./// ++.*@9

c+eltuiel i variabile 1*9 /,@> /,)+

/poteze privind optimizarea profitului Produs F V

2*9 ),/+ /,)J

1*9

35.#1 9 min

1".2% 9 ma

500

Q Mar'a contributiei F Produs V Produs Q "actorul acoperire "aL L $aHA F Produs V

+9.>@/ 9).@// **.9// / )K.*// de *),*+ )@,*J /

+9.>@/ J).**N 9K.@// K/N +/.N*/ +9,9J +/ )N

+J./)@ 9>.N@/ *9.@9/ / *).)*/ *),++ )@,*J /

+/.*N/ >N.*9> ++.@// @/> *+./9/ *K,*/ *9,9/ )+,+/

+9.>@/ 9).@// **.9// / )K.*// *),++ )@,*J /

501

Produs Q +>,N) 9N +>,N) 9*,K/ +>,N) $,eltuieli fixe )N.*/@ )N.*/@ )N.*/@ )N.*/@ )>.9J> Profit *9.+K9 @9./*) *J.>>9 9/./+K *@.))> Aesfaceri la J/.+)N 9K.9@/ J/.@@@ >J.JJ/ N*.9J* nivel Pe dL $"H"a Ws L 6(SH-)H$a >KU NKU @*U N/U @+U nali!and situatia existenta a societatii, conducerea entitatii remarca ca profitul total obtinut in urma desfacerilor a celor + produse este in valoare de *9.+K9 lei, punctul de ec,ilibru se afla la un volum al desfacerilor de J/.+)N, cu un factor de acoperire de *),*+ U. stfel, conducerea entitatii dorind o maximi!are a profitului, va anali!a potentialii factori de optimi!are:

502

-pretul de van!are, o crestere a acestuia cu */U va conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea vanduta si ma'orarea respectiva de pret, adica se va obtine un profit total de @9./*) lei . #n aceasta situatie factorul de acoperire creste la +9,9JU, punctul de ec,ilibru se va gasi la un nivel al volumului de desfaceri mai mic, respectiv de 9K.9@/, iar coeficientul de siguranta dinamic va creste de la >KU la NKU. -c,eltuielile variabile, o reducere a a acestora cu )/U la fiecare produs va determina o marire a profitului egala cu produsul dintre cantitatea vanduta si reducerea respectiva a c,eltuielilor variabile, re!ultand un profit total de 9/./+K lei.#n aceasta situatie factorul de acoperire creste la *K,*/U, punctul de ec,ilibru se va gasi la un nivel al volumului de desfaceri mai mic, respectiv de >J.JJ/, iar coeficientul de siguranta dinamic va creste de la >KU la N/U. - c,eltuielile fixe, o reducere a acestora cu )/U va conduce la obtinerea unui profit suplimentar egal cu reducerea respectiva re!ultand un profit total de *@.))> lei. ceasta sc,imbare va mentine factorul de acoperire

503

nesc,imbat, punctul de ec,ilibru se va diminua, corespun!and unui nivel de desfacere N*.9J*, iar coeficientul de siguranta dinamic va creste de la >KU la @+U. -volumul fi!ic al productiei si desfacerii, o ma'orare al acestuia cu )/U va genera o marire a profitului egala cu produsul dintre cantitatea vanduta in plus si contributia bruta unitara, re!ultand un profit total de *J.>>9 lei. ceasta modificare va mentine factorul de acoperire si punctul de ec,ilibru nesc,imbati, coeficientul de siguranta dinamic va creste de la >KU la @*U. nali!and factorii de optimi!are, conducerea considera ca fiind avanta'oasa cresterea pretului de van!are, care va conduce la un profit de @9./*) lei, factorul de acoperire se va imbunatatii substantial, care va creste la +/U, concomitent cu o dimunuare a punctului de ec,ilibru care va corespunde unui volum al desfacerii de 9K.9@/.lei, iar coeficientul de siguranta dinamic va a'unge la NKU, ceea ce repre!inta o situatie favorabila pentru entitate.

504

%ntitatea mai poate aborda anali!a acestor factori si pe linia actiunii lor nefavorabile, pentru a determina posibila influenta a diversilor factori asupra profitului. $unoasterea unei astfel de influente da posibilitatea ani,ilarii aspectului negativ printr-o deci!ie de actiune favorabila a unuia dintre ceilalti factori. Ae exemplu daca se decide o scadere a pretului de van!are cu /,)/ lei la produsul F si V, aceasta va afecta re!ultatul printr-o diminuare a sa cu ()@/./// x /,)/) S()K*./// x /,)/) L+>.*// care va putea fii ani,ilata fie: -printr-o reducere a c,eltuielilor variabile unitare cu /,)/ pe fiecare produs: ()@*./// x /,)/) S ()K*./// x /,)/) L+>.*// - printr-o reducere a c,eltuielilor fixe cu +>.*// lei. Aeterminarea si cunoasterea modului de actiune a fiecaruia dintre factorii de optimi!are si influentele produse de acestia pre!inta importanta pentru conducerea entitatii, deoarece astfel se pot adopta deci!ii rationale si se pot prevede urmarile unor astfel de deci!ii.

505

$ap.+. $onclu!ii #n ultimii ani se afirma tot mai des ca succesul unei firme impune de!voltarea unei noi contabilitati pentru management sia a unor instrumente de deci!ie rationale, care sa conduca activitatea spre performanta dorita. Performanta economico-financiara se exprima prin capacitatea entitatii de a desfasura o activitate rentabila, de a obtine profit. 6entabilitatea unei activitati reiese din capacitatea de a comensura veniturile cu c,eltuielile efectuate.

506

Pentru ca o entitate sa poata obtine re!ultate optime este necesar sa adopte deci!ii rationale in care c,eltuielile fixe si variabile se afla intr-o anumita corelatie cu volumul de activitate si cu pretul de van!are al

507

productiei, corelatie ce se poate exprima prin modelul relational cost-volum-profit ). nali!a cost-volum-profit este utila deoarece ofera o imagine generala asupra gestiunii firmei. $onducerea entitatii o poate utili!a cu succes la previ!ionare, oferind posibilitatea calcului profitului aferent unui anumit volum al van!arilor. ceasta anali!a este utili!ata tot mai mult in procesul de bugetare. Metoda cost-volum-profit ramane o metoda utila in anali!a si gestiunea performantei intreprinderii urmare a avanta'elor pe care le repre!inta: - permite calculul pragului de rentabilitate; - masoara vulnerabilitatea intreprinderii; - defineste politica de pret a intreprinderii.

508

Performanta unei activitati presupune aptitudinea de a surmonta dificultatile si a a asigura existenta si

509

viabilitatea unei afaceri, fiind permanent legata de risc *. $ea mai importanta utili!are a anali!ei cost volum profit decurge din relatia pragului de rentabilitate cu riscurile ce insotesc activitatea curenta: riscuri economice, riscuri de exploatare. 4*1. /nventarierea patrimoniului. &roceduri . -tudiu de caz. Supunem atentiei dvs. mai multe informatii prin care incercam sa furni!am un studiu complet cu privire la inventarierea unei societati cu )/-)> salariati. #nventarierea se efectuea!a in conformitate cu prevederile .ormei privind organi!area si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii aprobata prin (M"P *J@)H*//K. Potrivit acesteia, raspunderea pentru buna organi!are a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor 4egii J*H)KK) , republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. #n vederea efectuarii inventarierii, aceste persoane aproba proceduri

510

scrise, adaptate specificului activitatii, pe care le transmit comisiilor de inventariere. #nventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectuea!a de catre comisii de inventariere, numite prin deci!ie scrisa, emisa de persoanele carora le revine raspunderea pentru buna organi!are a lucrarilor de inventariere. #n deci!ia de numire se mentionea!a in mod obligatoriu urmatoarele: - componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei), - modul de efectuare a inventarierii, - metoda de inventariere utili!ata, - gestiunea supusa inventarierii, - data de incepere si de terminare a operatiunilor. #nainte de inceperea operatiunii de inventariere comisia de inventariere trebuie sa ia de la gestionarul raspun!ator de gestiunea bunurilor o declaratie scrisa din care sa re!ulte daca:
)

511

- gestionea!a bunuri si in alte locuri de depo!itare; - in afara bunurilor entitatii respective are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara documente; - are plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate ori valoare are cunostinta; - are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente; - a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale; - detine numerar sau alte ,artii de valoare re!ultate din van!area bunurilor aflate in gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. Ae asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrareHiesire a bunurilor inHdin gestiune. Aeclaratia se datea!a si se semnea!a de catre gestionarul raspun!ator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere. Semnarea declaratiei de catre gestionar se face in fata comisiei de inventariere.

512

Model declaratie de inventar: A%$4 6 7#% A% #.-%.7 6 SubsemnatulHa ...........................................gestionar al ........................................, declar: ). 7oate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea mea se gasesc in locurile .......................................................................................................................................... *. Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinand tertilor. +. m (nu am ) cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri in cantitate de ......... valoare..................... 9. m (nu am) bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate , pentru care s-au intocmit documentele aferente in cantitate de......... >. m (nu am) primitHeliberat valori materiale si banesti fara documente legale.
*

513

@. Aetin (nu detin) numerar sau alte ,artii de valoare din van!area marfurilor aflate in gestiune. N. m (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta operativa sau nu au fost predate la contabilitate..................... J. ?ltimele documente de intrare sunt........................................ K. ?ltimele documente de iesire sunt ...................................................... )/. lte mentiuni........................................................................................................... Aata, Semnatura, 4istele de inventariere utili!ate sunt cele pre!entate ca model in anexa + la (M%" +>)*H*//J privind documentele financiar-contabile. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentione!e daca toate bunurile si valorile banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in pre!enta sa. Ae asemenea, acesta mentionea!a daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. #n acest ca!, comisia de inventariere este

514

obligata sa anali!e!e obiectiile, iar conclu!iile la care a a'uns se vor mentiona la sfarsitul listelor de inventariere. 4istele de inventariere se semnea!a pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de inventariere, de catre gestionar, precum si de catre specialisti solicitati de catre presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate. #n ca!ul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se semnea!a de catre toti gestionarii, iar in ca!ul predarii-primirii gestiunii, acestea se semnea!a atat de catre gestionarul predator, cat si de catre cel primitor. $ompletarea listelor de inventariere se efectuea!a fie folosind sistemul informatic de prelucrare automata a datelor, fie prin inscrierea elementelor de active identificate, fara spatii libere si fara stersaturi, conform procedurilor interne aprobate. $reantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe ba!a extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care detin ponderea valorica in totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "%xtrasului de cont" (cod )9-@-+) sau puncta'elor reciproce scrise.

515

6e!ultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal care trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente: - data intocmirii, - numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere, - numarul si data deci!iei de numire a comisiei de inventariere, - gestiuneaHgestiunile inventariataHinventariate, - data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere, - re!ultatele inventarierii, - conclu!iile si propunerile comisiei cu privire la cau!ele plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic, propuneri de

516

scoatere din functiune a imobili!arilor corporale, respectiv din evidenta a imobili!arilor necorporale, propuneri de scoatere din u! a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri, constatari privind pastrarea, depo!itarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din gestiune, - alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. Model proces-verbal de inventariere: ntet P6($%S -%6C 4 A% #.-%.7 6#%6% 4 +).)*.*/FF $omisia de inventariere constituita din: ....................... in calitate de ................. ....................... in calitate de .................

517

in ba!a deci!iei nr ........H........ a efectuat inventarierea mi'loacelor fixe, obiectelor de inventar, combustibili, alte valori in !ilele de ............................................... . u fost constatate urmatoarele (conclu!ii si propuneri ale comisiei): 6e!ultatele inventarierii cuprinse in listele de inventar prin efectuarea inventarierii faptice se vor inregistra in contabilitate pana la data de ............................. $omisia de inventariere declara inc,eiata inventarierea patrimoniului la +).)*.*/FF. $omisia de inventariere: .ume: ............ Semnatura: GGGGGGGGGGGGGGGG .ume: ............. Semnatura: GGGGGGGGGGGGGGGG .ume: ............. Semnatura: GGGGGGGGGGGGGGGG #nc,eiat a!i : ............

518

6e!ultatele inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilant se inscriu in "6egistrul-inventar" (cod )9-)-*). cesta este un document contabil obligatoriu. %lementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii inscrise in registrul-inventar au la ba!a listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa ca!, care 'ustifica continutul fiecarui post din bilant. 6egistrul-inventar poate fi adaptat in functie de specificul si necesitatile entitatilor, cu conditia respectarii continutului minim de informatii preva!ut pentru acesta de .orma specifica de intocmire si utili!are a documentelor financiarcontabile cuprinsa in nexa * la (M%" +>)*H*//J. 6e!ultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta te,nico-operativa in termen de cel mult N !ile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea entitatii.

519

#n conclu!ie, c,iar daca nu este desemnat un gestionar procedura inventarierii trebuie respectata iar raspunderea pentru buna organi!are a lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor 4egii J*H)KK) , republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. 1.A.&. 6persoana fizica7 si -C G==5 -,: 6persoana 1uridica7 au +otarat sa constituie in nume colectiv GA&. ==5. A& s.a obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.***lei! iar -C G==5 -,:! un teren in suprafata de 5.***mp! in valoare de 1**.***lei. in actul constitutiv al societatii! asociatii au prevazut ca asociata -C G==5 -,:! fiind o societate cu raspundere limitata! sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in limita capitalul

520

social subscris.)ste valabila clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii? $lau!a inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt. obligatiile societatii este nelegala. Potrivit art.+ alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/ 0asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.1 "ata de caracterul imperativ al dispo!itiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor intr-o societate in nume colectiv 2.-C G=:5 este o societate in nume colectiv care a inc+eiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara -C G=<5 -A pentru a.si ac+izitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a ac+itat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract! creditoarea! in baza art. 3 alin. 627 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! a c+emat in 1udecata pe

521

asociatii debitoarei! respectiv pe sotii A.=. si A.F.! solicitand ca acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund in mod solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune in cazul in care sunt actionati de creditorii societatii? a) 6aspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. (art. + alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/) b) sociatii au beneficiul de discutiune in ba!a art. + alin. (*) te!a *, text potrivit caruia, creditorii se vor indrepta mai intai impotriva societatii pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de )>!ile de la data punerii in intar!iere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. 3.&rin ce modalitati 6mi1loace7 se realizeaza Gpunerea in intarziere5 in conte tul art. 3 alin 627 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata?

522

#n ca!ul in care societatea nu-si ac,ita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intar!iere (perioada de gratie) prin somatie sau notificare prin care este incunostintata sa plateasca in termen de )> !ile de la data primirii actului de punere in intar!iere. 4.-C G=/;A=5 -,: este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati! respectiv doua persoane fizice si o persoana 1uridica. Asociatii persoane fizice s.au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura in societate! respective activitate de marKetingHpublicitate! in vederea atragerii unei clientele stabile a societatii! in valoare de 1*lei. &e de alta parte! aportul la capitalul social al persoanei 1uridice consta in actiunile pe care aceasta le detine de1a la societatea comerciala GF35 -A. 0otodata! cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 5*lei. Cerificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar! instanta de 1udecata a constatat ca e ista neregularitati in privinta constituirii

523

capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de 1udecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor. $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. )@ alin (9) 0prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau ma'orarea capitalului social.1 4a infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. ctiunile detinute asociata - persoana 'uridica la ". S repre!inta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al societatii care se constituie (art. )> alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/). 5.-e poate infiinta o societate comerciala declarandu.si sediul intr.un spatiu in care functioneaza mai multe societati? Aa. $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. )N alin. (*), 0la acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:

524

a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmea!a a fi sediul societatii.1 ".0rei persoane fizice! in calitate de fondatori! au +otarat constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica! intocmind prospectul de emisiune in care s.a mentionat capitalul social! numarul de actiuni! valoarea nominala a unei actiuni si data inc+iderii subscriptiei. 3umitul C.,. a subscris un numar de 1** actiuni depunand la C)C valoarea actiunilor subscrise. ?lterior acestui moment! verificand continutul prospectului de emisiune! a solicitat instantei de 1udecata constatarea nulitatii acestuia intrucat nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii si pierderi a actionarilor! mentiune obligatorie! potrivit art. 1% alin. 617 coroborat cu art. % din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata. Actiunea in constatarea nulitatii prospectului de emisiune intocmit de fondatori este intemeiata? Argumentati solutia.

525

ctiunea este neintemeiata deoarece prin depunerea la $%$ a valorii actiunilor subscrise, actionarul care a solicitat constatarea nulitatii prospectului de emisiune si-a executat indatoririle de actionar astfel incat, potrivit art. )J alin. (9) din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, nu mai poate invoca nulitatea acestuia. #./n ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei -A prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in ,egistrul Comertului? 0Aaca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia preva!ute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.1 (conform art.*N alin. * din 4egea +)H)KK/). %.:a data de 15 noiembrie 2**5 a fost inmatriculata in registrul comertului -C G3A<$5 -,:! cu doi asociati! persoane fizice! A.3. si C.0. /n scopul ac+izitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii! asociatul C.0. a depus la banca in contul societatii suma de 2** lei! urmand ca societatea sa.i restituie acest imprumut in

526

termen de 1* ani. /ntelegerea cu privire la acordarea imprumutului si restituirea lui a intervenit intre cei doi asociati numai prin acord verbal. )ste valabil acordul verbal inc+eiat intre cei doi asociati privind imprumutul acordat societatii? /n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? $ontractul de imprumut este valabil c,iar daca nu s-a materiali!at in forma scrisa. $ontractul poate fi dovedit potrivit regulilor dreptului comun. "orma scrisa este obligatorie in ca!ul in care se inc,eie contract intre societatea cu raspundere limitata si persoana fi!ica sau 'uridica asociat unic al societatii respectiv (art. )> din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata). (./ntr.o societate cu raspundere limitata in care partile sociale apartin unei singure persoane e ista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii?

527

.u exista ca organ de conducere = , drepturile si obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. sociatul poate avea calitate de administrator. (4egea nr. +)H)KK/ art. )+ alin. ()) si (*): 0#n ca!ul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit pre!entei legi, adunarii generale a asociatilor. Aaca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile preva!ute de lege pentru aceasta calitate1). 1*./n actul constitutiv al -C G$:C);5 -3C s.a prevazut ca asociatul :.). sa procure clientela societatii prin deplasarea in tara pentru a face publicitate acesteia! urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 3*9. Activitatea la care s.a obligat asociatul :.). reprezinta aport la capitalul social al societatii? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau ma'orarea capitalui social. (conform 4egii nr. +)H)KK/ art. )@ alin. (>) 0 sociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la ma'orarea capitalului social. #n sc,imbul acestui

528

aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi1). 11./n cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica! avanta1ele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. )ste suficient ca subscriitorii sa accepte avanta1ele patrimoniale acordate fondatorilor? vanta'ele re!ervate membrilor fondatori nu vor produce efecte daca nu au fost aprobate de adunarea constitutiva. 4egea nr. +)H)KK/ art. )K alin. (+) 0participarile la beneficiile societatii, re!ervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.1 12.:a constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica! aportul in natura poate fi varsat numai in proportie de 5*9? $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. *) alin. (*) 0actiunile ce repre!inta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.1

529

Preci!ati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor in natura, in ca!ul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica. $onform art. *J lit. (b) si (c) din 4egea nr. +)H)KK/, adunarea constitutiva a acceptantilor prospectului de emisiune are printre obligatii si examinarea si validarea raportului expertilor de evaluare a aporturilor in natura. 13.-C G=/;5 -A este o societate pe actiuni care s.a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 1* ani! prevazandu.se in actul constitutive ca fondatorii vor incasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de "9 din profitul net al societatii. /ntrucat societatea nu a realizat profit in primii doi ani! actionarii au +otarat dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s.au recunoscut prin actul constitutiv avanta1e patrimoniale se pot opune dizolvarii +otarate de actionari?

530

#n ca! de di!olvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca di!olvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de )/ ani, ea s-a di!olvat dupa * ani este deci o di!olvare anticipata. u dreptul la daune, dar nu se pot opune ,otararii = singura indreptatita la di!olvare. 14./ndicati situatiile in care! la constituirea societatii pe actiuni! 1udecatorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi e perti din lista e pertilor autorizati pentru efectuarea unei e pertize. $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. +J alin. ()), efectuarea experti!ei este obligatorie daca exista aporturi in natura , avanta'e re!ervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tran!actii conducand la acordarea autori!atiei, operatiuni inc,eiate de fondatori pe seama societatii si pe care societatea trebuie sa le suporte. 15.Ce trebuie sa cuprinda raportul de e pertiza intocmit de e perti in cazul in care 1udecatorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei e pertize necesara inmatricularii unei societati pe actiuni?

531

$onform 4egii nr. +)H)KK/ art. +J alin. ()), raportul de experti!a trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat. Ae asemenea, expertii vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in sc,imb, precum si alte elemente indicate de 'udecatorul delegat. 1".Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! privind calitatea de e pert? $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. +K, 0nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al #--lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;

532

c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a reali!a o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementea!a profesia1 1#.-tabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii' GFiliala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale mama5. Motivati: a) adevarat; b) fals. $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. 9* si art.9+ alin. (+) si (9), filialele sunt societati comerciale cu personalitate 'uridica si se infiintea!a in una dintre formele de societate preva!ute de lege si in conditiile specifice fiecarei forme. .u se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

533

1%.Cinci persoane fizice si o persoana 1uridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni! semnand actul constitutiv! procurand toate actele necesare inmatricularii societatii in registrul comertului. &entru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana 1uridica care nu a efectuat procedura in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de impre1urarea ca cererea de inmatriculare in registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana imputernicita! asociatii pot obtine o +otarare 1udecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura? .u, deoarece art. 9N alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/ prevede ca orice asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, repre!entantul asociatilor a fost pus in intar!iere, iar el nu s-a conformat in cel mult J !ile de la primire. #n ca!ul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale.

534

1(.-C G=/CA5 -,: a fost inmatriculata in registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. 0otodata! la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. ) ista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri c+iar si dupa inmatricularea societatii? #n ca!ul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de J !ile de la constatare sa re!olve problemele aparute, conform art.9J alin. ) din 4egea nr. +)H)KK/. #n ca! contrar, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele neregularitati sub sanctiunea platii de daune. 2*.-.a constituit o societate cu raspundere limitata in care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan in localitatea unde s.a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data inmatricularii in registrul comertului! s.a constatat ca actul constitutiv nu a fost inc+eiat in forma

535

autentica! asa cum prevede art. 5 alin. 6"7 lit. a7 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! formulandu.se o actiune in constatarea nulitatii societatii. )ste intemeiata actiunea in constatarea nulitatii societatii? ctiunea in constatarea nulitatii este intemeiata in temeiul art. >@ lit. a) din 4egea nr. +)H)KK/. 7otusi conform art. >N din aceeasi lege se specifica ca nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitatea fost inlaturat inainte de a fi puse conclu!ii pe fond la tribunal. 21./ndicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati inmatriculate. $onform art. >@ din 4egea nr. +)H)KK/, 0.ulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand: a)lipseste actul constitutiv sau nu a fost inc,eiat in forma autentica, in situatiile preva!ute la art.>alin.@ b)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii; c)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;

536

d)lipseste inc,eierea 'udecatorului delegat de inmatriculare a societatii; e)lipseste autori!area legala administrativa de constituire a societatii; f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; g)s-au incalcat dispo!itiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; ,)nu s-a respectat numarul minim de asociati, preva!ut de lege.1 22.&entru inmatricularea societatii! asociatii F.A. si :.=. au inc+eiat un contract de inc+iriere privind un spatiu in care a fost declarat sediul societatii. Dupa inmatriculare societatea a ac+itat o luna c+iria datorata! dupa care a refuzat sa mai plateasca c+iria datorata numitului =.3.! motivand ca cuantumul este e agerat de mare. Acesta! invocand dispozitia cuprinsa in art. 53 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! a solicitat asociatilor F.A. si :.=. plata c+iriei restante! motivand ca acestia raspund in mod solidar si nelimitat pentru

537

actele inc+eiate in contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele 1uridice inc+eiate de reprezentantii societatii in faza de constituire? =otivati solutia in cazul de fata. Se aplica prevederile 4egii nr. +)H)KK/ art. >+ alin. ()) si (*) conform caruia fondatorii, repre!entantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele 'uridice inc,eiate cu acestia in contul societatii, in afara de ca!ul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate 'uridica le-a preluat asupra ei. Societatea, dupa inmatriculare, platind c,iria, a preluat asupra sa raspunderea si, ca atare, numitul M. se va indrepta cu actiune impotriva societatii. 23.:a data de 3* august 2**4! 0ribunalul <ucuresti a constatat nulitatea -C G=$3D$=A,5 -A pentru ca lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor! fiind mentionat doar capitalul social. -ocietatea fusese inmatriculata in registrul comertului la data de 1 septembrie 2*** si inc+eiase cu mai multe

538

societati comerciale contracte de livrare de produse 6c+erestea7 pentru care mai avea de incasat o parte din pret. 3ulitatea societatii produce efecte asupra contractelor inc+eiate pana la data constatarii ei? Care este calea de atac indreptata impotriva inc+eierilor pronuntate de 1udecatorul delegat privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului si in ce termen se e ercita? .u, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor inc,eiate in numele sau. (temei legal art. >K din 4egea nr. +)H)KK/). $alea de atac impotriva inc,eierilor 'udecatorului delegat este recursul exercita in termen de )> !ile de la data pronuntarii inc,eierii pentru parti si de la data publicarii inc,eierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul (ficial pt orice alte persoane interesate. (art. @/ alin. ()) si (*) din 4egea nr. +)H)KK/) 24./n cazul unei societatii in nume colectiv! asociatul C.=. a adus la capitalul social un numar de 1** de obligatiuni pe care le detinea la -C G$C);5 -A! cu termen de rambursare la 15 august 2**5. -ocietatea

539

emitenta de obligatiuni nu si.a onorat obligatiile! asa incat la sfarsitul anului 2**5 societatea in nume colectiv s. a adresat cu somatie de efectuare a platii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? )ste admisibil la o societate in nume colectiv? -ocietatea creditoare poate sa.l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? (bligatiunile repre!inta aporturi in creante si sunt admise la o societate in nume colectiv. sociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul 'uridic fiind art. J9 alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/. 25./ntre doua societati comerciale s.a inc+eiat un contract de livrare de marfuri! pentru care nu s.a ac+itat pretul. -ocietatea beneficiara a refuzat ac+itarea pretului desi a primit marfa! considerand ca produsele livrate

540

nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinand ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzatoare catre societatea la care el! administratorul! avea calitatea de asociat. -ocietatea beneficiara a produselor considerate calitativ necorespunzatoarea c+emat in 1udecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa raspunda. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata? =otivati solutia. .u, creditorii societatii putandu-se indrepta cu actiune impotriva administratorilor societatii numaiin ca! de desc,idere a procedurii preva!ute de lege nr. J>H*//@ privind procedura insolventei. 2".-.a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat -.=. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat intr.o societate in nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari =.3. si -.C. au solicitat e cluderea din societate a asociatului comanditat -.=. pentru conflict de interese si mai cu seama ca

541

nu i.a incunostintat pe ceilalti asociati despre e istenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. &oate fi e clus asociatul comanditat in situatia de fapt prezentata? =otivati solutia sociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru pre'udecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este preva!ut in statut. vand in vedere dispo!itiile art. J* din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, nu exista conflict de interese intre cele doua societati deoarece asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat, iar dispo!itia legala mentionata inter!ice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea c,iar concurenta si nicidecum sotilor sau sotiilor acestora. 2#.-ocietatea in comandita simpla G=3 si F:5 a fost obligata! prin +otarare 1udecatoreasca! sa plateasca altei societati de antrepriza de lucrari constructii suma de 4**lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii in care se afla sediul societatii debitoare. /mpotriva societatii debitoare s.a incercat e ecutarea silita!

542

dar s.a constatat ca aceasta nu are bunuri cu care sa ac+ite datoria! motiv pentru care societatea creditoare s.a adresat asociatilor comanditati :.F. si C.=. Acestia au refuzat ac+itarea datoriei motivand ca +otararea 1udecatoreasca este pronuntata impotriva societatii si! ca atare! nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt intemeiate? =otivati solutia. $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. J> alin. ()) si (*), apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii. Potrivit art. mentionat, ,otararea 'udecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opo!abila fiecarui asociat. 2%.-C G:/,5 -,: are trei asociati! respectiv :.=.! 3.=. si C.&.! fiecare participand la capitalul social cu un aport in numerar de cate 2.*** lei! adica un procent din capitalul social de 339 fiecare. /n clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi! asociatii au prevazut ca asociatul :.=. sa participe in proportie de

543

2*9! iar ceilalti doi! respectiv 3.=. si C.&.! cu un procent de cate 4*9 fiecare. )ste legala clauza inserata in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? =otivati raspunsul. $lau!a este legala deoarece in actul constitutiv s-a facut acesta mentiune, temeiul legal fiind art. @N alin. * din 4egea nr. +)H)KK/. 2(./n ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de adunarea generala a asociatilor 6AAA7 si care este sanctiunea prevazuta de lege in cazul neac+itarii lor? 4egea nr. +)H)KK/ art. @N alin. (*) prevede 0Aividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. cestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa ca!, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tar!iu de @ luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar inc,eiat. #n ca! contrar, societatea comerciala va

544

plati daune-interese pentru perioada de intar!iere, la nivelul doban!ii legale, daca prin actul constitutiv sau prin ,otararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar inc,eiat nu sa stabilit o dobanda mai mare.1 Areptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor legale, se prescrie in termen de + ani de la data distribuirii lor. (art. @N alin. (>) din 4egea nr. +)H)KK/) 3*.Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. "# alin. 657 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. 4egea nr. +)H)KK/ art.@N alin. (>) prevede 0dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de + ani de la data distribuirii lor.1 7ermenul de prescriptie incepe sa se calcule!e (sa curga) fie de la data stabilita de

545

adunarea generala a asociatilor ca termen de plata, fie de la expirarea termenului de @ luni de la data aprobarii situatiei financiare aferente exercitiului financiar inc,eiat. 31.:a data de 15 iulie 2**5 s.a inc+eiat contractul de cesiune de actiuni prin care =.3. a cesionat lui C.D. un numar de 1* actiuni in valoare totala de 1**lei. &rin +otararea AAA din 15 martie 2**" s.a aprobat distribuirea dividendelor aferente e ercitiului financiar al anului 2**5! fiecare actionar urmand sa primeasca dividende in functie de numarul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. &entru e ercitiul financiar al anului 2**5! dividendele aferente celor 1* actiuni au fost atribuite in totalitate numitului C.D.! care detinea actiunile respective la data adoptarii +otararii AAA. =.3. a solicitat ac+itarea dividendelor aferente anului 2**5 pana la data de 15 iulie! iar dupa aceasta sa i se atribuie cesionarului C.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent =.3. este intemeiata?

546

Aa. cesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca, in speta anali!ata, actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de reparti!are a dividendelor. Se aplica 4egea nr. +)H)KK/ art. @N alin. (@): 0Aividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de ca!ul in care partile au convenit altfel.1 32.-C G=/:AC5 -,: si -C GA3C):5 -,: au +otarat sa fuzioneze prin absorbtia -C GA3C):5 -,: de catre -C 0M#4 -1 S64. S$ 0M#4 -1 S64 are cinci asociati, cu un capital social de >./// lei, divi!at in >/parti sociale a cate )//lei fiecare. S$ 0 .-%41 S64 are doi asociati, respectiv S$ 0M#4 -1 S64 si 4.M. (persoana fi!ica). $apitalul social al S$ 0 .-%41 S64 este de *./// lei, divi!at in */ parti sociale a cate )//lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. S$ 0 .-%41 S64 a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea 0 .-%41 S64, S$ 0M#4 -1 S64 a ,otarat

547

absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. #n situatia de fapt se mai retine ca S$ 0 .-%41 S64 concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si inc,eiase un contract de asociere in participatiune cu numitii M... si 4. ., contract in care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de *//lei pentru ac,i!itionarea unor marfuri. dunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a ,otarat fu!iunea prin absorbtie, s-a intocmit bilantul de fu!iune la fiecare societate avand aceeasi data si s-a intocmit proiectul de fu!iune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avi!at de 'udecatorul delegat si a fi publicat in Monitorul (ficial. Aat fiind ca societatile care fu!ionea!a nusi incetea!a activitatea dupa depunerea proiectului de fu!iune la registrul comertului, S$ 0M#4 -1 S64 ,otaraste ma'orarea capitalului social cu un utila' procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). #dentificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fu!iunii Problemele de drept privind fu!iunea sunt urmatoarele:

548

S$ M#4 - S64 nu poate detine titluri (parti sociale) la propria societate. A.a.p.d.v., S$ M#4 - S64 ar fi trebuit ca inaintea fu!iunii sa se retraga din societate prin cesiunea partilor sociale. S$ .-%4 S64, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social se afla intr-o cau!a de di!olvare. $ontractul de concesiune nu se poate transmite prin fu!iune decat cu acordul concedentului, iar contractul de asociere in participatiune numai cu acordul celorlalti asociati ai participatiunii. $u privire la mentiunea de ma'orare a capitalului social, 'udecatorul delegat va refu!a efectuarea mentiunii pana in momentul expirarii termenului de opo!itie preva!ut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fu!iune.

