Sunteți pe pagina 1din 70

1

UNIVERSITATEA PETROL GAZE


FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC SI ELECTRIC
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANIC


PROIECT
LA
CALCULUL SI CONSTRUCIA UTILAJULUI PETROLIER DE
SCHEL 1






STUDENT: CONDUCTOR TEM:
IORGOIU NICOLAE CIPRIAN ef lucr. Dr. Ing.
ANULIII SIMION PAREPA
GRUPA 1154
PLOIESTI 2012

2

CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................. ............................1
INTRODUCERE .............................................................................................................................3
1. ALEGEREA TIPULUI DE INSTALATIE DE FORAJ
1.1. Programul de construcie aj sondei .......................................................... ...........................5
1.2. Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutii fiecarei
coloane................................................................................................................................9
1.3. Alegerea sapei pentre forajul putului de exploatare............................... ...........................13
1.4. Alegerea tipodimensiunilor de prjinilor grele si calculul lungimii ansamblului de
adancime......................................................................................................................... ..........16
1.5 Verificarea la flambaj a ansamblului de prjini grele i determinarea
componenei ansamblului de adncime...................................................................................19
1.6. Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii
ansamblul superior al garniturii de foraj............................................................................21
1.7. Alegerea prjinii de antrenare............................................................................................23
1.8. Alegerea tipului de instalatie de foraj.........................................................................................26
1.9. Concluzii ........ . ....................................................................................... ..........................28

2. ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic ..................................................................... ...........................29
2.2. Alegerea ansamblului macara-crlig ...................................................... ...........................31
2.3. Alegerea geamblacului de foraj.........................................................................................32
2.4. Alegerea elevatorului cu pene...........................................................................................35
2.5. Alegerea elevatorului pentru prjinile de foraj ...................................... ..........................37
2.6. Alegerea chiolbailor ............................................................................. ..........................39
2.7. Alegerea cablului de manevra ................................................................ ..........................40
2.8. Alegerea troliului de foraj..................................................................................................42
2.9. Concluzii ...........................................................................................................................43

3. PARAMETRII SI CARACTERISTICILE MOTOARELOR/GRUPURILOR DE
ACIONARE SI CALCULUL PUTERII INSTALATE
3.1. Parametrii si caracteristicile motoarelor/grupurilor de acionare.......................................44
3.2. Alegerea modului de acionare ................................................................. .........................45
3.3. Puterea consumatorilor auxiliari de fora ................................................. .........................47
3

3.4. Calculul puterii instalate .......................................................................... .........................49
3.5. Concluzii .................................................................................................. .........................49
4 PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ
4.1. Lanul cinematic de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare (LCIPGA)si
calculul coeficienilor de nsumare si de transmitere a puterii medii a unui motor/grup de
acionare la arborele 1 al lanului cinematic .......................................................................50
4.2. Parametrii transmisiilor mecanice (intermediare) ale LCIPGA si verificarea criteriului de
de limitare a fenomenului de oboseala a ansamblului bucsa-rola........................................52
4.3. Reprezentarea lanului cinematic al sistemului de manevra si determinarea numrului de
trepte de viteza ....................................................................................... .............................57
4.4. Tipurile de transmisii mecanice de intrare in troliul de foraj (TF) si parametrii acestora
................................................................................................................ .............................58
4.5. Tipurile de transmisii mecanice utilizate in cadrul lantului cinematic la TF si parametrii lor
.............................................................................................................................................58

4.6. Tipurile de cuplaje folosite in cadrul sistemului de manevra ... ............ ............................59
4.7. Modul de obtinere a treptelor de viteza si determinarea rapoartelor de transmitere totale
...................................................................................................................................................62
4.8. Determinarea parametrilor dimensionali ai tobei de manevra(TM).........................................63
4.9. Concluzii......................................................................................................................................67
5. CONCLUZII........................................................................................................................68

6. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................69












4

INTRODUCERE
Un proiect nseamn o lucrare tehnica ntocmita pe baza unei teme date, care cuprinde calculele
tehnico-economice, desenele, instruciuni de montaj si ntreinere etc., necesare executrii unei instalaii,
construc ii, maini, unui utilaj, dispozitiv, unei scule etc.
Instalaiile de foraj, in funcie de metodele de foraj folosite, au avut urmtoarea evoluie:
a) foraj percutant (cu cablu sau cu prjini);
b) foraj percutant hidraulic;
c) foraj rotativ hidraulic;
d) forajul cu turbina si motor elicoidal.
Tendinele care se manifesta in evoluia instalaiilor de foraj sunt:
creterea puterii instalate si a capacitii instalaiilor de foraj construite;
creterea valorilor parametrilor cinematici si dinamici (viteze, sarcini, presiuni, debite);
modularea si interschimbabilitatea elementelor componente;
folosirea transmisiilor hidraulice si pneumatice;
acionarea instalaiei diesel-hidraulic, diesel electric in curent continuu, sau cu turbine cu
gaze;
automatizarea si mecanizarea.

Instalaiile de foraj, produse n prezent, acoper toate adncimile de foraj necesare pe plan
mondial, asigurnd performane economiceridicate. Cercetrile desfurate de specialiti, inginerii romni
avnd o contribuie apreciabil n acest domeniu conducnd la realizarea unor instalatii de foraj care
corespund cerinelor forajului att din punct de vedere al adncimii ct i al genului de antrenare, al
transportului, al conditiilor climatice.
Puterea motoarelor Diesel transmis prin convertizoare hidraulice de cupru, troliul de foraj
prevzut cu dispozitiv de avans automat al sapei , frna auxiliar hidraulic sau electromagnetic
prevzut cu un cuplaj de mers liber, limitatorul de curs automat al macaralei crlig sunt numai o parte
din caracteristicile moderne constructive i functionale specifice instalaiilor de foraj romnesti.
O instalaie de foraj este compus din urmatoarele elemente:
- turla sau mastul care susine echipamentul de manevr i garnitura de foraj (compus din prjina
conductoare, prjini de foraj i prjini grele)
- echipamentul de manevr format din:
- troliul de foraj care are rolul de transmite micarea de la motoare la mecanismul de ridicare i
masa rotativ de a uura operaia de nurubare i deurubare a garniturii de foraj;
- mecanismul de ridicare este compus din:
- geamblac (partea fix)
- macara
- crlig (partea mobil)
- cablul care permite manevrarea sarcinii utile
- echipamentul de rotire format din :
- masa rotativ care transmite micarea de rotaie sapei
- capul hidraulic care realizeaza legtura ntre crligul fix i garnitura de foraj mobil i
permite circulaia fluidului de foraj din interior spre sapa;
- echipamentul de circulaie este format din:
5

- pompele de noroi care refuleaz fluidul de foraj, cu presiune, prin interiorul garniturii.
- manifoldul de aspiraie prin care trece fluidul de foraj aspirat din haba in pomp.
- manifoldul de refulare prin intermediul cruia fluidul de foraj refulat de pompe ajunge n
ncrctorul care face legtura ntre conducta de refulare i furtunul de foraj.
- furtunul de foraj mijlocete trecerea fluidului de foraj din incrctor n interiorul capului
hidraulic.
- instalaia pentru depozitarea, prepararea i curirea fluidului de foraj (habe, jgheaburi,
site vibratoare, hidrocicloane).
- echipamentul de transmitere este format din cuplaje, transmisii hidraulice, transmisii
intermediare, cutii de viteze, reductoare, are rolul de a transmite micarea de la motoarele de
acionare la utilajele principale ale instalaiei
- garnitura de foraj pentru transmiterea micrii de la masa rotativ la sapa, permite circulaia
fluidului de foraj spre talpa sondei i montarea turbinei de foraj deasupra sapei.
Forajul si construcia sondelor, exploatarea zcmintelor de tiei si gaze si transportul produselor
sunt bazate pe utilizarea unui volum foarte mare de material tubular, diversificat ca forma si dimensiuni,
cu performante la limita superioar a posibilitilor tehnice actuale. Realizrile privind adncimile de
foraj (peste 8000 m la sondele de gaze si peste 10000 m la sondele pentru iei), debitele si presiunile
fluidelor transportate (diametrul conductelor de pana la 1420 mm si presiuni de pana la 120 bar) si
perspectiva desfurrii forajelor pn la adncimi de 15000 m sunt determinate de progresele realizate in
domeniul formelor constructive, materialelor, tehnologiilor de fabricaie i control, precum i a bazei de
calcul de rezistenta i stabilitate pentru garnitura de foraj, burlanele pentru tubaj, evile de extracie i
conducte.

















6

CAPITOLUL 1
ALEGEREA INSTALATIEI DE FORAJ

1.1. Programul de constructie a sondei.
Valori cunoscute in vederea constructiei sondei:
- adncimea final a sondei, H
M
= 4200m;
- programul de tubare a sondei:
- adncimea de tubare relativ pentru coloana de ordinul j:
y
Tj
e{0,13;0,4;0,75 ; 1}in;
- diametrul nominal al coloanei de tubare de ordinul j (diametrul exterior al coloanei, deci i a
burlanelor din componena ei,
D
CBj
{20 ;

;8
5/8
;5} in


7

y
Tj
=
M
Tj
H
H

(1.1.1)
n care: H
Tj
este adncimea de tubare a coloanei de ordinul j;
H
M
adncimea maxim (final) a sondei.
H
Tj
=y
Tj
H
M
(1.1.2)
H
T1
= 0,13 4200m = 546 m;
H
T2
= 0, 4 4200m = 1680 m;
H
T2
= 0, 75 4200m = 3150 m;
H
T4
= 1 4200m = 4200m;
In tabelele 1.1.1 si 1.1.2 va fi prezentat programul de constructie a Sondei 8 Boldesti.
Tabelul 1.1.1 Informatii generale despre Sonda 81 Boldesti
1 Sonda 81
2 Structura geologica Boldesti
3 Caracter Exploatare petrol
4 Debit estimat cca. 50 t/24 h
5 Adincimea proiectata
(m)
4200 m
6 Programul de tubare
20in x 546m;13 3/8 in x 1680
m; 8 5/8in x 3150m; 5 in x
4200 m
7 Tipul instalatiei de foraj F 320-3 DH
8 Durata de realizare
montare-demontare:
32 zile, pentru foraj;
4 zile, pentru probe;
90zile, foraj;
5 zile, probe de productie.
.
Tabelul 1.1.2. Programul de constructie a Sondei 81Boldesti
j CB H
CB,j
=
L
CB,j

(m)
L
S,
(m)
y
T,j
D
CB,j
(mm)
Tip
burlane si
IF
D
M.CB.j

(mm)

CB.j
(mm)
D
S.P.j
(mm)
Tipul
sapei
IFU-C
1. CS/A 546 546 0.13 20in
(508)
API
S
533.4 63.3 26in
(660.4)
S-26 J 8 5/8
REG
2. CI(I) 1680 1134 0.4 13
3/8in
(339.7)
API
B
365.1 39.7 17 1/2in
(444.5)
M-17 1/2
DGJ
7 5/8
REG
3. CI(II) 3150 1470 0.75 8 5/8in
(219.1)
API
L
244.5 25.4 11 5/8in
(295.3)
MA-11
5/8 in
DGJ
6 5/8
REG
4. CE 4200 1050 1 5in
(127)
API
L
141.3 15.1 6 in
(171.5)
MA-6
DJG
3
REG

j CB D
i.m.CB.j-1

(mm)

i.m.CB.j-1
(mm)

CBr
(mm)
R
CB,j
=


R
CB,r
C
SI,CB,j
C
SI,CB,r

1. CS/A 482.6 19.05 50 0.096 0.100 0.238 0.250
2. CI (I) 307.76 6.91 45 0.090 0.100 0.220 0.250
3. CI (II) 193.7 11.1 25 0.086 0.090 0.208 0.220
4. CE - - 15 0.088 0.090 0.214 0.220

8

Tabelul 1.1.3 din care se alege spaiul inelar,
CE
, in funcie de diametrul nominal al coloanei de
exploatare, D
CE

Nr.
Crt

DD
CB

mm (in)


CB

mm


CB,r

mm
Condiii de foraj (C.F.)
Normale (N) Complicate (C)
R
CB,r
C
SI,CB,r
R
CB,r
C
SI,CB,r

1. 114,3(4
1
/
2
)127(5) 13,715,2 1015
0,050
0,065

0,110
0,150

0,060
0,090

0,137
0,220
2. 139,7(5
1
/
2
)158,3(6
1
/
4
) 16,819,1 1520
3. 168,3(6
5
/
8
)193,7(7
5
/
8
) 20,223,2 2025
4. 219,1(8
5
/
8
)244,5(9
5
/
8
) 26,329,3 2530
5. 273,1(10
3
/
4
)289,4(11
3
/
4
) 32,835,8 3035 0,060
0,090
0,137
0,220
0,080
0,100
0,190
0,250 6. 323,8(12
3
/
4
)339,7(13
3
/
8
) 38,940,8 3540
7. 406,4(16)508,0(20) 48,861,0 4550

Caracterul Sondei 81 Boldesti este de exploatare a petrolului dintr-un zacamint, format din roci
consolidate, de tarie medii (M) si abrazive (A). Astfel coloana de exploatare (CE) se introduce cu siul
fixat in acoperisul stratului productiv, la adincimea maxima (HM) de 4200 m.
Debitul zacamantului este estimat la cca.50t/24h ceea ce corespunde utilizarii unei CE cu
diametrul naminal de 5in.
In conformitate cu studiile geologice realizate in zona si cu sondele de corelare forate anterior,
structura traversata impune folosirea a patru coloane de burlane. Nu este nevoie de o coloana de
ghidare, datorita faptului ca solul este compact. In intervalul de cca 1500-1550m este traversat un
zacamant de gaze, ceea ce determina utilizarea unei coloane intermediare I,CI(I), cu burlane cu filet
Butters (B), pentru realizarea unei etansari bune.
Coloanele sunt de tipul intregi, adica tubeaza puturile forate pana la suprafata (la zi"). Ceea ce
inseamna ca:
L
CB,j
=H
CBj
=H
Tj
, j=

(1.1.3)

Adincimea la care se realizeaza tubarea se determina cu relatia :

(1.1.4)
de unde rezulta ca


Astfel se obtin datele inscrise in tabelul 1.1.2.
Adancimea pe care se realizeaza saparea (L
s
) se determina cu expresia:
L
s
=L
s.j
=H
CB.j
=H
CB.j
-H
CB.j-1
, j = l,2,...,n
CB
. (1.1.5)


Diametrul nominal al CB (DCB) este diametrul exterior al burlanelor care o alcatuiesc
(D
e.B
=D
e.CB
). Masura diametrului nominal al fiecarei CB se determina prin metoda de jos in sus", plecind
de la masura impusa diametrului CE. In tabelul 1.1.2 sunt concentrate aceste valori, exprimate atit in inch,
cit si in mm, pe baza transformarii: 1 in = 25,4 mm.
Burlanele sunt construite dupa normele API (America Petroleum Institute) si au urmatoarele tipuri
de filete : S pentru CS/A, B pentruCI(I), respectiv L pentru CI(II) si CE.
Masura diametrului mufei pentru fiecare coloana se preia din STAS 875-86.

Tabelul 1.1.4 Masurile diametrului exterior al mufei.
D
CB
= D
B
in (mm)
D
MCB
(mm)
S,L B, mufe normale B, mufe speciale
4 (114,3) 127,0 127,0 123,8
5 (127) 141,3 141,3 136,5
5 (139,7) 153,7 153,7 149,2
6 5/8 (168,3) 187,7 187,7 177,8
7 (177,8) 194,5 194,5 187,3
7 5/8 (193,7) 215,9 215,9 206,4
8 5/8 (219,1) 244,5 244,5 231,8
9 5/8 (244,5) 269,9 269,9 257,1
10 (273,0) 298,4 298,4 285,7
11 (298,4) 323,8 323,8 -
12 (323,8) 351,0 - -
13 3/8 (339,7) 365,1 365,1 -
20 (508) 533,4 -
Spatiul inelar pentru fiecare CB, S
CB.J
, se calculeaza cu expresia
de definitie:

CB.j
= (D
S.P.j
-D
M.CB.j
) (1.1.5.a)
Valorile determinate prin calcul se compara cu masurile
recomandate si anume
CB,r
.
Se constata ca marimile determinate prin calcul corespund cu
cele care sunt recomandate. In STAS 328-86 exista un tabel cu
corespondenta dintre D
S.P.j
, D
CB.j
si D
CB.j-1
.

Valoarea lui D
i.m.CB.j-1
este preluata din STAS 875-86 pentru
fiecare CB.j-1, respectiv rezulta pe baza calculului de dimensionare,
prin adoptarea masurii standardizate.
Valoarea lui
i.m.CB.j-1
se determina astfel :

i.m.CB.j-1
= (D
i.m.CB.j-1
-D
S.P.j
) (1.1.5.b)

10

1.2. Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutatii fiecarei coloane
Determinarea profilului unei coloane de burlane de ordinul j (CB.j) din componenta sondei
inseamna determinarea structurii ei, reprezentate de:
- numarul de tronsoane de burlane (n
T.j
);
- lungimea fiecarui tronson de burlane (l
B.i
, i=1,2,...,n
T.j
);
- numarul de burlane din fiecare tronson (N
B.i
, i= 1,2,..., n
T.j
);
- clasa de rezistenta a otelului din care se confectioneaza burlanele din fiecare tronson (C
B.j
);
- grosimea de perete a corpului burlanului din fiecare tronson (s
B.i
, i = 1, 2. ..., n
T.j
);
- masa unitara (m
1.B.i
) si greutatea unitara a burlanelor care compun fiecare tronson
(q
B.
i = 1, 2, ..., n
tj
).
Stabilirea structurii/componentei CB se face in functie de solicitarile burlanelor de la adincimea la
care acestea sunt amplasate in cadrul coloanei.
Se considera cele doua solicitari principale ale CB: de tractiune, datorita greutatii proprii aparente
(G
a
), si de compresiune radiala si circumferentiala. datorita presiunii exterioare a fiuiduiui de fpraj (p
e.f
) .
Se determina profilul/strucura fiecarei CB care echipeaza Sonda 81 Boldesti cu ajutorul
diagramelor de tubare.
Diagrama de tubare este o reprezentare a pozitiei fiecarui tronson de burlane, impreuna cu
caracteristicile sale (l
B.i
, s
B.i
, C
B.i
), in cadrul CB, in functie de adincimea de tubare, pentru coloana de tipul
intreaga, cu o anumita masura a diametrului nominal, cu un anumit tip de imbinare filetata (S, L, B, EL),
calculata la cele doua actiuni principale (G
a
si p
e.f
), considerind o anumita masura a densitatii fluidului de
foraj si anumite valori ale coeficientilor de siguranta la turtire si la smulgerea din filet (conform fig. 2.1).
Pentru adincimea de introducere a coloanei de ordinul j (adincimea de tubare a putului de ordinul j, H
T.I
),
se traseaza o linie verticala pina ce aceasta intersecteaza linia reprezentata la unghiul de 45, care
determina chiar lungimea coloanei (lungimea de tubare a putului) L
CB.j
=L
T.j
, care este egala cu H
TJ
. Linia
verficala, trasata astfel, trece prin mai multe domenii, fiecare dintre acestea apartinind unor burlane cu o
anumita masura a grosimii de perete (S
B.i
) si confectionate dintr-un otel de o anumita clasa de rezistenta
(C
B.i
). La intersectiile liniei verticale cu liniile de granita, ce delimiteaza fiecare domeniu (pentru burlane
cu S
B.I
si C
B.I
), se obtin lungimile L
i-1
si L
i
, i= 1, 2, ...,n
t.j
, care determina lungimea tronsonului respectiv de
burlane l
BA
, conform relatiei:
l
B.i
= L
i
-L
i-1
(1.2.1)
l
B.1
= 950m-0m = 950m
l
B.2
= 2350m-950m = 1400m
l
B.3
= 3850m-2350m = 1500m
l
B.4
= 4200m-3850m = 350m
Astfel, sunt puse in evidenta: numarul de trosoane de burlane din care este alatuita coloana
respectiva, de ordinul j (n
t.j
), si, de asemenea, pozitia (L
i-1
si L
i
) si caracterisficile fiecarui tronson de
burlane (l
B.i
, s
B.i
, C
B.i
). Datele obtinute in acest fel sunt concentrate intr-un tabel.
Cunoscind S
B.I
, din standardul de burlane STAS 875-86 se preia masa unitara a burlanelor
(considerate cu o mufa infiletata la un capat) din fiecare tronson i, m
1.B.i
, i=1,2,...,n
t.j
. Cu ajutorul ei se
calculeaza greutatea unitara a tronsonului
q
B.i
=m
1.B.i
g, i=1, 2, ..., n
t.j
(1.2.2)
q
B,1
= q
B2
= q
B3
=22,34kg/m9,81m/s
2
= 219,155N/m
q
B4
= 26,81kg/m 9,81m/s
2
= 263,006N/m
11

Apoi se determina greutatea fiecarui tronson de burlane:
G
B.i
=q
B.i
l
B.i
, i=1, 2, ..., n
t.j
(1.2.3)
G
B.1
= 219,155N/m 950m = 208197,25N = 208,197kN
G
B.2
= 219,155N/m 1400m = 306817N = 306,817kN
G
B.3
= 219,155N/m 1500n = 328732,5N = 328,733kN
G
B41
= 263,006N/m 350m = 92052,1N = 92,052kN
Cunoscind G
B.i
, i=1, 2, ..., n
t.j
, se calculeaza greutatea CB respective (de ordinul j):
G
CB.j
=

(1.2.4)
G
CE
=


Similar se calculeaza pentru CI(I) si CI(II) iar rezultatele se regasesc in tabelele 1.2.2, 1.2.3, 1.2.4.
Tabelul 1.2.1 Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet rotund lung (L), conform STAS 875-86


12


Fig. 1.2.1 Determinarea profilului/structurii CE de 5 in, cu filet L. din componenta Sondei 81
Boldesti, cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.