549

Budecatorul delegat la (.6$ va inregistra mentiunea de ma'orare a capitalului social numai in conditiile in care proiectul de fu!iune este retras. 33.,eclamantii <.C. si -C GC.-.5 -,: au c+emat in 1udecata pe =.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna excluderea paratului din societate, obligand societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca M.$., in calitate de asociat si administrator, a incalcat 4egea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa fraude!e societatea. Paratul M.$., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului C.-. din societate, motivand ca situatia falimentara a societatii se datorea!a culpei exclusive a acestuia. #n urma probelor administrate, instanta de fond a admis cererea principala si in parte cea reconventionala, dispunand excluderea din societate a reclamantului parat, cat si a paratului reclamant, dispunand totodata si di!olvarea societatii in conditiile in care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas in societate un asociat. $elelalte cereri privind

550

pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, in sensul ca a folosit in scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.$., a vandut partile componente din utila'ele societatii fara incuviintarea celorlalti asociati. Paratul M.$. a fost exclus din societate, cu motivarea ca acesta a intreprins activitati contrare scopului societatii, in sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a sc,imbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura in banca. #nstanta de fond a dispus si di!olvarea societatii, in ba!a art. **K alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, deoarece prin excludere societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cau!a de di!olvare a societatii cu urmatoarea motivare: ). Aispo!itia cuprinsa in art. *** lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla.

551

*. .edepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.$. nu este un motiv de excludere, ci eventual de raspundere pentru daunele produse. +. Aeturnarea fondurilor sociale nu repre!inta o fapta care sa insemne frauda in dauna societatii atat timp cat cu sumele respective au fost cumparate alte bunuri in folosul societatii. 9. #nabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctionea!a cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune catre societate. Aispo!itiile cuprinse in art. *** din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, privind ca!urile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor8 $are este domeniul de aplicare a fiecarei dispo!itii legale8 %ste corecta solutia de di!olvare a societatii8 $a!urile de excludere preva!ute in art. *** au caracter exemplificativ si nicidecum limitativ

552

Motivele de excludere preva!urte pentru a!ociatii in societatea in nume colectiv si in comandita simpla pot fi extinse si asociatilor din societatea cu raspundere limitata, mai cu seama daca acestia au calitatea de administrator. %xcluderea din societate a ascociatilor administratori nu inlatura posibilitatea actionarii lor pe temeiul unei actiuni in daune (despagubiri). 34.Asociatii care au +otarat dizolvarea societatii pot renunta la aceasta! c+iar si dupa publicarea in =onitorul $ficial a +otararii adunarii generale e traordinare a asociatilor? Aa. 4egea permite revenirea asupra ,otararii privind di!olvarea societatii atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. (art. *+) din 4egea nr. +)H)KK/) 35.Aratati in ce consta Gcontrarietatea de interese5 in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv.

553

$ontrarierea de interese este stipulata in cadrul art NK alin. ()) din 4egea +)H)KK/: 0asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau deci!ie privind acea operatiune.1 #n ca! contrar, asociatul raspunde pentru pagubele produse societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut ma'oritatea ceruta. 3".-C G=5 -A si -C GC:5 -A! prin reprezentantii legali! au inc+eiat un protocol prin care au +otarat dizolvarea prin absorbtie a -C GC:5 -A si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societatii -C GC:5 -A catre -C G=5 -A. &rotocolul inc+eiat intre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului -C GC:5 -A catre -C G=5 -A? Ai!olvarea are ca efect lic,idarea societatii, iar protocolul nu este suficient in ca!ul de fata.

554

7ransmiterea universala a patrimoniului societatii -4 are loc in ca!ul fu!iunii dintre cele doua societati. Pentru reali!area acesteia este necesara ,otararea dunarii =enerale %xtraordinare a ceor doua societati care au inc,eiat protocolul (art. *+K si urmatoarele din 4egea nr. +)H)KK/) 3#.-C GC:5 este o societate pe actiuni cu un capital social de (*.*** lei divizat in (.*** actiuni a cate 1** lei fiecare! atribuite celor cinci actionari in mod egal. #n decurs de + ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, ac,i!itionand trei terenuri, doua cladiri si aparatura de birou, astfel incat adunarea generala extraordinara a ,otarat ma'orarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind )./// lei. 7otodata, actionarii au ,otarat ca ac,itarea actiunilor emise cu prima sa se faca in proportie de +/U in momentul subscrierii si diferenta in termen de + ani. %ste legala ,otararea de ma'orare a capitalului social in conditiile stabilite de actionari8

555

4egea prevede intr-adevar ca actiunile emise in sc,imbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin +/U din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult + ani de la data publicarii in M. (. al 6omaniei, a ,otararii adunarii generale. #nsa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral ac,itata la data subscrierii. $a urmare, ,otararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art. **/, alin.) si +, 4+)H)KK/) 3%.-C GAC5 -,: s.a constituit prin asocierea numitilor =.:.! F.-. si A.:.! avand un capital social de "** lei divizat in "* parti sociale in valoare de 1*lei fiecare. Dupa trei luni de la inmatricularea societatii in registrul comertului asociatul A.:. decedeaza! avand ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. :a prima sedinta a adunarii generale a asociatilor a participat in locul asociatului decedat sotia supravietuitoare in nume propriu si in calitate de reprezentant al copilului minor! e primandu. si votul cu privire la ma1orarea

556

capitalului social. -otia supravietuitoare are drept de vot in adunarea generala a asociatilor in nume propriu si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? =otivati solutia. Mostenitorii asociatului decedat nu dobandesc de drept calitatea de asociati, acestia avand doar un drept de creanta repre!entat de valoarea partilor sociale ale autorului lor. dunarea =enerala a sociatilor ,otaraste daca plateste contravaloarea partilor sociale sau continua activitatea societatii cu mostenitorii celui decedat. #n aceste conditii, mostenitorii asociatului decedat nu au drept de vot decat daca se ,otaraste continuarea activitatii cu acestia (art. *+/ din 4egea nr. +)H)KK/). 3(./n actul constitutiv al -C G:5 -,: s.a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor care reprezinta ma1oritatea calificata a capitalului social. vand in vedere dispo!itia cuprinsa in art. )K* din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, ,otararea de modificare a actului constitutive trebuie sa fie adoptata de toti asociatii8

557

4egea nr. +)H)KK/ art. )K* alin. (*) prevede: 0pentru ,otararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de ca!ul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.1 stfel, in ca!ul de fata, cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de ma'oritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila si nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita. 4*.,etragerea dintr.o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea in nume colectiv! in comandita simpla sau cu raspundere limitata 6art. 22" din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata7. Cu toate acestea e ista posibilitatea legala ca si actionarii dintr.o societate pe actiuni sa se retraga? Potrivit art. )+9 din 4egea nr. +)H)KK/, actionarii carenu sunt de acord cu ,otararile adoptate de = cu privire la sc,imbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului societatii in strainatate, la forma societatii sau fu!iunea ori divi!area societatii, au dreptul de a se retrage din societate.

558

#n conclu!ie, actionarii se pot retrage din societate fara nici o conditie sau impediment. 41.Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. )+9 alin. (9), pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autori!at independent, ca valoare medie ce re!ulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. 42.-.=. si -.).! soti! au +otarat sa constituie o societate comerciala 2 -,: . in care sa aduca la capitalul social un imobil! respectiv apartamentul situat in imobilul din -tr. Florilor nr. 1*! apartament cumparat de cei doi soti in timpul casatoriei. /n sc+imbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit in mod egal parti sociale. -otii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? )ste necesara impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul social in

559

sc+imbul caruia sotii au primit parti sociale in procent de 5*9 fiecare inseamna o parta1are conventionala a bunurilor comune! operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 3* alin. 627 din Codul familiei? Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neec,ivaland cu o impartire a bunurilor in sensul codului familiei. $onventia este perfect valabila, in masura in care ambii soti si-au exprimat consimtamantul in mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societatii comerciale. 7otusi, transmiterea bunului catre societate nu repre!inta o conventie de parta'are a acetuia ci este intrainarea acestuia, ec,ivalenta cu o van!are-cumparare. 43.-C G=35 -,:! in calitate de debitoare! a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea -C FA -A! aratand ca in ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el insusi are de incasat mai multe creante de la debitorii proprii. 0otodata! debitoarea a motivat cererea de respingere a

560

actiunii aratand ca in patrimoniul propriu e ista mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit! potrivit dreptului comun! pentru a.si indestula creantele. Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este intemeiata? .u, intampinarea debitoarei nu este 'ustificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru desc,iderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cau!a incetarii platilor fata de creditori timp de cel putin +/ de !ile. #n ca!ul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. stfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conform prevederilor 4egii J>H*//@, va fi respinsa de 'udecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. $ererea formulata de debitor este intemeiata. 44.Aratati care sunt principalele atributii 1urisdictionale ale 1udecatorului sindic in procedura insolventei.

561

rt. )) din 4egea J>H*//@ ()) Principalele atributii ale 'udecatorului-sindic, in cadrul pre!entei legi, sunt: a) pronuntarea motivata a ,otararii de desc,idere a procedurii si, dupa ca!, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) 'udecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; 'udecarea opo!itiei creditorilor la desc,iderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de desc,idere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cau!ei, a administratorului 'udiciar provi!oriu sau, dupa ca!, a lic,idatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa ca!, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organi!are a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. #n vederea desemnarii provi!orii a administratorului 'udiciar,

562

'udecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa ca!, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin inc,eiere, a administratorului 'udiciar sau a lic,idatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin inc,eiere, a administratorului 'udiciar sau a lic,idatorului; f) 'udecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) 'udecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la a'ungerea debitorului in insolventa, potrivit art. )+J, sesi!area organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor preva!ute la art. )9+-)9N; ,) 'udecarea actiunilor introduse de administratorul 'udiciar sau de lic,idator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare desc,iderii procedurii;

563

i) 'udecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul 'udiciar sau de lic,idator; ') admiterea si confirmarea planului de reorgani!are sau, dupa ca!, de lic,idare, dupa votarea lui de catre creditori; Z) solutionarea cererii administratorului 'udiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorgani!are 'udiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului 'udiciar sau ale lic,idatorului; m) 'udecarea actiunii in anularea ,otararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea ,otararii de inc,idere a procedurii. 45./mpotriva -C AC -A in calitate de debitor s.a desc+is procedura de insolventa! la cererea creditorilor -C $& -,: si -C &C -A! desemnandu. se prin +otararea de desc+idere a procedurii in calitate de administrator 1udiciar numitul =.A. &entru data de 3* septembrie 2**" a fost convocata adunarea creditorilor de catre

564

creditorii ale caror creante reprezinta 2*9 din valoarea totala a acestora. /n cuprinsul convocarii! creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor! cat si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi in ziua desfasurarii adunarii generale. :a adunare s.au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta #59 din totalul acestora! +otarand respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. /mpotriva +otararii adoptate de creditorii prezenti! debitorul a formulat actiune in anulare pentru urmatoarele motive' ). dunarea creditorilor nu putea fi convocata decat de administratorul 'udiciar sau de lic,idator, potrivit art. )+ alin. ()) din 4egea nr. J>H*//@; *. (rdinea de !i a sedintei nu prevede in mod expres toate problemele care vor fi discutate; +. ?nii dintre creditori au fost repre!entati de terte persoane, fara a avea procura speciala. ctiunea in anularea ,otararii adoptate de adunarea creditorilor este legala8

565

$onform art. )+ pct. + din 4egea nr. J>H*//@, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lic,idator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante repre!inta cel putin +/U din totalul acestora. stfel, adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar */U din creditori. $onvocarea creditorilor trebuie sa cuprinda ordinea de !i a sedintei in detaliu (art.)9, alin.)). $a urmare, convocarea nu este legala. 6epre!entarea in adunarea creditorilor se face numai pa ba!a unei procuri speciale legali!ata (art. )9 ali. +). #n conclu!ie, actiunea de anulare a ,otararii este legala. 4".Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica sau 1uridica pentru a fi desemnata ca administrator 1udiciar in cadrul procedurii insolventei? $onform 4egii nr. J>H*//@ art. )K alin. (>), administratorul 'udiciar persoana fi!ica sau 'uridica, inclusiv repre!entantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in conditiile legii.

566

.u poate fi administrator 'udiciar persoana fi!ica ce nu poate fi fondator, administrator, director, cen!or sau repre!entant al unui comerciant al executarii 'udecatoresti si persoanele fi!ice sau 'uridice avand calitatea de lic,idator (expert in insolventa) carora le sunt aplicabile prevederile art. *N pct. )-K din $odul de procedura civila. 7otodata, inainte de desemnarea sa in functie, administratorul trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspunderea profesionala. 4#.,aportul intocmit de administratorul 1udiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente! date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale. $e aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului8 Potrivit art. */ lit. b) din 4egea nr. J>H*//@, administratorul 'udiciar va examina activitatea debitoruluisi va intocmi un raport in care se vor mentiona urmatoarele:

567

- cau!ele si impre'urarile care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. - raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorgani!are efectiva a activitatii debitorului ori, dupa ca!, motivele care nu permit reorgani!area si, in acest ca!, va propune intrarea in faliment. - in ca!ul in care, prin raportul sau, administratorul 'udiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe ba!a unui plan de reorgani!are 'udiciara, acesta va trebui sa preci!e!e daca recomanda ca planul de reorgani!are sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaborea!a la intocmirea acelui plan ori daca intentionea!a sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori. 4%.Definiti starea de iinsolventa potrivit :egii nr. %5H2**". Potrivit 4egii nr. J>H*//@ art. +, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracteri!ea!a prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. #nsolventa este pre!umata ca fiind vadita

568

atunci cand debitorul, dupa +/ de !ile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. #nsolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile anga'ate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. 4(.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura reorganizarii 1udiciare si a falimentului? $onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cumulativ creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura organi!arii 'udiciare si a falimentului: Sa fie certe 2 existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu; Sa fie lic,ide 2 lic,iditatea consta in bani; Sa fie exigibile 2 a'ungerea lor la scadenta.

569

5*.Delimitati conceptul de Ginsolventa5 de cel de Ginsolvabilitate5 si de Grefuz de plata5. #nsolventa L presupune inexistenta fondurilor banesti pentru ac,itarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii. %ste o stare a patrimoniului debitorului, caracteri!ata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. Aebitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neac,itate. #nsolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-si indeplini obligatiile fata de creditor atat din lipsa lic,iditatilor, cat si a altor bunuri din care sa fie satisfacute creantele creditorilor. 6efu!ul de plata exista in ca!ul in care debitorul considera ca nu datorea!a sumele solicitate de creditori. Simplul refu! de plata al unei datorii nu conduce la desc,iderea falimentului. 6efu!ul de plata poate fi intemeiat, in ca! de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mi'loace banesti de ac,itare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si ac,ita datoriile. 7emeinicia unor astfel de aparari (refu! de plata) se aprecia!a de tribunal de la ca! la ca!.

570

51./n cazul cererii introductive formulate de creditori! depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? "ata de continutul art. +* alin. (9) din 4egea nr. J>H*//@ re!ulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult )/U din valoarea creantelor de catre creditori nu este obligatorie, ramanand la aprecierea 'udecatorului sindic, si numai daca debitorul solicita acest lucur. #n ca!ul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulata de creditor. 52.Care sunt principalele efecte patrimoniale ale desc+iderii procedurii reorganizarii 1udiciare si a falimentului? Aesc,iderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte: - suspendarea tuturor actiunilor 'udiciare si extra'udiciare pentru reali!area creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale

571

- suspendarea cererilor de executare silita, pornitade creditor in mod individual; - suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii putea sa-si valorifice creantele impotriva debitorului aflat in incapacitate de plata - nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, ma'orare ori c,eltuiala creantelor nascute anterior desc,iderii procedurii insolventei. $u toate acestea, legiuitorul instituie si exceptii. %ste ca!ul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calcule!e accesoriile la creanta garantata pana pana cel mult la data van!arii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespun!ator mai mare decat valoarea initial evaluata. 7otodata, in ca!ul in care se confirma un plan de reorgani!are 0accesoriile1, respectiv doban!ile, penalitatile etc. nascute ulterior desc,iderii procedurii generale se ac,ita in conformitate cu prevederile programului de plati.

572

- %ste inter!is administratorului sa instraine!e fara acordul 'udecatorului sindic actiunileori partile lor sociale sau de interes pe care le detine la debitorul care este supus procedurii insolventei. 53.-tabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii' GDesc+iderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constand in dreptul de a.si conduce activitatea! de a.si administra bunurile 6averea7 si de a dispune de ele5' a) adevarat. b) fals. #n conditia in care acesta si-a declarat intentia de reorgani!are, poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului, cu exceptiile preva!ute de art. 9N aliu. (+), (9),(>) din 4egea nr. J>H*//@. 54./ndicati categoriile de acte 1uridice inc+eiate de debitor in cei trei ani anteriori desc+iderii procedurii insolventei! acte in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita. contractele de van!are-cumparare in care pretul platit de debitor depaseste in mod vadit valoarea bunului cumparat

573

contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comision etc. in care prestatia debitorului este vadit superioara d.p.d.v. fata de prestatia celeilalte parti etc. 55./ndicati trei categorii de acte 1uridice inc+eiate de debitor in cei trei ani anteriori desc+iderii procedurii insolventei! acte care sunt supuse anularii. acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele )*/ !ile anterioare desc,iderii procedurii daca suma pe care creditorul ar putea s-o obtina in ca! de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer; constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era c,irografara (de exemplu, o ipoteca). Platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele )*/ de !ile anterioare desc,iderii procedurii daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara desc,iderii procedurii.

574

5".Contractul de inc+iriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat in cadrul procedurii insolventei? $ontractul de inc,iriere privind un bun imobil al debitorului nu va fi desfiintat, cu exceptia ca!ului cand c,iriei practicate pe piata. (art. K) din 4egea nr. J>H*//@). 5#.Care sunt categoriile de creante bugetare e ceptate de la procedura de verificare prevazuta de :egea nr. %5H2**"? $reantele bugetare repre!inta creantele constand in impo!ite, taxe, contributii, amen!i si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora (doban!i, penalitati etc.). $reantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care re!ulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul preva!ut de legile speciale (art. @@ alin. *) 5%.Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor in cadrul procedurii reorganizarii 1udiciare si a falimentului! prevazuta de :egea nr. %5H2**"?

575

7itularul de creante anterioare desc,iderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de @/ !ile este deca!ut din urmatoarele drepturi: - dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul reorgani!arii si falimentului - dreptul de a reali!a creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor 'uridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub re!erva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Aecaderea va putea fii invocata oricand. 5(.Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului! conform :egii nr. %5H2**"? $onform 4egii nr. J>H*//@ art. K>, planul de reorgani!are va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mi'loacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta

576

debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor. Planul de reorgani!are va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. Planul de reorgani!are va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavori!ate, in sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creante defavori!ate; c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmea!a a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in ca! de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.1

577

"*.&recizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori. -otarea planului se face potrivit urmatoarelor reguli: "iecare creanta beneficia!a de un drept de vot; -otea!a separat urmatoarele categorii de persoane: creditorii cu creante garantate; creditorii bugetari; creditorii c,irografari stabiliti conform art. KJ alin. ()) din 4egea nr. J>H*//@; ceilalti creditori c,irografari. "1.Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului! potrivit :egii nr. %5H2**"? -otarea si confirmarea planului produc urmatoarele efecte: ctivitatea debitorului este organi!ata potrivit continutului planului;

578

$reantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este preva!ut in plan; #n ca!ul unei executari silite, planul confirmat de 'udecatorul sindic va fi socotit ca o ,otarare definitiva impotriva debitorului "2./ndicati situatiile in care 1udecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolventa. $onform 4egii nr. J>H*//@ art. )/N, intrarea in faliment se produce in urmatoarele ca!uri: a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorgani!are; c) nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; d) debitorul si-a declarat intentia de reorgani!are, dar nu a propus un plan de reorgani!are ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat si nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat;

579

e) obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu au fost indeplinite; f) a fost aprobat raportul administratorului 'udiciar prin care se propune, dupa ca!, intrarea debitorului in faliment. "3.-C G;5 -,: este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori! din care unul GL5 si.a asigurat creanta printr.un ga1 asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. /n urma scoaterii la vanzare a automobilelor s.a obtinut suma de 1**.*** lei! insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului GL5! creanta de 3**.*** lei. $um isi va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (ga')8 Pentru diferenta de creanta neacoperita din van!area celor doua automobile, creditorul 0V1 devine creditor c,irografar intrand in concurs cu ceilalti creditori c,irografari (ale caror creante nu sunt garantate printr-o garantie speciala). "4.Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lic+idarii averii debitorului?

580

$reantele cor fi platite in urmatoarea ordine: 7axele, timbrele si orice alte c,eltuieli ale procedurii; $reantele i!vorate din raportul de munca; $reantele repre!entand creditele, cu doban!ile si c,eltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa desc,iderea procedurii si creantele ce re!ulta din continuarea activitatii debitorului; $rentele bugetare; $reantele repre!entand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in ba!a unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mi'loacelor de existenta;

581

$reantele repre!entand sumele stabilite de 'udecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fi!ica;creantele repre!entand creditele bancare, cu c,eltuielile si doban!ile aferente, cele re!ultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din c,irii; lte creante c,irografare; $reantele subordonate, in ordinea preva!uta de lege. "5. Care sunt efectele +otararii 1udecatoresti ale inc+iderii procedurii falimentului? %xista doua categorii de efecte: a) efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin inc,iderea procedurii 'udecatorul sindic, administratorul 'udiciar, lic,idarea si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice obligatii privitoare la procedura;

582

b) efecte fata de debitor. #n pricipiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive, sub re!erva de a nu se fi facut vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori trensferuri frauduloase. Aebitorul va fi descarcat de obligatii daca au fost platite in cadrul procedurii. Aescarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcare de obligatii a fide'usorului sau a codebitorului principal. "".Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa. Potrivit 4egii nr. J>H*//@ art. )9+ alin. (*), constituie infractiune de bancruta frauduloasa si se sanctionea!a cu inc,isoare de la @ luni la > ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) infatisea!a datorii inexistente sau pre!inta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor; c) instrainea!a, in frauda creditorilor, in ca! de insolventa a debitorului, o parte din active.

583

"#.Aratati ce efecte produce inregistrarea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea. #n momentul inregistrarii firmei in 6eg. $omertului ea isi dobindeste personalitatea 'uridica. #nregistrarea in 6eg. $om. are efect declarativ la calitatea persoanei, creandu-se o pre!umtie relativa de comercialitate cu privire la faptele pe care acestea le savarseste si cu privire la calitatea de comerciant. "%.-C G<=5 -,: s.a constituit cu doi asociati! respectiv G-:5 si GC35! cu participare egala la capitalul social! fiecare detinand un procent de 5*9 din totalul partilor sociale. Asociatul G-:5 cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat! inc+eindu.se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului. $ontractul de cesiune de parti sociale este opo!abil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati8

584

"ata de impre'urarea da in speta nu s-a inregistrat in 6eg. $om. mentiunea de cesiunea a partilor sociale, asociatul S4 are calitatea de asociat in raporturile cu tertele persoane. "(.Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni in registrul comertului? u obligatia solicitarii inmatriculata in 6eg.$om. inainte de inceperea activitatii si .n timpul desfasurarii acesteia efectuarea de mentiuni urmatoarele categorii de persoane: $omerciantii 2 persoane fi!ice; $omerciantii 2 persoane 'uridice, respectiv societati comerciale; sociatiile familiale care desfasoara in mod obisnuit activitate de comert; $ompaniile nationale si societatile nationale;

585

6egiile autonome; =rupurile de interes economice cu caracter comercial; (rgani!atiile cooperatiste. #*.Care este regimul 1uridic al inc+eierilor pronuntate de 1udecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului? #nc,eierile 'udecatorului delegat la (ficiul 6egistrului $omertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. 7ermenul de recurs este de numai )>!ile si curge de la data pronuntarii inc,eierii pentru parti si de la data publicarii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, pentru orice alte persoane interesate.

586

#1.Care este instanta de 1udecata competenta sa solutioneze recursul indreptat impotriva inc+eierii pronuntate de 1udecatorul delegat la oficiul registrului comertului? Potrivit art. @ alin. (9) din 4egea nr. *@H)KK/, republicata, recursul se solutionea!a de curtea de apel in a carei ra!a teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in ca!ul sucursalelor infiintate in alt 'udet, de curtea de apel in a carei ra!a se afla sediul sucursalei. #2.Cine poate solicita radierea din registrul comertului a inmatricularilor sau a mentiunilor efectuate? Potrivit art. *> ali. ()) din 4egea nr. *@H)KK/, orice persoana persoana fi!ica sau 'uridica se considera pre'udiciata printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei, daca sunt indeplinite conditiile preva!ute de lege. #3.Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul 1uridic. Aefinitia acceptata in doctrina este urmatoarea:

587

fondul de comert repre!inta un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), pe care un comerciant le afectea!a desfasurarii activitatii sale. 7emeiul legal este art. )g) lit. c) din 4egea nr . ))H)KK) privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin 4egea nr *KJH*//). #4.Delimitati Gfondul de comert5 de notiunea de Gsucursala5. Sucursalele L sunt de!membraminte fara personalitate 'uridica ale societatilor comerciale, fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca si agentiile, repre!entantele sau alte sedii secundare (art. 9+ alin.()) din 4egea nr.+)H)KK/) Sucursala se caracteri!ea!a prin doua trasaturi definitorii: absenta personalitatii 'uridice si autonomia de gestiune. Sucursalele avand autonomie de gestiune se caracteri!ea!a prin dispun de o clientela proprie si au un fond de comert distinct de al intreprinderii; tribunalele se inmatriculea!a in 6eg.$om.

588

"ondul de comert este repre!entat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare, se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele. #5.Definiti firma si aratati care sunt caracterele 6trasaturile7 acesteia. "irma este numele, sau, dupa ca! denumirea folosita de comerciant in reali!area operatiunilor ce fac obiectul comertului sau si sub care semnea!a. $aracteristicile acesteia sunt: - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei. $onform art. +J din 4egea nr. *@H)KK/, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente

589

- disponibilitatea firmei este verificata de Ciroul ?nic ce functionea!a in cadrul $amerelor de $omert si #ndustrie teritoriale. "irmele radiate din 6eg. $om. nu sunt disponibile pentru o perioada de doi ani de la data radierii. - liceitatea firmei. .ici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. - firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert. #".Comparatie intre clientela si vadul comercial. -adul comercial L repre!inta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depin!and de a atrage clientela, depin!and atat de factori interni de ordin obiectiv (locul amplasarii maga!inului, calitatea produselor sau a serviciilor), de ordin subiectiv (publicitatea comerciantului, calitatea personalului anga'at), cat si de factori externi (reputatia sau bonitatea clientilor, a partenerilor de afaceri) $lientela L repre!inta totalitatea persoanelor fi!ice si 'uridice care se afla in raporturi 'uridice cu un comerciant.

590

##.-C G$=5 -,: a inc+eiat un contract de imprumut bancar garantand creditul cu marfurile aflate in magazinul situat c+iar la sediul societatii. ?lterior perfectarii contractului de imprumut 6credit7 si al contractului de garantie reala mobiliara! marfurile au fost vandute urmand ca pretul sa fie incasat in termen de 3* de zile de la predare. %ste valabil contractul de van!are-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (ga')8 Potrivit art. *) din 7itlul -# al 4egii nr. KKH)KKK, pe durata contractului de garantie imobiliara debitorul poate administra sau poate dispune de bunul care face obiectul garantiei, deci il poate vinde, garantia urmand a fi stramutata asupra pretului obtinut din van!area bunurlui respectiv. sadar, creanta de incasare a clientilor in termen de +/ de !ile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imprumutului bancar, iar contractul de van!are-cumparare este valabil inc,eiat. #%.Care este deosebirea dintre aportul in societate al fondului de comert si vanzarea acestuia?

591

"ondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. 7itularul fondului de comert se obliga, prin actele constitutive ale societatii, sa transmita dreptul de proprietate sau numai dreptul de folosinta asupra fondului de comert si, evident, sa-l predea societatii. portul in societate al fondului de comert se deosebeste de van!area-cumpararea acestuia intrucat in ca!ul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in ca!ul van!arii, van!atorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. #(./n situatia in care un contract de garantie reala mobiliara 6ga17 este anulat pentru eroare.viciu de consimtamant! inscrierea garantiei in Ar+iva )lectronica de Aarantii ,eale =obiliare are ca efect valabilitatea contractului? ) plicati raspunsul. #nscrierea garantiei reale mobiliare in r,iva %lectronica de =arantii 6eale Mobiliare nu confera valabilitate garantiei, ceea ce inseamna ca inscrierea are doar rolul de a face opo!abila fata de terti garantia constituita.

592

$ontractul de garantie reala mobiliara nu este valabil. %*.)ste admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? $esiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleasi conditii ca si in ca!ul locatiunii: sa nu se fin intre!is prin contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a preva!ut acest lucru); cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. #n plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, preva!ute de art. )+K+ $od $ivil, necesare opo!abilitatii cesiunii fata de tertele persoane. ceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului (debitorul cedat) sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta. %1.$ persoana fizica A.=. imprumuta de la o banca o suma de bani. &entru a acorda creditul! banca ii cere un garant personal care sa se oblige sa plateasca in cazul in care A.=. nu ramburseaza creditul. /n aceste conditii

593

A.F. se obliga! in calitate de fide1usor! alaturi de A.=. 0ermenul de rambursare a e pirat! iar A.F. este urmarit la plata atat pentru creditul nerambursat! cat si pentru dobanzile aferente. $e suma va fi tinut sa plateasca fide'usorul8 rgumentati. cordarea unui credit de catre o banca constituie o operatiune de banca si, in temeiul art. + pct.)) din $.com., este o fapta obiectiva de comert. "ide'usorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in ca!ul in care creditorul nu o face. Potrivit art. 9* alin. * $.$om., in obligatiile comerciale fide'usorul, c,iar necomerciant, care garantea!a o obligatiune comerciala este tinut solitar cu debitorul principal, cu exceptia ca!ului cand in contract s-a preva!ut contrariul, adica numai in limita creditului acordat. sadar, daca acesta nu plateste, banca il va putea obliga pe fide'usor sa plateasca atat suma repre!entand creditul nerambursat, cat si doban!ile aferente, pentru ca nu exista alta prevedere contractuala.

594

%2.-ocietatea comerciala GCarol5 -A a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2**4 incepand cu data de 4 martie 2**5. Actionarul A.=.! constatand ca nu.si primeste dividendele! a actionat in 1udecata societatea comerciala la data de 1# aprilie 2**5. Ae la ce data poate cere si doban!i de intar!iere8 rgumentati solutia aleasa. $omercialitate obligatiei de plata a dividendelor rderiva din art. 9 $.com. care, in completarea art. + $.com, instituie pre!umtia de comercialitate pentru toate actele sau faptele savarsite de un comerciant, daca nu sunt de natura civila. Prin urmare, obligatia de plata a dividendelor are caracter comercial si, ca atare, in privinta ei sunt aplicate dispo!itiile art. 9+ $.com, referitoare la dobanda de drept. stfel, actionarul M va putea cere doban!i de intar!iere incepand din data de 9 martie *//>, data ,otarata de = pentru distribuirea dividendelor.

595

%3.ACA- inc+eie un contract de vanzare.cumparare de actiuni cu Compania Aneida /nternational -A. 3erespectarea unor obligatii contractual da nastere unei neintelegeri intre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile' instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? =otivati solutia aleasa. -an!area de actiuni este in mod expres definita de art. + $.com. ca fiind fapt obiectiv de comert. #n conformitate cu art. N $.com., cei ce afectea!a in mod obisnuit fapte de comert sau calitatea de comercianti, deci si - S. Potrivit art. 9 $.com., obligatiile comerciantilor au natura comerciala, deci si litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt de natura comerciala si trebuie solutionate de instantele comerciale si nu de cele de contencios administrativ. %4.A.=. inc+eie un contract de asigurare de viata cu -C GCA,$=5 -A obligandu.se sa.i plateasca trimestrial primele de asigurare. &entru ca nu si.a respectat obligatia de plata! societatea de asigurari intenteaza o actiune 1udecatoreasca impotriva lui A.=. litigiul are natura civila sau comerciala? =otivati solutia aleasa.

596

Potrivit art. @ $od $omercial, asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. "inalitatea pentru asigurat este civila, deci competenta va fi instanta civila. %5.,egia autonoma de Aospodarie Comunala Aalati si asociatia de locatari nr. "** din Aalati inc+eie un contract pentru e ecutarea de lucrari de reparatie a instalatiei de incalzire! canalizare! apa rece! apa calda si mena1era la doua blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, in calitate de reclamanta, se va adresa instantei civile sau celei comerciale8 Motivati solutia aleasa. $ontractul nu are caracter civil, activitatea 6 =$ =alati constand in reali!area de lucrari de constructie si reparatie, se incadrea!a in faptele obiective de comert reglementate de art. + pct. J $.com. Potrivit art. >@ $.com., daca un act

597

este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi in ceea ce prives5te acel act legii comerciale. sadar, litigiul este comercial, iar instanta competenta este cea comerciala. %".A.0.! comerciant! cumpara la data de 1 octombrie 2**4 o garsoniera. :a data de 2* decembrie 2**4 o vinde! iar in 15 ianuarie 2**5 isi cumpara o noua garsoniera. u van!arile-cumpararile inc,eiate de comerciant natura comerciala8 rgumentati solutia aleasa. "aptul ca 7 este comerciant ne-ar putea conduce la conclu!ia ca actele sale sunt comerciale in temeiul pre!umtiei de comercialitate instituite de art.9 $.com. pentru ca van!area-cumpararea nu are caracterul de intermediere cerut de art. +$.com., iar cumpararea garsonierei se face in scopul de a o locui, nu cu scop de revan!are, se aplica art. > $.com., potrivit caruia 0nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau marfuri ce s-a face pentru u!ul sau consumatia cumparatorului sau a familiei sale.1 Aesi este comerciant, pre!umtia de comercialitate nu se aplica, 7

598

cumparand garsoniera in scopul de o folosi personal. #ntentia de van!are a aparut ulterior cumpararii si neconstituind o interpune an sc,imb, natura contractului este civila si nu comerciala. %#.A.0. si <.0.! casatoriti! avand doi copii minori de 1"! respectiv 1# ani vor sa desfasoare o activitate economica avand ca obiect comertul cu flori! in cadrul unei asociatii familiale. &otrivit reglementarilor in vigoare! este posibila constituirea acesteia? =otivati solutia aleasa. Aa, conform art. > alin. ()) lit. a) din 4egea nr.+//H*//9 care admite ca membrii asociatiei familiale sa aiba cel putin varsta de )@ani. cesti minori vor avea calitatea de anga'ati proprii, neputand sa aiba calitatea de repre!entanti ai asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de )Jani. %%.A.0. a fost condamnat prin +otarare 1udecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala pe cand desfasura o activitate economica in mod independent. Poate el sa se constituie ca repre!entant al unei asociatii familiale8 rgumentati solutia.