Tabelul 1.2.2 Caracteristicile CE
CB.4=CE; D
CE
= 5 in; tip IF-API:L, H
T.4
=4200;
f
=1500 kg/m
3
; n
T.4
=4
i 1 2 3 4
L
i-1
, m 0 950 2350 3850
Li, m 950 2350 3850 4200
l
B,I
, m 950 1400 1500 350
S
B,i
, m 7,52 7,52 7,52 9,19
C
B,I
P110 N80 P110 P110
m
1Bi
, kg/m 22,34 22,34 22,34 26,81
q
B.i
,

N/m 219,155 219,155 219,155 263,006
G
B,i
, kN 208,197 306,817 328,733 92,052
G
CB,4
, kN 935,799

13



Fig. 1.2.2 Determinarea profilului/structurii CI(II) de 8 5/8 in, cu filet B din componenta Sondei 81
Boldesti, cu ajutorul diagramei de tubare a acestui tip de coloana.

Tabelul 1.2.3 Caracteristicile CI(II)







CB.3=CI (II); D
CI(II)
= 8 5/8 in; tip IF-API:L, H
T.3
=3150;
f
=1250 kg/m
3
; n
T.3
=5
i 1 2 3 4 5
L
i-1
, m 0 800 1450 1880 2700
Li, m 800 1450 1880 2700 3150
l
B,I
, m 800 650 430 820 450
S
B,i
, m 10,16 10,16 10,16 11,43 12,7
C
B,I
N80 J55 N80 N80 N80
m
1Bi
, kg/m 53,62 53,62 53,62 59,58 65,53
q
B.i
,

N/m 526,012 526,012 526,012 584,480 642,850
G
B,i
, kN 420,810 226,185 226,185 479,274 289,283
G
CB,3
, kN 1757,46
14


Fig. 1.2.3 Determinarea profilului/structurii CA de 13 5/8 in, cu filet S din componenta Sondei 81
Boldesti, cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.

Tabelul 1.2.4. Caracteristicile coloanei CI(I)

1.3Alegerea sapei pentru forajul putului de exploatare
Conform datelor obtinute in paragrafele 1.1 si 1.2 s-a ales sape cu trei conuri. conform STAS 328-
86. Tipul sapei cu trei conuri este precizat de urmatorul semn grafic de nominalizare:
Sapa cu trei conuri TRA-w(D
s
) DLSp,
CB.2=CBI(I); D
CI(I)
= 13 5/8 in; tip IF-API B, H
T.2
=1680;
f
=1.250 kg/m
3
; n
T.2
=7
I 1 2 3 4 5 6 7
L
i-1
, m 0 120 430 650 930 1370 1610
Li, m 120 430 650 930 1370 1610 1680
l
B,I
, m 120 310 220 280 440 240 70
S
B,i
, m 10,92 9,65 10,92 12,19 13,06 13,97 15,44
C
B,I
J55 J55 J55 J55 N80 N80 N80
m
1Bi
,
kg/m
90,85 81,17 90,85 101,28 107,24 114,59 126,49
q
B.i
,

N/m 891,239 796,278 891,239 993,557 1052,024 1124,128 1240,90
G
B,i
, kN 106,949 246,846 196,073 278,196 462,891 269,791 86,863
G
CB,2
, kN 1648,209
15

unde TR reprezinta doua sau trei litere care denumeste natura rocii (rezistenta la foraj/taria rocii si
abrazivitatea), TRe{S. SM, M, MA, MT, MTA, T, TE, E}, A = A (abraziva); w(D
s
) valoarea numerica a
masurii diametrului nominal al sapei, cu [Ds] = in; D - tipul danturii, Ds{D. K}; L - tipul lagarelor.
L-{L, G}: Sp - tipul spalarii, S
P
-{J, A, A
j
}.
Alegerea masurii diametrului nominal al sapei se face astfel incit aceasta sa poata realiza, prin
foraj, spatiul inelar impus de diametrul nominal al CB care tubeaza putul respectiv si de conditiile de
sonda, si, de asemenea, sa poata trece prin CB anterioara, prin burlanele cu diametrul interior minim
(D
i.m.CB.j-1
); asigurind un joc interior minirn (
i.m.CB.j-1
).
Se alege sapa pentru forajul putului de exploatare. Conform studiilor geologice, informatiilor de la
sondele corelate si de asemenea, informatiilor obtinute prin carotaj, depozitul de roci care trebuie traversat este
constituit din nisipuri presate si gresii de tarie medie, abrazive. Ca urmare se alege o sapa cu trei role pentru roci
medii abrazive (MA). Aceasta sapa trebuie sa foreze o gaura care sa fie tubata cu o coloana de 5in = 127mm.
Pentru reusita operatiei de cimentare se recomanda un spatiu inelar cu masura

CEr
= 15mm
De asemenea,
CE
se pote aprecia cu expresia

CE
0,12D
CE
(1.3.1)
si se obtine
CE
0,12 127mm = 15,24mm 15mm.
Se constata ca cele doua masuri sunt apropiate. Atunci, folosind expresia
D
SPE
= D
MCE
+ 2
Cer
(1.3.2)
rezulta:
D
SPE
= 141,3mm+2 15mm = 171,3mm
Dar, sapa trebuie sa treaca prin interiorul coloanei anterioare de 8 (219,1mm). Aceasta coloana fiind
introdusa la adancimea de 3150m, rezulta din diagrama de tubare ca ultimul sau tronson trebuie sa fie alcatuit
din burlane cu grosimea maxima de perete de 12,7mm. Deci, diametrul interior minim al coloanei de burlane
intermediare II CI(II), de 8 , calculat cu relatia:
D
imCI(II)
= D
CI(II)
-2 s
BM
(1.3.3)
are masura:
D
imCI(II)
= 219,1mm-2 12,7 mm= 193,7mm
Folosind tabelul 1.3.1, se observa ca se poate alege o sapa cu diametrul nominal 6 (171,5mm) cu
ajutorul careia se realizeaza spatiul inelar cu masura recomandata , respectiv:

CE
= 0,5(171,5mm-141,3mm) = 15,1mm
si care poate trece prin tronsonul cu diametrul intrerior minim al CI(II), jocul interior minim determinat cu
relatia:

imCI(II)
= 0,5(D
imCI(II)
D
SPE
) (1.3.4)
are masura:


imCI(II)
= 0,5(193,7mm 171,5mm) = 11,1mm
Similar se aleg sapele pentru celelalte puturi iar rezultatele sunt centralizate in tabelul 1.1.2.
In continuare se alege varianta constructiva de sapa cu diametrul 6 necesara pentru roci medii
abrazive. Astfel din tabel se alege varianta DGJ, adica o sapa cu dinti de otel, avand contraconul intarit si prin
stifturi de carburi metalice sinterizate(D), cu lagare cu alunecare, etanse(G), si cu spalare exterioara, cu fluid de
foraj (cu jet) (J).
Pentru a sapa putul coloanei intermediara de burlane II, CI(II), se alege o sapa cu aceleasi caracteristici
dar cu diametrul de 11.
Pentru a sapa putul coloanei intermediare I, CI(I), alegem o sapa cu diametrul de 17 necesara pentru
roci moi. Astfel din tabel se alege varianta DGJ, adica o sapa cu dinti de otel, avand contraconul intarit si prin
stifturi de carburi metalice sinterizate(D), cu lagare cu alunecare, etanse(G), si cu spalare exterioara, cu fluid de
foraj (cu jet) (J).
In continuare se alege varianta constructiva de sapa pentru a fora putul CS. Se alege spa cu diametrul de
26 pentru roci slabe, S-26J, adica o sapa cu dinti din otel cu lagare cu alunecare neetanse si cu spalare
exterioara cu fluid (cu jet)(J).
16

Datele sunt centralizate in tabelul 1.1.2.




Sapa este alctuit din trei brae (flci) sudate, fiecare bra este forjat i uzinat impreun cu
butonul port rol apoi este supus la un tratament termic. Rolele uzinate suport i ele un tratament termic
inainte de a fi incrcate cu dantura. Se monteaz rolele pe butoane prin intermediul setului de lagre, se
asambleaz cele trei brae, se sudeaz i se fileteaz cepul sapei, iar in final se marcheaz conform
codificaiei specifice.
Funcionarea. Lucrul acestor sape are la baz dou principii de distrugere a rocii: ptrundere
(sframare) i alunecare (achiere); percuie. Aceste efecte complementare sunt ponderate de duritatea
rocilor care privilegiaz un mod sau altul de dislocare. Pentru rocile moi (argile slabe) efectul de
ptrundere/alunecare este preponderent in timp ce pentru rocile dure (cuarite) va fi cel de percuie.
Dantura sapelor se difereniaz in funcie de tipul rocilor: roci moi dini lungi cu alunecare important a
rolelor; roci medii dantur mai scurt i mai numeroas, alunecare redus; roci tari i extra-tari dinii
sunt inlocuii cu inserii din carburi metalice (TC tungsten carbide), alunecarea rolelor este foarte redus
(chiar nul).


17


1.4Alegerea tipodimensiunii de prajini grele si calculul lungimii ansamblului de adancime
Prajinile grele (PG) pentru foraj au rolul de a realiza forta de apasare pe sapa (Fs). Ele fac parte din
ansamblul de adincime (An.Ad) al Gar.F. Exista doua variante de executie a PG:
- forjate, cu tratament termic de imbunatatire pe toata lungimea;
- laminate (din tevi cu pereti grosi), cu tratament termic de normalizare si imbunatatire la capete.
PG se realizeaza n urmatoarele forme consrtuctive:
- PG cu conturul exterior circular. numite PG circulare (PGC);
- PG cu canale elicoidale, numite PG elicoidale (PGE):
- PG cu conturul exterior patrat, numite PG patrate (PGP);
- PG cu conturul exterior circular, cu degajari pentru pene si elevator (PGCDPE).

Fig. 1.4.1. Prajina grea circulara (PGC).
Alegerea prajinilor grele
Alegerea PG inseamna determinarea masurilor urmatoarelor marimi;
diametrul nominal (D
PG
);
diametrul interior (D
PG.i
);
greutatea unitara (q
PG
)
si stabilirea tipodimensiunii imbinarii filetate cu umar (IFU).
Diametrul nominal al PG reprezinta diametrul exterior al corpului acesteia:
D
PG
=D
PG.e
(1.4.1)

Fig. 1.4.2 Forma degajarilor (de la imbinarile filetate cu umar ale PCG) pentru reducerea tensiunilor
Valoarea diametrului nominal al PG se determina ca o masura optima, avind in vedere
urmatoarele:
1) evitarea pericolului de pierdere a stabilitatii An.Ad si, prin aceasta, prevenirea abaterii de la
unghiul de deviere prestabilit, ceea ce necesita o masura cit mai mare a diametrului nominal;
18

2) asigurarea unui spatiu inelar (SI)
,
intre peretele putului si PG, cu o masura cit mai mare pentru ca
pierderea de presiune (
pSI.PG
) rezultata la curgerea fiuidului de foraj sa fie cit mai mica si, de asemenea,
pentru a se evita pericolul de prindere a PG si, totodata, pentru a limita efectul daunator al fenomenului
de pistonare, manifestat la ridicarea Gar.F, toate acestea implicind o masura cit mai mica a diametrului
nominal.
Pe baza unor cercetari experimentale, efectuate n conditii de santier, privind viteza medie de
avansare a sapei (v
Av
) si timpul de prindere in teren a Gar.F pentru fiecare sonda (t
Pr
/S
d
) n functie de
raportul D
2
PG
/ D
2
S
, s-a constatat ca exista un domeniu optim de valori pentru acest raport :
D
2
PG
/ D
2
S
=[0,6; 0,7] (1.4.2)


Fig. 1.4.2 Viteza medie de avansare a sapei si timpul de prindere in teren
a Gar.F pentru fiecare sonda in functie de raportul dintre aria sectiunii
globale a PG si a gaurii de fora
Tabelul 1.4.2. Clasificarea tipurilor de PG si de formatiuni in care sa se foreze
dupa valorile raportului D
PG
/ D
S
Tipul de PG D
PG
/ D
S
Tipul de formatiune
Obisnuita 0,70 Cu pericol mare de prindere
Intermediara 0,80 Cupericol mediu de prindere
Supradimensiunata 0,89 Fara pericol de prindere


Pentru alegerea PGC se recomanda relatia empirica:

D
PG
=D
S
-25 (1.4.3)

Pentru forajul putului de exploatare al Sondei 81 Boldesti se considera ca nu exista pericol de
prindere in formatiunea geologica transversata prin foraj pina la adincimea finala. Avind in vedere tipul
de formatiune precizat mai sus,conform tabelului 2 se alege PG supradimensionata cu
D
PG
/ D
S
= 0,89

D
PG
= 171,5mm-25mm= 145,5mm
Din tabel se alege D
PG
=146 mm si se considera valoarea standardizata a diametrului nominal cea
mai apropiata de masurile rezultate anterior, adica D
PG
=152,4mm,pentru care exista D
PG.i
{57,2;71,5}
mm, cu m
1.PG
= {123,4;111,5} kg/m.
Rezulta

= 0,8886 0,89
ceea ce este in acord cu tipul de PG supradimensionata recomandata pentru formatiunile far pericol de
prindere.