599

#nfractiunea de eva!iune fiscala determinca ca 7 sa decada din dreptul de a exercita o activitate comerciala. $alitatea de repre!entant al asociatiei familiale presupune relatii cu tertii in desfasurarea de acte de comert in numele asociatiei familiale. Prin urmare, .7. nu poate fi repre!entant al unei asociatii familiale. %(.Comerciantul A.>. s.a inmatriculat la registrul comertului din 1udetul Constanta! avand sediul principal in municipiul Constanta. /n ipoteza in care A> desc+ide o sucursala in orasul =angalia este necesara o noua inregistrare in registrul comertului! inregistrare distincta a sucursalei? =otivati solutia aleasa. Aa, c,iar daca sucursala ish desfasoara activitatea in perimetrul aceluiasi oficiu al 6eg.$om., respectiv al 'ud. $onstanta, conform art. 9+ alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, sucursla se va inmatricula in acelasi 6eg.$om., insa distinct, ca inmatriculare independenta.

600

(*.&rin divizarea societatii GA5! societatile G<5 si GC5! societati pe actiuni! preiau patrimoniul societatii GA5 care isi inceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale e traordinare a societatii G<5 se aproba proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societatii GA5 6in cota.parte prevazuta de proiect7! precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii G<5! ca urmare a divizarii! cu votul a 5*9 din actionari. )ste legala decizia AAA? =otivati. 4egea nr. +)H)KK/ art. *9N: 0prin derogare de la art. ))>, cand fu!iunea sau divi!area are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, ,otararea se ia cu unanimitate de voturi.1 Aeci!ia = nu este legala. (1./n termen de doua luni de la e pirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin absorbtie au loc adunarile generale e traordinare ale societatii /mpe -,: ce urmeaza sa fie absorbita si a

601

societatii Coral -A ca societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie! are loc' a) di!olvarea cu lic,idare a societatilor absorbite, care isi incetea!a existenta; b) transmiterea universala a patrimoniului #mpex S64 catre $oral S ; c) atribuirea de actiuni asociatilor #mpex S64 din actiunile $oral S care si-a marit astfel patrimoniul. Sunt corecte efectele fu!iunii prin absorbtie enumerate8 Motivati solutia. .u este corect efectul privind di!olvarea cu lic,idare a societatilor absorbite. #n temeiul art. *+J din 4egea nr. +)H)KK/, republicata si modificata, fu!iunea are ca efect di!olvarea fara lic,idare a societatii absorbite (care isi incetea!a existenta) si transmiterea universala a patrimoniului sau, in sc,imbul atribuirii de actiuni. (2.Budecatorul delegat de la registrul comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale G0ibles5 -A obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care si.au incetat e istenta' o societate in

602

nume colectiv si o societate in comandita simpla. Budecatorul delegat a motivat ca! deoarece in patrimoniul societatii obtinute prin contopire s.a adus ca aport un teren! actul constitutiv trebuia autentificat! ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut. Acestia au invocat lipsa autentificarii prin aceea ca imobilul facea parte din patrimoniul societatii in nume colectiv! al carui act de constituire fusese autentificat! dar prin incetarea e istentei acestei societati si prin faptul ca noua societate constituita prin contopire nu mai este o societate de persoane! ci de capital! actul constitutiv nu mai trebuie autentificat. $ine are dreptate8 Motivati. Budecatorul delegat a respins motivat cerera de inmatriculare. ctul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru tipul de societate infiintat (art. *+K alin. (+) din 4egea +)H)KK/). %ste adevarat ca printre contopire s-a constituit o societate de capital si nu de persoane, dar

603

daca printre aporturile de capital se afla un teren potrivit art. > alin. (@) din 4egea nr. +)H)KK/, actul constitutiv trebuie autentificat. (3.0ribunalul a respins ca nefondata cererea reclamantului! asociat la -,: aflata in lic+idare! de a numi un alt lic+idator! pe motiv ca actualul lic+idator nu a intrunit unanimitatea voturilor asociatilor. ,eclamantul a considerat nelegala numirea lic+idatorului! desi el intrunise cvorumul cerut de 3H4 din numarul asociatilor impus de actul constitutiv! sustinand ca :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! prevede ca numirea lic+idatorilor la -,: se poate face numai cu votul tuturor asociatilor! fapt ce nu s.a realizat. -olutia de respingere a cererii este corecta? =otivati raspunsul. Dotararea adunarii generale este corecta. #ntr-adevar, 4egea nr. +)H)KK/ mentionea!a la art. *@* alin. (*) ca numirea lic,idatorilor la societatile de persoane si la societatile cu raspundere limitata se face cu unanimitate de voturi, dar

604

numai dacain contractul de societate nu se prevede altfel. Aeoarece in actul constitutiv s-a preva!ut ca numirea se poate face cu un cvorum de i din numarul asociatilor si acest cvorum a fost obtinut, inseamna ca numirea este legala. (4./ntr.o -,: cu doi asociati! unul dintre acestia decedeaza. /n actul constitutiv e ista clauza de continuare a societatii cu mostenitorii! dar acestia nu consimt sa continue activitatea in cadrul societatii in locul defunctului. %ste aceasta o cau!a de di!olvare a societatii8 $e vor primi mostenitorii8 .u este o clau!a de di!olvare a societatii doearece nu se suprapune situatiei reglementate conform art. **K alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, care prevede ca moartea, falimentul, incapacitatea, excluderea sau retragerea unuia dintre asociati duc la di!olvare cand, datorita acestor cau!e, numarul s-a redus la unul singur. Speta corespunde situatiei enuntata de art. **K alin. (*) care dispune ca societatea nu se di!olva daca exista clau!a de continuare cu mostenitorii. $,iar daca acestia nu consimt sa continue societatea in locul defunctului si cer di!olvarea, aceasta poate interveni ca

605

urmare fie a ,otararii adunarii generale (art. **N alin. ()) lit. d)), fie prin ,otararea tribunalului pentru neintelegeri grave (art. **N alin. ()) lit. e)), deci nu prin moartea unui asociat. $onform art. *+/ alin. ()) din 4egea +)H)KK/, mostenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aporbat, in termen de +luni de la notificarea decesului asociatului. (5.:ic+idatorul unei societati pe actiuni face dovada! prin prezentarea situatiei financiare anuale! ca activul societatii este in valoare de 3** milioane lei! iar pasivul de "** milioane lei. $e trebuie sa faca lic,idatorul cand fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil8 4ic,idatorul, potrivit art. *>N din 4egea +)H)KK/, trebuie sa ceara de la actionari sumele pe care le datorau ca debitori pentru societate, pentru varsamintele neefectuate. dica, potrivit art. *>K, numai dupa ce, in principal, a fost urmarita mai intai laplata societatea comerciala si bunurile existente in patrimoniu nu acopera creantele, creditorul are

606

dreptul de a exercita contra lic,idatorului, in subsidiar, impotriva actionarilor pentru plata sumelor din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aportului la capitalul social. (".:ic+idatorul a intocmit situatia financiara finala a unei -A! aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii. -ituatia financiara a fost depusa la registrul comertului si s.a publicat in =onitorul $ficial! si deoarece niciun actionar nu a facut opozitie! situatia financiara considerandu.se aprobata! lic+idatorul a fost eliberat din functie. Ce se intampla in aceste conditii daca dupa doua luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si.a incasat suma cuvenita prin repartizare? $onform art. *N/ alin. ()) din 4egea +)H)KK/, sumele cuvenite actionarilor neincasate timp de doua luni de la publicarea situatiei financiare vor fi depuse la o banca saula unele dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca sunt actiuni nominative, sau a numerelor actiunilro, daca ele sunt la purtator, urmand ca plata sa se faca persoanei indicate sau posesorului actiunilor retinandu-se titlul.

607

(#.$ persoana fizica! A.<.! a introdus la data de 1% august 2**" o actiune in 1ustitie impotriva unei societati comerciale aflate in lic+idare. :ic+idatorul si.a depus specimenul de semnatura la registrul comertului la data de 1# august 2**"! dar societatea comerciala este radiata din registrul comertului la data de 2* decembrie 2**". /nstanta a respins actiunea reclamantei! considerand.o nula pe motiv ca parata! societatea comerciala! a intrat in lic+idare! moment la care nu mai are personalitate 1uridica si nu mai poate fi atacata in instanta. )ste corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasa. Societatea nu-si pierde personalitatea 'uridica pana la radierea din 6egistrul comertului. Solutia instantei este gresita, deoarece conform art. *++ alin. (9) din 4egea nr. +)H)KK/, societatea isi pastrea!a personalitate 'uridica pentru operatiunile licidarii pana la terminarea acesteia. "aptul ca numai cu o !i inainte de intentarea actiunii lic,idatorul isi prelua functia nu dovedeste ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indreapta impotriva societatii in lic,idare, ci impotriva lic,idatorului.

608

(%./n -3C G&odgoria 3elu -tan5! asociatii sunt 3.-.! -./. si &./.! durata asociatiei fiind 1* ani de la infiintare. Dupa un an de activitate! -./. si &./. au incercat sa modifice contractul de societate! fara acordul lui 3.-.! in sensul ca au ma1orat capitalul social si au inclus in societate un nou asociat! prin act aditional autentificat! pe care l.au prezentat 1udecatorului delegat de la oficiul registrului comertului. $e poate cere asociatul ..S. in aceste conditii8 Motivati solutia aleasa. sociatul .S are la dispo!itie (art. **N alin. ()) lit. e) 4egea +)H)KK/) posibilitatea de a cere di!olvarea societatii prin ,otararea tribunalului pentru motive intemeiate, cum ar fi neintelegerile grave dintre soti, care impiedica functionarea societatii. "iin dprin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asocia;ilor pentru aceasta forma de asociere, ba!ata pe criterii 0intuitu personae1, re!ida in increderea pe care asociatii si-o inspira unul altuia. #n speta, nu mai poate fi vorab de incredere atat timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat si ma'orarea capitalului, fara acordului celui de-al treilea asociat, .S.

609

((.Asociatii A.=. si A.0. s.au opus dizolvarii -,: infiintata de ei! pe motiv ca! desi la data de 15 mai 2**# e pira timpul stabilit in actul constitutiv pentru durata societatii! inainte de dizolvare! administratorul /.$. trebuia sa.i consulte daca doresc sau nu prelungirea duratei societatii! c+iar inainte de implinirea datei de 15 mai 2**#. Administratorul! in contradictoriu! sustine ca! in mod automat! la implinirea datei prevazute in actul constitutiv pentru incetarea activitatii! societatea se dizolva de plin drept. Cine are dreptate? =otivati solutia aleasa. $onform 4egii nr. +)H)KK/ art. **N alin. ()) lit. a), societatea se di!olva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel putin + luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. #n lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalulo va putea dispune, prin inc,eiere, efectuarea consultarii. Aeci, dreptatea este de partea asociatilor M si 7.

610

1**.&entru ca cei doi asociati A.=. si A.0. dintr.o -3C nu au cazut de acord asupra persoanei care sa fie numita lic+idator al societatii! instanta l.a numit pe /.$. sa indeplineasca aceasta functie! cu toate ca A.=. s.a opus in mod constant la aceasta numire! motivand ca /.$. s.a implicat in cauza prin e pertiza de evaluare a activului si pasivului societatii intocmita si insusita de asociati. )ste corecta numirea lui /.$. ca lic+idator? Aa, faptul ca anterior #( alucrat ca expert al societatii di!olvate nu-l face incompatibil cu numirea de lic,idator. 1*1.-ocietatea comerciala G=obilrom5 -A s.a constituit cu 1* actionari si un capital social de 5*.***lei! divizat in 5* actiuni la purtator a cate 1.*** lei fiecare. -.a constatat ca termenul de plata pentru 1* actiuni s.a implinit fara ca actiunile sa fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator! se pune intrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmariti la plata? =otivati solutia aleasa 4egea nr.+)H)KK/ art. K* alin. (*): 0actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.1

611

Aeoarece administratorul are obligatia de a verifica indeplinirea obligatie de varsamant, se vor identifica actionarii care nu sunt la !i cu varsarea aportului subscris si vor putea fi urmariti la plata. 1*2.$ societate comerciala pe actiuni! constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 5*.*** lei divizat in 5** actiuni a cate 1** lei fiecare! decide sa.si ma1oreze capitalul social cu suma de #*.*** lei prin emitere de noi actiuni. &rezentand situatia financiara a societatii! administratorul precizeaza ca 1** din actiunile emise de1a nu au fost integral platite. $e va decide adunarea generala extraordinara8 Motivati solutia aleasa. dunarea generala va respinge propunerea de marirea a capitalului social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (4egea nr. +)H)KK/ art. K* alin. (+))

612

1*3. Adunarea generala e traordinara a unei societati comerciale pe actiuni este intrunita la prima convocare! fiind prezenti actionarii reprezentand 3H4 din capitalul social si obtinandu.se votul a 259 dintre ei! in vederea conversiei actiunilor nominative in actiuni la purtator. Dotararea = este temeinica8 Motivati solutia aleasa. Dotararea este legala. $onform art. K+ alin. (9) 4egea nr. +)H)KK/, actiunilenominative pot fi convertite in actiuni la purtator in adunarea generala extraordinara, cu intrunirea conditiilor din art. ))>. 1*4.$ societate comerciala pe actiuni avand un capital social de (*.*** lei a emis 1** actiuni la purtator in valoare de *! *3 lei fiecare. Fiecare actiune contine' 2 denumirea si durata societatii; 2 data actului constitutiv, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului (ficial in care s-a facut publicarea;

613

2 capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate; 2 avanta'ele fondatorilor; 2 semnaturile administratorilor. $ontinutul actiunilor respecta prevederile legale8 Motivati solutia aleasa. $onform art. K+ alin. (*), actiunea trebuie sa contina exact elementele enumerate mai sus, dar, potrivit aceluiasi art, valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de /,)lei. #n ca!ul nostru, valoarea fiind de /,/+lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale. 1*5.$ societate in comandita pe actiuni a emis 1.*** de actiuni. 5** din ele au fost inmanate comanditatilor! purtand semnaturile ambilor administratori! iar restul de 5** au fost inmanate comanditarilor! purtand semnatura unui singur administrator. Sunt indeplinite conditiile legale privind semnaturile administratorilor aplicate pe actiuni8 Motivati.

614

#n conformitate cu art. K+ alin. (9) din 4egea nr.+)H)KK/ actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi membri ai $onsiliului de dministratie, respectiv a directoratului, sau, dupa ca!, pe cea a administratorului unic, respectiv a directorului unic. Prin urmare, nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor, emiterea lor nefiind legala. 1*".$ societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 1**.*** lei emite #5 actiuni nominative materializate in valoare de 1.*** lei fiecare si 1* actiuni la purtator in valoare de 2.5** lei fiecare. Corespunde aceasta repartizare prevederilor legale? =otivati solutia aleasa. .u corespunde prevederilor legale deoarece conform art. K9 alin. ()) actiunile trebuie sa fie de o valoare egala, iar in ca!ul nostru unele sunt in valoare de )//.///lei fiecare, altele au valoare de *>.///lei fiecare. 1*#. )ste legala stipularea intr.un act constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careia capitalul social de %*.*** lei este divizat in "* actiuni ordinare a cate 1.*** fiecare si 2* actiuni cu dividend prioritar a cate un 1.*** fiecare? =otivati.

615

vand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de *>U din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala (art. K> alin. (*) din 4egea nrH +)H)KK/). 1*%.Din cele 3** de actiuni nominative a cate 1** lei fiecare emise de o societate comerciala in urma distribuirii lor catre actionari s.a constatat ca' 2 *J> de actiuni ordinare au revenit actionarilor; 2 *9 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie; 2 >) de actiuni preferentiale au revenit celor trei cen!ori; 2 9/ de actiuni ordinare au revenit celor doi repre!entanti. S-au respectat prevederile legale8 Motivati solutia aleasa.

616

6eparti!area actiunilor preferentiale catre administratori si cen!ori nu este legala intrucat nu s-au respectat prevederile art. K> alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/ care dispune ca administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveg,ere, precum si cen!orii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. 1*(./n actul constitutiv al unei societati pe actiuni s.a prevazut posibilitatea constituirii de adunari generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru' actiuni nominative ordinare! actiuni nominative preferentiale fara drept de vot! stipulandu.se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui in adunari speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. 3u s.a prevazut nimic in legatura cu conditiile in care adunarile lor sunt legal constituite 6privind a doua convocare7 si numarul de voturi necesare luarii unei +otarari valabile. #n lipsa acestor prevederi contractuale, ,otararile adunarilor speciale sunt valabile8

617

.u, deoarece, conform art. K@ din 4egea nr. +)H)KK/, titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. (rice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari. Aeoarece actul constitutiv nu preci!ea!a conditiile de pre!enta si cvorum necesare uno ,otarari valabile, se vor aplica dispo!itiile din 4egea nr. +)H)KK/. 11*. A.0. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate! la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece doreste sa le instraineze! odata cu incasarea pretului lor! le inmaneaza cumparatorului. )ste valabila transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator? =otivati solutia aleasa. 7ransmiterea dreptului de proprietate nu este valabila.

618

Areptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma demateriali!ata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor (art. KJ alin. ()) din 4egea nr.+)H)KK/). 111./n actul constitutiv al unei societati comerciale in comandita pe actiuni se prevede e pres ca actiunile preferentiale cu dividend prioritar! fara drept de vot! se pot transmite catre terti! cu conditia ca dobanditorii sa devina actionari comanditati cu atributii de administrare. %ste legala stipulatia din actul constitutiv8 Motivati solutia aleasa. .u este legala stipulatia din actul constitutiv. Pe de o parte se incalca dispo!itiile art. K> alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, iar pe de alta parte, dispo!itiile art. ))) alin. (*) lit. b) care stabileste ca intra in atributiile adunarii generale oridnare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveg,ere si a cen!orilor. ( persoana nu poate dobandi deci calitatea de administrator prin simpla ac,i!itie a unei anumite categorii de actiuni.

619

112.A.=.! titular a cinci actiuni nominative materializate! vrea sa i le cesioneze lui /.$. &entru aceasta! pe fiecare dintre actiuni A.=. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura cumparatorului 6cesionar7 la data de 1 martie 2**#. &redarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2**#. Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al societatii emitente? =otivati solutia aleasa. 4a nici una dintre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la M la #( pentru ca, potrivit art. KJ alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. #n ca!ul pre!entat, transmiterea nu este opo!abila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in registrul actionarilor. #( nu devine actionar al societatii emitente decat la data inscrierii in registrul actionarilor a declaratiei de transmitere a actiunilor.

620

113.A.0. detine 1* actiuni nominative la o societate comerciala! pe care le cesioneaza lui /.$. la data de 24 februarie 2**". ?lterior /.$. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta. /.$. refuza plata argumentand ca! potrivit legii! A.0. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. &entru acest motiv considera ca! deoarece societatea s.a constituit la 1# martie 2**4! obligatia de plata s-a stins prin prescriptie, la )N martie *//>. %ste intemeiat refu!ul de plata al lui #.(.8 Motivati solutia aleasa. Ain enuntul problemei re!ulta clar ca societatea si-a exercitat dreptul de optiune pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie in care invocarea prescriptiei obligatiei este ne'ustificata. #( poate fi obligat sa ac,ite actiunile neplatite de 7, in mod solidar cu 7, timp de + ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor, temeiul legal fiind art. KJ alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/.

621

114. $ societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2**" constata ca la data de 2* ianuarie 2**# 1* actionari nu si.au e ecutat integral obligatia de varsamant. $um ii poate invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie8 Motivati solutia aleasa. $onform art. )// alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datorea!a in termenele preva!ute de legii in vigoare, societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printro somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de )> !ile, in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, si intr-un !iar de larga raspandire. 115.Ce solutie va putea adopta CA! sau! dupa caz! directoratul in cazul in care! c+iar in urma somatiilor colective! actionarii nu si.au efectuat varsamintele? =otivati solutia aleasa. #n ca!ul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, $ , respectiv directoratul, va putea decide:

622

fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative (art. )// alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/). 11".$ societate comerciala pe actiuni are trei actionari care in termen de un an de la inmatriculare nu si.au e ecutat obligatia de plata a varsamintelor restante. Dupa implinirea acestui termen! respectand dispozitiile legii! i.a somat pe cei trei sa plateasca si! constatand ca nici in urma somatiei nu.si indeplinesc obligatia! a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei. Ain ce moment este opo!abila tertilor aceasta deci!ie8 Motivati solutia aleasa. Aeci!ia devine opo!abila tertilor de la data publicarii in M( a deci!iei de anulare, cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate (art. )// alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/).

623

11#.Constatand neindeplinirea obligatiilor de varsamant a unor actionari! si ca nici dupa somatia publicata in conditiile legii debitorii nu.si ac+ita datoria! consiliul de administratie al unei -A decide anularea actiunilor nominative neac+itate. ?lterior se publica in =onitorul $ficial! &artea a /C.a! numele actionarilor ale caror actiuni au fost anulate. )ste legala aceasta masura? =otivati solutia . $onform art. )// alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, deci!ia de anulare se va publica in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Masura nu este legala, intrucat publicarea in M( a numelui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate este insuficienta. 11%./n cazul in care o -A decide si publica decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si.au indeplinit varsamintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? =otivati solutia aleasa.

624

.u este obligatorie reducerea imediata a capitalului social cu valoarea actiunilor anulate, deoarece, potrivit art. )// alin. (9) din 4egea nr. +)H)KK/, in locul actiunilor anulate por fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute. 11(.Actionarul A.0. detine la o -A trei actiuni nominative! avand numerele de ordine 34! 35! 3"! in valoare de 1* lei fiecare. &entru ca a intarziat cu plata acestora! consiliul de administratie decide anularea actiunilor si! dupa publicarea deciziei de anulare! emite noi actiuni! avand numerele de ordine 4*! 41! 42! in valoare de 1** lei fiecare! pe care le pune in vanzare. %ste corecta solutia adoptata8 Motivati solutia aleasa. Aaca societatea ar fi respectat prevederile legale (art. )// alin. (9) din 4egea nr. +)H)KK/), ar fi trebuit sa atribuie noilor actiuni emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv +9, +> si +@ si nu 9/, 9) si 9*, asa cum a procedat societatea. Prin urmare, solutia adoptata de S. . nu este corecta.

625

12*./n cazul in care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si revanzarea lor ca sanctiune a neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari! se pune problema ce suma se va restitui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. )// alin. (>) din 4egea nr. +)H)KK/, suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiuni au fost anulate repre!inta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din van!are a urmatoarelor: - c,eltuielile de publicitate si van!are - doban!i de intar!iere la plata a varsamintelor - valoarea varsamintelor neefectuate. 121.$ societate pe actiuni! ca urmare a anularii unui numar de actiuni! a efectuat urmatoarele c+eltuieli' 2** lei pentru publicarea si vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate! "** lei pentru dobanzile de intarziere! iar din vanzarea noilor actiuni s.a obtinut doar suma de 3** lei.

626

Ae la cine se va recupera suma neacoperita8 Motivatia solutia aleasa. $onform art. )// alin. (@) din 4egea nr. +)H)KK/, in astfel de situatii societatea poate sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor care, potrivt art. KJ alin. (+), raspund solidar timp de + ani pentru plata actiunilor, socotit de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. 122.A.0.! dobanditor a 1* actiuni la societatea G/mpe 5 -A! titular al acestora de la data inregistrarii cesiunii in registrul actionarilor! respectiv 3 mai 2**5! este urmarit in mod solidar cu /.$.! cedentul actiunilor! pentru c+eltuielile prile1uite de societate cu vanzarea de noi actiuni! ca urmare a anularii celor 1* actiuni cesionate. C+eltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vanzarea noilor actiuni! nee istand persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea comerciala s.a inregistrat in registrul comertului la data de 1 martie 2**1! A.0. a refuzat plata pentru care era urmarit in mod solidar! motivand ca obligatia era prescrisa. )ste corecta argumentatia lui A.0.? =otivati solutia aleasa.

627

.u este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in + ani de la data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, in ca!ul de fata + mai *//>. Prin urmare, obligatia nu este prescrisa, 7 putand fi urmarit la plata solidat cu #( pana la +mai*//JH 123.$ societate comerciala pe actiuni a c+eltuit cu publicarea si vanzarea noilor actiuni si acoperirea dobanzilor de intarziere a actiunilor anulate! ca urmare a neplatii integrale a acestora! suma de 35.*** lei! recuperand din vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate doar 1*.*** lei. ?rmarindu.i la plata pentru diferenta in mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.*** lei. 3eputand acoperi intreaga suma datorata societatii! AAA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.*** lei. %ste legala deci!ia8 Motivati solutia aleasa. Aeci!ia nu este legala deoarece suma cu care trebuie redus capitalul social este proportionala cu diferenta dintre acesta si capitalul existent, adica suma este de )/./// lei .

628

124.Actionarul A.0. detine 15 actiuni ac+itate integral si este mandatat sa voteze in AAA din data de 1# martie 2**# in locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral ac+itate. #n lipsa oricarei stipulatii contrare in actul constitutiv, cate voturi poate exercita .7. la data de )N martie *//N in nume propriu8 Motivati solutia aleasa. #n lipsa oricarei stipulatii contrare, conform art. )/) din 4egea nr. +)H)KK/, orice actiune integral platita da dreptul la un vot. Pentru ca este vorba de exercitarea in nume propriu a dreptului de vot si, in acest ca!, nu contea!a ca este mandat sa vote!e si pentru altul, numarul de voturi pe care il poate exercita corespunde numarului de actiuni detinute, adica )>. 125.Actionarul A.=. detine 5* de actiuni la -C GCoral5 -A. Actul constitutiv al societatii prevede ca dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 4* de actiuni este limitat. Actionarul A.=. considera ca stipulatia din actul constitutiv este nelegala! deoarece :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! formuleaza principiul

629

proportionalitatii! potrivit caruia orice actiune platita da dreptul la un vot in AAA. )ste temeinica sustinerea lui A.=.? =otivati solutia aleasa. Sustinerea lui M nu este intemeiata. Potrivit art. )/) din 4egea nr. +)H)KK/, orice actiune platita integral da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a preva!ut altfel. #n ca!ul nostru prioritate au stipulatiile contractuale. .umai in lipsa unod dispo!itii contrare se aplica dispo!itiile legale. 12".Constatand ca de la data de 15 iunie 2**5 actionarul A.=. este in intarziere cu plata varsamintelor! CA al societatii comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.=. la data de 1# august 2**#! dupa ce! in prealabil! l.a somat sa.si e ecute obligatia la 15 aprilie 2**#! respectand dispozitiile legii. De la ce data este suspendat dreptul de vot in AAA al actionarului A.=.? =otivati solutia aleasa.

630

$onform art. )/) alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, exercitiului dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele a'unse la scadenta. sadar, in mod automat, fara vreo somatie prealabila, c,iar de la indeplinirea scadentei pentru efectuarea varsamintelor, actionarului # ii este suspendat dreptul de vot, adica de la )> iunie.*//>. 12#.Conform testamentului lasat de A.=.! cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.=. la -C G,elon5 -A. 0inand cont ca este vorba de 1# actiuni nominative! cate va mosteni fiecare din fii? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. )/* alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, actiunile sunt indivi!ibile, deci fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. $onform art. )/* alin. (*), cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemne!e un repre!entant comun. sadar, cei trei frati vor trebui sa desemne!e un repre!entant, dupa care cei trei se vor inregistra ca titulari ai celor )N actiuni, repre!entantul comun va colecta dividendele si le va imparti in mod egal celor trei frati.

631

12%.Doi frati ac+izitioneaza prin cesiune 2( de actiuni la purtator de la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece in contractul de cesiune nu s.a prevazut de cate actiuni vor beneficia fiecare! cum se va proceda dupa plata pretului? =otivati solutia aleasa. $onform, art. )/* alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemne!e un repre!entant comun. stfel, cei doi frati vor desemna un repre!entant comun care va detine cele *K de actiuni la purtator in numele celor doi titulari, va incasa dividendele si le va imparti in mod egal fratilor. 12(.Ca efect al desc+iderii succesiunii! A si < dobandesc certificat de mostenitor in cota egala a averii defunctei. &rintre bunurile mostenite se afla si 1* actiuni la -C G-ara5 -A. 0inand cont ca defuncta avea de efectuat unele varsaminte restante catre societatea comerciala! cum se va imparti datoria intre cei doi mostenitori? =otivati solutia aleasa.

632

$um cele )/ actiuni sunt proprietatea comuna a celor doi mostenitori, atat varsamantul restant (art. )/* alin. (9) din 4egea nr. +)H)KK/)

cat si C raspund solidar pentru intreg

13*.Adunarea generala e traordinara a actionarilor a decis dobandirea de actiuni proprii in valoare de 59 din capitalul social subscris. /mpotriva deciziei au facut opozitie 3* de actionari motivand ca :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! interzice e pres dobandirea de actiuni proprii. $ine are dreptate8 Motivati solutia aleasa. $omform art. )/+g) alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaa in nume propriu, dar pe seama societatii, in afara de ca!ul in care = extraordinara ,otaraste altfel, cu repectarea dispo!itiilor legii. -aloarea actiunilor proprii dobandite de societate, inlcusiv a celor aflate in portofoliul sau este da maxim )/U din capitalul social subscris.

633

mbele prevederi fiin respectate, deci!ia = este corecta. 131.Adunarea generala e traordinara a unei societati in comandita pe actiuni a decis dobandirea de actiuni proprii! astfel incat! impreuna cu cele aflate in portofoliul sau! reprezinta 1*9 din capitalul social subscris. /n cadrul adunarii s.a aratat ca! la data adunarii! capitalul varsat reprezinta (*9 din capitalul subscris. )ste legala decizia ac+izitiei de actiuni proprii? =otivati solutia aleasa. Aeci!ia luata de = extraordinara este in afara legii deoarece nu respecta conditia de capital social subscris varsat integral, acesta fiinde de K/U din capitalul subscris, iar temeiul legal este art. )/+g) alin. ()) lit. c) din 4egea nr. +)H)KK/. 132.Adunarea general e traordinara! +otaraste dobandirea de actiuni proprii in conditiile legii! precizeaza ca termen.limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni. Depasirea acestui termen si realizarea efectiva dupa 2* de luni va atrage nulitatea absoluta a +otararii de dobandire de actiuni proprii? =otivati solutia aleasa.

634

6eali!area efectiva dupa */ luni atrage nulitatea absoluta, dar pentru ca, potrivit art. )/+ alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, se specifica termenul maxim de )Jluni, iar conform art. )/9gj alin. ()), incalcarea dispo!itiilor art. )/+, deci implicit depasirea termenului de )Jluni, conduce la obligativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel dobandite, in termen de un an de la data dobandirii lor. $ele neinstrainate va trebui sa fie anulate, iar capitalul social redus in mod corespun!ator. 133./n cazul in care un actionar garanteaza un imprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate! unde trebuie inregistrat ga1ul constituit asupra actiunilor? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. KKg) alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/, pentru a putea fi opo!abila societatii comerciale, garantia trebuie inregistrata in registrul actionarilor, tinut de consiliul de administratie, respectiv directoratul si in r,iva %lectronica de =arantii 6eala Mobiliare (art. KKg) alin. (+)).

635

134.A.=. a dobandit de la /.$. 1* actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2**#. &e data de 15 aprilie a fost somat sa restituie actiunile lui A.=.! deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un imprumut bancar pe care nu l.a restituit. Ce poate invoca /.$. in apararea sa? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. KKg) alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, garantia asupra actiunilor, c,iar cand sunt la purtator, dar materiali!ate, trebuie mentionata pe titlul si semnata de creditor si debitorul actionar sau mandatarii lor. ltfel, nu este opo!abila dobanditorului ulterior, asa cum este #(. =arantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea. 135.Deoarece in localitatea in care se afla sediul societatii nu e ista niciun ziar de larga raspandire! convocarea adunarii generale a actionarilor s.a facut numai prin publicare in =onitorul $ficial. Convocarea adunarii generale a actionarilor indeplineste conditiile legale? =otivati raspunsul.

636

.u este legala intrunirea = deoarece c,iar daca in localitatea in care S are sediul social nu se afla nici un !iar, anuntul se da in unul dintre !iarele de larga raspandire din cea mai apropiata localitate (art. ))N alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/). 13"./n te tul convocarii pentru prima AAA se precizeaza ca! daca nu se tine prima adunare! programata la orele 12!** in aceeasi zi! la orele 1%!**! va avea loc cea de.a doua adunare. )ste legal intrunita AAA? =otivati solutia aleasa. .u este legal, deoarece a doua adunare generala nu se poate intruni in c,iar !iua fixata pentru prima adunare. (art. ))J alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/). 13#.A.=.! actionar la o -A! sustine ca AAA din data de 1" aprilie 2**# nu a fost legal intrunita! deoarece! desi convocatorul afisat la sediul societatii a fost semnat inca din data de 1 aprilie 2**# de catre toti actionarii inscrisi in aceasta! numele sau nu se regasea pe aceasta lista si! in consecinta! el nu a semnat. /n replica!

637

administratorul unic al societatii i.a amintit lui A.=. ca este in intarziere cu varsamintele datorate societatii si ca! pe perioada cat intarzie! dreptul sau de vot este suspendat. Cine are dreptate? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. )/) alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele a'unse la scadenta. #n consecinta, administratorul are dreptate. 13%.Actionarul /.$. considera ca +otararea adunarii generale este ilegala si ca atare nu.i este opozabila! deoarece! desi el a votat contra! +otararea a fost considerata adoptata. %ste temeinica motivarea lui #.(.8 Motivati solutia aleasa. .u este temeinica motivarea lui #(. Dotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii c,iar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra, temeiul legal fiind art. )+* alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/.

638

13(.?n actionar persoana 1uridica este reprezentat in cadrul adunarii generale a actionarilor 6AAA7 de organele sale de conducere! in speta de vicepresedintele consiliului de administratie. /n procesul.verbal al adunarii s. a mentionat pozitia unui actionar! A.=.! care considera nelegala participarea vicepresedintelui consiliului de administratie! atata timp cat nu.si prezinta procura speciala care sa.1 imputerniceasca sa participe in numele actionarului . persoana 1uridica . la AAA. )ste temeinica sustinerea lui A.=.? =otivati solutia. .u este temeinica. $onform art. )*> alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, un actionar poate repre!enta un alt actionar doar daca s-a intocmit procura speciala in acest sens. Aar, in acest ca! vicepresedintele consiliul de administratie repre!inta insasi societatea a carui administrator este. Potrivit art. N*, obligatiile administratorului sunt reglementate de dispo!itiile privitoare la mandat care contine imputernicirea de repre!entare in toate actele cu tertii. Prin urmare, vicepresedintele consiliului de administratie nu are nevoie de procura speciala pentru a participa la = .

639

14*.Actionarul /.$. a atacat in 1ustitie +otararea adunarii generale a societatii comerciale pe actiuni a carui actionar este! invocand absenta sa la AAA! fapt consemnat si in procesul.verbal al sedintelor AAA! motiv pentru care considera ca +otararea AAA nu ii este opozabila si nu poate produce efecte nici fata de ceilalti actionari. Ce va +otari instanta de 1udecata? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. )+* alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, ,otararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii c,iar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. sadar, ,otararea = ii este opo!abila lui #(, c,iar daca a absentat la acea sedinta a = . .umai ,otararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in 'ustitie, in termen de )>!ile de la data publicarii in M(, partea a #--a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la = sau care au votat contra si au cerut sa se inregistre!e aceasta in procesul-verbal al sedintei (art. )+* alin. (*)). .efiind dovedita ilegalitatea sau faptul ca ,otararea = ar fi contrara actului constitutiv, actiunea lui #( va fi respinsa de instanta ca neintemeiata.

640

141.Actionarul A.=.! detinator al unui numar de actiuni reprezentand 51!319 din capitalul social! s.a adresat instantei 1udecatoresti! solicitandu.i sa autorizeze convocarea adunarii generale si stabilirea persoanei care o va prezida! motivand ca! desi erau intrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AAA! administratorul societatii comerciale a refuzat convocarea. $e solutie va formula instanta8 Motivati solutia aleasa. #nstanta va admite cererea de convocare = si persoana care sa o pre!ide!e, aplicand art. ))K alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/ conform careia administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor repre!entand a cincea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, si daca cererea prevede dispo!itii care intra in atributiile adunarii. #n speta este incident si art. ))K alin. (+) potrivit caruia, in ca!ul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie,

641

respectiv a directoratului, va putea autori!a convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi inc,eiere instanta aproba ordinea de !i, stabileste data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va pre!ida. 142.Administratorul unei societati comerciale pe actiuni a cerut intrunirea AAA ordinara la o a doua convocare! considerand ca la primul termen nu s.a intrunit cvorumul legal de actionari reprezentand cel putin 1umatate din capitalul social. Actionarii reprezentand intregul capital social au respins cererea administratorului! sustinand ca! din cauza faptului ca prima convocare se datoreaza actionarilor reprezentand intregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au facut opozitie! adunarea se poate considera valabil intrunita c+iar fara intrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? =otivati solutia aleasa.

642

= e valabil intrunita, actionarii au dreptate deoarece, conform art. )*) din 4egea nr. +)H)KK/, actionarii repre!entand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice ,otarare de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei. 143./n fata instantei de recurs! actionarul A.=. a sustinut ca! in mod gresit! prima instanta i.a respins actiunea ca tardiva 6intentata prea tarziu7! deoarece! pentru actiunea in anulare a unei +otarari a adunarii generale contrare actului constitutiv! termenul general de prescriptie este de 3 ani! potrivit Decretului nr. 1"#H1(5%! iar el a atacat o +otarare a AAA! dupa 1" zile de la data publicarii acesteia in =onitorul $ficial. )ste temeinica sustinerea lui A.=.? =otivati solutia aleasa. Sustinerea lui M este neintemeiatasi va fi respinsa de instanta deoarece, conform art. )+* alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/, ,otararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in 'ustitie, in termen de )>!ile de la data publicarii in M(, partea a #--a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la = sau care au votat

643

contra si au cerut sa se inregistre!e aceasta in procesul-verbal al sedintei. 7ermenul de +ani, ca termen de prescriptie, se aplica dividendelor, adica in ca!ul valorificarii unor pretentii patrimoniale legate de un act 'uridic nul, ceea ce nu este ca!ul in speta pre!entata. 144.Dreptul de uzufruct al unui numar de 1* actiuni nominative a fost transmis de A.=. lui /.$. la data de 1# mai 2**#. Cine va avea dreptul de vot in AAA din data de 1 iunie 2**#! A.=. sau /.$.? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. )*9 alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, daca actiunile sunt grevate de un drept de u!ufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni ca apartine in adunarile extraordinare nudului proprietar, adica lui M (noul proprietar). 145.A.=.! actionar al unei -A! si.a depus in ga1 1* actiuni la purtator la sediul <C,! ca garantie pentru creditul acordat de aceasta! rambursabil la data de 15 noiembrie 2**5. Daca la data de 1# octombrie 2**# are loc o adunare generala e traordinara! cine are dreptul de vot pentru cele 1* actiuni? =otivati solutia aleasa.

644

Aaca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un transfer al dreptului de proprietate (art. )*9 alin. (*) din 4egea nr.+)H)KK/). Aeoarece la data de )N.)/ proprietar este M, el va exercita dreptul de vot. 14".Actionarul A.0.! minor de 1" ani! reprezentat in AAA de tutorele sau! ii da procura speciala imputernicindu.l sa voteze in locul sau la adunarea din 1# martie 2**# pe actionarul ma1or /.=.! deoarece la acea data tutorele sau nu poate fi prezent la AAA. %ste temeinica imputernicirea data de .7.8 Motivati solutia aleasa. .u este temeinica. Potrivit art. )*> alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/, actionarii care nu au capacitate de exercitiu repre!entati prin repre!entantii lor legali care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. sadar, nu 7, ci tutorele sau il va putea imputernici pe #M sa vote!e in locul lui.

645

14#.:a data de 1# martie 2**# actionarii neplatiti isi formuleaza cererea pentru plata dividendelor! +otarata in AAA din data de 2* decembrie 2**4. -ocietatea emitenta si.a dobandit (9 din propriile actiuni in 2**4. -ocietatea are dreptul sa solicite dividende intocmai ca si ceilalti actionari? =otivati solutia. $ererea de restituire a dividendelor este formulata in termen, iar termenul de prescriptie nu s-a implinit. #nsa, potrivit art. )/> alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, societatea care isi dobandeste propriile actiuni nu are drept la dividende pentru ca, pe toata durata detinerii lor, propriile actiuni nu dau drept la dividende. 14%.Avand la ordinea de zi a adunarii generale ordinare a unei societati pe actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s.a propus! respectand prevederile actului constitutiv! sa se treaca la vot desc+is in vederea alegerii. )ste legala propunerea formulata? =otivati solutia aleasa. $onform art. )+/ alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveg,ere si a cen!orilorHauditorilor interni, pentru revocarea

646

lor si pentru luarea ,otararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii. #n conclu!ie, propunerea formulata nu este legala. 14(.Ca urmare a +otararii AAA a unei societati pe actiuni s.a decis modificarea actului constitutiv! in sensul ma1orarii capitalului social si al sc+imbarii sediului social. &entru aceasta s.a intocmit un act aditional cuprinzand testul integral al clauzelor modificate. Pentru opo!abilitate fata de terti a ,otararii = se va depune la registrul comertului si se va publica in M.(. textul ,otararii = sau actul aditional, sau si una si cealalta8 Motivati solutia aleasa. Potrivit art. */9 din 4egea nr. +)H)KK/, actul constitutiv poate fi modificat prin ,otararea adunarii generale, adoptata in conditiile legii, sau prin ,otararea instantei 'udecatoresti in conditiile art. **+ alin. (+) si art. **@ alin. (*). Aupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, cor depune la 6eg.$om., in termen de )>

647

!ile, actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actuali!at cu toate modificarile. ctul modificator inregistrat in 6eg.$om. va fi publicat in M(. 15*./n cadrul adunarii generale ordinare! unicul administrator al unei -A a fost revocat din functie. ?n actionar a atacat in instanta +otararea adunarii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se 1udeca de catre tribunalul de la sediul societatii si! tinand cont ca cererea se solutioneaza in contradictoriu cu societatea! se pune intrebarea' cine o va reprezenta pe aceasta daca administratorul a fost revocat? =otivati solutia aleasa. Societatea va fi repre!entata de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii societatii comerciale, care isi va indeplini mandatul cu care a fost imputernicita pana ce adunarea generala convocata cu acest scop va alege alta persoana, confrom art. )+* alin. (@) din 4egea nr. +)H)KK/. 151.Cand se poate retrage un actionar al unei -A si care este procedura in acest caz? =otivati solutia aleasa.

648

$onform art. )+9 alin. ()), actionarii care nu sunt de acord cu sc,imbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societatii in strainatate, sc,imbarea formei societatii sau cu fu!iunea ori divi!area societatii, au dreptul de ase retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de un expert autori!at independent prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de Standardele %uropene de %valuare (%-S). 152.$ -,: este actionar in cadrul unei societati pe actiuni. &entru ca nu a fost de acord cu sc+imbarea obiectului principal de activitate! -,:! ca actionar persoana 1uridica! se retrage din -A. $e se va intampla cu actiunile la purtator detinute de S648 Motivati solutia aleasa. Potrivit art. )+9 alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, odata cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda. ceste actiuni devin actiuni proprii ale societatii emitente cu respectarea dispo!itiilor art.

649

)/+. Aaca aceste conditii nu sunt respectate, conform art. )/+ alin. (N), actiunile proprii trebuie instrainate in termen de un an, iar, daca nu sunt instrainate, trebuie anulate si capitalul social redus in mod corespun!ator. 153.Cum raspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. ))K alin. ()) din 4egea nr. )@)H*//+, membrii grupului de interes economic raspund nelimitat pentru obligatiile grupului si solidar, in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii co-contractanti. $reditorii grupului se vor indrepta mai intai impotriva acestuia pentru obligatiile lui si, numai daca acesta nu le plateste in termen de cel mult )> !ile de la data punerii in intar!iere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului. $a exceptie (alin. (*)), un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia, nascute anterior aderarii sale.

650

154.Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? =otivati raspunsul. Potrivit art. )*) alin. ()) din 4egea nr. )@)H*//+, grupul de interes economic se poate constitui cu sau fara capital. #n ca!ul in care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfasurarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o valoare minima si pot avea orice natura. Arepturile membrilor grupului nu pot fi repre!entate prin titluri negociabile; orice clau!a contrara se considera nula. 155.Arupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnatura privata? =otivati raspunsul. .u, potrivit art. )*/ din 4egea nr. )@)H*//+ grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si inc,eiat in forma autentica, denumit act constitutiv. 15"./ntr.o -,: cu doi actionari! unul dintre acestia! A.=.! se retrage. Cererea de retragere! formulata la 13 ianuarie 2**4! a fost supusa discutiei AAA din aceeasi zi! care! in unanimitate! si.a dat acordul in sensul

651

retragerii lui A.=. ?lterior! societatea comerciala nu si.a modificat actul constitutiv! potrivit noii situatii. :a data de 1( noiembrie 2**4! cand are loc o adunare generala a societatii! in procesul.verbal al adunarii se consemneaza participarea lui A.=. in calitate de actionar. /.$.! tert fata de societate! introduce actiune impotriva societatii comerciale! cerand dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2**4! cand nemaiavand numarul minim de doi asociati! se incadreaza in cazurile special de dizolvare. %ste intemeiata cererea lui #.(.8 Motivati solutia aleasa. Potrivit art. **K alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, societatea cu raspundere limitata se di!olva cand nr. asociatilor s-a redus la unul singur. $onform alin. (*/, societatea nu se di!olva daca in actl constitutiv exista clau!a de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas ,otaraste transformarea intr-un S64 cu unic asociat.

652

ceste modificari nu au fost operare, deci retragerea asociatului nu s-a produs, fapt confirmat de participarea la = din )K.)).*//9. #n consecinta, societatea are in continuare doi asociati si nu se intruneste conditia legala de di!olvare pe care #( si-a intemeiat actiunea. $ererea lui este neintemeiata si va fi respinsa. 15#./ntr.o societate in comandita pe actiuni! unicul asociat comanditat! A.=.! este si administratorul societatii comerciale. -.a dovedit ca acesta! folosind in interes propriu semnatura societatii! a retras din contul acesteia suma necesara ac+izitionarii din strainatate a unor utila1e si aparatura electronica! operatiuni care n.au fost evidentiate in contabilitatea societatii. %ste revocarea lui .M. din calitatea de administrator o cau!a de di!olvare a societatii in comandita pe actiuni8 Motivati solutia aleasa.

653

$onform art. *** alin. ()) lit. d) din 4egea nr. +)H)KK/, asociatul administrator care comite frauda, in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosinta lui sau a altora trebuie revocat. Potrivit alin. (*), dispo!itiile art. *** se aplica si comanditatilor in societatea de comandita simpla. Aeoarece M poate fi exclus si este singurul asociat comanditat din societate, societatea in comandita simpla nu mai poate continua. %ste de esenta comanditei sa existe, pe de o parte, comanditati si, pe de alta parte, comanditari. Aisparitia unei categorii este o cau!a de di!olvare cand excluderea priveste pe unicul comanditat. 15%.-C G=oni5 -A avea la constituire un capital social de (*.*** lei. :a data de 15 martie 2**#! Adunarea generala e traordinara decide reducerea capitalului social la 2*.*** lei. &este o luna! la data de 15 aprilie! AAA e traordinara decide transformarea societatii in -,:. %ste legala deci!ia de transformare sau trebuia sa se di!olve de la data de )> martie *//N8 Motivati solutia aleasa.

654

$onform art. **J alin. ()) lit. b) din 4egea nr. +)H)KK/, o societate pe actiuni se di!olva cand capitalul social se reduce sub minimul legal. Potrivit art. )/ alin. ()), minimul legal pentru S este de K/.///lei. #n ca!ul de fata, capitalul a'uns la */.///lei este sub minimul legal. 15(. /n adunarea generala e traordinara a unei -A s.a +otarat dizolvarea acesteia. Deoarece nu avusese loc nici o repartitie din activ! dupa o luna! tot adunarea generala e traordinara! cu cvorumul cerut de lege! decide ca societatea sa nu se dizolve! ci sa.si continue activitatea. )ste legala o astfel de revenire asupra primei +otarari? =otivati solutia aleasa. Potrivit art. *+) alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, in ca! de di!olvare a societatii prin ,otarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu ma'oritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra ,otararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. #n conclu!ie, revenirea asupra primei ,otarari este legala.

655

1"*.Cand o persoana detine actiuni la purtator ce va trebui sa faca pentru a.si e ercita dreptul de vot in AAA? $onform art. )*+ alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, la adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin )/ !ile inainte de adunare. Aepunerea actiunilor la timp va fi constata intr-un proces verbal de catre secretariatul te,nic, iar actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de > !ile de la data acesteia. 1"1.Cum se stabileste care sunt actionarii indreptatiti sa incaseze dividende? $onform art. )*+ alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, actionarii indreptatiti sa incase!e dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furni!ate de registrul independent privat al actionarilor, corespun!atoare datei de referinta.

656

1"2.Daca in actul constitutiv se precizeaza ca termenul de depunere al procurilor speciale! prin care actionarii imputernicesc alti actionari sa voteze in locul lor! este de cinci zile inainte de data la care va avea loc AAA! iar in convocator se precizeaza un termen mai scurt! respectiv de doua zile! care este termenul valabil? $onform art. )*> alin. (+) din 4egea nr. +)H)KK/, procurile vor fi depuse in original cu 9J de ore inainte de adunare sau in termenul preva!ut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. 7ermenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv. 1"3.&rin ce mi1loace se face convocarea actiunilor cand toate actiunile sunt nominative? =otivati solutia aleasa. Aaca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa (expediata cu cel putin +/ de !ile inainte de data tinerii adunarii) la adresa actionarului, inscrisa in registrul

657

actionarilor (art. ))N alin (9) din 4egea nr. +)H)KK/). Sc,imbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar. )"4.Ce date trebuie sa contina in mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea generala?

=otivati solutia aleasa.


Potrivit art. ))N alin. (@) din 4egea nr. +)H)KK/, convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de !i, cu mentiunea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul de!baterilor adunarii. $onform art. ))N alin. (N), cand pe ordinea de !i figurea!a propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. 1"5. /n ce consta dreptul la informare al actionarilor unei societati pe actiuni? 1nformarea cu caracter general reali4ata cu oca4ia adunarilor generale .

658

Areptul comun in acesta materie il repre!inta rt. ))N indice * alin.(+) din 4egea nr. +)H)KK/ republicata si modificata. $onform dispo!itiei acestui text normativ, orice actionar indiferent de numarul de actiuni detinut are dreptul de a adresa consiliului de administratie, respective directoratului, intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, urmand sa i se raspunda in cadrul anunarii. #ntrebarile in cau!a trebuie sa fie in legatura cu activitatea societatii, intelegandu-se prin aceasta toate actele administratorilor, directorilor si celorlalti repre!entanti ai societatii care au legatura cu derularea afacerilor societatii. #ntrebarile pot sa vi!e!e si c,estiuni care nu sunt incluse pe ordinea de !i si deasemenea pot sa vi!e!e atat operatiuni derulate de companie in trecut cat si operatiuni care se preconi!ea!a a se desfasura in viitor. ).*. #nformarea reali!ata cu prile'ul convocarii adunarilor generale. .ormele incidente dreptului de informare al actionarilor cu oca!ia convocarii adunarii generale sunt cele referitoare la obligativitatea publicarii convocatorului intr-un !iar local de larga circulatie si in Monitorul (ficial. (art. ))N. alin(+)

659

4egea +)H)KK/) precum si cele care prevad continutul minim al convocatorului (art. ))N alin.(@) 4egea +)H)KK/ si art.)+> alin.()) 6egulamentul $.-M nr.)H*//@) Aocumentele pe care societatea trebuie sa le puna la dispo!itia actionarilor minoritari inaintea adunarii generale a actionarilor sunt cele mentionate la art. ))N indice * alin.()) si alin.(*) din 4egea +)H)KK/. cestea prevad ca in ca!ul in care societatea detine o pagina de internet proprie convocarea, orice alt punct adaugat pe ordinea de !i la cererea actionarilor, in conformitate cu art. ))N indice ), precum si documentele preva!ute la alin. ()) se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor. Pentru a puncta acest lucru $.-M-ul a venit cu punctari suplimentare in art.)+@ alin(*) al 6egulamentului nr.)H*//@ specificand ca data incepbnd cu care documentele, materialele informative si procurile speciale vi!bnd problemele inscrise pe ordinea de !i, sunt facute disponibile actionarilor, este anterioara cu cel putin cinci !ile datei de intrunire pentru prima data a adunarii generale.

660

.erespectarea dispo!itiilor referitoare la continutul minim al convocatorului si publicarea acestuia in presa si in Monitorul (ficial poate avea efecte asupra valabilitatii ,otararilor adunarilor generale (se poate cere anularea ,otararii). 1""./n ce consta dreptul la e pertiza al actionarilor unei societati pe actiuni? $onform art. )+@ alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, unul sau mai multi actionari repre!entand, individual sau impreuna, cel putin )/U din capitalul social vor putea cere instantei sa desemne!e unul sau mai multi experti, insarcinati sa anali!e!e anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveg,ere, precum si cen!orilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa ca!, spre a fi anali!at si a se propune masuri corespun!atoare.

661

1"#.:a data de 13 martie 2**# o societate pe actiuni a decis emiterea a #* obligatiuni de 5** lei si 1** obligatiuni de #5* lei. )ste legala decizia societatii comerciale privind emiterea de obligatiuni? =otivati solutia aleasa. -aloare obligatiunilor este legala pentru ca, potrivit art. )@N alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de *>.///lei (*,>6on). #n ceea ce priveste deci!ia, emiterea de obligatiuni de valori diferite este ilegala deoarece, conform art. )@N alin. (*), obligatiunile din eceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si sa acorde posesorilor drepturi egale. 1"%.-ubscriind 1* obligatiuni in valoare de #5* lei fiecare! ce suma va trebui sa verse de la inceput A.=.! subscriitorul? =otivati solutia aleasa. $um valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata .M. va subscrie N.>// lei.(art. )N/ alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/).

662

1"(.Daca se supun conversiei 1** de actiuni a cate 5** fiecare! care va fi valoarea totala a obligatiunilor ce se vor obtine? =otivati solutia aleasa. -aloarea va fi de )//X>//lei pentru ca, potrivit art. )N/ alin. (>) din 4egea nr. +)H)KK/, valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor. 1#*./n cadrul AAA! reprezentantul detinatorilor de obligatiuni a cerut sa se consemneze in procesul.verbal ca se opune conversiei obligatiunilor in actiuni si ca el contesta decizia AAA deoarece nu i s.a permis sa voteze. )ste intemeiata pretentia sa? =otivati solutia aleasa. 6epre!entantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in = , el poate doar sa asiste la = , deci pretentia sa nu este intemeiata. $onform art. )N* alin. ()) lit. a) din 4ega nr. +)H)KK/, adunarea detinatorilor de obligatiuni poate sa numeasca un repre!entant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i repre!enta fata de societate

663

si in 'ustitie, fixandu-le remuneratia. cestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sala generale, iar potrivit lit. d), adunarea detinatorilor poate sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului prin care s-ar aduce o atingere drepturilor detinatorilor de actiuni. 6epre!entantul poate face opo!itie la deci!ia = , dar nu poate vota. 1#1.$bligatarul A.=.! constatand ca s.au distribuit dividendele de catre societatea emitenta! a solicitat administratorului sa i se plateasca si lui dividendele! prezentand ca dovada obligatiunea ce o detinea a carei scadenta se implinise. )ste intemeiata pretentia lui A.=.? =otivatia solutia aleasa. (bligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma imprumutata si doban!i. .u este intemeiata pretentia lui M.

664

1#2.)ste suficienta evidenta in registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public! tranzactionate pe o piata reglementata? =otivati solutia aleasa. .u, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tran!actionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autori!ata de $omisia .ationala a -alorilor Mobiliare. (art. )NN alin. ()) lit. a) din 4egea nr. +)H)KK/). 1#3.Cu cat timp inainte de ziua stabilita pentru sedinta AAA administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiara anuala pentru e ercitiul financiar precedent! insotita de raportul lor si de documentele 1ustificative? $onsiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa pre!inte cen!orilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin +/ de !ile inainte de !iua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara

665

anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele 'ustificative (art. )J) din 4egea nr. +)H)KK/). 1#4.Cum se constituie fondul de rezerva al unei societati pe actiuni? =otivati solutia aleasa. $onform art. )J+ din 4egea nr. +)H)KK/, fondul de re!erva al unei societati pe actiuni se constituie astfel: - din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin > U pentru formarea fondului de re!erva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Aaca fondul de re!erva, dipa constituire s-a micsorat din orice cau!a, va fi completat, cu respectarea prevederilor legale. - excedentul obtinut prin van!area actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata c,eltuielilor de emisiune sau destinat amorti!arilor. 1#5.Ce documente trebuie sa depuna administratorii in termen de 15 zile de la data adunarii generale la oficiul registrului comertului! precum si la =inisterul Finantelor? =otivati solutia aleasa.

666

$onform art. )J> alin. ()/ din 4egea nr. +)H)KK/, $ , respectiv directoratul, este obligat sa depuna la 6egistrul $omertului, pe suport de ,artie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cen!orilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conformitate cu 4egea contabilitatii nr. J*H)KK). 1#".Care societati comerciale au obligatia publicarii in =onitorul $ficial al ,omaniei! &artea a /C.a! pe c+eltuiala societatii si prin gri1a oficiului registrului comertului! a unui anunt prin care se confirma depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si =inisterul Finantelor? Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste )/ milioane lei (art. )J> alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/).

667

1##./n cadrul carei forme de societate comerciala administrarea este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati? =otivati solutia aleasa. $onform art. JJ si )JJ din 4egea nr. +)H)KK/, administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati in ca!ul societatilor in comandita simpla sau pe actiuni. explicatia ca numai comanditatilor apartine aceasta atributie este aceea ca ei raspund limitat si solidar pentru obligatiile sociale. 1#%.Care registre ale societatilor pe actiuni se pot tine manual sau in sistem computerizat? 6egistrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computeri!at (art. )NK din 4egea nr. +)H)KK/). 1#(.Ce documente trebuie sa ramana depuse la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile ce preced adunarea generala! pentru a fi consultate de actionari? =otivati solutia aleasa

668

6aportul cen!orilor sau, dupa ca!, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele )> !ile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari (art. )J9 alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/). 1%*7 /mpotriva -C G/3C$=)05 -A s.a pronuntat +otararea 1udecatoreasca de declarare a desc+iderii procedurii insolventei. Au solicitat in mod e pres instantei sa le fie inregistrate creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii! cu e ceptia salariatilor societatii care nu au depus personal declaratiile de creante. Salariatii debitorului, respectiv ai S$ 0#.$(M%71 S , au calitatea de creditori, c,iar daca nu au depus personal declaratiile de creante8 $onform art. + pct. N din 4egea nr. J>H*//@ privind procedura insolventei, actuali!ata 0prin creditor se intelege persoana fi!ica sau 'uridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care

669

poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile pre!entei legi. u calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului1 Prin urmare, salariatii S$ 0#.($M%71 S au calitatea de creditori, c,iar daca nu au depus personal declaratiile de creante. #n ba!a 4egii J>H*//@ sunt exonerati salariatii in a veni personal in a depune declaratiile de creante. Ain oficiu administratorul 'udiciar este obligat sa inregistre!e creantele salariale. 1%17 /n baza art. (4 si urmatoarele din :egea nr. %5H2**"! -C GA:5 -,: a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul careia a prevazut restructurarea corporativa a activitatii prin modificarea structuri capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lic+idarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau. $ele doua masuri de reorgani!are a activitatii sunt compatibile8

670

$onform art. K9 alin (+) 0Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lic,idarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorgani!are1 Prin urmare, cele doua masuri de reorgani!are a activitatii sunt compatibile. 1%27 3umitii -.C. si A.<.! in calitate de fosti administratori ai -C GAC5-,:! au fost c+emati in 1udecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie! deoarece societatea se afla in faliment! impotriva acesteia fiind desc+isa procedura insolventei. #n aparare, numitii S.-. si .C. au aratat ca la data declararii starii de insolventa a debitorului S$ 0 -1 S64 nu mai indeplineau mandatul de administratori, solicitand respingerea actiunii. ctiunea formulata impotriva persoanelor care la data desc,iderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata8

671

$onform art. )+J alin. ()), (+) si (9) din 4egea nr. J>H*//@ privind procedura insolventei, 04a cererea administratorului 'udiciar sau a lic,idatorului, 'udecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana 'uridica, a'uns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveg,ere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cau!at starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei 'uridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei 'uridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana 'uridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

672

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei 'uridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mi'loace ruinatoare pentru a procura persoanei 'uridice fonduri, in scopul intar!ierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. (+) $omitetul creditorilor poate cere 'udecatorului-sindic sa fie autori!at sa introduca actiunea preva!uta la alin. ()), daca administratorul 'udiciar sau lic,idatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cau!elor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana 'uridica ori daca acesta a omis sa formule!e actiunea preva!uta la alin. ()) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. ()) ameninta sa se prescrie. (9) #n ca! de pluralitate, raspunderea persoanelor preva!ute la alin. ()) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut po!itia care ar fi putut cau!a insolventa. Persoanele in cau!a se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de

673

conducere ale persoanei 'uridice, s-au opus la actele ori faptele care au cau!at insolventa sau au lipsit de la luarea deci!iilor care au cau!at insolventa si au facut sa se consemne!e, ulterior luarii deci!iei, opo!itia lor la aceste deci!ii1 $onform art. )+K. din aceeasi lege, 0 ctiunea preva!uta la art. )+J se prescrie in termen de + ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cau!at aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de * ani de la data ,otararii de desc,idere a procedurii.1 Prin urmare, actiunea formulata impotriva persoanelor care la data desc,iderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata, cu respectarea termenului de prescriptie preva!ut de lege. 1%37 -C G=C5-A se afla in procedura insolventei! potrivit :egii nr. %5H2**". 0rei dintre actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa! fapta prevazuta si pedepsita conform art. 143 alin. 627 din :egea nr. %5H2**".

674

&rocedura insolventei! desc+isa potrivit :egii nr. %5H2**"! se suspenda conform art. 1( alin. 627 Cod procedura penala pana la solutionarea actiunii penale impotriva celor trei actionari? #n conformitate cu 4egea nr. J>H*//@, de la data desc,iderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile 'udiciare sau extra'udiciare pentru reali!area creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. rt. )K $od procedura penala preci!ea!a 0Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune. Budecata in fata instantei civile se suspenda pana la re!olvarea definitiva a cau!ei penale. Ae asemenea, poate sa porneasca actiune in fata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. #n ca! de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda.

675

Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adrese!e organului de urmarire penala sau instantei de 'udecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o ,otarare c,iar nedefinitiva.1 Prin urmare, procedura insolventei se suspenda pana la solutionarea actiunii penale. 1%47 Administratorul special in cadrul procedurii insolventei! prevazuta de :egea nr. %5.2**"! pornita impotriva debitoarei -C G<C5 -,:! a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 5*9 din valoarea creantelor. Aesemnarea administratorului special se acorda de catre creditorii debitorii este in concordanta cu dispo!itiile legale8

676

$onform 4egii nr. J>H*//@ art. + pct. *@ 0administratorul special este repre!entantul desemnat de adunarea generala a actionarilorHasociatilor debitorului, persoana 'uridica, sa efectue!e in numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administre!e activitatea si sa le repre!inte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. dunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei 'uridice va fi convocata de administratorul 'udiciar ori de lic,idator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum */ de !ile de la desc,iderea procedurii sau, dupa ca!, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. dunarea generala va fi pre!idata de administratorul 'udiciar sau de lic,idator, dupa ca!;1 $onform aceleasi legi, art. )J alin. ()) si (*) 0Aupa desc,iderea procedurii, adunarea generala a actionarilorHasociatilor debitorului, persoana 'uridica, va desemna, pe c,eltuiala acestora, un repre!entant, persoana fi!ica sau 'uridica, administrator special, care sa repre!inte interesele societatii si ale acestora si sa participe la

677

procedura, pe seama debitorului. Aupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este repre!entat de administratorul 'udiciarHlic,idator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a repre!enta interesele actionarilorHasociatilor.1 Prin urmare, desemnarea administratorului special de catre creditorii S$ 0C-1S64 nu este in concordanta cu dispo!itiile legale. 1%57 Creditorii unei societati comerciale au solicitat tribunalului sa declare desc+isa procedura insolventei impotriva debitoarei! deoarece de "* de zile nu a mai ac+itat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. /n termen legal! respectiv de 1*zile! de la primirea cererii creditorilor! debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza bloca1ului financiar care a determinat neincasarea propriilor creante. Cloca'ul financiar si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea creantei8

678

$onform art. + pct. ) lit. a) si b) si pct. @ din 4egea nr. J>H*//@, 0insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracteri!ea!a prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este pre!umata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa +/ de !ile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile anga'ate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei (@) prin creditor indreptatit sa solicite desc,iderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lic,ida si exigibila de mai mult de +/ de !ile;1 precum si art. *N lit. ()) din aceeasi lege, 0debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adrese!e tribunalului o cerere pentru a fi supus dispo!itiilor pre!entei legi, in termen de maximum +/ de !ile de la aparitia starii de insolventa.1

679

Prin urmare, consideram ca bloca'ul financiar si neincasarea creantelor proprii nu constituie motive intemeiate pentru admiterea contestatiei. $ontestatia va fi respinsa deoarece insasi acest bloca' financiar duce la starea de insolventa 1%"7 Creditoarea -C GAC/5-,: a formulat cerere pentru inscrierea la masa credala pentru intreaga creanta impotriva -C G;C5-A! dupa e pirarea termenului stabilit de 1udecatorul sindic! in temeiul :egii nr. %5H2**". Cu toate acestea! creantele au fost recunoscute de debitoare. $reditoarea S$ 0 -#1S64 are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei8 #n urma desc,iderii procedurii insolventei, administratorul 'udiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor. .otificarea va cuprinde, printre altele, termenul limita pentru inregistrarea cererii

680

de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de max. @/ de !ile de la data desc,iderii procedurii. #n functie de circumstantele cau!ei si pe motive temeinice, 'udecatorul sindic va putea ,otari o ma'orare a termenelor. $onform art. @9 alin ()) din 4egea nr. J>H*//@, 0cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul 'udiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de desc,idere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat de sentinta de desc,idere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.1 Prin urmare, S$0 -#1S64, in calitate de creditoare, nu are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, deoarece debitorul, acceptand creante ulterioare poate cau!a pre'udicii celorlati creditori de'a inscrisi la masa credala.(art. @9 4egea J>H*//@) 1%#7 &rin sentinta comerciala pronuntata la data de 15 ianuarie 2**5 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea -C AC -A cu privire la raportul intocmit de lic+idatorul 1udiciar <=.