19

Se calculeaza greutatea unitara :
- pentru D
PG.i
= 57,2 mm,
PG



- pentru D
PG.i
= 71,5mm,

PG




Se calculeaza coeficientul pierderii de presiune din interiorul PG cu expresia:

(1.4.4)

Pentru D
Pgi
= 57,2mm se obtine


Pentru D
Pgi
= 71,5mm se obtine



Daca se alege masura mai mica a diametrului interior, atunci lungimea An.Ad va fi mai mica , dar
fara sa se evite fenomenul de flambaj,deoarece aceasta lungime este mai mare decit lungimea critica de
flambaj. De aceea se prefera alegerea masurii mai mari a diametrului interior pentru ca pierderile de
presiune care se produc la curgerea fluidului de foraj sa fie mai mici. Deci se alege PG cu:
D
PG
= 6 in= 152,4 mm ; D
PG.i
= 2
13/16
in= 71,43 mm; IFU de tipul NC44; m
1.PG
= 111,5 kg/m;
M
i.r
=24,4kNm;

(1.4.5)
Se observa ca i=2,84i
opt
= 2,5 , ceea ce inseamna ca imbinarea filetata cu umar a PG asigura o
rezistenta buna la oboseala in sectiunile sale critice.
Pentru forajul putului coloanei II intermediare CI(II) se utilizeaza sapa cu trei role MA 11 5/8
DGJ cu diametrul nominal 11 5/8. Deci D
s
=11 5/8=295mm. Se considera ca nu exista pericol de
prindere in formatiunea geologica traversata prin foraj pana la 3150m.
Se alege prajina grea circular (PGC) care este de tipul usual.
Avand in vedere tipul de formatiune, conform tabelului 1.4.2 se alege PG supradimensionata cu
D
PG
/D
s
=0,89.
D
PG
D
s
-25
D
PG
=295mm-25=270mm
Din tabel se alege D
PG
=245mm.
Din tabel se alege masura standardizata a diametrului nominal cea mai apropiata de masura
rezultata anterior, adica D
PG
=254,0mm=10in, pentru care exista: D
PG.i
= 3 in= 76,2 mm; IFU de tipul
NC70; m
1.PG
= 361,1 kg/m; M
i.r
=142,2kNm;
Rezulta
D
PG
/D
s
=254/295=0,861,
ceea ce este in acord cu tipul de PG supradimensionate recomandate pentru formatiunile unite fara pericol
de prindere.
Se calculeaza greutatea unitara
PG



20

Se calculeaza coeficientul pierderii de presiune din interiorul PG



Deci conform tabelului se alege PG cu D
PG
=254,0mm=10in, D
PG.i
= 3 in= 76,2 mm; IFU de tipul
NC70; m
1.PG
= 361,1 kg/m; M
i.r
=142,2kNm;


Se observa ca i=2,81i
opt
= 2,5 , ceea ce inseamna ca imbinarea filetata cu umar a PG asigura o
rezistenta buna la oboseala in sectiunile sale critice.


1.5Determinarea lungimii ansamblului de adincime si verificarea acestuia la flambaj

1.5.1Determinarea lungimii ansamblului de adincime

Pe baza datelor obtinute anterior se calculeaza lungimea ansamblului de PG (L
An.Ad
), cu formula:

(1.5.1)
Unde

este densitatea fluidului de foraj(1.25t/m3),

- densitatea otelului(7.850t/m3), q
PG

greutatea unitara a PG, c
L
coeficientul lungime, Fs forta de apasare pe sapa, - unghiul mediu de
deviere al sondei fata de vertical,

- coeficientul de frecare dintre PG si peretii putului.


Densitatea fluidului de foraj se poate aprecia cu expresia empiric:

(1.5.2)
Din conditiile tehnologice se alege
f
=1,25 t/m3
Se calculeaza greutatea unitara a PG:

g m q
PG PG
=
. 1
(1.5.3)

=3,542



Se calculeaz fora de apsare pe sap:

( )
S S
D H F + =
5
10 5 , 7 3 , 0
(1.5.4)

171,5 = 105,5 kN

Se calculeaza lungimea ansamblului de PG cu expresia (1.5.1):
( )
m m
m kN
kN
L
PG An
3 , 150 28 , 150
3 sin 3 , 0 3 cos
85 , 7
25 , 1
1 / 542 , 3 85 , 0
105,5
.
~ =
|
.
|

\
|

=



Se determina numarul de PG cu relatia:

PG
PG An
PG
l
L
n
.
=
(1.5.5)

7 , 16
9
3 , 150
= =
PG
n
Se alege n
PG
=17,deci se recalculeaza L
An.PG
:
m m L
PG An
153 9 17
.
= =


21

Se recalculeaza coeficientul de lungime al An.PG:
( )
763 , 0
3 sin 3 , 0 3 cos
85 , 7
25 , 1
1 094 , 1 153
5 , 105
=
|
.
|

\
|

=

m
kN
kN
c
L

Se constata ca se gaseste in domeniul recomandat, adica [0,70; 0,85].

1.5.2Verificarea la flambaj a An.PG

Lungimea supusa la compresiune a An.PG este :
m m L c
PG An L
7 , 116 153 763 , 0
.
= =


Se calculeaza lungimea critica de flambaj a An.PG:

3
.
.
PG a
PG
f PG An
q
I E
c L

=
(1.5.6)

Unde c
f
este coeficientul de flambaj(c
f
=1,7 conform lui N.Parvulescu); E modulul de elasticitate
al materialului (E=2,1
11
10 Pa); I
PG
momentul geometric axial; q
a.PG
greutatea unitara aparenta a PG.
Momentul geometric axial se calculeaza cu formula :

( )
4
.
4
64
i PG PG PG
D D I =
t
(1.5.7)

( )
4 5 4 4 4
10 5203757 , 2 14 , 7 24 , 15
64
m cm I
PG

= =
t

Greutatea unitara aparenta a PG se determina cu formula:
) 1 (
.
o
f
PG PG a
q q

=
(1.5.8)

m
kN
m t
m t
m kN q
PG a
978 , 2 )
/ 85 , 7
/ 25 , 1
1 ( / 542 , 3
3
3
.
= =
Masura lungimii critice de flambaj a An.PG:
m m
m N
m m N
L
cr PG An
21 59 , 20
/ 10 978 , 2
10 5203757 , 2 / 10 1 , 2
7 , 1
3
3
4 5 2 11
. .
~ =


=


Comparind aceasta masura a lungimii critice de flambaj a An.PG cu aceea a lungimii portiunii din
An.PG supuse la compresiune, se constata:
m L m L c
cr PG An PG An L
21 7 , 116
. . .
= > =
ceea ce inseamna ca An.PG flambeaza sub actiunea fortei de apasare pe sapa. Avind in vedere efectele
nefavorabile ale acestui fenomen asupra procesului de foraj, ca si asupra durabilitatii prajinilor grele,
trebuie sa se ia masuri pentru evitarea lui. O masura practica este utilizarea stabilizatorilor. Astfel, se
folosesc 4 stabilizatori, amplasati intre PG, la diferite distante, in conformitate cu masura fortei de apasare
pe sapa si cu unghiul mediu de deviere de la verticala putului. Astfel se obtine urmatorul aranjament
pentru cei 4 stabilizatori: deasupra sapei se monteaza un corrector-stabilizator, la distanta de 0,9m fata de
sapa, apoi la distantele de 5,2m , 16,2m si, respectiv 26,2m, tot fata de sapa, se monteaza, intercalate intre
prajini grele, al doilea, al treilea si, respective al patrulea stabilizator.
22

1.6Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii ansamblului superior al
garnituriide foraj
Garnitura de foraj clasica reprezinta un ansamblu de elemente tubulare, imbinate prin filete, care
permite transmiterea de la suprafata la sapa a energiei mecanice de rotatie si circulatia fluidului de foraj.
Alegerea prajinilor de foraj

A alege prajinile de foraj, inseamna a stabili citeva criterii:
-tipul PF
-diametrul nominal si grosimea de perete
-clasa de rezistenta
-clasa de uzura
-intervalul de masuri ale lungimii
Diametrul nominal al PF reprezinta diametrul exterior al corpului.
Diametrul nominal al PF se alege in functie de diametrul sapei, masurile orientative fiind date de
urmatorul tabel:
D
s
, mm 150-170 150-200 175-225 200-250 225-300 >250
D
PF
, mm(in) 88,9(3
1/2
) 101,6(4) 114,3(4
1/2
) 127(5) 139,7(5
1/2
) 168,3(6
5/8
)
Fig. 1.6.1 Prajini de foraj.