681

&entru pronuntarea acestei +otarari tribunalul a retinut ca! prin inc+eierea din data de 1 noiembrie 2**3! s.a dispus afisarea tabelului preliminar al creditorilor! -C AC -A fiind trecuta la pozitia nr. (2.creditori c+irografari! cu o creanta de #2.125.***leoi. -C AC -A a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale ma1orate cu suma de 5*.***?-D! reprezentand ta e de stationare pentru o perioada anterioara declansarii procedurii! completandu.si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa e pirarea termenului de depunere a declaratiei de creante. vand in vedere situatia de fapt, precum si dispo!itiile 4egii nr. J>H*//@, ,otararea pronuntata de tribunal este temeinica si legala8 $onform dispo!itiilor 4egii nr. J>H*//@, ,otararea pronuntata este temeinica si legala intrucat 0nici o dobanda, ma'orare sau penalitate de orice fel ori c,eltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei desc,iderii procedurii1 (art. 9) 4egea J>H*//@)

682

1%%7 &rin sentinta comerciala pronuntata in baza :egii nr. %5H2**" tribunalul a dispus inc+iderea procedurii insolventei privind debitoarea -C =C -,:! dizolvarea si radierea societatii debitoare din registrul comertului. Pentru a pronunta aceasta ,otarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de "P a fost ac,itat, aceasta renuntand la 'udecata cererii. 4ic,idatorul 'udiciar a efectuat toate demersurile pentru a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documente de impunere fiscala. #mpotriva ,otararii pronuntate creditoarea S$ MP( S64 a declarat recurs, solicitand casarea ,otararii si trimiterea cau!ei pentru continuarea procesului, deoarece debitoarea figurea!a la Airectia -enituri Cuget 4ocal cu trei autoturisme, iar raportul lic,idatorului 'udiciar nu corespunde realitatii. "ata de situatia de fapt constatata de lic,idatorul 'udiciar tribunalul poate sa dispuna inc,iderea procedurii insolventei8

683

rt. )+* din 4egea nr. J>H*//@ prevede: 0()) ( procedura de reorgani!are prin continuarea activitatii sau lic,idare pe ba!a de plan va fi inc,isa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Aaca o procedura incepe ca reorgani!are, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inc,isa in conformitate cu dispo!itiile alin. (*). (*) ( procedura de faliment va fi inc,isa atunci cand 'udecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. #n urma unei cereri a lic,idatorului, 'udecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inc,i!and procedura, iar in ca!ul persoanelor 'uridice dispunand si radierea acestora.1 Prin urmare, tribunalul nu poate sa dispuna inc,iderea procedurii insolventei.

684

1%(7 $)/! asociat si membru fondator al -C /D -,:! a solicitat instantei de 1udecata ca! in contradictoriu cu asociata $C: si -C /- -,:! sa se dispuna e cluderea din societate a paratei! cu numirea uni lic+idator! optand ca lic+idatorul sa fie c+iar el! reclamantul. a. %xcluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cau!a de di!volare8 b. sociatul-reclamant (%# poate fi numit lic,idator8 ) %xcluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cau!a de di!olvare. $onform art. **N alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, 0Societatea se di!olva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea reali!arii obiectului de activitate al societatii sau reali!area acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) ,otararea adunarii generale;

685

e) ,otararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cau!e preva!ute de lege sau de actul constitutiv al societatii1 b. sociatul-reclamant (%# nu poate fi lic,idator deoarece, conform art. + pct. *J din 4egea nr. J>H*//@, 0lic,idatorul este persoana fi!ica sau 'uridica, practician in insolventa, autori!at in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile preva!ute la art. *> in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata1 1(*7 -C @),=/3A -A! cu sediul in <ucuresti! a fost constituita cu cinci actionari! A! <! C! D! acesta din urma fiind desemnat administrator prin +otararea adunarii generale e traordinare din data de 13 mai 2**#.

686

4a data de */ noiembrie *//@, administratorul % a publicat in Monitorul (ficial si in !iarul 0Monitprul de rad1 convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor pentru data de )N ianuarie *//J, cu urmatoarea ordine de !i: - #nfiintarea unei sucursale a societatii in municipiul rad probarea demararii negocierilor pentru instrainareaunor bunuri din patrimoniul societatii, in vederea dobandirii resurselor financiare necesare de!voltarii activitatii in municipiul rad - .umirea unui al doilea administrator. ctionarul , absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva ,otararii adoptate, prin care sau aprobat toate punctele de pe ordinea de !i. %xista motive de anulare a ,otararii adoptate de adunarea generala extraordinara8 Aa, exista motive de anulare a ,otararii adoptate de adunarea generala extraordinara.

687

$onform art. ))N din 4egea nr. J>H*//@ 0 ()) dunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. (*) 7ermenul de intrunire nu poate fi mai mic de +/ de !ile de la publicarea convocarii in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a.1 Ae la data publicarii (*/ decembrie *//N) si pana la data convocarii adunarii generale extraordinare ()N ianuarie*//J) sunt mai putin de +/ !ile. Prin urmare, ,otararea adoptata de = poate fi anulata. 1(17 -C /: -A a fost obligata prin +otarare 1udecatoreasca sa plateasca -= =3 -,: suma de 1.***lei! cu titlu de penalitati pentru nee ecutarea la termen a obligatiilor contractuale! respectiv de predare la termen a unor lucrari. -C /: -A! in calitate de debitoare! a ac+itat in integralitate suma la care a fost obligat! in sc+imb creditoarea! in urma unei e pertiza efectuate! a considerat ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei. /n urma refuzului de plata -C =3 -,: a formulat cerere de desc+idere a

688

procedurii insolventei impotriva -C /: -A. Creanta stabilita pe baza e pertizei efectuate este o creanta certa! lic+ide si e igibila? .u. %xperti!a financiar-contabila determina intinderea obligatiei dar nu certitudinea, lic,iditatea si exigibilitatea acesteia, astfel incat ea nu crea!a titluri executorii. 1(27 Consiliul de administratie al -C ;= -A! cu sediul in <ucuresti! a +otarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul <rasov. Actionarii societatii au solicitat instantei de 1udecata anularea deciziei consiliului de administratie! considerand ca numai adunarea generala e traordinara a actionarilor are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale societatii! cum ar fi a unei sucursale. &resedintele consiliului de administratie a invocat in aparare prevederile din actul constitutiv in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor adunarii generale e traordinare a actionarilor consiliului de administratie!

689

care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constitutiv al societatii. @otararea consiliului de administratie este legala? .u este legala ,otararea cosiliului de administratie deoarece conform art. ))+ lit. d) din 4egea nr. +)H)KK/ 0adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o ,otarare pentru: E infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, repre!entante sau alte asemenea unitati fara personalitate 'uridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;1, si conform art. ))9 alin. ()) din acceasi lege, 0%xercitiul atributiilor preva!ute la art. ))+ lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin ,otarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor.1 1(37 Consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni a dispus efectuarea unei e pertize de evaluare in vederea ma1orarii capitalului social! considerand ca! potrivit art. 114 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! atributiile adunarii generale e traordinare a actionarilor pot fi e ercitate si de catre

690

consiliul de administratie sau! dupa caz! de directorat! mai cu seama ca in cauza s.a efectuat si o e pertiza evaluatoare. /n speta! consiliul de administratie avea posibilitatea sa +otarasca ma1orarea capitalului social? Aa, avea. $onform art. ))+ din legea nr. +)H)KK/ adunarea generala extraordinara se intruneste de cate ori este necesar a se lua o ,otarare pentru E ma'orarea capitalului social1, iar conform art. ))9 alin. ()) din aceeasi lege 0exercitiul atributiilor preva!ute la art. ))+ lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin ,otarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor.1 1(47 -ocietatea in nume colectiv /AC$< -3C a inc+eiat cu societatea comerciala :FC -,: un contract de reparatii si intretinere a utila1ului de pra1it boabe cafea. 0ermenul de ac+itare a pretului serviciilor prestate a fost prevazut pentru data de 2* februarie 2**#. Cazand ca societatea beneficiara a serviciilor 2 /AC$< -3C 2 nu a ac+itat la termen factura emisa de prestatoarea de servicii 2 -C :FC -,: 2 aceasta din urma s.a +otarat sa pretinda asociatilor acesteia! numiti AF si DC! suma datorata de societate! in virtutea art. %5 dil :egea nr.

691

31H1((*! republicata si modificata. )ste corecta decizia societatii :FC -,: de a pretinde de la asociatii societatii /AC$< -3C suma datorata de aceasta? .u, trebuie sa se adrese!e mai intai societatii si, daca nu plateste, sa se indrepte impotriva asociatilor din S.$, conform art. + alin. ()) si (*) 0(bligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. sociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. $reditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult )> !ile de la data punerii in intar!iere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.1 1(57 Asociatii unei societati in nume colectiv s.au intrunit! la sediul societatii! pentru a +otara aprobarea situatiei financiare pentru anul 2**#. ?nul dintre cei trei asociati s.a opus aprobarii situatie prezentate de administratorul societatii! care este si el asociat al acesteia! impre1urare in care asociatul pretinde ca +otararea

692

adoptata de adunarea generalaa asociatilor nu este legala intrucat nu s.a obtinut unanimitate de voturi! fiind vorba despre o societate comerciala de persoane! pentru care este nevoie de votul tuturor asociatilor. -ustinerea asociatului care s.a opus situatiei financiare! considerand ca +otararea adoptata este nelegale! are suport legal? Aa deoarece, conform art. J@ din 4egea nr. +)H)KK/, 0pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deci!iile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor repre!entand ma'oritatea capitalului social.1 1("7 /ntr.o societate in nume colectiv! constituita cu cinci asociati! unul dintre acestia s.a +otarat sa.si cesioneze partile sociale pe care le detine la societatea unei terte persoane! stiind ca in actul constitutiv s.a prevazut posibilitatea pentru fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s.a prevazut in actul constitutiv aceasta posibilitate! totusi! doi dintre asociati s.au opus adoptarii +otararii adunarii generale a asociatilor pentru modificarea actului constitutiv! in sensul primirii in societate a

693

tertei persoane cesionare. )ste legala atitudinea celor doi asociati de a se opune adoptarii unei +otarari a adunarii generala e asociatilor de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? =otivati raspunsul. .u, intrucat, conform art. JN alin. ()) si (*) din 4egea nr. +)H)KK/, 0cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. $esiunea nu liberea!a pe asociatul cedent de ceea ce mai datorea!a societatii din aportul sau de capital.1 1(#7 0C! asociat al societatii in nume colectiv F:?$, -3C! s.a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o creanta in suma de 2*.***lei pe care o are de incasat de la debitorul sau! numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala 6ga17 asupra autoturismului proprietatea debitorului FC. :a scadenta debitorul a refuzat sa ac+ite datoria fata de societatea comercial 6cesionara7! motivand ca are relatii contractuale cu numitul 0C si nicidecum cu societatea la care acesta este asociat. ,efuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? =otivati.

694

.u este intemeiat refu!ul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara, deoarece, conform art. JN alin. ()) si (*) din 4egea nr. +)H)KK/, 0$esiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. $esiunea nu liberea!a pe asociatul cedent de ceea ce mai datorea!a societatii din aportul sau de capital.1 1(%7 /n actul constitutiv al societatii in nume colectiv -$A,) -3C s.a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume de bani pentru c+eltuielile lor personale. &revederea din actul constitutiv contravine dispozitiei cuprinse in art. "# din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor financiare aprobate de catre adunarea generala? #n temeiul 4egii nr. +)H)KK/ este permis ca asociatii sa poata lua din casa societatii anumite sume pentru c,eltuielile lor personale atata timp cat acest lucru este preva!ut in actul constitutiv. 1((7 ?n asociat al societatii in nume colectiv A:/$- -3C a adus la capitalul social o creanta 6o suma de bani7 pe care o are de incasat de la debitorul sau! numitul ;>. :a scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul

695

sau a sumei prevazute in titlul creantei! a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru pre1udiciul ce i s.a cauzat. &re1udiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pentru ac+izitionarea unui utila1 necesar fabricarii produselor de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta! asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece! potrivit art. 1*%% din Codul civil! societatea creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri! deoarece dobanzile reprezinta tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. =otivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? =otivati solutia. .u sunt intemeiate intrucat, conform art. J9 din 4egea nr. +)H)KK/, 0asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. Aaca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din !iua scadentei creantelor.1

696

2**7 /n actul constitutiv al -C =/,?3A -,: s.a prevazut ca asociatul C; va aduce la capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa! imobil constand intr.un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta! in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat preintre activele acesteia. -ocietatea s.a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati! care au desemnat un lic+idator. :ic+idatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii! inclusiv cele e istente in capitalul social! inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lic+idare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lic+idarii. )ste corecta solutia adoptata de lic+idator? <ilantul de lic+idare este intocmit corect? =otivati raspunsul. Solutia adoptata de lic,idator nu este corecta. Cilantul de lic,idare nu este intocmit corect deoarece in actul constitutiv s-a facut mentiunea ca se transmite doar dreptul de folosinta a imobilului care nu se include in bilant.

697

ar. @> 4egea +)H)KK/: 0()) #n lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.1 2*17 Asociatul =3 a adus la capitalul social al societatii comerciale pe care a constituit.o impreuna cu varul sau! numitul C3! suma de 5*.***lei! celalalt asociat! respectiv C3! obligandu.se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si.a desfasurat activitatea anterior! ca persoana fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la capitalul social de catre asociatul =3 a fost cumparat un teren. =3! aflandu.se in divort cu sotia sa! aceasta din urma a solicitat parta1area bunurilor dobandite in timpul casatoriei! mentionandpe lista bunurilor si imobilul cumparat de catre societate! cu motivarea ca suma de bani aportata de sotul sau la capitalul social este proprietatea cimuna a ambilor soti si caa! potrivit principiului surogatiei reale! in cadrul patrimoniului! in caz de instrainare! un bun este inlocuit cu altul sau cu valoarea acestuia! urmand acelasi regim 1uridic. Deci daca suma de bani se afla in proprietatea ambilor soti! imobilul cumparat de societate cu banii

698

respectivi va avea acelasi regim 1uridic! respectiv va fi proprietatea sotilor. Fata de situatia de fapt prezentate! sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? =otivati raspunsul. Aa. Aaca bunul este dobandit in timpul in timpul casatoriei este comun si atunci sotia are drept asupra sumei de bani care re!ulta din van!area lui. #n ca! contrar, nu are nici un drept. 2*27 ?n teren aflat in patrimoniul unei societati comerciale a fost restituit fostului proprietar! in baza :egii nr. 1%H1((1. Acesta revendica titlul de actionar la societatea respectiva! solicitand instantei de 1udecata obligarea societatii comerciale la plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s.a folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2**" un profit substantial. )ste indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost reconstituit potrivit :egii nr. 1%H1((1! republicata! sa obtina dividende de la societate? =otivati raspunsul.

699

.u, pentru ca el nu are calitatea de actionar si nu are drept de dividende. %ventual, poate avea dreptul la o c,irie, solicitata de la data i s-a atribuit dreptul de proprietate. 2*37 -<! persoana fizica! detina la -C $:/=& -,: 1** parti sociale a cate 1* lei fiecare! parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara 6ga17 pentru a obtine un imprumut de la banca! imptumut necesar construirii unei case de vacanta. <anca creditoare! vazand ca debitoare nu restituie imprumutul! a trecut la e ecutarea garantiei constituite asupra partilor sociale posedate de debitoare la -C $:/=& -,:. /n acest sens! creditoarea s.a adresat instantei de cesionare a partilor sociale! banca urmand sa devina! astfel! asociat al societatii in cauza. <anca creditoare poate sa devina asociat al -C $:/=& -,: prin e ecutarea obiectului garantiei! respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? =otivati. Canca nu poate deveni asociat al societatii prin preluarea fortat a partilor sociale detinute de debitorul sau, conform art. */* alin. ()) si (*) din 4egea nr. +)H)KK/ 0partile sociale pot fi transmise intre asociati. 7ransmiterea catre persoane

700

din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati repre!entand cel putin trei patrimi din capitalul social.1 2*47 -tabiliti valoare de adevar a urmatoarei afirmatii' GCreditorii personali ai unui actionarpot obtine instituirea unui sec+estru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si! apoi! le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pentru indestularea creantelor5. devarat "als. firmatia a) este adevarata in temeiul art. @@ al 4egii nr. +)H)KK/ care prevede: 0 ()) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa di!olvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lic,idare.

701

(*) $reditorii preva!uti la alin. ()) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lic,idare sau pot sec,estra si vinde actiunile debitorului lor.1 2*57 3umitul =C are de incasat o suma de bani de la vecinul sau! F:! care este asociat la -C =/,A -,:! detinand la aceasta 1**parti sociale a cate 1*lei fiecare! in valoare totala de 1.***lei. &entru a se asigura cu privire la incasarea creantei! creditorul =C a obtinut instituirea unei popriri asiguratorii asupra partilor soociale pe care debitorul sau le detine la -C =/,A -,:. Deoarece debitorul nu si.a ac+itat datoria fata de creditorul sau! numitul =C! a solicitat e ecutarea silita apartilor sociale! respectiv vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei societati cu raspundere limitata poate obtine e ecutarea silita a partilor sociale poprite? Aa, creditorul poate obtine executarea silita a partilor sociale conform art. @@ din 4egea nr. +)H)KK/ care prevede:

702

0 ()) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa di!olvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lic,idare. (*) $reditorii preva!uti la alin. ()) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lic,idare sau pot sec,estra si vinde actiunile debitorului lor.1 2*"7 Actionarii societatii comerciale pe actiuni C$:0A -A s.au intrunit in ziua de 15 martie 2**% pentru a aproba bilantul contabil 6situatiile financiare7 pentru e ercitiul financiar aferent anului 2**#. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii financiare! actionarii +otarand cadividendele sa fie platite in timp! in momentul obtinerii de lic+iditati si in ordinea cererilor formulate de actionari. @otararea adoptata de actionari in cadrul adunarii generale a actionarilor! cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate! este legala?

703

.u, intrucat, conform art. @N alin. (*) din 4egea nr. +)H)KK/ 0Aividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. cestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa ca!, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tar!iu de @ luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar inc,eiat. #n ca! contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intar!iere, la nivelul doban!ii legale, daca prin actul constitutiv sau prin ,otararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar inc,eiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.1 2*#7 /n situatia in care intre actionarii e ista neintelegeri! instanta de 1udecata poate sa incuviinteze desemnarea unor e perti pentru analizarea unei operatiuni dn gestiunea societatii? &osibilitatea legala recunoscuta actionarilor care! individual sau impreuna! detin cel putin 1*9 din capitalul social de a cere

704

instantei sa desemneze unul sau mai multi e perti! pentru a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii! se poate valorifica in cadrul unui proces? .u. rt. )+@ din 4egea nr. +)H)KK/ prevede: 0 ()) ?nul sau mai multi actionari repre!entand, individual sau impreuna, cel putin )/U din capitalul social vor putea cere instantei sa desemne!e unul sau mai multi experti, insarcinati sa anali!e!e anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveg,ere, precum si cen!orilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa ca!, spre a fi anali!at si a se propune masuri corespun!atoare. ()g)) $onsiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. ()) pe ordinea de !i a urmatoarei adunari generale a actionarilor.1

705

2*%7 Actionarii -C -3 -A! reprezentand 1*9 din capitalul social! au solicitat instantei de 1udecate ca in baza art. 13" alin 617 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! sa desemneze doi e perti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico.financiara a societatii. /nstanta de 1udecata va admite cererea formulata de actionari? =otivati solutia. .u pot fi desemnati doi experti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga activitate economico-financiara a societatii. $onform art. )+@ alin. ()) din 4egea nr. +)H)KK/, 0?nul sau mai multi actionari repre!entand, individual sau impreuna, cel putin )/U din capitalul social vor putea cere instantei sa desemne!e unul sau mai multi experti, insarcinati sa anali!e!e anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveg,ere, precum si cen!orilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa ca!, spre a fi anali!at si a se propune masuri corespun!atoare.1

706

2*(7 &otrivit art. 141M1 din :egea nr. 31H1((*! republicata si modificata! GDirectorii si cenzorii sau! dupa caz! auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie! intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. )i nu au drept de vot! cu e ceptia directorilor care sunt si administratori.5 Cenzorii societatii! desi nu au drept de vot! totusi! ar putea influenta adoptarea +otararii cosiliului de administrare? &rin ce metode sau procedee? Aesi nu au drept de vot, cen!orii pot influenta adoptarea ,otararii cosiliului de administratie pentru ca ei isi spun punctul lor de vedere, fac un raport, aproba situatiile financiare etc. 21*7 3umitul A= a fost desemnat administrator al societatii c+iar prin actul constitutiv. &rin +otararea adoptata de adunarea general actionarilor asociatii au decis sc+imbarea administratorului A=. /n termenul legal! administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea +otararii AAA! motivand ca din punct de vedere procedural convocarea asociatilor pentru adunarea generala nu indeplineste conditiile legale!

707

deoarece nu contine te tul integral al propunerilor 6ordinii de zi7 ce se vor discuta in cadrul sedintei. -ocietatea parata s.a aparat! considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in adunare generala a actionarilor! deoarece principala propunere era sc+imbarea administratorului. Actiunea in anularea +otararii adoptata de adunarea generala a actionarilor 6AAA7 este intemeiata? =otivati solutia. dministratorul nu are dreptate, pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de !i este cea de sc,imbare a administratorului. $onform art. )+Ng) din 4egea nr. +)H)KK/, alin. (9) 0administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. #n ca!ul in care revocarea survine fara 'usta cau!a, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.1

708

2117 Actionarii A! < si C din cadrul -C CA,0)B -A au solicitat instantei de 1udecata sa dispuna revocarea administratorului F3 din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea desc+iderii procedurii de faliment. %ste admisibila inlocuirea administratorilor printr-o ,otarare 'udecatoreasca8 .u. $onform art. )+Ng) alin ()) 0 dministratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv1 si alin. (9) 0administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. #n ca!ul in care revocarea survine fara 'usta cau!a, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.1 2127 Actul constitutiv al unei -A prevede ca AAA se va intruni atat la prima! cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta +atarari cu votul unei ma1oritati de "*9 din actionarii prezenti.

709

Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare8 Motivati rasp. .u. rt. ))* din 4egea +)H)KK/ prevede: 0())Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara pre!enta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Dotararile adunarii generale ordinare se iau cu ma'oritatea voturilor exprimate. ctul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si ma'oritate. (*) Aaca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cau!a neindeplinirii conditiilor preva!ute la alin. ()), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibere!e asupra punctelor de pe ordinea de !i a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand ,otarari cu ma'oritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o ma'oritate mai ridicata.

710

2137 /n actul constitutiv al -C F; -A actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie! presedintele acestuia urman a fi numit de catre AAA. Doi dintre membrii CA! care sunt administratori nee ecutivi! vor fi si directorii societatii. 7otodata, in actul constitutiv asociatii au preva!ut ca repre!entarea societatii fata de terti apartine presedintelui $ c,iar daca societatea va avea si un director general. Situatiile financiare anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii. Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale8 Prevederile din actul constitutiv al societatii nu sunt legale,

711

$onform art. )9+g* din 4egea +)H)KK/, 0())$onsiliul de administratie repre!inta societatea in raport cu tertii si in 'ustitie. #n lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie repre!inta societatea prin presedintele sau. (*) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa repre!inte societatea, actionand impreuna sau separat. ( astfel de clau!a este opo!abila tertilor.1 rt. )+Jg) alin. (*) din 4egea +)H)KK/ 0#n intelesul pre!entei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. )9+.1 rt. )9+g* alin. (9)din 4egea +)H)KK/ 0Airectorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. #n ca!ul in care revocarea survine fara 'usta cau!a, directorul in cau!a este indreptatit la plata unor daune-interese.1 rt. )@/g) alin. ()) din 4egea +)H)KK/ 0$onsiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistrea!a la registrul comertului orice sc,imbare a cen!orilor, respectiv auditorilor financiari.1

712

2147 ; doreste sa infiinteze o -.,.:. in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren! ; s.a +otarat sa foloseasca acest teren pt constituirea societatii. Daca v.ar solicita pt a.i da un raspuns! care dintre variantele urmatoare considerati ca esteHsunt legala6legale7? a) F va trebui sa inc,eie cu societatea un contract de van!are-cumparare b) F nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confu!ie de patrimoniu c) aducerea la capitalul social al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatii d) daca terenul are o valoare mai mare de *// lei atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui. -arianta c) este cea corecta, intrucat, conform art. )@ din 4egea nr. +)H)KK/, 0()) porturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.1. 2157 -tabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate' a) intr-o S administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivi

713

b) S administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentiale d) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la ma'orarea capitalului social al unei S si al unei S64 f) la momentul constituirii unei S64 toate aporturile trebuie sa fie varsate integral firmatii adevarate sunt:b), d), f) 21"7 -tabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false' a) la constituirea unei S prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin +/U dintre aporturi

714

d) inregistrarea in registrul comertului a van!arii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opo!abilitatea contractului de van!are-cumparare fata de terti e) in $odul comercial exista norme 'uridice aplicabile raporturilor civile f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale firmatii false sunt a), e), f) 21#7 /n situatia in care o -A vinde unei pers fizice un nr de 1* actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala! contractul inc+eiat este o fapta de comert sau un act 1uridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant? $ontractul inc,eiat este o fapta de comert, c,iar daca persoana fi!ica nu este comerciant. ctul este comercial pentru ca are legatura cu o societate comerciala, iar conform art. + $od comercial pct. 9 cumpararile si van!arile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale este fapt de comert obiectiv.

715

21%7 C emite un bilet la ordin in favoarea lui A! care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de " luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de lei impotriva lui <. %ste valabil biletul la ordin emis8 Motivati raspunsul. .u este valabil deoarece trebuie aratata scadenta. $onform art. )/9 din 4egea nr. >JH)K+9, biletul la ordin cuprinde: Aenumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata ratarea scadentei ratarea locului unde plata trebuie facuta .umele aceluia ccaruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta

716

ratarea datei si a locului emiterii Semnatura emitentului. 21(7 /ntr.o cambie s.a prevazut ca locul de plata sa fie la <ucuresti. /ntre posesorul cambiei si emitentul acesteia s.a inc+eiat o conversatie prin care s.a stabilit ca plata sa se faca la <rasov. ?lterior posesorul a girat cambia. ?nde va cere girantul plata cambiei la <ucuresti! la <rasov sau in oricare loc? =otivati raspunsul. =iratarul va cere plata cambiei la Cucuresti. $onform art. 9* din 4egea nr. >JH)K+9, cambia trebuie sa fie pre!entata spre plata la locul si adresa indicata in cambie. #n lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie pre!entata pentru plata: ). 4a domiciliul trasului sau al persoanei desemnata in cambie sa plateasca pentru el. *. 4a domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta. +. 4a domiciliul celui indicat la nevoie.

717

22*7 Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art. 1%2 din :egea nr.31H1((* privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale? .u se prevede un raspuns expres in lege. rt. )J* din 4egea nr. +)H)KK/ prevede: 0())Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile preva!ute de lege. (*) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.1 2217 3umitii FA si 3$ au fost desemnati cenzori de catre AAA. Cu ocazia verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inregistrarea in evidentele contabile a unui calculator care fusese ac+izitionat de catre actionarul ; pe numele acestuia! fara sa e iste un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate.

718

$en!orul .( intalnindu-se intamplator cu actionarul F ii relatea!a acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii. $en!orul a procedat corect comunicand actionarului in cau!a situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii8 .u, deoarece, conform art. )@9 din 4egea +)H)KK/, este inter!is cen!orilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu oca!ia exercitarii mandatului lor. 2227 Actionarii /=&A; -A! reprezentand impreuna 59 din capitalul social! au +otarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni 1uridice inc+eiate de directorul general! e istand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor. $are este obligatia cen!orilor in situatia in care sunt sesi!ati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate8

719

rt. )@9g) din 4egea nr. +)H)KK/ prevede: 0()) (rice actionar are dreptul sa reclame cen!orilor faptele despre care crede ca trebuie cen!urate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (*) #n ca!ul in care reclamatia este facuta de actionari repre!entand, individual sau impreuna, cel putin >U din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cen!orii sunt obligati sa o verifice. Aaca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa pre!inte acesteia observatiile lor. #n ca! contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. dunarea generala trebuie sa ia o ,otarare asupra celor reclamate. (+) #n ca!ul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. uditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveg,ere. #n ca!ul in care reclamatia este facuta de actionari repre!entand, individual sau impreuna, cel putin >U din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv

720

prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in ca!ul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveg,ere, si pus la dispo!itie adunarii generale; in acest ca!, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveg,ere, este obligat sa convoace adunarea generala. 2237 /n cazul unei fuziuni transfrontaliere! reglemNntata de :egea 31H1((* daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari? Aa, daca nu se prevede altfel in ,otararea proiectului de fu!iune. 67. *>)g* 4egea +)H)KK/

721

#n ca!ul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in ,otararea de aprobare a proiectului de fu!iune. 2247 $ -,: are trei asociati' A! < si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s.a asociat cu < si C si unde avea si calitatea de administrator. #nainte de sesi!area instantei de 'udecata pt pronuntarea unei ,otarari de excludere a asociatului administrator , acesta se retrage din cealalta societate concurenta. sociatul poate fi exclus din societate, c,iar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima8 Motivati raspunsul.

722

.u, pentru ca nu-si mai gaseste ratiunea excluderea deoarece acesta se retrasese inainte de a fi sesi!ata instanta cu actiune in excludere. daca ar fi fost de o ,otarare irevocabila si el ar fi fost inca in societatea concurenta, atunci ar fi putut fi exclus. 2257 Asociatul administrator la o -,: a retras din contul societatii o suma de bani pt ac+izitionarea din strainatate de utila1e si aparatura electronica fara a evidentia in contabilitatea societatii aceste operatii. Aparatura electronica a fost cumparat pt interesul propriu! iar utila1ele pt nevoile societatii. "apta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din societate8 Aa, conform prevederilor art. *** 4egea +)H)KK/ (poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: E d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.)

723

22"7 &otrivit art 225 alin 1 din :egea 31H1((* asociatul e clus ramane obligat fata de terti pt operatiunile facute de societate! pana in ziua ramanerii definitive a +otararii de e cludere. #n situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii8 rt. **> 4egea +)H)KK/ 0()) sociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in !iua ramanerii definitive a ,otararii de excludere. (*) Aaca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.1 22#7 Fapta administartorului asociat al unei -C care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de e cludere a acestuia din societate?

724

.u exista nici o prevedere legala in care sa se prevada excluderea administratorului din societate. %l poate fi eventual revocat. 22%7 )ste obligatoriu ca in cazul unei -A sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent? .u este obligatoriu. rt. )+Jg* din 4egea nr. +)H)KK/: ()) Prin actul constitutiv sau prin ,otarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti. (*) 4a desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii:

725

a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii > ani; b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii > ani; c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avanta'e, altele decat cele corespun!and calitatii sale de administrator neexecutiv; d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii; e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea;

726

f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii + ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta; g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv; ,) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de + mandate; i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile preva!ute la lit. a) si d). 22(7 Cei 3 cenzori ai -C F:$,/; -A au refuzat depunerea raportului cu privire la situatia financiara a societatii! motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA! intrunindu.se de urgenta! a +otarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul. $ are posibilitatea suspendarii din functie a cen!orilor8

727

.u, deoarece, conform art. ))) din 4egea nr. +)H)KK/, adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult > luni de la inc,eierea exercitiului financiar. #n afara de de!baterea altor probleme inscrise la ordinea de !i, adunarea generala este obligata sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveg,ere, si cen!orii. 23*7 /n caz de insolventa a societatii! creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor? Aaca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile. $reditorii pot solicita tragerea la raspundere a cen!orilor. 6aspunderea este contractuala deoarece intre societate si cen!or se stabileste un raport 'uridic ce are natura contractului de mandat. Pe de alta parte, raspunderea este penala daca cen!orii se fac vinovati de infractiuni economice care privesc activitatea lor exclusiva: u! de fals, fals intelectual,, daca intocmeste nelegal rapoarte etc.