Se aleg prajini de foraj cu racorduri speciale sudate(RSS).
Pentru forajul putului de exploatare al sondei 81 Boldesti, se alege sapa cu trei role de tipul MA-6
3/4 DGJ cu diametrul nominal de 6 3/4in. Ca urmare vom avea:
D
PF
=4 in sau D
PF
= 41/2 in.
Din considerente de alegere a instalatiei de foraj (IF), avand in vadere faptul ca, de obicei,
adancimea maxima recomandata pentru un anumit tip de IF se face pentru cazul in care se utilizeaza PF
de 4in, se alege D
PF
= 4 in = 114,3mm.
Se presupune ca mediul din sonda este acid, se alege grad E-75, tipul ingrosarii capetelor PF:
IEU=IEI.
23

Pentru acest tip de sapa, va rezulta:
-masa unitara a PF cu racorduri : m kg m
PF
/ 33
. 1
=
-grosimea de perete : mm s
PF
92 , 10 =
-diametric interior: mm D
i PF
5 , 92
.
=
-presiunea exterioara limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : MPa p
L e
4 , 89
.
=
- presiunea interioara limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : MPa p
L i
5 , 86
.
=
-forta de tractiune limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : kN F
L c t
1834
. .
=
-momentul de torsiune limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : kNm M
L t
03 , 50
.
=
-tipodimensiunea IFU a RSS: NC 46
-forta de tractiune limita dpdv al curgerii materialului RSS : kN F
L RS t
4664
. .
=
-momentul de insurubare limita dpdv al curgerii materialului RSS : M kNm
L RS i
69 , 53
. .
=
-momentul de insurubare recomandat : kNm M
r i
30 , 27
.
=
Se alege lungimea PF cu masura in intervalul II: l
PF
= 9m
Se calculeaza aria sectiunii transversale a corpului PF:
( )
2
.
2
4
i PF PF PF
D D A =
t
(1.6.1)
( )
2 2 2 2 2 2
3541 763 , 3540 5 , 92 3 , 114
4
mm mm mm mm A
PF
~ = =
t

-momentul geometric polar al sectiunii transversale a corpului PF
( )
4
.
4
32
i PF PF P
D D I =
t
(1.6.2)

( )
4 4 4 4 4
924 , 956 653 , 9569240 5 , 92 3 , 114
32
cm mm mm I
P
~ = =
t

-modulul de rezistenta polar al sectiunii transversale a corpului PF

(

=
4
4
. 3
1
16
PF
i PF
PF p
D
D
D W
t
(1.6.3)

3
4 4
4 4
3
3
441 , 167
3 , 114
5 , 92
1 3 , 114
16
cm
mm
mm
mm W
p
=
(
(

=
t

-calculul tensiunii de tractiune

(1.6.4)


-calculul tensiunii tangentiale
(1.6.5)

(1.6.6)



24

Lungimea ansamblului superior utilizat pentru forajul putului de exploatare se determina cu
expresia:

PG An M S An
L H L
. .
=
(1.6.7)

m m m L
S An
4047 153 4200
.
= =
Se calculeaza numarul de PF:
PF
S An
PF
l
L
n
.
=
(1.6.8)
7 , 449
9
4047
= =
PF
n


Se alege n
PF
=450 si se recalculeaza lungimea AnS:
L
An.S
=4509m=4050 m

Tabelul 1.6.1 Amplasarea optima a stabilizatorilor in functie de Fs si

Conform tabelului 1.6.1 se aleg 4 stabilizatori la 0,9m;5,2m;16,2m;26,2m.

1.7 Alegerea prajinii de antrenare

Prjina de antrenare transmite micarea de rotaie de la masa rotativ la garnitura de foraj,
suport greutatea total a garniturii, face legtura intre capul hidraulic i ultima prjin de foraj din
garnitur, permite manevrarealongitudinal cu rotaie a garniturii pe o lungime egal cu lungimea
poriunii
profilate, conduce fluidul de foraj prin interior. In seciune transversal zona profilat este patrat sau
hexagonal (rar triunghiular), iar la capete este prevzut cu seciuni cilindrice ingroate (cu lungime
mai mare decat a pieselor de racord) pe care se taie filetele de legatur. Sensul filetelor la cele dou
capete este diferit i depinde de sensul de antrenare al garniturii de foraj: pentru garnitur dreapta jos
filet dreapta, iar sus filet stanga (invers pentru garniture stanga). Prjina de antrenare este elementul cu
lungimea cea mai mare (4054 ft) din componena garniturii de foraj pentru a face posibil adugarea
bucii de avansare. Prin forma ei profilat, prjina de antrenare preia micarea de rotaie de la masa
rotativ i o transmite spre sap prin intermediul garniturii de foraj. Prjinile de antrenare sunt evi cu
pereii relativ groi, cu interiorul circular i exteriorul profilat, poligonal. Ele au lungimea total de circa
12 m i poriunea de antrenare, profilat, de aproximativ 11 m. Zona de antrenare trebuie s fie mai lung
decat prjinile de avansare din garnitur. Prin calitile materialului i prin dimensiunile transversale,
prjinile de antrenare sunt mai rezistente decat prjinile de foraj. Distana dintre feele opuse ale
poligonului definete dimensiunea nominal a prjinilor de antrenare (Dn). Indiferent de dimensiunea
nominal toate prjinile de antrenare au la captul superior aceeai muf (6 5/8 REG): in timpul forajului,
dup tubarea unei coloane de burlane, prjina de antrenare trebuie uneori schimbat diametrul cepului
scade cu dimensiunea nominal a prjinii -, dar capul hidraulic, cu reducia lui de protecie cep-cep,
25

rmane acelai. De fapt, intre prjina de antrenare i capul hidraulic se monteaz intotdeauna o cana de
siguran, care ii pstreaz dimensiunea mufei i a cepului (6 5/8 REG), indiferent de presiunea de
lucru. Captul de jos al prjinii de antrenare este prevzut cu o reducie de protecie muf-cep: ea poate fi
schimbat cand i se uzeaz cepul. Pe reducie se monteaz un manon de cauciuc ca s protejeze
prevenitoarele de erupie i coloana de burlane. Uneori, intre prjin i reducie, sau chiar in locul ei, se
amplaseaz o reducie prevzut cu ventil de reinere, care evit circulaia invers. Din punct de vedere
constructiv, prjinile de antrenare sunt: forjate sau frezate. Se folosesc oeluri aliate, imbuntite pe toat
lungimea: prjini clite i revenite. In Romania se utilizeaz oelul 46MoMnCr10, asimilat cu oelul AISI
4145H (SUA). Rezistena lui minim la rupere trebuie s fie 980 N/mm2 , iar rezistena minim de
curgere (de fapt limita de proporionalitate Rp0,2) de 770 N/mm2 . Duritatea Brinell: 285 - 341.
Alegerea prajinii de antrenare inseamna alegerea:
-tipului dpdv al semifabricatului, al conturului exterior al sectiunii transversale din portiunea de antrenare
si al variantei constructive
-dimensiunii nominale
-tipo-dimensiunilor imbinarilor filetate superioare si inferioare

Prajinile de foraj se imbina la partea superioara cu capul hidraulic, prin intermediul unei reductii
de legatura cep-cep, iar la partea inferioara cu racordul special al prajinii de foraj, cu ajutorul unei reductii
de legatura mufa-cep.
Se prefera alegerea unei prajini de antrenare forjate, deoarece nu necesita reductii de legatura
proprii, asa cum este cazul prajinii laminate,
Alegem o prajina de antrenare forjata, patrata, avind elemental de imbinare superioara de tipul
mufa, cu filet stinga, de tipul 6
5/8
REG, pentru asamblarea cu reductie cap hydraulic(RLCH). Pentru
ansamblul superior al garniturii de foraj s-a stability ca se ia prajini de foraj de 4
1/2
in, cu racorduri
speciale sudare(RSS), cu IEI si tipodimensiunea IFU NC 46. Ca urmare, conform tabelului 1, se alege
prajina de antrenare in varianta constructive 1(standard) cu dimensiunea nominala de 4
1/4
in. Se foloseste
o RLPA dreapta, de tipul mufa(NC46)-cep(NC46).


Tab.1.7.1. Marimile caracteristice ale prajinii de antrenare (PA) si ale imbinarilor filetate ale elementelor
delegatura (RLCH si RSS)
Nr.
varianta
FU FU PA
Tip RLPA
PA
RLCH RLRSS sup. inf.
D
PA
,
mm(in)
D
PA.i
,
mm
a,
mm
l
PA
, m
m
PA
,
kg
1
cep,
6 5/8
REG
muf,
NC46
muf,
6 5/8
REG
cep,
NC46
A (dreapta)
NC46-NC46
108
(4 1/2)
71,4 108 12,192 800


26


Fig. 1.7.1. Prajina de antrenare

27

1.8. Alegerea tipului de instalatie de foraj

In aplicatiile anterioare s-au determinat greutatile fiecarei coloane de burlane, si anume:
G
CI(I)
= 1648,209kN ; G
CI(II)
= 1757,46 kN; G
CE
=935,799
Rezulta ca cea mai grea CB: G
CB.M
=max{ G
CI(I)
,G
CI(II)
, G
CE
}=1757,46 kN
S-au ales, pentru forajul putului de exploatare prajini grele cu D
PG
=6 in=152,4mm; D
PG.i
=71,5mm;
m
1.PG
=111,5 kg/m; q
PG
=1,094 kN/m; L
An.PG
=153m

Se determina greutatea An.PG :
PG An PG PG An
L q G
. .
=
(1.8.1)
kN m m kN G
PG An
382 , 167 153 / 094 , 1
.
= =

Din datele anterioare a rezultat ca An.S folosit pentru forajul putului de exploatare este format din
PF, confectionate din otel grad E-75, cu IEU=IEI, D
PF
= 4 in = 114,3mm, s
PF
= 10,92mm, m
1,PF
=
33kg/m si L
An.S
= 4050m
Greutatea unitara a PF, folosind formula:
g m q
PF PF
=
. 1
(1.8.2)
m
N
s m m kg q
PF
73 , 323 / 81 , 9 / 33
2
= =


Greutatea An.S va fi:
S An PF S An
L q G
. .
=
(1.8.3)
11 , 1311 5 , 1311106 4050 / 73 , 323
.
= = = N m m N G
S An
kN
Greutatea Gar.F se obtine insumind greutatea An.PG si greutatea An.S:
S An PG An F Gar
G G G
. . .
+ =
(1.8.4)
49 , 1478 11 , 1311 382 , 167
.
= + = kN kN G
F Gar
kN
Se considera ca cea mai grea Gar.F este garnitura utilizata pentru forajul putului de exploatare:
49 , 1478
. .
=
M F Gar
G kN
Alegerea IF se face pe baza sarcinii nominale de la cirlig si a tipului de actionare.