728

2317 /.B.! administrator si reprezentant al -C ?:&/A -,:! urmeaza sa vanda un teren aflat in proprietatea societatii. -tiut fiind ca instrainarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale! care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanzare.cumparare in forma autentica! este necesara o procura in forma autentica din partea societatii pentru administartorul /B care va semna contractul? .u, deoarece, potrivit 4egii nr. +)H)KK/ art. N/, administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. 2327 $ societate europeana cu sediul social in ,omania si inmatriculata in registrul comertului <ucuresti a +otarit sa.si transfere sediul intr.un alt stat membru al ?). Creditorii acestei societati! ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii! pot face opozitie? rt. *N/g* din 4egea nr. +)H)KK/: 0()) $reditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opo!itie in conditiile art. @*.

729

(*) (po!itia preva!uta la alin. ()) suspenda executarea operatiunii pana la data la care ,otararea 'udecatoreasca devine irevocabila, in afara de ca!ul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori inc,eie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.1 rt. @*: 0()) (po!itia se face in termen de +/ de !ile de la data publicarii ,otararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, daca pre!enta lege nu prevede un alt termen. %a se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de + !ile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei 'udecatoresti competente. (*) Aispo!itiile art. )++ referitoare la suspendare se aplica in mod corespun!ator. (po!itia se 'udeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispo!itiile art. ))9 alin. > din $odul de procedura civila. (+) Dotararea pronuntata asupra opo!itiei este supusa numai recursului.1

730

2337 Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul ,omaniei? Aratati temeiul legal. rt. + (?= 99H*//J: 0()) in temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire, orice persoana fi!ica, cetatean roman sau cetatean al unui alt stat membru al ?niunii %uropene ori al Spatiului %conomic %uropean, poate desfasura activitati economice pe teritoriul 6omaniei, in conditiile preva!ute de lege. (*) ctivitatile economice pot fi desfasurate in toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le inter!ice in mod expres pentru libera initiativa. (+) Pre!enta ordonanta de urgenta se aplica pentru activitatile preva!ute de $odul $ %. a caror desfasurare in una dintre formele preva!ute de art. 9 nu este reglementata exclusiv potrivit unei legi speciale.1 rt. 9 (?= 99H*//J

731

0Persoanele fi!ice preva!ute la art. + alin. ()) pot desfasura activitatile economice dupa cum urmea!a: a) individual si independent, ca persoane fi!ice autori!ate; b) ca intreprin!atori titulari ai unei intreprinderi individuale; c) ca membri ai unei intreprinderi familiale.1 2347 <anca Comerciala ;L a solicitat tribunalului desc+iderea procedurii falimentului impotriva -C A -A deoarece aceasta are calitatea de garant in contractul de imprumut bancar inc+eiat intre intrprinderile familiale =A! <= si =/ si creditoare. Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa e pirarea termenului de 3* de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva garantului. 0otodata! creditoarea a aratat ca debitoarea! in calitate de garant! a semnat in favoarea bancii 3 contracte de ga1 fara deposedare! avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic.

732

#n termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor. $e va decide instanta8 Motivati solutia. va decide executarea silita a celor doua tractoare si atelierului mecanic deoarece ele fac obiectul garantiei (contractului de ga'). 2357 Actionarii unei societati pe actiuni au +otarat dizolvarea acesteia! respectandu.se ma1oritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. &e ordinea de zi a sedintei AAA s.a prevazut numirea a doi lic+idatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial lic+idatorii constata ca societatea se afla in insolventa. $e obligatie legala au lic,idatorii potrivit art.*N/ din 4egea +)H)KK/, republicata si modificata8

733

$onform prevederilor art. *N/g) 4egea +)H)KK/, in ca!ul in care societatea aflata in lic,idare este in stare de insolventa, lic,idatorul este obligat sa ceara desc,iderea procedurii insolventei. #n conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere desc,iderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lic,idare. 23"7 Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in ,omania? Societatilor europene cu sediul in 6omania le sunt aplicabile prevederile 6egulamentului $onsiliului ($%) nr. *.)>NH*//) din J octombrie *//) privind statutul societatii europene, cele ale 4egii nr. +)H)KK/, cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura compatibilitatii lor cu dispo!itiile regulamentului comunitar, precum si cele ale D= )JNH*//N si D= )JJH*//N privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a anga'atilor in activitatea societatii europene. 23#7 Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in ,omania si sa dobandeasca personalitate 1uridica?

734

rt. *N/g* b) 4egea +)H)KK/ 0()) Societatile europene cu sediul social in 6omania au personalitate 'uridica de la data inmatricularii in registrul comertului. (*) ( societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa inc,eierea unui acord privind implicarea anga'atilor in activitatea societatii, in conditiile preva!ute de Dotarirea =uvernului nr. )JNH*//N. (+) #n termen de +/ de !ile de la inregistrare, (ficiul .ational al 6egistrului $omertului va comunica Burnalului (ficial al ?niunii %uropene un anunt privind inmatricularea societatii. nuntul va cuprinde informatiile preva!ute de art. )9 din 6egulamentul $onsiliului ($%) nr. *.)>NH *//). rt. *N/g* c) ()) (rice societate europeana inmatriculata in 6omania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru.

735

(*) Proiectul de transfer, vi!at de 'udecatorul-delegat, se publica in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, pe c,eltuiala societatii, cu cel putin +/ de !ile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmea!a a ,otari asupra transferului. (+) Dotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. ))> alin. (*). #n ca!ul in care actionarii repre!entand ma'oritatea capitalului social sunt pre!enti sau repre!entanti, deci!ia poate fi adoptata cu ma'oritate simpla. rt. *N/g*d) ()) $reditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opo!itie in conditiile art. @*.

736

(*) (po!itia preva!uta la alin. ()) suspenda executarea operatiunii pana la data la care ,otararea 'udecatoreasca devine irevocabila, in afara de ca!ul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori inc,eie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. rt. *N/g*e) ()) ctionarii care nu au votat in favoarea ,otararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intrun alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate. (*) Areptul de retragere poate fi exercitat in termen de +/ de !ile de la data adoptarii ,otararii adunarii generale. (+) ctionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa ca!, certificatele de actionar. (9) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autori!at independent, ca valoare medie ce re!ulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in

737

vigoare la data evaluarii. %xpertul este numit de 'udecatoruldelegat, in conformitate cu dispo!itiile art. +J si +K. $osturile de evaluare vor fi suportate de societate. (>) Budecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o inc,eiere ce atesta indeplinirea conditiilor preva!ute de art. +-> din pre!enta lege si a celor preva!ute de art. J din 6egulamentul $onsiliului ($%) nr. *.)>NH*//). (@) ?lterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Burnalului ?niunii %uropene, pe c,eltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din 6omania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru. 23%.Ce obligatii are lic+idatorul patrimoniului unei -.C. potrivit :31H1((*! republicata si modificata? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu situatia financiara intocmita de lic+idator? $onform prevederilor art. *>+ din 4egea nr. +)H)KK/,

738

()) 4ic,idatorii vor putea fi persoane fi!ice sau persoane 'uridice. 4ic,idatorii persoane fi!ice sau repre!entantii permanenti - persoane fi!ice ale societatii lic,idatoare - trebuie sa fie lic,idatori autori!ati, in conditiile legii. (*) 4ic,idatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. (+) 4ic,idatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa inc,eie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semne!e. (9) 4ic,idatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastre!e patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. Ae asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lic,idarii, in ordinea datei lor. (>) 4ic,idatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cen!orilor. #n ca!ul societatilor pe actiuni organi!ate potrivit sistemului dualist, lic,idatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveg,ere.

739

$onform prevederilor art. *>>, ()) #n afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi ma'oritate ceruta pentru numirea lor, lic,idatorii vor putea: a) sa stea in 'udecata in numele societatii; b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lic,idare; c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; d) sa faca tran!actii; e) sa lic,ide!e si sa incase!e creantele societatii. f) sa contracte!e obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare. (*) #n lipsa unor dispo!itii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lic,idatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autori!ati de instanta.

740

(+) 4ic,idatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lic,idarii sunt raspun!atori personal si solidar de executarea lor. #mpotriva deci!iilor lic,idatorilor, creditorii societatii pot face opo!itie in conditiile art. @* din 4egea nr. +)H)KK/, actuali!ata: (po!itia se face in termen de +/ de !ile de la data publicarii ,otararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, daca pre!enta lege nu prevede un alt termen. %a se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de + !ile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei 'udecatoresti competente. (po!itia se 'udeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispo!itiile din $.prov.civ. Dotararea pronuntata asupra opo!itiei este supusa numai recursului. 23(./n situatia financiara intocmita de lic+idatori s.a prevazut partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului soc.! respectandu.se dispozitia cuprinsa in art.2"% alin.617 din :31H1((*! republicata si

741

modificata. /n ipoteza in care actionarii nu.si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin! ce regim 1uridic au acestea? u natura 'uridica a bunuriloe aflate in depo!it la $%$. rt. *N/ 4egea +)H)KK/ 0()) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul. 24*.Avand in vedere regula prevazuta in art.1*" alin.617 din :31H1((*! republicata si modificata! potrivit careia o Gsoc. nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea

742

subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert5! este posibil ca! totusi! sa se inc+eie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii? rt. )/@ 4egea +)H)KK/ 0()) ( societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (*) Aispo!itiile alin. ()) nu se aplica tran!actiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tran!actiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tran!actii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a re!ervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.1 241./n art. 1"" alin.627 din :31H1((*! republic.si modificata! legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adun. gen.! cu votul cerut de adunarile e traordinare.

743

%ste posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cen!orilor este atributul adun.gen. extraordinare8 Aaca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cen!orilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii8 .u, deoarece, potrivit art. ))) din 4egea +)H)KK/, adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult > luni de la inc,eierea exercitiului financiar. #n afara de de!baterea altor probleme inscrise la ordinea de !i, adunarea generala este obligata: sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveg,ere, si cen!orii. 242.Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul soc.! cu scopul de a garanta o oblig contractata pentru redresarea finanaciara a soc. Contractul de ipoteca a fost inc+eiat fara sa fi fost cerut acordul ad.gen.e traordinare a actionarilor. $ontractul de ipoteca este valabil inc,eiat8

744

$ontractul de ipoteca nu este valabil inc,eiat. 243.,eclamanta AF& sect 1 a formulat opozitie impotriva +otararrii AA a actionarilor soc. -C -) -,: prin care s.a decis dizolvarea soc. si numirea unui lic+idator! cu motivarea ca nu s.a stabilit modalitatea de ac+itare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora. "ata de motivele invocate de creditori, cererea de opo!itie este intemeiata8 .u este intemeiata cererea de opo!itie pentru ca la di!olvarea urmata de lic,idare, indiferent ca este potrivit 4egii nr. +)H)KK/ sau 4egii nr. J>H*//@, debitele trebuie ac,itate. .u trebuie sa se prevada o modalitate de ac,itare a acestora deoarece avem procedura de drept comun de ac,itare a debitelor. Se incasea!a activul si cu sumele obtinute, se plaitesc salariatii si debitorii in ordinea vec,imii creantelor. 244.Creditoarea -C ) -A a formulat cererea de desc+idere a procedurii insolventei dovedind ca are o creanta certa! lic+ida si e igibila impotriva debitorului -C - -,: si ca debitoarea nu a platit datoria

745

de peste 3* de zile. Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare! aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei! solicitand astfel compensarea creantelor reciproce. Creditoarea! in aparare! invedereaza instantei de 1udecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru 6compensarea 7 in procedura de lic+idare a patrimoniului creditoarei insesi. vand in vedere dispo!itiile art.+,+), si >* din 4J>H*//@,se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti8 Aa. $onform 4egii nr. J>H*//@, actuali!ata art. >*, desc,idere procedurii de insolventa nu afectea!a dreptul unui creditor de a invoca compensare creantei sale cu cea a debitorului asupra sa atunci cand conditiile preva!ute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data desc,iderii procedurii. 245.Creanta reprezentand c+irie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului?

746

.u, pentru ca exista un contract care sa fie temeiul creantei respective. $ontractul de inc,iriere a expirat c,iriasul plateste, dar nu are contract. .u exista temei 'uridic. 24".Ce se intelege prin Gcapital autorizat5 si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta? 6eglementarea legala este 4egea +)H)KK/, art. **/g). ()) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autori!at ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi >ani de la data inmatricularii societatii, sa ma'ore!e capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autori!at), prin emiterea de noi actiuni in sc,imbul aporturilor. (*) ( astfel de autori!are poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi > ani de la data inregistrarii modificarii. ctul constitutiv poate ma'ora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.

747

(+) -aloarea nominala a capitalului autori!at nu poate depasi 'umatate din capitalul social subscris, existent in momentul autori!arii. 24#.Actionarii soc.-C AF -A au +otarat ma1orarea capitalului social prin cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune! stabilindu.se ca la data subscrierii sa fie ac+itate actiunile in proportie de cel putin 3*9 din val. lor nominala! iar diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in =.$. a +ot. AAA. &rima de emisiune se poate ac+ita tot in procent de 3*9 in momentul subscrierii actiunilor? $onform prevederilor 4egii nr. +)H)KK/, art. **/: ()) ctiunile emise in sc,imbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin +/U din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult + ani de la data publicarii in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, a ,otararii adunarii generale. (*) #n acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in sc,imbul aporturilor in natura.

748

(+) $and s-a preva!ut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. ctionarii, cu ma'oritatea preva!uta de lege, au ,otarat ma'orarea cap.soc. al S$ M. S prin emisiune de noi actiuni in sc,imbul aporturilor actionarilor. 7otodata, actionarii au ,otarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa ac,ite +/U din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de trei ani de la data publicarii in M( a ,otararii adunarii generale. Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul F.V. a instrainat actiunile numitului S.C. Prin van!area actiunilor cine va raspunde in ca! de neac,itare a acestora in termenul de trei ani8 $onform 4egii nr. +)H)KK/, art. KJ: ()) Areptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor.

749

Areptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma demateriali!ata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (+) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspun!atori solidar de plata actiunilor timp de + ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. Prin urmare, in ca! de neac,itare a actiunilor vandute, raspunderea va fi solidara. 24%Asociatul A< s.a retras din -C =: -,:! avand dreptul sa incaseza de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimoniul societatii. C+emata in 1udecat! societatea a refuzat ac+itarea sumei datorate asociatului retras! mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa.i plateasca.

750

sociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma repre!entand debit cert pentru societate8 Aa, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul scadentei creantei. Ae la *>/- *J> si )@@ sunt nere!olvate. 25*. Consiliul de administratie al societatii GCoralO -A! administrata in sistem unitar! este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii! cu e ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.

751

Care sunt competentele de baza ale consiliului de administratie al societatii GCoralO -A care nu pot fi delegate directorilor? 6aspuns: art)9* $onsiliul de administratie are urmatoarele competente de ba!a, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de de!voltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supraveg,erea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organi!area adunarii generale a actionarilor si implementarea ,otarbrilor acesteia; f) introducerea cererii pentru desc,iderea procedurii insolventei societatii, potrivit 4egii nr. J>H*//@ privind procedura insolventei.

752

251. =embrii consiliului de administratie al societatii G&rime O -A! administrata in sistem unitar! potrivit art. 1441 alin. 617 din :egea nr. 31H1((*! trebuie sa isi e ercite mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. ?nul dintre administratori ia o decizie de afaceri fiind in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unei informatii adecvate. in ce consta o decizie de afaceri potrivit :egii nr. 31H1((*? 6aspuns: Aeci!ie de afaceri, in sensul pre!entei legi, este orice deci!ie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. 252. Care sunt drepturile actionarilor unei societati europene pe actiuni care nu au votat in favoarea +otarJrii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr.un alt stat membru al ?niunii )uropene?

753

6aspuns: rt. *N/g*e) ()) ctionarii care nu au votat in favoarea ,otararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate. 253. Care este temeiul 1uridic al obtinerii remuneratiei directorilor unei societati pe actiuni administrate in sistem unitar si cu ce este asimilata remuneratia respectiva! din punct de vedere fiscal? 6aspuns: rt. )>+G)J. - ()) 6emuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveg,ere este stabilita prin actul constitutiv sau prin ,otarbre a adunarii generale a actionarilor. (*) 6emuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveg,ere insarcinati cu functii specifice in cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, in sistemul unitar, ori a membrilor

754

directoratului, in sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveg,ere. ctul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixea!a limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate in acest fel. 6emuneratia directorilor este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impo!itea!a potrivit legislatiei in materie. 254. * societate comerciala pe actiuni administrata in sistem unitar dobJndeste un bun de la un actionar! in termen de un an de la constituire! contra unei sume de bani reprezentJnd mai putin de o zecime din valoarea capitalului social subscris. CJnzarea s.a realizat fara nicio formalitate. ,egistrul comertului refuza inscrierea vJnzarii. Pe ce temei 'uridic8

755

6aspuns: Art. 441. - (1) Aobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult * ani de la constituire sau de la autori!area inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori repre!entand cel putin o !ecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a, si intr-un !iar cu larga raspandire. 4a societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avanta'e re!ervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tran!actii conducand la acordarea autori!atiei, operatiuni inc,eiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmea!a sa le ia asupra sa, 'udecatorul-delegat numeste, in termen de > !ile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autori!ati. cestia vor intocmi un raport

756

cuprin!and descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in sc,imb, precum si alte elemente indicate de 'udecatorul-delegat. 255. Administratorul A.0. al unei societati comerciale pe actiuni administrate in sistem unitar instraineaza! in nume propriu! bunuri de la societate avJnd o valoare de peste 1*9 din valoarea activelor nete ale societatii! instrainarea s.a realizat fara nicio formalitate. ,egistrul comertului refuza inscrierea instrainarii. Pe ce temei 'uridic8 6aspuns: Art. 15*. - ()) Aaca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub re!erva dispo!itiilor art. 99), sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraine!e, respectiv sa dobbndeasca, bunuri catre sau de la

757

societate, avbnd o valoare de peste )/U din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile preva!ute la art. ))>. 25". Care sunt obligatiile cenzorilor din cadrul unei societati comerciale pe actiuni administrate in sistem unitar? 6aspuns: (bligatiile cen!orilor - sa supraveg,e!e gestiunea societatii - sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele - sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoiniului societatii s-a facut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului.

758

- sa pre!inte un raport adunarii generale referitor la verificarile si propunerile privind bilantul si reparti!area beneficiilor( conditie fara de care adunarea generala nu va putea aproba bilantul si contul de profit si pierderi). %ste inter!is cen!orilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu oca!ia exercitarii mandatului lor. 25#. Alegeti afirmatia corecta! iar pentru cele incorecte enuntati corespunzator raspunsul corect' a) Societatea cu raspundere limitata este obligata sa verse 'umatate din capitalul social subscris la data constituirii. .? rt. Kg) Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. b) $onsiliul de administratie al societatii administrate in sistem unitar stabileste politicile contabile si sistemul de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare. A

759

c) dunarea generala a actionarilor poate aproba situatiile financiare numai daca acestea sunt insotite de raportul cen!orilor sau, dupa ca!, al auditorilor financiari. A d) $en!orii au dreptul sa imputerniceasca persoane cu calitatea de experti contabili pentru a le exercita mandatul. .? $en!orii trebuie sa isi exercite personal mandatul. e) in ca!ul societatilor pe actiuni organi!ate potrivit sistemului dualist, lic,idatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul auditorilor. .? #n ca!ul societatilor pe actiuni organi!ate potrivit sistemului dualist, lic,idatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveg,ere f) in ca!ul societatilor pe actiuni organi!ate potrivit sistemului unitar, lic,idatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cen!orilor. .?

760

#n ca!ul societatilor pe actiuni organi!ate potrivit sistemului dualist, lic,idatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveg,ere 25%. Doi fondatori ai societatii comerciale GFicusO -A au constatat dupa inmatriculare ca actului constitutiv ii lipseste o mentiune prevazuta de lege. Acestia au sesizat e istenta neregularitatii la organele de conducere ale societatii! pentru a fi inlaturata. -ocietatea nu a luat masuri in acest sens in termenul prevazut de lege . cel mult opt zile de la data constatarii acelei neregularitati. a) (rganele societatii pot fi obligate sa acopere neregularitatile constatate8 $ine poate invoca aceste neregularitati si unde8 rt. 9J ()) #n ca!ul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult J !ile de la data constatarii acelor neregularitati.

761

(*) Aaca societatea nu se conformea!a, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regulari!e!e. (+) Areptul la actiunea de regulari!are se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii. b) $e sanctiune se aplica societatii8 "ondatorii, repre!entantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru pre'udiciul cau!at prin neregularitatile constatate. 25(. Cine si cum este raspunzator pentru pre1udiciul cauzat societatii ca urmare a unor neregularitati constatate in urma inmatricularii societatii si neacoperite de catre societate in termenul prevazut de lege? 6aspuns:

762

"ondatorii, repre!entantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru pre'udiciul cau!at prin neregularitatile constatate. 2"*. -ocietatea comerciala GFarmaO -A! administrata in sistem unitar! are trei cenzori si un supleant! alesi de adunarea generala a actionarilor. Dupa doi ani de la constituire! societatea isi modifica actul constitutiv in sensul optarii pentru sistemul dualist de administrare! prin +otarJrea adunarii generale e traordinare a actionarilor. a) Societatea isi poate modifica sistemul de administratie pe parcursul existentei ei8 rt. )>+ ()) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveg,ere, in conformitate cu prevederile pre!entei subsectiuni.

763

(*) ctul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin ,otarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi. b) in functie de raspunsul ales, aratati consecintele produse cu privire la controlul de gestiune al societatii si cu privire la cen!ori. %xplicati. Sistemul dualist presupune organi!area conducerii societatii prin infiintarea a doua organe de conducere, respectiv directoratul si consiliul de supraveg,ere., in toate facturile, ofertele, comen!ile, tarifele, prospectele si alte documente intrebuintate in comert, emanbnd de la societate, trebuie sa se mentione!e :societate administrata in sistem dualist;. Societatile pe actiuni care optea!a pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. Prevederile pre!entei legi privitoare la cen!ori nu sunt aplicabile societatilor care optea!a pentru sistemul dualist de administrare

764

Sistemul unitar, societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind intotdeauna impar. daca sunt mai multi administratori, acestia se vor constitui obligatoriu, intr-un consiliu de administratie %xista obligatia numirii unui numar minim de administratori , in ca!ul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, situatie in care consiliul de administratie trebuie alcatuit din cel putin trei administratori . $en!orii sunt obligati sa supraveg,e!e gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si pre!entarea situatiilor financiare. 2"1. Adunarea generala e traordinara a societatii comerciale GFare O -A a +otarJt ma1orarea capitalului social. Adunarea generala a +otarJt un termen de e ercitare a dreptului de preferinta de catre actionari de 35 de zile pentru subscrierea actiunilor. in termen de 3" de zile de la data publicarii

765

+otarJrii adunarii generale in =onitorul $ficial al ,omJniei! actiunile au fost oferite spre subscriere publicului! dupa care! in termen de cinci zile de la aceasta data! au fost cumparate. A.0. si A.=.! actionari ai societatii! au c+emat in 1udecata societatea motivJnd ca au dreptul de preferinta asupra actiunilor respective. $e a ,otarbt instanta8 Motivati. 6aspuns: $au!a nu este fondata, actionarii nu si-au exercitat dreptul de preferinta in termenul stabilit de +> !ile. %xercitarea dreptului de preferinta se va putea reali!a numai in interiorul termenului ,otarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, , daca actul constitutiv nu prevede alt termen. #n toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii ,otararii

766

adunarii generale, respectiv a deci!iei consiliului de administratieHdirectoratului, in Monitorul (ficial al 6omaniei, Partea a #--a. Aupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. 2"2. -ocietatea comerciala GFarimO -A si.a constituit in anul 2*1* un fond de rezerva! potrivit prevederilor :egii nr. 31H1((*! de 1*9! prin preluari din profitul societatii. in acelasi an s.a obtinut un e cedent! prin vJnzarea actiunilor la un curs mai mare decJt valoarea lor nominala! care nu a fost intrebuintat la plata c+eltuielilor de emisiune si nici destinat amortizarilor. ?nde va fi inclus excedentul obtinut de 0"arim" S 8 Motivati. 6aspuns: se include in fondul de re!erva, c,iar daca acesta a atins suma preva!uta, excedentul obtinut prin vbn!area actiunilor la un curs mai mare decbt valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata c,eltuielilor de emisiune sau destinat amorti!arilor.

767

2"3. in ce consta obligatia de non.concurenta a administratorilor unei societati cu raspundere limitata si care este sanctiunea in cazul incalcarii acestei obligatii? 6aspuns: dministratorii nu pot primi, fara autori!area adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fi!ice sau 'uridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune. 2"4. Asociatul A.C. dintr.o societate cu raspundere limitata a transmis partile sale sociale unei alte persoane! din afara societatii! transmiterea fiind aprobata de asociatii reprezentJnd 3H4 din capitalul social. ?nii creditori sociali au formulat cerere de opozitie cu privire la transmiterea efectuata. %ste indreptatita cererea de opo!itie a unora dintre creditorii sociali8 %xplicati. 6aspuns:

768

rt. @@ ()) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa di!olvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lic,idare. (*) $reditorii preva!uti la alin. ()) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lic,idare sau pot sec,estra si vinde actiunile debitorului lor. 2"5. in vederea constituirii prin subscriptie publica! o societate pe actiuni prevede! in prospectul de emisiune! un capital social de 25.*** euro. -e constata ca subscrierile publice sunt de 2".*** euro! cu 1.*** euro mai mult. $e ,otarasc fondatorii in acest ca!8 6aspuns:

769

Art. 22. - Aaca subscrierile publice depasesc capitalul social preva!ut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decbt acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive ma'orarea sau, dupa ca!, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei. 2"". Fondatorii unei societati pe actiuni! administrata in sistem unitar! intocmesc sub forma inscrisului sub semnatura privata un prospect de emisiune. &rospectul de emisiune cuprinde datele prevazute la art. % al :egii nr. 31H1((*! cu e ceptia celor care ii privesc pe administratori si directori! respectiv pe cenzori. &rospectul de emisiune cuprinde si data inc+iderii subscriptiei. Acesta este semnat de fondatori si depus la oficiul registrului comertului in vederea autorizarii publicarii de catre 1udecatorul delegat. Pentru ce motiv oficiul registrului comertului respinge prospectul de emisiune8 6aspuns: Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule.

770

2"#. $ societate comerciala! G/mpe O -,:! are ca obiect de activitate mentionat in actul constitutiv numai comercializarea de articole de imbracaminte. in urma unei verificari efectuate la locul desfasurarii comertului! se constata ca -C G/mpe O -,: comercializeaza si produse alimentare. $e sanctiune i se aplica societatii si cine declara aceasta sanctiune8 6aspuns: .ulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand actul constitutiv nu prevede obiectul sau de activitate. Prin ,otararea 'udecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lic,idatorii societatii. 2"%. &rin actul constitutiv al unei societati pe actiuni! consiliul de administratie a fost autorizat ca in termen de trei ani de la data inmatricularii sa isi ma1oreze capitalul social subscris pJna la o valoare nominala determinata 6capital autorizat7. Capitalul subscris la data constituirii este de 2%.*** euro. in

771

termenul prevazut prin actul constitutiv! societatea comerciala isi ma1oreaza capitalul social prin emiterea de noi actiuni! in sc+imbul aporturilor! prin modificarea actului constitutiv! cu o valoare de )>./// euro. 6egistrul comertului refu!a depunerea actului modificator, in forma autentica, si textul complet al actului constitutiv, actuali!at cu toate modificarile. Pe ce motiv8 6aspuns: 6$ refu!a depunerea, deoarece valoarea nominala a capitalului autori!at nu poate depasi 'umatate din capitalul social subscris, existent in momentul autori!arii (art.**/, indice ), alin +, 4+)H)KK/ modificata si republicata) #n speta, valoarea de )> /// euro depaseste 'umatatea capitalului autori!at (depaseste )H* din cei *J/// euro cap social subscris)

772

2"(. Care sunt obligatiile lic+idatorilor! de indata ce au preluat aceasta functie! obligatii care se e ecuta impreuna cu directorii si administratorii! respectiv cu membrii directoratului societatii? 6aspuns: 4ic,idatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa inc,eie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semne!e. 2#*. Care sunt obligatiile lic+idatorilor pe care trebuie sa le e ecute personal dupa preluarea acestei functii? 6aspuns:

773

4ic,idatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastre!e patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. Ae asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lic,idarii, in ordinea datei lor. 2#1. Ce societati comerciale pot fi implicate in operatiunea de fuziune trans. frontaliera si ce institutie are competenta de a verifica legalitatea fuziunii? 6aspuns: Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata - persoane 'uridice romane si societatile europene cu sediul social in 6omania pot fu!iona, in conditiile pre!entei legi, cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa ca!, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre ale ?niunii %uropene sau in state apartinand Spatiului %conomic %uropean, denumite in continuare state membre, si care functionea!a in una dintre formele 'uridice preva!ute de art. ) din Airectiva $onsiliului @JH)>)H$%% din K martie )K@J, de coordonare, in

774

vederea ec,ivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. >J al doilea paragraf din 7ratatul de instituire a $omunitatilor %uropene, pentru prote'area intereselor asociatilor sau tertilor, publicata in Burnalul (ficial al $omunitatilor %uropene nr. 4/@> din )9 martie )K@J, cu modificarile ulterioare, sau cu societati europene cu sediul social in alte state membre. $ompetenta de verificare a legalitatii fu!iunii, sub aspectul procedurii pe care o urmea!a societatile participante la fu!iune - persoane 'uridice romane sau societatile europene cu sediul social in 6omania - si, daca este ca!ul, societatea nou-infiintata - persoana 'uridica romana sau societate europeana cu sediul social in 6omania -, apartine 'udecatorului delegat la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile persoane 'uridice romane sau societatile europene cu sediul social in 6omania participante la fu!iune, inclusiv societatea absorbanta, ori, daca este ca!ul, societatea nou-infiintata.

775

2#2. &atru societati pe actiuni inc+eie un contract prin care constituie un grup de interes economic. Contractul este inc+eiat in forma autenticaD contractul cuprinde! de asemenea! si elementele stabilite de art. 122 din :egea nr. 1"1H2**3 cu privire la cuprinsul contractului. :a clauza referitoare la capitalul subscris si varsat! cu mentionarea aportului fiecarui membru! se prevede ca drepturile societatilor pe actiuni . membre ale grupului . sa fie reprezentate prin actiuni nominative! iar la clauza referitoare la profit contractul prevede ca profiturile obtinute din activitatea grupului sa ii revina acestuia. Sunt valabile clau!ele referitoare la drepturile membrilor grupului si la distribuirea profitului catre grup8 %xplicati. 6aspuns: =rupul de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile.

776

Aaca din activitatea grupului re!ulta profit potrivit situatiei financiare anuale, acesta va fi distribuit in totalitate, in mod obligatoriu, intre membrii grupului, cu titlu de dividende, in cotele preva!ute in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea clau!e, in parti egale. 2#3. inmatricularea grupului de interes economic in registrul comertului prezuma calitatea de comerciant. ) plicati. #nmatricularea nu pre!uma calitatea de comerciant a grupului. 2#4. /. &op cumpara la data de *1.*2.2**( un automobil! cu pretul de %.*** euro! cu intentia de a.1 revinde ulterior la un pret superior. /ntre timp preturile practicate pe piata de automobile au scazut! astfel incJt /. &op vinde automobilul in cauza la data de *1.*".2**( cu acelasi pret cu care 1.a ac+izitionat. $are este natura 'uridica a contractelor de vbn!are-cumparare la care este parte #. Pop8 rgumentati raspunsul ales.

777

6aspuns: %ste o fapta de comert obiectiva. $umpararea este comerciala daca a fost facuta cu intentia de revbn!are, iar vbn!area este comerciala daca a fost precedata de o cumparare (comerciala) facuta cu scop de revbn!are. 2#5. Definiti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intentia de revJnzare sau inc+iriere pentru ca o operatiune sa fie comerciala. ) emplificati. 6aspuns: #ntentia de revbn!are sau inc,iriere (considerata intentia initiala, nu cea nascuta spontan, ulterior), ca trasatura distinctiva a vbn!arii-cumpararii comerciale: trebuie sa existe la data cumpararii; sa fie manifestata in exterior de cumparator, deci, cunoscuta de vbn!ator , sau sa re!ulte fara ec,ivoc din impre'urarile actului; sa poarte, in principal,

778

asupra obiectului cumparat. 2#". C. /onescu! comerciant! cumpara la data de *1.12.2*1* o garsoniera! cu scopul de a locui in aceasta. :a data de 2*.12.2*1* el vinde garsoniera! la un pret superior! si reuseste sa cumpere cu banii obtinuti o garsoniera! pentru acelasi uz! personal! cu confort sporit! la acelasi pret. $are este natura 'uridica a operatiunilor reali!ate de -. #onescu8 6aspuns: tat cumpararea cat si van!area garsonierei au caracter civil, deoarece -.#onescu a cumparat garsoniera pentru u! personal, neexistand intentia de revan!are pentru a obtine profit. 2##. C. /onescu isi organizeaza activitatea economica la data de 1*.12.2**( sub forma unei intreprinderi individuale! constituindu.si si un patrimoniu de afectatiune! la aceeasi data. ?n an mai tJrziu! la 1*.12.2*1*! acesta se afla in imposibilitatea de a plati datoriile contractate fata de creditori.

779

Aefiniti patrimoniul de afectatiune. $um raspunde -. #onescu pentru obligatiile sale fata de creditori8 6aspuns: Membrii raspund solidar si indivi!ibil , cui patrimoniu de afectiune , pentru datoriile contractate de repre!entatulintreprinderi , iar in lipsa acestia ei raspund cu cotele aduse la infintare si declarate in acordul de constituire. Patrimoniu de afectiuneLrepre!inta ansamblul bunurilor alocate de comerciantul persoana fi!ica , auatori!atin oricare din cele trei forme permise de lege, desfasurari comertului sau.$reditori comerciali urmaresc recuperarea bunurilor din patrimoniul de afectiune iar $reditori personali urmaresc recuperarea bunurilor din partrimoniul personal al comerciantului.

780

2#%. C. /on isi organizeaza activitatea economica la data de 1*.12.2*1*sub forma unei intreprinderi individuale. $ luna mai tJrziu ii anga1eaza cu contract de munca pe =. /lie si pe A. $prea. $. #on dobbndeste prin inmatricularea in registrul comertului personalitate 'uridica sau calitatea de comerciant8 in calitatea sa de anga'ator, ce prerogative are $. #on8 6aspuns: Potrivit art. **. din (?= nr. 99H*//J, intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate 1uridica prin inregistrarea in registrul comertului. Calitate de comerciant dobandeste, conform art. *+, intreprinzatorul persoana fi!ica titular al intreprinderii individuale, care este comerciant persoana fi!ica de la data inregistrarii sale in registrul comertului.

781

rt. *9 din (?= 99H*//J stabileste ca, pentru organi!area si exploatarea intreprinderii sale, intreprin!atorul persoana fi!ica, in calitate de anga'ator persoana fi!ica, poate anga'a terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte P" , cu alti intreprin!atori persoane fi!ice titulari ai unor intreprinderi individuale sau repre!entanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane 'uridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii sc,imbe statutul 'uridic dobandit potrivit pre!entei sectiuni. 2#(. C. /onescu isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata. &FA de la data de 2*.12.2*1*. :a 1*.*3.2*11! acesta se afla in imposibilitatea de a plati datoriile contractate. C. /onescu are calitatea de comerciant. a) $um raspunde -. #onescu, in aceasta calitate, pentru obligatiile sale8 b) $um raspunde -. #onescu daca nu are calitatea de comerciant8

782

Poate fi supusa procedurii simplificate a insolventei, in conditiile 4egii nr.J>H*//@.6aspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul sau de afectiune , iar daca acesta nu este indea'uns atunci se raspunde cu averea personala 2%*. C. /onescu isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata . &FA si doreste sa inc+eie contracte de colaborare cu /. Aeorgescu si contracte de munca cu A. /on si /. Casile. Poate acesta sa inc,eie astfel de contracte8 %xplicati. 6aspuns: re dreptul de a colabora cu alte persoane fi!ice autori!ate ca P" , intreprin!atori unei intreprinderi familiale ,cu alte persoane fi!ice sau 'uridice , in scopul desfasurarii activitati in ca re afost autori!at..u poate anga'a cu contract de munca terte persoane pt desfasurarea activitatii pt care a fost autori!at.

783

2%1. Care sunt conditiile impuse de $?A nr. 44H2**% persoanelor fizice care vor sa desfasoare activitati economice! individual si independent! ca persoane fizice autorizate! ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale! ca membri ai unei intreprinderi familiale? 6aspuns: Pot desfasura activitati economice , in una dintre cele trei forme enumerate , persoanele fi!ice care au :-varsta de )J ani si respectiv )@ ani pentru intreprindera familiala -nu au savarsit fapte sanctionate de legile financiare , vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala . -au sediul social intr-un imobil cu drept de folosinta-declara pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile de functionare preva!ute de legislatia specfica indomeniul sanitar , sanitar-veterinar , protectia mediului si a muncii. 2%2. Casile /on si Cisa /on! casatoriti fiind! constituie cu cei doi fii ai lor! de 1#! respectiv 1% ani! o intreprindere familiala! potrivit $?A nr. 44H2**%.

784

a) $e temei 'uridic sta la ba!a intreprinderii familiale constituite de familia #on8 Aefiniti temeiul 'uridic si aratati cuprinsul acestuia. #ntreprinderea familiala este constituita din * sau mai multi membri ai unei familii. #n temeiul (?= 99H*//J, care reglementea!a intreprinderea familiala, prin familie se intelege sotul, sotia, copiii acestora care au implinit vbrsta de )@ ani la data autori!arii intreprinderii familiale, rudele si afinii pbna la gradul al patrulea inclusiv; b) $are este statutul 'uridic al membrilor de familie dintr-o intreprindere familiala8 Membrii unei intreprinderi familiale pot fi simultan P" sau titulari ai unor intreprinderi individuale. Ae asemenea, acestia pot cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functionea!a atbt in acelasi domeniu, cbt si intr-un alt domeniu de activitate economica decbt cel in care si-au organi!at intreprinderea familiala. Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si au dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru soma', in conditiile preva!ute de lege.

785

2%3. /on /lie si Aica /lie! casatoriti fiind! au constituit o intreprindere familiala impreuna cu fiii lor in vJrsta de 1%! respectiv 1(ani! la data de 1*.*2.2*1*. /on /lie este desemnat reprezentant al intreprinderii familiale. :a data de 2*.12.2*1*! intreprinderea familiala in cauza se afla in imposibilitatea de a.si plati datoriile contractate. a) $ine desemnea!a calitatea de repre!entant a lui #on #lie si ce competenta are el in aceasta calitate8 6epre!entantul desemnat prin acordul de constituire de membrii asociatiei, va gestiona interesele intreprinderii familiale in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub semnatura privata. Procura speciala se semnea!a de catre toti membrii intreprinderii care au capacitate de exercitiu si repre!entantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restrbnsa. b) $um raspunde intreprinderea familiala pentru datoriile contractate8

786

Membrii raspund solidar si indivi!ibil , cu patrimoniul de afectiune , pentru datoriile contractate de repre!entatul intreprinderii , iar in lipsa acestuia ei raspund cu cotele aduse la infintare si declarate in acordul de constituire 2%4. /on /lie si Aica /lie! casatoriti fiind! au constituit o intreprindere familiala impreuna cu cei doi fii ai lor! de 1"! respectiv 1# ani! in conditiile (?= nr. 99H*//J. $ei doi fii cer incetarea intreprinderii prin retragerea lor. a) $e efect are aceasta retragere asupra existentei intreprinderii8 .iciun efect, deoarece in continuare au ramas doi membri, numarul minim preva!ut. #ntreprinderea familiala este constituita din * sau mai multi membri ai unei familii. #n temeiul (?= 99H*//J, care reglementea!a intreprinderea familiala, prin familie se intelege sotul, sotia, copiii acestora care au implinit vbrsta de )@ ani la data autori!arii intreprinderii familiale, rudele si afinii pbna la gradul al patrulea inclusiv

787

b) in ce conditii intreprinderea familiala astfel constituita vinde din bunurile afectate activitatii intreprinderii si dobbndeste bunuri pentru aceeasi activitate8 ctele prin care se dobbndesc bunuri pentru activitatea intreprinderii familiale se inc,eie de repre!entant fara autori!area prealabila a membrilor, daca valoarea bunului cu privire la care se inc,eie actul nu depaseste >/U din valoarea bunurilor care au fost afectate intreprinderii si a sumelor de bani aflate la dispo!itia intreprinderii la data actului. Cunurile dobbndite sunt coproprietatea membrilor in cotele de participare 2%5. /. /lie! reprezentant al unei intreprinderi familiale! nu formuleaza cererea catre oficiul registrului comertului pentru a solicita inregistrarea si autorizarea functionarii acesteia in termenul prevazut de $?A nr. 44H2**%. de sapte zile de la data inc+eierii acordului de constituire. a) Poate fi acoperita aceasta neregularitate8

788

6epre!entantul intreprinderii familiale are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autori!area functionarii, inainte de inceperea activitatii economice. #n ca!ul in care acesta nu formulea!a cererea in termen de N !ile de la inc,eierea acordului de constituire preva!ut la art. *K alin. ()), oricare membru al intreprinderii familiale poate sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autori!area functionarii. b) $um tine contabilitatea repre!entantul intreprinderii familiale8 #n partida simpla c) $are sunt prerogativele membrilor intreprinderii familiale8 Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fi!ice de la data inregistrarii acesteia in registrul comertului si raspund solidar si indivi!ibil pentru datoriile contractate de repre!entant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul, corespun!ator cotelor de participare

789

Categoria 2 /C 2 )valuarea intreprinderilor 1. )valuarea economica si financiara a unei intreprinderi se face pe baza' b) bilantului economic; ,aspuns b7 2. Care din urmatoarele categorii de factori fac necesara pozitionarea sistematica a intreprinderii pe piata' a) factori legati de existenta preturilor libere; ,aspuns a7

790

3. Cum se reevalueaza stocurile de materii prime din intreprinderea supusa evaluarii! pe baza de e pertiza si diagnostic' c) la preturile !ilei sau, daca intrarile sunt mai rare, la media preturilor de ac,i!itie din cea mai recenta perioada. ,aspuns c7 4. Ce relatie e ista intre rata de actualizare si riscul de tara' a) cu cat riscul de tara e mai mare, cu atat rata de actuali!are e mai mare; ,aspuns a7 5. Ce relatie e ista intre valoarea intreprinderii si rata de actualizare' b) invers proportionala; ,aspuns b7 ". )stimarea de catre e perti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca e plicatie'

791

a) o perceptie diferita despre riscuri; ,aspuns a7 #. /nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr.o intreprindere 6amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te+nicoeconomice7 influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul' b) ma'orarii; ,aspuns b7 %. Cand se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr.o intreprindere! se urmareste' b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabila si valoarea economica a bunurilor; ,aspuns b7 (. )valuarea economica si financiara a unei intreprinderi poate fi efectuata' b) sistematic, pentru o buna gestiune a afacerii;

792

,aspuns b7 1*. Atunci cand se determina flu ul de trezorerie! in vederea evaluarii unei intreprinderi! profitul net se corecteaza cu' b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; ,aspuns b7 11. Cresterea necesarului de fond de rulment 63F,7 influenteaza valoarea intreprinderii! in sensul' a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de tre!orerie; ,aspuns a7 12. Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care prezinta urmatorul bilant economic' imobilizari "*.***D capital social #*.***D obligatii "4*.***D creante 4**.***D stocuri 3**.***D diferente din reevaluare 5*.***D profit 1*.***D rezerve 1*.***D disponibilitati 2*.***'

793

a) )9/.///; ,aspuns a7 13. Cate variante teoretice sunt pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei intreprinderi in ce priveste perioada de referinta' c) 9. ,aspuns c7 14. )valuarile pot fi' a) evaluari contabile, evaluari administrative si evaluari ba!ate pe experti!a si diagnostic; ,aspuns a7 15. $biectivul evaluarii economice si financiare il reprezinta' b) determinarea valorii de piata a bunurilor si intreprinderilor;

794

,aspuns b7 1". Care este diferenta dintre uzura scriptica si uzura fizica a unei cladiri' b) u!ura scriptica este durata de recuperare a investitiei, iar cea fi!ica este durata de viata; ,aspuns b7 1#. :a ce se foloseste reevaluarea mi1loacelor fi e' b) sa reactuali!e!e valoarea patrimoniala pentru privati!are, asociere etc.; ,aspuns b7 1%. Care sunt metodele de piata de evaluare a terenurilor folosind c+iria si informatiile de tranzactionare' a) metoda rentei de ba!a si a capitali!arii rentei de ba!a; ,aspuns a7 1(. Capacitatea beneficiara se refera la'

795

b) un beneficiu viitor; ,aspuns b7 2*. Activul net corectat prin metoda aditiva se determina dupa formula' b) capitaluri proprii SH2 diferentele din reevaluare; ,aspuns b7 21. Activul net corectat! prin metoda substractiva! se determina dupa formula' b) activul reevaluat cori'at 2 total datorii; ,aspuns b7 22. Care dintre urmatoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare? a) dobanda la imprumutul de stat; ,aspuns a7

796

23. ,ata de actualizare este' a) un element al pietei financiare; ,aspuns a7 24. Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi sau a unui activ' b) activul net cori'at (corectat); ,aspuns b7 25. -inteza diagnosticelor functiilor intreprinderilor reprezinta' c) o centrali!are a conclu!iilor privind diagnosticele functiilor intreprinderii la un moment dat. ,aspuns c7 2". Diagnosticul functiei organizarii! conducerii si gestionarii personalului urmareste e aminarea' a) structurii intreprinderii;

797

,aspuns a7 2#. $biectivul diagnosticului functiei organizarii! conducerii si gestionarii personalului are drept scop' b) anali!a structurii umane si a capacitatii sale de a contribui la reali!area obiectivelor si functiilor intreprinderii; ,aspuns b7 2%. $biectivul diagnosticului organizarii! conducerii si gestionarii personalului are drept scop' b) anali!a structurii umane si a capacitatii sale de a-si da concursul la reali!area activitatilor intreprinderii; ,aspuns b7 2(. $biectivul diagnosticului te+nic! te+nologic si de e ploatare! in cadrul evaluarii intreprinderii! are drept scop' c) aprecierea in ce masura mi'loacele de productie material raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale ac,i!itorului (cumparatorului) ei potential.

798

,aspuns c7 3*. Diagnosticul functiei comerciale se afla in relatie de interdependent cu diagnosticul' c) tuturor functiilor intreprinderii. ,aspuns c7 31. Diagnosticul comercial urmareste determinarea' b) pietei si a locului ocupat de intreprindere pe aceasta piata; ,aspuns b7 32. AoodNill.ul reprezinta' b) un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu oca!ia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia; ,aspuns b7

799

33. )valuarea economica si financiara a intreprinderii se face pe baza' b) unei experti!e si diagnostic; ,aspuns b7 34. )lementele de calcul pentru a evalua o intreprindere prin rentabilitate sunt' b) capacitatea beneficiara, rata de actuali!are si perioada de referinta; ,aspuns b7 35. AoodNill.ul unei intreprinderi se gaseste inregistrat in bilantul intreprinderii la inc+iderea e ercitiului' b) nu; ,aspuns b7 3". )lementele intangibile influenteaza valoarea intreprinderii' b) prin rentabilitate;

800

,aspuns b7 3#. <ilantul contabil serveste ca baza de date pentru stabilirea' b) re!ultatului net contabil; ,aspuns a sau b 3%. =odalitatea de prezentare a conturilor de venituri si c+eltuieli in contul de profit si pierdere se face' a) dupa regulile de deductibilitate fiscala; ,aspuns a7 3(. =odalitatea de prezentare a posturilor contabile in bilantul contabil se face' b) in sume nete atat in activ, cat si in pasiv; ,aspuns b7 4*. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv'

801

b) aprecierea fiabilitatii conturilor anuale; ,aspuns b7 41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregatire! se e si vec+ime in intreprindere releva anomalii in ceea ce priveste' b) ocuparea functiilor de conducere de catre personalul feminin; ,aspuns b7 42. -epararea bunurilor din intreprinderea supusa evaluarii se face in functie de' b) gradul de utili!are a acestora; ,aspuns b7 43. 0e+nicile pentru realizarea actualizarii sunt' a) capitali!area si actuali!area propriu-!isa;

802

,aspuns a7 44. Care din urmatoarele a1ustari aduse profitului din bilant! in vederea determinarii capacitatii beneficiare a intreprinderii! este ine acta' c) corectii legate de politica de comerciali!are a intreprinderii. ,aspuns c7 45. /n ce consta a1ustarea profitului din bilant in functie de politica de amortizare a intreprinderii' a) inlaturarea excesului sau insuficientei de amorti!are; ,aspuns a7 4". ?rmatorii factori trebuie avuti in vedere! atunci cand se reevalueaza bunurile dintr.o intreprindere! unul din ei fiind eronat' c) modul de contabili!are a costurilor.

803

,aspuns c7 4#. Care este valoarea activului net cori1at al unei intreprinderi care! dupa reevaluarea bunurilor! prezinta urmatoarea situatie patrimoniala' capital social 3.***.***D imobilizari %.***.***D stocuri 2*.***.***D creante 15.***.***D rezerve 5**.***D profit 1.***.***D diferente din reevaluare 14.***.***D disponibilitati 5**.***D obligatii nefinanciare 25.***.***D instalatii luate cu c+irie 1*.***.***' b) )J.>//.///; ,aspuns b7 4%. Care este valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi care! dupa reevaluarea bunurilor! prezinta urmatoarea situatie patrimoniala' capital social 3.***.***D imobilizari %.***.***D stocuri 2*.***.***D creante 15.***.***D rezerve 5**.***D

804

profit ).///.///; diferente din reevaluare )9.///.///; disponibilitati >//.///; obligatii nefinanciare *>.///.///; instalatii luate cu c,irie )/.///.///: a) >+.>//.///; ,aspuns a7 4(. =etoda de evaluare Gla termen5 este recomandabil sa fie folosita in cazul' c) intreprinderilor aflate in dificultate, redresabile. ,aspuns c7 5*. Daca se poate determina valoarea patrimoniala a unei intreprinderi! care este aceasta! dispunand de urmatoarele informatii' capital social 3.***.***D rezerve 1*.***.***D alte fonduri proprii 15.***.***D imobilizari necorporale 6c+eltuieli de infiintare7 5.***.***' a) da, *+.///.///;

805

,aspuns a7 51. $ instalatie data cu c+irie influenteaza valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi? b) nu; ,aspuns b7 52. /n evaluarea unei intreprinderi prin rentabilitate! profitul din bilantul contabil constituie' b) punct de pornire in determinarea capacitatii beneficiare a intreprinderii; ,aspuns b7 53. Care din urmatoarele afirmatii este ine acta' c) cresterea riscurilor legate de politica economica, vamala, fiscala contabila micsorea!a rata de actuali!are si, ca atare, micsorea!a valoarea intreprinderii. ,aspuns c7

806

54. =etodele combinate de evaluare abordeaza' b) atat patrimoniul, cat si rentabilitatea; ,aspuns b7 55. Ce semnificatie are relatia A3C . i in evaluarea elementelor intangibile ale unei intreprinderi in care' A3C P activul net cori1at 6valoarea patrimoniala a intreprinderii7D i P rata de capitalizare' b) prag de rentabilitate al intreprinderii; ,aspuns b7 5". Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baza criteriul principal' b) rationamentul profesional al evaluatorului; ,aspuns b7 5#. )valuarea intreprinderii necesita aplicarea'

807

b) cel putin a doua metode; ,aspuns b7 5%. )valuatorul! in procesul de evaluare! estimeaza' b) valoarea; ,aspuns b7 5(. ?tilizarea unei metode de evaluare depinde de' b) constatarile din diagnosticul de evaluare; ,aspuns b7 "*. &retul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru intreprindere este egal cu' b) pretul de cumparare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin deprecierea; ,aspuns b7

808

"1. ?tilitatea bunului in intreprindere se determina in functie de' a) gradul de participare la reali!area profiturilor; ,aspuns a7 "2. Caloarea de lic+idare a unui bun este egala cu' b) pretul de van!are posibil de obtinut, mai putin datoriile care grevea!a bunul si c,eltuielile oca!ionate de lic,idare; ,aspuns b7 "3. Diagnosticul efectuat de evaluator urmareste' b) modalitatea de manifestare a functiilor intreprinderii si stabilirea conclu!iilor; ,aspuns b7 "4. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de'

809

a) mediul economic exterior intreprinderii si conditiile asigurate de intreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei; ,aspuns a7 "5. -oldul clientilor la 31 decembrie este de 15.3#5 mii lei! iar rula1ul creditor anual al acestora este de 1%".15* mii lei. Care a fost durata in zile a incasarii clientilor? c) +/ de !ile. ,aspuns c7 ,ezolvare Aurata de incasare a clientilor se calculea!a ca raport intre clientii neincasati (ca medie) si cifra de afaceri si se inmulteste cu +@>, si se exprima in !ile. dica, in cat timp isi incasea!a firma clientii. Aurata de incasare clienti L )>+N>H)J@)>/X+@> L +/,)9 !ile

810

"". -e dau urmatoarele elemente de bilant' 2 total activ L 9*>./// mii lei; 2 c,eltuieli constituire L *.>// mii lei; 2 c,eltuieli de cercetare L )>.>// mii lei; 2 brevete proprietate L )*>./// mii lei. %xista un cumparator pentru o parte din brevete care ofera N>./// mii lei. Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fi a'ustat (cori'at) in minus cu: b) )9+./// mii lei; ,aspuns b7 "#. <ilantul economic se prezinta cu un' a) activ net cori'at de *+./// mii lei;

811

b) pasiv net cori'at de *+./// mii lei, din care datorii totale de >./// mii lei. -aloarea patrimoniala a intreprinderii va fi de: a) )J./// mii lei; ,aspuns a7 "%. -e constata ca o +ala industriala! in valoare ramasa de 145.*** mii lei! nu mai are utilizare de peste trei ani! iar situarea ei in partea periferica a uzinei face posibila vanzarea terenului inca liber de orice sarcina. C+eltuielile de demolare a +alei sunt estimate la %5.*** mii lei! iar transportul si ta ele materialelor nerecuperabile la suma de 35.*** mii lei. &entru materialele recuperabile se estimeaza obtinerea din vanzarea acestora a sumei nete de 45.*** mii lei. -tabilind bilantul economic! cu ce suma urmeaza a fi a1ustat 6cori1at7 in minus! bilantul contabil' c) **/./// mii lei.

812

,aspuns c7 "(. Activul net cori1at al intreprinderii este de 22.*** lei! capacitatea beneficiara de 3.*** lei! iar rata neutra de 2*9. -uperprofitul va fi de' b) minus ).9// mii lei; ,aspuns b7 6e!olvare SpL 6$# 2 $$# L 6$# 2 ix$# unde Sp - superprofit 6$# - rentabilitatea capitalurilor investite $$# - costul capitalurilor investite

813

$# - capitaluri investite i - rata de rentabilitate a pietii SpL +.///- **.///x*/U L -).9// #*. Activul net contabil este de 425.*** mii lei. Caloarea bunurilor inc+iriate este de 1*5.*** mii lei! iar valoarea bunurilor intreprinderii inc+iriate la terti este de #5.*** mii lei. Caloarea substantiala bruta a intreprinderii va fi de' a) 9>>./// mii lei; ,aspuns a7 Prin valoare substantiala bruta (-SC) se intelege activul reevaluat in ipote!a continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cau!e (inc,iriate etc.)

814

-SCL 9*>.///S)/>.///-N>./// L 9>>./// lei #1. Capacitatea beneficiara a intreprinderii este de %.*** mii lei! iar dobanda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 3*9. Caloarea intreprinderii! utilizand valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor! va fi de' c) *@.@@N mii lei. ,aspuns c7 #2. Caloarea patrimoniala a intreprinderii 6A3C7 este de %.*** mii lei! capacitatea beneficiara este de 1.*** mii lei! rata neutra de plasament 6i7 este de 119! iar rata de actualizare 6c7 este de 259. Caloarea intreprinderii prin metoda bazata pe goodNill este de' c) J.9J/ mii lei. ,aspuns c7

815

#3. $ intreprindere neredresabila! cu un activ net pozitiv! intra in lic+idare avand urmatoarele date estimative' 2 activ net contabil L )*/./// mii lei; 2 plus valoarea imobili!arilor L >./// mii lei; 2 minus valoarea imobili!arilor L @./// mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi re!ultate in urma lic,idarii van!arii imobili!arilor); 2 c,eltuieli de de!afectare si functionare in timpul lic,idarii L *./// mii lei. -aloarea estimata a tre!oreriei disponibila dupa lic,idare este de: a) ))N./// mii lei; ,aspuns a7 #4. /n cate grupe se pot imparti metodele de evaluare combinate? b) *;

816

,aspuns b7 #5. Caloarea patrimoniala a intreprinderii 6A3C7 este de %.*** lei! capacitatea beneficiara este de 1.*** lei! rata neutra 6i7 este de 119! iar rata de actualizare a superprofitului este 259. Caloarea globala a intreprinderii va fi de' c) J.9J/ lei. ,aspuns c7 ,ezolvare -g L .$ S =k =k L( $C- .$ x i)Ht L().///-J./// x ))U) H *> U L 9J/ -g L J./// S 9J/ L J.9J/ Pragul de rentabilitate al intreprinderii L .$ F i L JJ/ lei

817

6enta de goodYill se determina astfel: $C- .$xi L )*/ lei ctuali!area rentei de goodYill cu rata de actuali!are: l (c) L *>Ul )*/ x *>UL 9J/ -aloarea globala a intreprinderii (-g)L J9J/ lei $CL capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net; i L rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara; .$ x i L pragul de rentabilitate al intreprinderii $C 2 .$ x i L superprofitul, superbeneficiul renta de goodYill #". ,eluand informatiile de la intrebarea #2! precizati care este valoarea goodNill.ului aplicand o rata de actualizare de 3*9'

818

a) 2 9.@@@ lei; ,aspuns a7 ##. Cresterea necesarului de fond de rulment 63F,7 influenteaza valoarea intreprinderii in sensul' a) reducerii; ,aspuns a7 #%. Ce relatie e ista intre rata de actualizare si riscul de tara? a) direct proportionala; ,aspuns a7 #(. ) plicati necesitatea evaluarii economice si financiare a unei intreprinderi. ,aspuns

819

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii. .ecesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele sc,imbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni 'uridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, parta'e), in ca!ul tran!actiilor comerciale, cu oca!ia privati!arii cand elementele pre!entate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile 'uste %*. ) plicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau a unei intreprinderi. ,aspuns (rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar 2 motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de

820

firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si re!ultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a inc,eiat. %1. ) plicati diferentele dintre pret si valoare. Pretul este suma de bani ce se poate obtine din van!area unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cau!a, in cadrul unei tran!actii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective !ona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situe!e pretul. -aloarea unui bun se fondea!a pe notiune ade sc,imb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de ec,ilibru in care van!atorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. -aloarea depinde de unele criterii sau factori care influentea!a dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura

821

psi,ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordea!a atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau. -aloarea L o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu. Pret L termen utili!at pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bunHserviciu. Pret de van!are L fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential. %2. Clasificati diferitele tipuri de evaluari. ,aspuns Ain punct de vedere al utili!atorului evaluarii evaluari contabile evaluari administrative

822

evaluari ba!ate pe experti!a si diagnostic Ain punct de vedere al obiectului evluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri Ain punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare *) evaluari contractuale +) evaluari generate de initiative antreprenoriale (fu!iuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale %3. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii? ,aspuns

823

Aiagnosticul are drept scop 9) intelegerea factorilor economici care influentea!a sectorul de activitate al intreprinderii; >) cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea; @) determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor; N) facultatea de integrare a re!ultatelor in repre!entarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utili!atorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul re!ultatelor sale. 6olul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-!isa respectiv in stabilirea ipote!elor de evaluare, alegerea metodelor, a'uta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipote!elor de evaluare scara valorilor determinate pre!entate in raportul final. %4. ) plicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii.

824

Metoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus. Ae exemplu metoda patrimoniala abordea!a intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privati!are nu trebuie utili!ate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii. %5. Definiti valoarea de piata. -aloarea de piata repre!inta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi sc,imbata la data evaluarii, intre un cumparator si un van!ator, ,otarati si avi!ati, care actionea!a in cunostinta de cau!a, prudent si fara constrangeri, intr-o tran!actie ec,ilibrata dupa un marc,eting adecvat. %". Definiti valoarea 1usta. -aloarea 'usta repre!inta suma pentru care un active ar putea fi sc,imbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cau!a, in cadrul unei tran!actii cu pretul determinat obiectiv.

825

%#. Definiti valoarea actuala a unui bun. -aloarea actuala a unui bun este valoarea actuali!ata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmea!a a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii. %%. Definiti valoarea de origine. -aloarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de ac,i!itie repre!inta totalitatea costurilor necesare pentru ac,i!itionarea si punerea bunului sau activului instare de utili!are sau de folosire. %(. Definiti valoarea de utilizare. 6epre!inta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utili!are, avand aceeasi durata pre!umata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii. (*. Definiti valoarea substantiala.

826

6epre!inta activul reevaluat in ipote!a continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inc,iriate). (1. &rezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea. + momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea J) modificari in marimea si structura capitalului social K) modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor )/) actiuni 'uridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, parta'e) (2. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi? %valuarea in ca!ul privati!arii este obligatorie pentru ca

827

))) din punct de vedere patrimonial, ma'oritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor )*) din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privati!are )+) $umparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; )9) -aloarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penali!at pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara

828

utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. $u oca!ia evaluarii pentru privati!are, trebuie observata si anali!ata necesitatea unei eventuale restructurari. (3. $biectivul si mi1loacele de realizare ale diagnosticului 1uridic. Aiagnosticul functiei 'uridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei 'uridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organi!atoric intern al acesteia. 6eali!area acestui diagnostic utili!ea!a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva!ute in lista anexa contractului, precum si pe cele re!ultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. (4. $biectivul si mi1loacele de realizare ale diagnosticului comercial. Aiagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata.

829

Mi'loacele de reali!are a diagnosticului commercial utili!ea!a datele si informatiile primite din partea intreprinderii, preva!ute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. (5. $biectivul si mi1loacele de realizare ale diagnosticului te+nic! te+nologic si de e ploatare. Aiagnosticul te,nic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mi'loacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale ac,i!itorului ei potential. Mi'loacele de reali!are a diagnosticului et,nic de exploatare utili!ea!a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva!ute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este ca!ul datele si conclu!iile din raportul altufin profesionist specialist, tec,nician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autori!ata.

830

(". $biectivul si mi1loacele de realizare ale diagnosticului de organizare! management si resurse umane. Mi'loacele de reali!are a diagnosticului et,nic de exploatare utili!ea!a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva!ute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este ca!ul datele si conclu!iile din raportul altui profesionist specialist, tec,nician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autori!ata. (#. $biectivele si mi1loacele de realizare ale diagnosticului financiar.contabil. re ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare %xaminarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, ec,ilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare.

831

Mi'loacele de reali!are ale diagnosticului contabil- financiar utili!ea!a datele si informatiile primate din partea intreprinderii, preva!ute in lista anexa la contract si pe cele re!ultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. (%. Aveti urmatoarele informatii despre intreprindere' c+eltuieli de infiintare 5.***D licente 1*.***D cladiri 5*.***D ec+ipamente 1**.***D stocuri 2**.***D creante 3**.***D banci 1*.***D venituri in avans %*.***D capital social 125.***D rezerve 5.***D furnizori 25*.***D imprumuturi bancare 15*.*** 6din care #5.*** pe termen lung7D provizioane pentru riscuri si c+eltuieli "5.***. %liberati bilantul contabil in principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul acestora in cadrul diagnosticului de evaluare. rezolvare "6 L $ totale 2 Aatorii sub un an L $ap permanent 2 ctive imobili!.

832

$ap.permanent. L ctive imob S "6 L $ap propr. S Provi!.S Aat. peste un an ."6 L $ 2 76%Q(6%6#% 2 A 7 S?C ?. . ."6 L $ (stocScreanteSc, in avans)- datorii (inclusiv venit in avans) 7re!oreria L "6 2 ."6 L S sau 2 7re!oreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment. 7re!oreri L disponibilit- dat finance pe t.s. Cilantul contabil Active imobilizate 1"5.*** #mobili!ari necorporale )>./// -c,elt infiintare >./// - licente )/.///

833

#mobili!ari corporale - cladiri - ec,ipamente Active circulante - stocuri - creante - banci $bligatii curente - furni!ori - imprum. bcare Activ net curent

)>/./// >/./// )//./// 51*.*** *//./// +//./// )/./// 325.*** *>/./// N>./// 1%5.***

834

(bligatii pe t.l. -enituri in avans Provi!ioane Activ net $ap soc. 6e!erve Cap proprii Cilantul functional ctiv

N>./// J/./// @>./// 13*.*** )*>./// >./// 13*.*** Pasiv

835

"unctia de investitii #mobili!ari brute )@>./// "unctia de exploatare ."6 K>./// "unctia de tre!orerie )/./// *N/./// Cilantul financiar $7## ctiv imobili!at )@>./// ## Stocuri, creante >//./// ### Aisp si alte val mob plasament )/.///

)+/.//// fd proprii de orig externa @>./// fd propr. orig. interna N>./// datorii financ (impr fin) *N/./// P S##- $apitaluri permanente *N/.//// - Aatorii nefinanciare ++/./// -# Aatorii financiare pe term lung N>.///

836

$apitaluri permanente L )+/.///SN>.///S@>./// L*N/./// "6 L #--# L *N/.///-)@>./// L*/> 7 L ###--# L )/ 2 N>.///L-@>./// ."6 L ## 2 - L >//.///-++/.///L)N/./// ((. ,olul bilantului in diagnosticul de evaluare. Cilantul contabil este documentul contabil de sinte!a prin care se pre!inta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si re!ultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Cilantul contabil este sursa de date ce se prelucrea!a pentru reali!area diagnosticului contabil si financiar. 1**. ,olul bilantului functional in diagnosticul de evaluare. Cilantul functional este instrumentul de anali!a, pe ba!a posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de tre!orerie 2 in active si functia de finantare in pasiv.

837

1*1. Care sunt pasii 6etapele7 in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? Pasii in determinarea .$ sunt: ).Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) *. 6eeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; +. $alculul mat,ematic al activului net corectat. 1*2. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere? $omponentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: activul net corectat si capacitatea beneficiara 1*3. /n ce consta separarea bunurilor dintr.o intreprindere in bunuri necesare si bunuri nenecesare?