{ }
D M T M M
F F F
. .
; max =


Sarcina maxima utila de tubare se calculeaza cu formula:
( )
(
(

|
|
.
|

\
|
+ + +
|
|
.
|

\
|
=
g
a
k k G F
M
c M
f m
M
r
o
f
M CB T M
) (
) (
.
) (
.
'
.
) 1 ( 1 1

(1.8.5)
unde:
( )
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =

=
1
1
4
1
5
1
2
.
.
.
j
j j Di
CB
CB
a f
o
f
f m
l k
L
D
s
k

(1.8.6)
in care : D
CB
diametrul nominal al CB, L
CB
lungimea CB, l
j
lungimea tronsonului de ordinal j, k
Di.j

coef. diametrului interior al burlanelor din tronsonul j

Pentru CI(II) de 8
5/8
in, vom avea:

D
CI(I)
=8
5/8
in=219,08mm
n
t.CI(II)
=5
{ } 70 , 12 ; 43 , 11 ; 16 , 10 ; 16 , 10 ; 16 , 10
.
e
j B
s mm
28

{ } 68 , 193 ; 22 , 196 ; 76 , 198 ; 76 , 198 ; 76 , 198
. .
e
j B i
D mm
{ } 8841 , 0 ; 8957 , 0 ; 9072 , 0 ; 9072 , 0 ; 9072 , 0
.
e
j Di
k
{ } 450 , 820 , 430 , 650 , 800 e
j
l m
L
CI(II)
=H
CI(II)
=3150m

=1.25t/m
3

mm s
a f
6533 , 0
.
= grosimea stratului de fluid de foraj adherent de peretele exterior al CB

593,234m = 450 2184 , 0 820 1977 , 0 430 1770 , 0 650 1770 . 0 800m 0,1770 ) 1 (
2
.
5
1
m m m m l k
j j Di
j
+ + + + =

=


( )
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =

=
5
1
2
.
. ) (
.
1
4
1
j
j j Di
CB
CB
a f
o
f M
f m
l k
L
D
s
k

; (1.8.7)
856 , 0
234 , 593
3150
08 , 219
653 , 0 4
1
85 , 7
25 , 1
) (
.
=
(

|
|
.
|

\
|
+ =
M
f m
k

2 , 0
) (
=
M
r
k

1
) (
=
<M
c
a
m/s
2


Sarcina maxima utila la tubare:
( )
(
(

|
|
.
|

\
|
+ + +
|
|
.
|

\
|
=
g
a
k k G F
M
c M
f m
M
r
o
f
M CB T M
) (
) (
.
) (
.
'
.
) 1 ( 1 1

(1.8.8)
( ) kN F
T M
634 , 2105
81 , 9
1
) 856 , 0 1 ( 2 , 0 1
85 , 7
25 , 1
1 kN 1757,46
'
.
=
(

|
.
|

\
|
+ + + |
.
|

\
|
=
Sarcina maxima utila de degajare:
M D
o
f
M F Gar D M
F G F
. . .
'
.
) 1 ( + =

(1.8.9)
M D
F
.
este forta de degajare maxima , kN F
M D
500
.
=
062 , 1743 500 )
/ 85 , 7
/ 25 , 1
1 ( 49 , 1478
3
3
'
.
= + = kN
m t
m t
kN F
D M
kN
Conform rezultatelor de mai sus se obtine:
{ } kN kN F
M
634 , 2105 062 , 1743 ; 634 , 2105 max
'
= =

Ca urmare, am ales o IF transportabil pe cale terestra, pe subansamble, din clasa F320 (tab 2.11
[1]). Tipul acionrii se alege n funcie de posibilitatea de alimentare cu energie electrica a IF n zona de
amplasare, de instalaiile aflate n dotarea firmei de foraj i de costul comparativ al combustibilului i al
energiei electrice din perioada cnd o sa lucreze instalaia.

Se admite c situaia din zona de amplasament a IF impune o acionare de tipul DH. Avnd n
vedere acest lucru, am ales o IF de tipul F320-3DH, instalaie care are urmtorii parametrii principali:
- Sarcina maxim la crlig: F
CM
= 320 tf ;
- Intervalul adncimilor de foraj recomandate: (40006000)m;
- Puterea instalat minim fr grupuri motopompa:1965 kW;
29

- Efortul maxim n cablul de manevr: 385 kN ;
- Diametrul cablului de manevr: 35 mm ;
- Numrul de role la macara: 5 ;
- Puterea minim la intrare n masa rotativ: 370 kW;
- Diametrul seciunii de trecere recomandat la masa rotativ: 698,3 mm (27
1
/
2
in) ;
- Puterea la arborele pompei recomandat: 955 kW (1300 CP) ;
- Numrul de pompe (inclusiv motopompele): 2 ;



Fig.1.8.1 Schema structural-functionala a unei
instalatii de foraj cu mod de actionare centralizat, in
varianta MAC 2, cu actionare DH:

1 .9 Concluzii
Acest capitol a avut drept scop determinarea parametrilor principali ai unei instalaii de foraj
precum i alegerea tipului de instalaie de foraj pe baza parametrilor determinai i anume: programul de
construcie al sondei (care a avut ca scop proiectarea sondei n ansamblu pe baza datelor iniiale de
proiectare i determinarea caracteristicilor sondei); determinarea profilului coloanelor de burlane necesare
tubrii sondei respective i calculul greutii coloanelor de burlane folosite; alegerea garniturii de foraj
pentru adncimea maxim (pentru acest lucru a fost necesar sa ne alegem mai multe componente ale
garniturii de foraj pe baza unor calcule i cu ajutorul tabelelor i stasurilor ntocmite n acest sens).
Alegerea garniturii de foraj s-a fcut plecnd de la componentele de fund ale instalaiei de foraj ctre
suprafaa. In funcie de diametrul burlanelor de tubare s-a ales sapa corespunztoare, n funcie de
diametrul sapei de foraj s-au ales prjinile grele i s-a determinat lungimea ansamblului de prjini grele.
Prjinile de foraj au fost alese tot n funcie de diametrul sapei de foraj dup care s-a calculat lungimea
ansamblului de prjini de foraj. Pentru a se putea alege instalaia de foraj corespunztoare a fost necesar
sa se calculeze greutatea totala a garniturii de foraj.
30

n final s-a ales instalaia de foraj corespunztoare parametrilor determinai anterior
CAPITOLUL 2
ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic
Acest echipament este un nod funcional al instalaiei de foraj. Funciile acestuia
sunt:
- susine garnitura de foraj;
- asigur rotirea garniturii de prjini de foraj i circulaia fluidului de la furtun la garnitura de
prjini (prile fixe i rotitoare a capului hidraulic sunt montate intre ele pe rulmeni i etanate).
n figura 2.1. este prezentat schema unui cap hidraulic.

Fig. 2.1. Capul hidraulic
1 - corp; 2 - bolt; 3 - toarta; 4,10 rulment cu role cilindrice (de ghidare); 5,11 garnituri de etansare; 6
rulment axial principal, cu role conice; 7 - fus; 8 - reductie; 9 rulment axial secundar cu bile; 12
ffelinar (capac); 13 lulea; 14 piulita inferioara; 15 teava de spalare; 16 cutie de etansare; 17
etansare intre partea superioara a tevii de spalare si lulea; 18 piulita superioara; 19 suruburi de fixare.
Toarta capului hidraulic este suspendat n crligul instalaiei de foraj.
Luleaua capului hidraulic este piesa de racordare a furtunului de la ncrctor. Luleaua se fabric
din oel aliat turnat, pentru a rezista aciunii particulelor abrazive din componena fluidului de foraj.
31

eava de splare are duritate mare pentru c este supus la interior, la abraziune i, la interior,
frecrilor din cutia de etanare pentru fluidul de foraj. Exist construcii noi de capete hidraulice care se
fac cu eava de splare cu montaj lateral (cu dou presetupe); n acest caz crete gabaritul pe vertical,
dar se schimb mai comod.
Cutia de etanare pentru fluidul de foraj lucreaz sub presiune.
Rulmentul axial secundar cu bile preia sarcinile ascendente.
Rulmentul principal preia sarcinile axiale descendente, este un rulment de tipul axial radial cu role
conice sau cu bile la capete hidraulice mai mici.
Reducia de legtura a capului hidraulic cu tija ptrat este prevzut cu filet stnga". Filetul este
stnga" datorit faptului c masa rotativ se rotete spre dreapta i ca urmare elementele aflate sub mas
trebuie sa fie prevzute cu filet dreapta, iar elementele aflate deasupra mesei cu filet stnga (pentru a nu
se produce deurubri n timpul funcionrii).
Fusul capului hidraulic este piesa aflat n micare de rotaie.
Cerinele impuse capului hidraulic sunt urmtoarele:
- siguran n funcionare (rezisten corespunztoare);
- durabilitate mrit;
- pierderi hidraulice i uzuri minime.
- etaneitate;
Caracteristicile principale ale capului hidraulic sunt:
a) fora static maxim preluata de acesta, este sarcina nominal a capului hidraulic. Simbolizarea
capului hidraulic se face cu grupul de litere CH" sau CHT", pentru capete hidraulice cu eava de
splare montata lateral, urmate de sarcina maxim n tf. Exemple: CHT 650, CHT 500, CHT 400,
CH 320, CH 200, CH 125, CHT 50.
b) sarcina maxim n timpul funcionrii
c) presiunea maxim
d) viteza unghiulara maxim sau turaia maxim
e) cotele d
1
i A din figura 2.1. [1 ]
Alegerea capului hidraulic se face n funcie de condiia: F
CH
F
CM
.
Din tab 7.6. [1], se alege tipul de cap hidraulic CH 320 (-40C) necesar instalaiei de foraj
alese, F320, cu urmtoarele caracteristici tipizate:
1. Sarcina maxim de lucru la crlig: F
CH
=
320 tf.
2. Sarcina normala de lucru la crlig: 1250 kN.
3. Tipul rulmentului principal: 29448.
4. Dimensiunile rulmentului principal d/D x B: 240/440x 122 mm.
5. Sarcina maxim n funcie de rulment cf. Spec. API 8A: 147tf.
6. Presiunea maxim de lucru: 35 MPa.
7. Turaia maxim: 300 rot/min.
8. Diametrul interior al evii de splare: 76,2 mm.
9. Filetul de legtura al lulelei la furtunul de cauciuc: LP4.
10. Filetul reduciei de legtura cu prjina de antrenare: 6
5
/
8
REG LH.
11. Distanta liber pentru introducerea crligului H+50mm: 570 mm.
32


12. Razele de curbura ale suprafeei de susinere a toartei:
a. E
2max
= 70 mm
b. F
2min
= 135 mm
13. Dimensiunile principale:
a. nlimea A: 2500 mm
b. Limea B: 788 mm
c. nlime biglu D: 127-1 mm
14. Masa totala: m
CH
=1, 58t.
Se calculeaz masa capului hidraulic cu relaia urmtoare:
G
CH
= m
CH
g (2.1)
G
CH
= 1,58t 9,81m/s
2
= 15,50 kN
2.2. Alegerea ansamblului macara-crlig
Componena ansamblului macara-crlig este prezentat n figura 2.2.
Arcul servete pentru sltarea pasului la deurubare, evitndu-se astfel o manevra suplimentar.
La macaralele mari, n paralel cu arcul, exist un amortizor hidraulic, pentru evitarea deteriorrii
filetelor cepului i mufei, din cauza vitezelor mari de sltare. Sistemul de blocare la rotire are 24 de
poziii i servete podarului la poziionarea dorit a crligului.
Ansamblul macara-crlig se alege n funcie de condiia: F
MC
F
CM
.
Din tab.6.11. [1], se alege tipul de macara-crlig 5-32-1250 MC -300, care ndeplinete condiia
anterioar i care are urmtorii parametrii:
1. Sarcina maxim la crlig: F
MC
= 300 tf.
2. Numrul rolelor de la macara: z = 5.
3. Diametrul cablului: d
c
= 32 mm.
4. Diametrul exterior al rolei: 1250 mm.
5. Diametrul de fund al rolei: 1140 mm.
6. Diametrul axului: 260 mm.
7. Tipul rulmenilor rolei: 57952.
8. Sarcina maxim n funcie de rulmeni: 347 UStonf.
9. Cursa arcului: C = 200 mm.
10. Dimensiuni:
- A = 4040 mm
33

- B = 1200 mm
- C = 790 mm
- D = 3672,5 mm
- E = 2336 mm
- H = 200 mm
- M = 492,5 mm
- N = 315,5 mm
- O = 608 mm
- P = 806 mm
12. Masa: m
MC
= 8,610 t

Fig. 2.2. Ansamblul macara-carlig
monobloc (MC):
1-crligul propriu-zis (triplex); 2-clre;
3-toarta capului hidraulic; 4-sigurana
clreului/nchiztor; 5-eclise cu boluri;
6-ochiurile chiolbailor; 7-bolul/axul de
fixare al crligului; 8-pahar; 9-tija
crligului; 10-rulment axial cu role
cilindrice; 11-bol pentru
blocare/dispozitiv de blocare i
poziionare a crligului; 12-capacul
paharului; 13-oal; 14,15-arcuri; 16-
piston; 17-capacul oalei; 18-pies de
legtur; 19-plci laterale; 20-axul
macaralei; 21-rulmenii rolelor; 22-
role/roi; 23-capacul macaralei/agtor.

Se calculeaz greutatea ansamblului macara-
crlig, cu formula urmtoare:
G
MC
= m
MC
g (2.2)
G
MC
=8,610t 9,81 m/s
2
= 84,46 kN



2.3. Alegerea geamblacului de foraj
34

Geamblacul este un ansamblu care conine scripeii fici ai mecanismului macara-geamblac, aflai
la partea superioar a turlei sau mastului.

Exist mai multe tipuri constructive de geamblacuri:
1. Geamblacuri de foraj cu un singur etaj:
a. geamblacul de foraj romnesc:
geamblacul de foraj tip A este geamblacul de construcie
romneasc. Avantajul acestui tip constructiv este acela c este o
construcie compact ce permite rotirea sa cu 180.
b. geamblacul de foraj cu reazeme intermediare pentru fiecare rola:
geamblacul de foraj tip B este geamblac cu diametrul axului mai mic, dar lungimea
total este mare. Punctele de reazem intermediare sunt impedimente pentru rotirea
geamblacului cu 180.
c. geamblacul de foraj din dou blocuri:
geamblacul de foraj tip C este format din dou blocuri care se pot
roti i interschimb ntre ele, asigurnd o manipulare uoar.
d. geamblacul de foraj cu mai multe axe:
geamblacul de foraj tip D: axele sunt coplanare ntr-un plan
orizontal, rolele sunt fixe pe ax i axul este montat pe rulmeni.
2. Geamblacuri de foraj cu dou etaje:
e. geamblacul de foraj cu rolele montate n plan vertical:
geamblacul de foraj tip E: fiecare rol este montat pe axul ei. Este posibil
schimbarea relativ uoar a rolelor. Axul este montat pe rulmeni.
f. geamblacul de foraj cu rolele montate n plane diferite:
geamblacul de foraj tip F: aceast variant constructiv este compus din dou
etaje, cu rolele dispuse n plane diferite. Din cauza amplasrii rolelor
perpendicular, nu se reduce spaiul de siguran. Diametrul axului este mai mic
ca n variant constructiv A. Din cauza dispunerii rolelor n plane diferite apare
ca avantajoas nfurarea cablului din punct de vedere al inflexiunilor acestuia.
Componena geamblacului de foraj este pus n eviden de figura 2.4. Elementele principale ale
acestuia sunt: rolele, axul geamblacului i rulmenii. Axul se realizeaz din oel Cr-Ni sau Cr-Mo.
Fiecrei role a geamblacului trebuie s i se asigure un regim de ungere, ca urmare, axul este gurit, iar
ungerea rulmenilor se va face cu ungtoare cu bil.
Rulmenii pot fi de diverse tipuri: cu role cilindrice lungi cu sau fr inel exterior
(rolul acestui inel este jucat de butucul rolei de cablu); cu role cilindrice scurte; cu role conice pe dou
rnduri. Rulmenii se construiesc cu joc radial mrit, pentru c trebuie realizat strngerea rolei de cablu
pe inelul exterior al rulmentului.
35


Fig. 2.3. Componena geamblacului de foraj 1 - suport; 2 - ax; 3 - rola; 4 rulment radial-axial
cu role conice pe doua randuri; 5 disc distantier; 6 - bucsa distantiera;7 ungator cu bila;8 placa de
presare; 9 - aparatoare.
La alegerea geamblacului de foraj se ine seama de condiia: F
GF
F
CM

Instalaia F320 3DH este transporatbila pe subansamble, pe cale terestra, avnd sarcina
maxim util de la crlig de 200 tf. Cunoscnd tipul de ansamblu macara-carlig cu care este echipata IF
(cu sarcina maxim de lucru 300 tf, cu numarul de role z = 5, cu diametrul exterior al rolei de 1250 mm
i cu raza canalului rolei pentru cablul cu diametrul de 32 mm), din tabelul 6.7 [1] se alege un
ansamblu macara-geamblac monobloc, deci de tipul A, din C.Eq 320, adica:
A6-32-1250GF-300,
avand:
1. Sarcina maxim la coroana geamblacului: 400 tf.
2. Sarcina maxim de lucru la crlig: F
GF
= 300 tf
3. Numrul roilor de manevr: m = 6
4. Diametrul cablului: d
c
= 32 mm.
5. Diametrul exterior al roilor: 1250 mm.
6. Diametrul de fund al roilor: 1140 mm.
7. Tipul rulmenilor roii: 57592.
8. Sarcina maxim n funcie de rulment: 416 Ustonf
9. Masa: m
GF
= 2,8 t
36


Fig. 2.4. Geamblac monobloc, de tipul A, conform STAS 327-89
Se calculeaz greutatea geamblacului de foraj cu relaia urmtoare:
G
GF
= m
GF
g (2.3)
G
GF
= 2,8t 9,81 m/s
2
= 27,468 kN
2.4. Alegerea elevatorului cu pene (broatei cu pene)
Manevrarea coloanelor de burlane (la introducere i la extragere) se face cu ajutorul elevatorilor,
de dimensiunea corespunztoare adncimii maxime de tubare a coloanelor respective. Elevatorii pentru
burlanele cu mufe se fabric, de obicei, de dimensiunea 50 t, 100 t i 150 t i pot fi prevzute cu chiolbai
de dimensiunea 1
3
/
4
" 2
1
/
2
". Greutatea elevatorilor (fr chiolbai) variaz, pentru tipul cel mai mare,
ntre 97,5 kg (pentru dimensiunea 4
1
/
2
") i 226,7 kg (pentru dimensiunea 20").
Materialul de construcie este oelul cu mangan-molibden, tratat termic, ndeplinind astfel
condiiile unui elevator rezistent i uor. Pentru burlanele flush" sau pentru burlanele speciale de tip
Extreme Line", Hydril" sau Omega", cum i pentru coloanele lungi - peste circa 1800 m, se utilizeaz
elevatorii cu pene" care, pentru anumite fabricate, depesc cu mult fora de traciune a corpului
burlanului. nainte de nceperea lucrului cu acest tip de elevator, se cere a se inspecta penele de prindere
i restul mecanismului auxiliar.
Elevatorul pentru bucat" este utilizat n mod avantajos la adugarea de burlane la formarea
coloanei sau pentru darea bucilor afar din sond, lucrul cu acest elevator permind o aliniere rapid a
filetelor, la operaia de tubare. Elevatorul este prevzut cu un suvei, cu cablul corespunztor i cu clemele
respective. Greutatea elevatorului pentru burlanele cu mufe variaz ntre 19,1 kg pentru dimensiunea
4
1
/
2
" i 28,1 kg pentru 10
3
/
4
". Lucrul cu elevatorul pentru bucat are loc n modul urmtor: se prinde o
bucat de pe podul de burlane din faa sondei i se ridica pn la nivelul coloanei fixate n masa rotativ.
Dup ndeprtarea protectorului de filete i curirea final a fileului, se aplic, conform normelor,
unsoarea respectiv de filete, dup care burlanul este cobort, pentru a intra n mufa burlanului urmtor,
37

unde are loc o prim nurubare cu cletii cu lan, pn n momentul cnd se consider indicat strngerea
cu cletii mari ai sondei. In acest moment, elevatorul de bucat este lsat s alunece n jos pe burlanul
respectiv, n timp ce elevatorul mare se prinde de burlanul recent nurubat la gura puului. Elevatorul
pentru bucat este desfcut, n momentul cnd atinge nlimea de circa 1,5 m de la masa rotativ, fiind
din nou lsat sa ajung pe podul de burlane, unde se continua acelai ciclu cu burlanul urmtor.
Acest tip de elevator pentru bucata" este, de asemenea, foarte util i n efectuarea operaiei de
adugarea de buci de prjini de foraj, utiliznd n acest scop gaura prjinii de antrenare.
Alegerea elevatorului cu pene se face lund n consideraie condiia: F
Elp
F
CM

tiind c sarcina maxim util de la crlig se dezvolt atunci cnd se tubeaz puul intermediar II,
de 8(1757,46 kN = 179,15 tf), din tabelele 8.7 i 8.9, se constat c exist dou posibiliti de alegere:
1. B-El.PCB 2 - 7 in x 250 ts (9 x250 ts x 8)
2. B-El.PCB 4 - 13 in x 350 ts (9 x 275 ts x 8).
Prima variant de alegere este reprezentat de o B-El.PCB cu dou semicorpuri, cu acxionare
pneumatic, fabricat la comand special (de fapt se comand special setul de pene de 9 cu bacuri de
8). Deci, B-El.PCB 2 - 7 in x 250 ts este echipat cu pene cu D
p
= 9, n care se monteaz
bacuri cu D
b
= 8 (pentru a prinde pe burlane cu diametrul nominal de 8), sarcina maxim de lucu a
penelor fiind F
p
= 250 ts = 227 tf.
A doua variant de alegere corespunde, unei B-El-PCB, fabricate n mod uzual, cu corp i u de
acionare manual sau pneumatic a setului de pene. Ea este echipat cu set de pene de 9 care au
sarcun maxim de lucru de 275 ts (250 tf) i bacuri de 8.
Comparnd cele dou variante, se constat c prima se caracterizeaz prin dimensiuni de gabarit
mai mici dect cele ale variantei a doua, deci printr-o mas mai mic. n schimb, adoua variant, dei are
dimensiuni mai mari, dispune de posibiliti mai mari d.p.d.v. al echiprii cu diferite dimensiuni de pene
i bacuri, de exemplu, de 5 (cu bacuri de 4, 5, 5) i de 13 ( cu bacuri de 12 i 13).
Prima variant se execut la comand special, pe cnd cea de-a doua este n execuie curent.
Se alege elevatorul B-El.PCB 4 - 13 in x 350 ts (9 x 275 ts x 8) cu urmtoarele
caracteristici:
1. Sarcina maxim: F
ELP
= 250 tf
2. Dimensiunile principale:
HB/E = 840 mm
L = 1480 mm
1=1300 mm
3. Masa : m
ElP
= 2100 kg = 2,1 t
n figura 2.5. este prezentat tipul constructiv al unui elevator cu pene pentru burlanele de tubare.
38

Fig. 2.5 Broasca-elevator cu pene pentru
coloana de burlane (broasca cu pene n partea de
sus; elevatorul cu pene, n mijloc, i vedere de
sus a elevatorului cu pene, n partea de jos): 1-
corp; 2-umr/bra superior; 3-bra inferior; 4-
eclis; 5-poart/u; 6-pene; 7-bacuri; 8-plac de
sprijin (pe masa rotativ); 9-guler de protecie i
ghidare; 10-plnie de ghidare; HB-nlimea
broatei cu pene; HE nlimea elevatorului; l-
limea broatei elevator;

Se calculeaz greutatea elevatorului cu pene, cu
urmtoarea relaie:
G
ElP
= m
ElP
g (2.4)
G
ElP
= 2,1t 9,81 m/s
2
= 20,601 kN