838

Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la reali!area profiturilor. 1*4. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr.o intreprindere in vederea determinarii activului net cori1at? $riteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii .$ sunt O deprecierea monetara, modalitatile de amorti!are, evolutia preturilor, modalitaile de contabili!are a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu oca!ia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie. 1*5. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei intreprinderi? Metodele de calcul al .$ sunt: metoda substractiva si met. ditiva 1*". /n ce consta metoda substractiva de calcul a activului net cori1at?

839

Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actuali!ate. 1*#. /n ce consta metoda aditiva de calcul a activului net cori1at? Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 1*%. ) plicati relatia dintre activul net cori1at al unei intreprinderi si valoarea acesteia. .$ repre!inta valoarea patrimoniala propriu-!isa sau valoarea intrinseca a intreprinderii. 1*(. Cum se calculeaza valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? ) plicati semnificatia acesteia. -al. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e.

840

%a semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utili!a intreprinderea la un moment dat, pre!entand valoarea activului pe ba!a principiului prevalentei economicului asupra 'uridicului. 11*. Determinati activul net cori1at al unei intreprinderi! prin ambele metode! cunoscand urmatoarele elemente din bilantul economic al acesteia' casa 1*.***D banca 15*.***D c+eltuieli de infiintare 15.***D cladiri 2**.***D ec+ipamente 25*.***D stocuri 3**.***D furnizori 4**.***D creditori %*.***D imprumuturi bancare t.l. 2**.***D capital social 1**.***D reserve 1*.***D venituri anticipate %*.***D profit 55.***. Met aditiva Capitaluri &roprii 11*.*** $ap social )//./// 6e!erve )/./// Profit >>.///

841

$, infiintare .$ Met substractiva $ladiri %c,ipamente Stocuri $asa Canca 7otal active "urni!ori $reditori

)>./// )>/./// *//./// *>/./// +//./// )/./// )>/./// K)/./// 9//./// J/.///

842

#mprum *//./// -en anticip J/./// (blig N@/./// .$ )>/./// 111. Ce este rata de actualizare? 6ata de actuali!are este rata de rentabilitate utili!ata pentr determinarea valorii actuali!ate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior. 112. Care sunt te+nicile de actualizare? 7e,nicile de actuali!are - suma V preva!uta a fi fluxul de tre!orerie in viitor peste n ani are in per!ent valoarea F daca pe V il amplificam cu factorul de actuali!are F L V GGG)GGGG

843

()Si)n - rd (rata deflatata) L i-f ()Sf)n - rata neutra de plasament ) # nL )

- actuali!area unei serii de fluxuri constante - actuali!area pe ba!a indicatorului P%6 113. &rezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare. 6entabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actuali!are L dob obligatiiunilor de stat S prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara

G GG)GGG ()St)n t

844

- rata doban!ii ceruta pentru plata datoriei planificate; 6ata doban!ii care este ba!ata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata doban!ii de ba!a fara risc) 114. Ce este actualizarea? ctuali!area este estimarea valorii actuale a unui flux de tre!orerie 115. &rezentati si e plicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi $ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actuali!are folosita de intreprindere. -$ost cap propriu expr prin act commune L dividend ultimul anHval 'usta medie a actiuniiScrestere preconi!ata a dividendului

845

- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali!ea!a prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : W$P6 L A#- S ()-d)Xm S $P6 A#- L dividendul pe actiune distribuit S L cursul bursier al actiunii firmei anali!ate d L rata de distribuire a dividendelor m L profitul net al firemie $P6 L valoarea contabila a cap proprii ale firmei 11". Cum se determina costul capitalului propriu al unei intreprinderi? Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi

846

$ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actuali!are folosita de intreprindere. -$ost cap propriu expr prin act commune L dividend ultimul anHval 'usta medie a actiuniiScrestere preconi!ata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali!ea!a prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : W$P6 L A#- S ()-d)Xm S $P6 A#- L dividendul pe actiune distribuit S L cursul bursier al actiunii firmei anali!ate d L rata de distribuire a dividendelor

847

m L profitul net al firemie $P6 L valoarea contabila a cap proprii ale firmei 11#. ) plicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot progano!a cu certitudine din cau!a faptului ca viitorul este nesigur. cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. 4a nali!a unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda ec,ivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actuali!are (metoda cresterii doban!ii, metoda primei de risc).

848

6ata de actuali!are trebuoie sa fie o rata inainte de impo!itare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. 6ata de actuali!are trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost a'ustate. ( rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii 2timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului ec,ivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prnt si riscul fluxului de numerar. 11%. ) plicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii. 6iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actuali!are este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe re!ultate din sinte!a diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actuali!are mai mare.

849

11(. ) plicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii. #nte rata de actuali!are si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 12*. )numerati unele posibile riscuri e terne si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. 6iscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prnt 6iscuri interne - mplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de marZeting si al titlurilor de participatie ale entitatii 121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia? $oeficientul de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi semnifica puterea de cumparare a actiunilor

850

Ceta reflecta riscul de piata al societatii emitente. .u exista motive in a considera ca acest parametru trebuie sa fie constant in timp. Ain contra, in functie de deci!iile pe care societatea le ia, riscul de piata al acesteia va varia. stfel, cresterea ratei de indatorare a societatii va creste riscul financiar si implicit riscul de piata masurat prin beta. doptarea unor proiecte de activitate riscante, de catre societate, va duce la cresterea riscului acesteia. considera ca intreprinderea emitenta a titlului are aceleasi caracteristici de la o perioada la alta este valabil numai daca aceste perioade sunt foarte apropiate. Pe perioade lungi societatile nu vor mai avea aceeasi structura financiara, aceeasi parte din piata sau aceeasi te,nologie. #n consecinta ele nu vor mai avea aceleasi perspective privind beneficiile. ltfel spus, coeficientul beta care masoara riscul de piata, nu va avea motive sa fie constant pe perioade mari de timp. o L coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii dee valuat. $onform teoriei moderne a portofoliilor, este elementul central pentru ca el masoar riscul sistematic al acelui titlu sau p ortofoliu. %l exprima si masoara sensul si

851

marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de marimea abaterii rentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte intreprinderea. #n functie de valoarea pe care o ia acesta, actiunile se pot imparti in mai multe categorii : - actiuni cu volatilitate unitara: varia!a in acelasi sens si in aceeasi proportie cu piata; ac,i!itionarea unei astfel de actiuni presupune expunereainvestitorului exact la riscul pietei ; - actiuni cu volatilitate subunitara (nevolatile): varia!a in acelasi sensdar intr-o proportie mai mica ca piata; expunerea la riscul pietei este maimica, ele fiind actiunile 0defensive1 - actiuni cu volatilitate supraunitara (volatile): varia!a in acelasi sens dar intro proportie mai mare ca piata; sunt actiunile 0ofensive1 care amplifica variatia pietei si sunt atractive cand se anticipea!a o tendinta ascendenta a pietei . $u a'utorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului propriu in ba!a relatiei: $cp L 6nS(6r-6n) x o

852

122. Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare. -aloarea patrimoniala este activul net cori'at obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Metodele de determinare sunt: ctivul net coectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substantiale lte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii 123. Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii.

853

$apacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc,imbare semnificativa nu a avut loc L randamentul totalitatii capitalurilor care finantea!a intreprinderea 124. Care sunt pasii 6etapele7 pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei intreprinderi? %tapele determinarii capacitatii beneficiare sunt: - studiul re!ultatelor trecute - examenul previ!iunilor - mixa'ul elementelor re!ultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare 125. &rezentati si e plicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil pentru determinarea capacitatii beneficiare. 9 corectii ce pot fi aduse re!ultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:

854

2 amortismente 2 se inlatura orice exces de amorti!are si se adauga orice insficienta de amorti!are, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii te,nici; )>) salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; )@) stocuri 2 se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si 'ocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din re!ultatul contabil; )N) profituri si pierderi exceptionale 2 se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sfstematic in viitor 12". Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?

855

2 amortismente 2 se inlatura orice exces de amorti!are si se adauga orice insficienta de amorti!are, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii te,nici; )J) se anali!ea!a si se readuc in situatiile financiare provi!ioanele nefundamentate 12#. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu c+eltuielile salariale? - salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; 12%. ) plicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a intreprinderii. %fectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror re!ultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a re!ultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot a'usta re!ultatele financiare

856

12(. Ce sunt efectele sinergice si ce influenta au asupra valorii unei tranzactii? %fectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror re!ultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a re!ultatelor individuale Ae exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. 13*. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei intreprinderi? $apacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;# a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;# a profiturilor anuale previ!ionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previ!ionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

857

131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate? %lementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitali!are (fructificare sau actuali!are); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta; 132. Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia prin rentabilitate? Perioada de referinta corespunde perioadei de progno!a a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea sc,imbari in viata intreprinderii incat sa-# permita sa-si reia ciclul vietii. stfel de sc,imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divi!area, asocierea, formarea de noi societati comerciale, in'ectii de capital pentru moderni!area ec,ipamentelor si te,nologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.

858

Ain punctul de vedere al investitorului perioada de progno!a corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 133. Ce este si cum se determina prima de risc a unei intreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi repre!inta o rata de a'ustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe ba!a estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate. 134. Ce relatie este intre rata de actualizare! capacitatea beneficiara si valoarea intreprinderii? #ntre rata de actuali!are, capacitatea beneficiara si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportional 135. Capacitatea beneficiara a unei intreprinderi e primata prin profitul net este de %**! iar dobanda la obligatiunile de stat este de 129. Care este valoarea intreprinderii prin metoda capitalizarii veniturilor si e plicati semnificatia acesteia. -intreprL$CH# L J//H/,)*L@.@@@

859

13". Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic Q pentru evaluarea prin rentabilitate a unei intreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia? Multiplicatorul capitalistic V repre!inta o rata de capitali!are, de fructificare, actuali!are a veniturilor si este repre!entat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an1 - actuali!area unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n1 in care V repre!inta un nr. de unitati an, ) - )GG anL ()St)n t

860

c) rata de plasament aferenta P%6 secdetremina ca raport intre )HP%6 si semnifica durata de recuparare a investitiei -L $CxP%6 P%6L $ursul bursier al unei actiuni dividend platitSprofit nereparti!at 13#. Ce este valoarea de randament propriu.zisa si cum se determina? -aloarea de randament sau capacitatea beneficiara repre!inta randamentul totalitatii capitalurilor care finantea!a intreprinderea. -aloarea de randament este estimata prin actuali!area fluxului de dividende previ!ionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face evaluarea, in ipote!a unei rate de actuali!are constante pe intreaga eprioada. -aloarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc.

861

Potrivit acestei metode care se ba4ea4a pe randamentul investitiei facute de cumparator, exprimala prin dividendele pe care intreprinderea i le varsa, valoarea intreprinderii este direcl proportionala cu capacilalea beneficiara a sa exprimala prin dividende p$C (A)q si invers proportionala cu randamentul actiunilor pe piata (r). "ormula

13%. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina? -aloarea de rentabilitate limitata si valoarea de rentabilitate continua sunt derivate ale valorii de rentabilitate si se obtin astfel: -aloarea de rentabilitate limitata este estimate prin actuali!area fluxurilor de profituri nete previ!ionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipote!a unei rate de actuali!are constante pe intreaga

862

perioada. Ae exemplu, in ca!ul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inc,iriere, asociere in participatiune), perioada de previ!iune va coincide cu durata contractului. -aloarea de rentabilitate limitata L valoarea fluxurilor de lic,iditati limitatate pentru un numar de ani - L r$CH()Si)n S -rH()Si)n unde:$CL se exprima prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un numar de ani; -rL valoarea re!iduala a intreprinderii 13(. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina? -aloarea de rentabilitate limitata si valoarea de rentabilitate continua sunt derivate ale valorii de rentabilitate si se obtin astfel:

863

-aloarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitali!arii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la capacitatea beneficiara a intreprinderii ($C) exprimata prin profitul net, a unui multiplicator capitalistic f -aloarea de rentabilitate continua: -L $C S $CHi unde:$CL exprima profitul net mediu anual previ!ionat; $CHiL valoarea de rentabilitate Semnificatie - prin pretul tran!actiei van!atorul doreste sa-si recupere!e profitul cedat ca suma fixa anuala si valoarea actuali!ata a acestuia pe o durata determinata 14*. Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele de e primare a acesteia.

864

$apacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc,imbare semnificativa nu a avut loc L randamentul totalitatii capitalurilor care finantea!a intreprinderea $apacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cas,-floYs. 141. Cum se determina si ce semnificatie au flu urile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi? "luxurile de tre!orerie sunt acele profituroi ale intrepr. $are sunt disponibile tuturor furni!orilor de capital catre intreprindere dupa anali!area restrictiilor de distributie conform legii societatilor. "luxul de tre!orerie repre!inta profiturile intreprinderii dupa scaderea c'eltuielilor si impo!itelor pe imobili!ari, dar inaintea doban!ii. "luxul de tre!orerie se poate stabili indirect: Profit (pierdere) pe an

865

S dobanda pe datoria la terti - economia la impo!itul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii doban!ii pentru datoria la terti Simpo!itul pe venit care poate fi compensate S deprecierea si alte c,eltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerasr - c,eltuieli de capital SH- deducereaHcresterea fondului de rulment, inclusiv a lic,iditatilorHdatoriilor "lux de tre!orerie 142. /n ce consta metoda flu urilor de disponibilitati actualizate?

866

Metoda A$" consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n1, cand se aprecia!a ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n1 se stabileste cvaloarea re!iduala a activului sau a intreprinderii 143. Care sunt cele 4 etape 6pasi7 in evaluarea intreprinderii prin metoda flu urilor de disponibilitati actualizate? plicare metodei se face in patru etape: ). $alculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinte!a diagnosticelor *. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu ori!ontul de progno!a stabilit intreprinderii; deci o buna vi!iune, o intelegere a fluxurilor trecute: van!ari, preturi, structura c,eltuielilor, riscuri, etc. +. Aeterminarea valorii re4iduale ce urmea!a a fi adaugata la cas,-floY-ul din ultimul an proiectat; ori!ontul progno!at este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide

867

viitorul intreprinderii in anul ultimo progno!at; valoarea re!iduala, de regula se calculea!a prin aplicarea unui multiplicator 4 la cas, floY-ul ultimului an progno!at (-rLQx$") sau aplicand modelul =ordon GGG)GGG, unde W este coeficientul de a'ustare pentru risc, iar g este cresterea pe W-g termen lung a fluxului de numerar 9. Aeterminarea ratei de actuali4are5 cu a'utorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii re!iduale in valori de a!i; numita si rata neutra %a poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. 144. Ce este valoarea reziduala! cum se determina si cand se foloseste in evaluarea intreprinderii? -aloarea re!iduala repre!inta suma net ape care intreprinderea scontea!a sa o obtina in sc,imbul unui bun, la finele duratei sale de utili!are, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare preva!ute.

868

-aloarea re!iduala, de regula se calculea!a prin aplicarea unui multiplicator 4 la cas, floY-ul ultimului an progno!at (-rLQx$") sau aplicand modelul =ordon GGG)GGG, unde W este coeficientul de a'ustare pentru risc, iar g este cresterea pe W-g termen lung a fluxului de numerar 145. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? %lementele intangibile sunt imobili!arile necorporale, respective, c,eltuieli de constituire, de cercetare de!voltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. 14". Ce este partea Ginvizibila5 a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia? =oodYill 2 este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor

869

intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitali!area profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. 14#. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia? #n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital ec,ivalent cu activul net cori'at. #n evaluare pragul de rentabilitate se utili!ea!a pentru calculul supraprofitului. 14%. Ce este superprofitul! superbeneficiul sau renta de goodNill! ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea intreprinderii? Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital ec,ivalent cu valoarea .$. Sp L $C 2 .$xi, iL rata neutra de capitali!are

870

#nfluentea!a valorea intreprinderii insensul cresterii. 14(. Ce este goodNill.ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia? =oodYill 2 este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitali!area profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. 6elatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala. 15*. Ce relatie e ista intre fondul comercial si goodNill.ul unei intreprinderi? %ste acelasi lucru. 151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?

871

Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se ba!ea!a pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de te,nicile aplicate: )K) te,nici ba!ate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate; */) te,nici ba!ate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile 152. ) plicati in ce consta metoda practicienilor de evaluare a intreprinderii. Metoda practicienilor -aloarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale .$ si a unei prin rentabilitate ($CHi) -L .$ S $CHi *

872

Sau, - L W)X .$ S W*X $CHi W)SW* 153. /n ce consta metoda remunerarii valorii substantiale brute? Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipote!a continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e. 154. /n ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare e ploatarii? Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen

873

scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobili!arile. 155. Care sunt ipotezele de baza in evaluarea intreprinderii prin metoda remunerarii valorii substantiale brute? #pote!ele de ba!a in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra 'uridicului 15". -e dau urmatoarele informatii' imobilizari corporale 2(.***D fond de comert 1.***D stocuri 2*.***D creante 5*.***D disponibilitati 5.***D capitaluri proprii 5*.***D diferente din reevaluare 25.***D obligatii nefinanciare 25.*** si imprumuturi bancare 5.***D rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 159D capacitatea beneficiara e primata prin profitul previzional net 1.***HanD rata de actualizare este de 129. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodYillului redusa la > ani. ,ezolvare'

874

=k L .$ S .$ L $7#-% 2 A 7(6## L ( *K./// S */./// S >/./// S >.///) 2 (*>./// S >.///) .$ LN9./// $C L capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net L )./// i L rata neutra de plasament L )> U t L rata de actuali!are L )* U =k ) L N9/// S =k ) L @9.KJ*,)9 L N9///S L N9///-K/)N,J@

875

=k * L N9/// S =k * L @>.K9J,+9 =k + L N9/// S =k + L @@.J)),/* =k 9 L N9/// S =k 9 L @N.>J),*@

L N9///S

L N9///-J/>),@@

L N9///S

L N9///-N)JJ,KJ

L N9///S

L N9///-@9)J,N+

876

=k > L N9/// S

L N9///S

L N9///->N+),/)

=k > L @J.*@J,KK 15#. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi? ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evaluea!a astfel: - atunci cand pac,etul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea; - canda pac,etul este ma'oritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedea!a la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pac,etului; %valuarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate sau nu la bursa. . %valuarea titlurilor de participare cotate la bursa

877

%valuarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie de profitul net pe actiune (P. ) si coeficientul P%6 (Price %arning 6atio): - L P. x P%6 ?n P%6 superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare mai sca!uta imediat, dar el indica, de asemenea, ca daca cumparatorul este dispus sa plateasca mai mult pentru o unitate monetara de profit net in pre!ent, este pentru ca el prevede o evolutie favorabila a re!ultatelor intreprinderii in viitor. 6e!ulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o valoare de randament care tine cont de capitali!area fluxurilor de venituri viitoare asteptate de la aceste titluri. #n ca!ul participatiei minoritare, fara putere de deci!ie in activitatea firmei emitente a actiunilor, valoarea titlurilor de participare se determina pe ba!a relatiei: -C L .a x ca, in care: .a L numarul de actiuni detinute;

878

ca L cursul unei actiuni dupa ultima cotatie. -aloarea titlurilor de participare dintr-un pac,et ma'oritar se stabileste in functie de valoarea firmei emitente (stabilita prin una din abordarile clasice) si cota de participare la capitalul social. Ae regula valoarea unei actiuni dintr-un pac,et ma'oritar este mai mare decat valoarea unei actiuni dintr-un pac,et minoritar. C. %valuarea titlurilor de participare necotate #n ca!ul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in mai multe moduri, si anume: a) la cursul titlului 2 numai in ca!ul in care acesta a facut obiectul unor tran!actii frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data; b) in ca!ul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. # n acest ca! se pot avea urmatoarele tipuri de evaluari. R %valuarea actiunii prin actuali!area dividendelor. "undamentul acestei metode este urmatorul: valoarea de piata a

879

unei actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea actuala a fluxurilor viitoare de lic,iditati dega'ate. R %valuarea actiunii prin comparatie pe ba!a coeficientului P%6 al firmelor cotate. -aloarea unei actiuni se stabileste prin comparatie, in functie de profitul net pe actiune al firmei necotate si un coeficient de capitali!are P%6 pentru intreprinderile cotate la bursa, recalculat (P%65): - L P. x P%65 6ecalcularea coeficientului P%6 se face in functie de parametrii care diferentia!a cele doua firme, cum ar fi: lipsa de lic,iditate a actiunilor necotate, dependenta fata de furni!ori si clienti, calitatea activelor etc. Aeterminarea valorii unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de asemanare sa fie cat mai mare posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi !ona geografica, acelasi risc, aceeasi rentabilitate etc. $oeficientii de corectie mentionati sunt luati in calcul de evaluatori pe ba!a experientei proprii sau a unor lucrari de evaluare similare 15%. Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

880

Stocurile se evaluea!a dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de aprovi!ionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evaluea!a la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de experti!a te,nica. Stocurile de produse finite se evaluea!a la nivelul preturilor de van!are, mai putin beneficiile si eventualele c,eltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 15(. Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? $reantele se evaluea!a dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea!a la raportul de sc,imb al monedei nationale din !iua respectiva. 1"*. Cum se evalueaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

881

Aisponibilitatile din bilant se evaluea!a la val scriptica, cele in valuta se actuali!ea!a la raportul de sc,imb al monedei nationale din !iua respectiva. 1"1. Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? #mobili!arile necorporale nu se iau in caculul valorii .$ cu exceptia c,elt de cercetare de!v. care privesc produse noi sau de!voltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica. 1"2. Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? (bilgatiile in valuta se actuali!ea!a la raportul de sc,imb al monedei nationale din !iua evaluarii, diferentele fiind regulari!ate pe seama capitalurilor proprii, in ca!ul evaluarii in scopul unei tran!actii, sau pe seama re!ultatelor financiare, in ca!ul evaluarilor in alte scopuri. 1"3. Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate? -aloarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:

882

a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lic,idare pre!inta inca un active net po!itiv; c) urmea!a a fi lic,idata. 1"4. /n ce consta metoda activului net de lic+idare! cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate? tunci cand lic,idarea este sigura, cea mai buna utili!are a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relifabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lic,idare al firmei. stfel, pornind de la activul net contabil, sunt realifate corectiile pofitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale si circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc c,eltuielile cu lic,idarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lic,idare. Pasivele intreprinderii se pot ma'ora cu costurile de lic,idare, cum ar fi: indemni!atiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. -aloarea astfel obtinuta va fi

883

diminuata cu o cota cuprinsa intre +/U si >/U, corespun!atoare riscurilor aferente van!arii fortate a activelor intreprinderii. $onform standardelor de evaluare, valoarea de lic,idare repre!inta suma ce poate fi obtinuta in mod re!onabil de van!area unei proprietati intrSun interval de timp prea mic pentru a indeplini conditiile din definitia valorii de piata. Aaca insa lic,idarea se face treptat, activele sunt evaluate la preturi corespun!atoare unor tran!actii normale ec,ivalente valorii lic,idative a acestora. ceasta situatie este intalnita in ca!ul lic,idarii voite a intreprinderii cf. 4g.+)H)KK/, atunci cand perioada de functionare s-a inc,eiat, se anulea!a contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. #n conditiile in care lic,idarea nu repre!inta cea mai buna utili!are a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va reali!a in perspective redresarii afacerii. #n aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare ba!ate pe actuali!area fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului

884

de redresare a activitatii firmei. 6estructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente reali!arii lor. $a urmare va fi necesara reestimarea ratei de actuali!are specifice noilor conditii de exploatare ale intreprinderii. #n plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin van!area lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. 1"5. /n ce consta metoda valorii la termen! cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate? Metoda se foloseste in ca!ul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila

885

- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost i'ectate pentru reali!area redresarii; b) riscul specific de ,,ne success 3 al redresarii sperate si c) actuali!area valorii la termen 1"". )valuarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fu!iune sau divi!are, se poate folosi una dintre urmatoarele metode: metoda patrimoniala sau metoda activului net, metoda bursiera, metoda ba!ata pe re!ultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte si metoda ba!ata pe fluxul financiar sau cas,-floY. -aloarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate repre!inta valoarea aportului de fu!iune al fiecarei societati intrate in fu!iune. Pe ba!a acestei valori se stabileste raportul de sc,imb. -alorea activului net este egala cu valoarea aportului net numai in ca!ul in care s-a folosit metoda patrimoniala de evaluare globala a societatii. #n ca!ul in care cele doua valori nu sunt egale, la societatea absorbita sau intrata in

886

contopire, diferentele sunt recunoscute ca elemente de castiguri sau pierderi din fu!iune, astfel: daca valoarea aportului net este mai mare decat activul net contabil, diferenta este recunoscuta ca profit. #n situatia inversa diferenta este recunoscuta ca pierdere. Aeterminarea raportului de sc,imb al actiunilor sau al partilor sociale pentru a acoperi capitalul societatilor comerciale absorbite. #n cadrul acestei etape se efctuea!a: determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale societatilor comerciale care fu!ionea!a, prin raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de parti sociale emise. -aloarea contabila a unei actiuni-parti sociale se poate obtine si prin raportarea activului net contabil la numarul de actiuni-parti sociale.

887

Stabilirea raportului de sc,imb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei actinui sau parti sociale a societatii absorbate, raport verificat si aprobat de experti. Aeterminarea numarului de actiuni sau de parti sociale emis pentru remunerarea aportului net de fu!iune: determinarea nr. de actiuni sau de parti sociale ce trebui emise de societatea comerciala care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului netL al societatilor comerciale absorbite la valoare contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea nr. de actinui-parti sociale ale societatii comerciale absorbite cu raportul de sc,imb;

888

ma'orarea capitalui social la societatea comerciala care absoarbe, prin inmultirea nr. de actiuniHparti sociale care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale de la aceasta societate comerciala; calcularea primei de fu!iune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau a partilor sociale si valoarea nominala a acestora. 1"#. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii? 6aportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra ba!elor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la ba!a raportului. ). ,ezumatul principalelor concluzii si recomandari privind' ).). Scopul evaluarii ).*. Scara valorilor satbilite si valoarea medie

889

).+. recomandarile privind perspectivele intreprinderii *.&rezentarea intreprinderii - numele , forma 'uridica, adresa, codul S#6?%S, - Scurt istoricO crearea, fa!ele cronologice principale de de!voltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: pre!entarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, po!itia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. +. &rezentarea evaluatorilor si a mandatului primit #n ca!ul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la 6egistrul $omertului. Aaca ec,ipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara pre!entarea unor cv

890

4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul 1uridic 9.).) obiectiv: aporecierea situatiei 'uridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii. 9.)*. $onstatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte inc,eiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni 'uridice in curs, cu personae fi!ice sau 'uried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor anali!a regimul fiscal al intreprinderii. 9.).+. $onclu!ii: udpa trecrea inrevista a mi'loacelor de reali!are si aprocedeelor de lucru utili!ate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un c,aracter previ!ibil po!itiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;

891

-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previ!ibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organi!are si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespun!atoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organi!xarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespun!atoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. "!/! 0iagnosticul commercial 9!/!+! 3biectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor "/!/! Constatari

892

a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o anali!a a clientilor intreprinderii O importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se anali!e!a furni!orii d) se identifica concurenta intreprinderii 2 actuala si potentiala e)se anali!e!a reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furni!a date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anli!a posibilitatile de de!volatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul c,eltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 9.*.+. $onclu!ii 2 dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:

893

- oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de van!are puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 9.+. 0iagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 9.+.). (biectiv: stabilirea masurii in care mi'loacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 9.+.*. $onstatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobili!arilor corporale, a nivelului de automati!are si aproductivitatii, dar si anali!a functiei de cercetare 2 de!voltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 9.+.+. $onclu!ii pre!entate sub forma:

894

-oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utili!are a capacitatii de productie, utila'e moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovi!ionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 9.9.0iagnosticul resurselor umane 9.9.). (biective : anali!a structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la reali!area activitatilor intreprinderii 9.9.*. $onstatari: a) anali!a structurii umane: organigrama ierar,ica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vec,ime in intreprindere, etc.

895

b) Aate cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragni!area sindicala din intreprindere, nr. de !ile de greva., 9.9.+. $onclu!ii 2 anali!anda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organi!are buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, repre!entare sindicala slaba, salari!are nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 9.>). (biective

896

- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utili!area relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata mar'ei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utili!area totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru anali!a formarii mar'ei economice; -anali!a diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin reali!area unui audit asupra situatiilor financiare

897

9.>.*. $onstatari: acestea re!ulta in urma reali!arii obiectivului, avnd ca mi'loace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, re!ultatele financiare examinate pe ultimii +-> ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 9.>.+. $onclu!ii: se impun in ba!a constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; "! !Sinteza diagnosticelor evaluarii Se pre!inta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprin!and conclu!iile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte

898

oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale pre!entate se el;aborea!a bilantul economic al intreprinderii. >. <azele lucrarii de evaluare Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispo!itie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul inc,eiat. >.+! Experti4e si studii5 proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utili!ate la elaborarea raportului de evaluare. >!/! 6ibliografie >.+. "actori de risc:

899

>.+.). "actori de risc extern; >.+.*. "actori de risc intern. >.9. 1pote4e de evaluare7 >."!+! 1pote4e macroeconomice8 >."!/! 1pote4e microeconomice! @.=etode de evaluare aplicate Se vor inscrie cau!ele ipote!ele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai 'os: !+! Metode patrimoniale8 !/!Metode prin rentabiliatte8 !*! Metode combinate8

900

!"! Metode combinate8 !"! Metode bursiere8 !.!Alte metode. #.Aama de valori! valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.@, in mod corespun!ator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. %.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra re!ultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra re!ultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 1"%. Cum influenteaza raportul de sc+imb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi? 6aportul de sc,imb al monedei nationale, influentea!a valoarea intreprinderii astfel:

901

- influentea!a rata de actuali!are prin riscul deprecierii menedei nationale -#nfluentea!a bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de sc,imb de la data efectuarii evaluarii 1"(. Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi? Modificare apreturilor influentea!a vaoarea interinderii astfel: - rata ed actuali!are este influentata cu riscul de prnt; - bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori 'uste, de piata care tin seama de preturile pietei 1#*. ,ata de remunerare a activelor este de 1*9! valoarea patrimoniala a intreprinderii este de 1*.***! iar capacitatea beneficiara e primata prin profitul net este 1.5**. Care este superprofitul! superbeneficiul sau renta de goodNill a intreprinderii? Superprofitul L $P- .$Xi L ).>//-)////X)/UL )>//-)///L>///

902

1#1. Care este valoarea unei intreprinderi daca are o capacitate beneficiara e primata prin profitul net de 1*.***! iar costul capitalului acestei intreprinderi este de 159? - L $CHiL@@.@@@ 1#2. -e dau urmatoarele informatii despre o intreprindere' total active 15*.***! din care c+eltuieli anticipate 1*.***D total datorii #5.***D diferente din reevaluare >/.///; capitaluri proprii *>.///. Aeterminati activul net cori'at al acestei intreprinderi. ctive totale )>/./// *)) c, anticipate )/./// **) datorii totale N>./// *+) dif reevaluare >/.///

903

*9) cap proprii *>./// .$L )>/.///-)/.///-N>.///L @>./// 1#3. Care este rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi? Cilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. 1#4. ) plicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii. %valuarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. ceasta presupune alegerea unei anumite ba!e de evaluare: cost istoric, cost current, valoare reli!abila, etc. 1#5. ) plicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii intreprinderii. Politica de amorti!are influentea!a valoarea intreprinderii astfel:

904

*>) stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influente!a in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii *@) satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influentea! in sensul micsorarii valroii intreprinderii *N) metodele de amorti!are deasemena influente!a, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mi'loacele fixe ac,i!itionate in acest an sunt amorti!ate accelerat influentea!a intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utili!at metoda liniara. 1#". Cum e plicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii? %ste evident ca politicile contbile influentea!a valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o ba!a de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in ca!ul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un re!ultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amorti!are, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amorti!are. Ae

905

exemplu capitali!area costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in ca,eltuiala perioadei. 1##. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? -aloarea patrimoniala sau valoarea propriu !isa, este activul net cori'at obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. 1#%. Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi? 6iscul de tara influentea!a valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. 1#(. Conturile din afara bilantului influenteaza valoarea unei intreprinderi? Daca da! cum? Aa, conturile extrabilantiere influentea!a val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utili!ate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.

906

1%*. $ intreprindere si.a constituit un patrimoniu compus in principal din participatii minoritare in afaceri industriale si comerciale. <ilantul sau se prezinta astfel la sfarsitul e ercitiului 3' $7#P S##mobili!ari corporale nete > $apitaluri proprii ))* #mobili!ari financiare )*/ Aatorii financiare *> Aisponibilitati banesti )* 7(7 4 )+N 7otal )+N #mobili!arile corporale ale afacerii sunt constituite in principal din mobilier de birou pe care il utili!ea!a pentru propriile nevoi si care are o valoare de piata estimata la )) milioane u.m. #mobili!arile financiare cuprind portofoliul de participatii minoritare care includ doua categorii distincte:

907

2 titluri ale societatilor necotate pentru o valoare neta contabila de JJ milioane u.m. care generea!a, in opinia managerilor, plusvalori potentiale brute de )> milioane u.m.; 2 titluri ale societatilor cotate a caror valoare bursiera repre!inta, pentru partea detinuta de intreprindere, >/ milioane u.m. #ntreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, un re!ultat reportat negativ de )> milioane u.m. ceste pierderi se vor recupera in urmatorii > ani, perioada in