2.5. Alegerea elevatorului pentru prjini de foraj
Elevatoarele pentru prjini de foraj sunt de dou tipuri:
- cu scaun drept, pentru manevrarea prjinilor cu racorduri nurubate, standardizate prin
STAS 209-69;
- cu scaun conic, pentru manevrarea prjinilor cu racorduri sudate, care au suprafaa de
sprijin conica, cu generatoarea nclinat la un unghi de 18 standardizate prin STAS 7250-
65.
In figura 2.6. este prezentat forma constructiv a unui elevator pentru prjini cu scaun conic.
39


Fig. 2.6. Elevator pentru prjini de foraj,
cu nchidere central, cu scaun conic: 1-
corp; 2-arc nchiztor; 3-siguran; 4-
nchiztor; 5-bol central; 6-sigurana
pentru chiolbai (eclis); 7-corp dreapta;
d-diametrul de trecere;
Pentru prjinile de foraj cu racorduri
speciale sudate, cu diametrul nominal
D
PF
=4
1
/2 = 114,3
mm , IEI se alege un elevator pentru
prjini cu scaun conic, care are diametrul
egal cu diametrul nominal al prjinilor de
foraj, tab. 8.5. [1] 8.3 i care ndeplinete
condiia:
F
El.
F
Gar.F.M
(2.5.0)
G
GFM
=1478,49 KN

*(

) (

) (

)
|

+ (2.5.1)

o
=7,85 t/m
3

f
=1,5 t/m
3

ac=1m/s
2

*(

+
F
CM
=164,73 tf
Se alege elevatorul cu scaun conic cu F
El.
= 175 tf F
Gar.F.M
= 164,73 tf
-dimensiunea nominala a elevatorului 4
1
/
2


= 114,3 mm
-dimensiunea de trecere 121,4 mm
-sarcina de lucru 175 tf
-masa informativa 146,8 Kg
-tipul ngrorii IEI

Deci, s-a ales:
40

Elevator cu scaun conic 4 x 121,4 x 175.
Se calculeaz greutatea elevatorului pentru prjini de foraj conform relaiei:
G
EL
= m
El
g (2.5.2)
G
El
= 146.8 kg 9,81 m/s
2
= 1,44 kN
2.6. Alegerea chiolbailor
Chiolbaii asigur suspendarea elevatorului n cele dou guri laterale ale crligului de foraj (se
utilizeaz o pereche de chiolbai).
n figura 2.7. este prezentat construcia unui chiolba.
Fig. 2.7. Chiolbai
a chiolba de tipul uor; b - chiolba de tipul mediu ;
c - chiolba de tipul greu; C
2
-raza de curbur interioar a ochiului superior; G
1
-raza de curbur interioar
a ochiului inferior; D
2
-raza de curbur a suprafeei de contact a ochiului superior cu umrul crligului;
H
1
- raza de curbur a suprafeei de contact a ochiului inferior cu umrul elevatorului; d,d
1
-diametrul
barei; L-lungimea de lucru.
Se alege o pereche de chiolbai care s ndeplineasc condiia: F
ch
F
CM
.
F
CM
= 1757,46 kN = 179,15 tf
Din tab. 8.3 [1] 8, se alege o pereche de chiolbai cu urmtoarele date nominale:
1. Gama de sarcini: F
2chM
= 200 tf / per.
2. Dimensiuni principale:

- d = 57 mm
- D
1
= 73 mm.
- C
2.m
= 102 mm.
- G
1.m
= 70 mm.
- D
2M
= 34 mm.
- H
1M
= 28,5 mm.
- Lungimea totala: L
ch
= 2100 mm.
- Masa net informativ: m
ch
= 177 kg/per .
Deci, s-a ales:
41

Chiolbai 57 x 2100 x 200
Se calculeaz greutatea chiolbailor cu relaia urmtoare:
G
Ch
= m
Ch
g (2.6.1)
G
Ch
= 177 kg 9,81 m/s
2
= 1,736 kN
2.7. Alegerea cablului de manevr
Cablul de foraj sau de manevra este o construcie din fire metalice rsucite elicoidal care preia doar
efortul de ntindere avnd flexibilitate ridicata. Cablurile sunt de mai multe feluri: plate sau rotunde (n foraj
se folosesc doar cabluri rotunde). Cablurile se folosesc n mai multe scopuri:
> la manevr: cablul de manevr sau de foraj;
> la efectuarea operaiilor de lcrit: cablul de lcrit;
> la ancorarea turlei sau mastului: cablul de ancor;
> pentru rabaterea turlei: cablul de pratie;
> la efectuarea operaiilor de carotaj exista cablul de carotaj, n interiorul crora sunt amplasai
conductori electrici.
Cablurile pot fi: simple, duble (folosite la foraj) sau triple. Srmele de cablu se nfoar n toroane
(sau vi de cablu sau cablu simplu) i, la rndul lor, toroanele se nfoar realiznd cablul dublu. Toronul
este realizat din straturi de srme care pot fi:
> de acelai diametru 5 la fire;
> de diametre diferite n straturi sau construcie compound.
Cablul de construcie cu diametre diferite ale srmelor poate fi n mai multe variante (figura 2.8.):
> cablul FILLER - cu fire subiri intercalate ntre straturi;
> cablul SEALE sau SIL straturi cu diametre diferite;
> cablul WARRINGTON- n cadrul aceluiai strat srmele au diametre diferite.

Fig. 2.8. Diferite construcii de cabluri
a - Seale; b - Filler; c Warrington
Cablurile de foraj sunt cablurile SEALE tip 6x19, adic 6 toroane cu 19 fire n fiecare toron,
aezate n 3 straturi, ce reprezint: sarma centrala sau inima cablului formata de un singur fir, stratul
de rezisten format din 9 fire i stratul de flexibilitate format tot din 9 fire.
42

Geometria unui toron Seale se stabilete n funcie de diametrul srmelor din stratul exterior
sau de rezisten
e
. Diametrul srmelor din stratul de flexibilitate este
i
= 0,57
e

i diametrul inimii este
0
= 1,2
e
.
Inima cablului poate fi:
> organica (din cnepa mbibat n ulei);
> metalica (aceasta inima pstreaz forma cablului);
> din srme rsucite elicoidal.
Cablarea reprezint modalitatea de rsucire att a firelor n toron ct i a toroanelor ntre ele.
Exista cablarea paralel (att firele ct i toroanele sunt rsucite n acelai sens: spre stnga - cablarea SS
- sau spre dreapta - cablarea ZZ). La cablarea n cruce firele sunt rsucite intr-un sens opus rsucirii
toroanelor (exista cablarea SZ firele sunt rsucite spre stnga, iar toroanele spre dreapta i cablarea
ZS). Cablarea n cruce asigur stabilitate la tendina de dezrsucire. [ 1 ].
Alegerea cablului de manevr se face respectnd condiia:
S
rm
> C
M
F
M
(2.7.0)
n care: S
rm
este sarcina minim de rupere a cablului, n kN;
C
M
- coeficientul de siguran;
F
M
- traciunea maxim n cablu la toba, la extragere, n kN.
Coeficientul de siguran, C
M
, poate lua valorile urmtoare, n funcie de utilizarea cablului:


- C
M
= 2 pentru introducerea coloanei de tubare i pentru instrumentaie;
- C
M
= 3 pentru extragerea i introducerea garniturii de foraj.


0T MC ch ElP
G G G G ~ + + (2.7.1)
G
oT
=84.461kN+1.736kN+20.6kN=106.8kN
0
1
CM CM T
a
F F G
g
'
| |
= + +
|
\ .
(2.7.2)
F
CM
=

)
2
CM
M
mg
F
F
m
'
=
q
(2.7.3)

(2.7.4)

1
Ro
| =
q
(2.7.5)
43

0, 96
Ro
q =



Se calculeaz sarcina de la crlig maxim fr a se tine seama de greutatea cablului de manevr, F
M
, CU
relaia (2.7.3.):



S
r.m.nec.
=2 256,435 = 512,87kN
Se alege un cablu Seale 6x19 -32-1570 SZ conform STAS 1689 - 80,

cu urmtoarele
caracteristici:
numrul de toroane: n
T
= 6.
numrul de fire: n
f
= 19.
diametrul cablului: d
c
= 32 mm.
sarcina minim de rupere a cablului: S
rm
=531,32 kN.
masa unitar a cablului de manevr: m
1c
= 3,89 kg/m
aria suprafeelor sarmelor A
c
[mm] =418.28
diametrul srmelor centrale d
0
=3 mm
diametrul srmelor interioare d
1
=1.45 mm
diametrul srmelor exterioare d
2
=2.6 mm

2.8. Alegerea tipului de troliului de foraj
Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevr care ndeplinete n cadrul instalaiei de foraj
urmtoarele funciuni:
extragerea i introducerea garniturii de foraj, respectiv introducerea coloanei de tubare,
suspendate n crligul mecanismului macara geamblac, operaii realizate prin
intermediul cablului de foraj nfurat pe toba de manevr a troliului;
nfurarea, strngerea , slbirea i deurubarea pailor de prjini, precum i adugarea
bucilor de avansare, operaii realizate cu ajutorul mosoarelor troliului;
transmiterea micrii de rotaie la masa rotativ (la unele construcii);
susinerea garniturii de foraj i reglarea apsrii pe sapa n timpul procesului de spare;
lucrri de punere n producie, pistonat, lcrit, carotaj prin prjini, operaii care se executa
cu ajutorul tobei de lcrit;
ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul tobei de lcrit;
Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele mecanice,
frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice, cuplaje cu
discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de comanda pneumatica
etc.
Alegerea troliului de foraj se face pe baza forei maxime din ramura activ F
M
=256,435kN=26,14tf
(determinat la punctul 2.7).
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu dou tobe: de manevr i de lcrit.[l]
44

Din tab. 5.1. [1] se alege troliul de foraj TF 38 corespunztor instalaiei de foraj F320-3DH, cu
urmtoarele caracteristici principale:
1. Traciunea maxim n cablu: 380 kN.
2. Puterea maxim la intrare: 1500 kW.
3. Diametrul cablului: d
c
= 35 mm (l
1
/
4
in).
4. Numr viteze la toba de manevr: 4 + 2 R.
5. Diametrul tobei de manevr: 800 mm.
6. Lungimea tobei de manevr: 1325 mm.
7. Ambreiaj pe partea ncet": AVB 1250 x 300.
8. Lan pe partea ncet": 3 x 2 in.
9. Ambreiaj pe partea repede": AVB 1120 x 300.
10. Lan pe partea repede": 3 x 2 in.
11. Diametrul tambur frn: 1400 mm.
12. Lime tambur frn: 269 mm.
13. Aria suprafeei de frnare:223,43 dm
2
.
14. Frn auxiliar: FE 1400 (FH 60).


2.9 Concluzii.
n acest capitol au fost alese principalele utilaje ale instalaiei de foraj i au fost prezentai
parametrii i caracteristicile lor. Principiul dup care au fost alese aceste utilaje a fost clasa i tipul
instalaiei de foraj calculate n capitolul anterior.
Utilajul calculat a fost ales astfel ncit s corespund cerinelor instalaiei de foraj i s o echipeze
corespunztor, far s provoace defecte i far s impiedice buna funcionare a instalaiei de foraj.





















CAPITOLUL 3
45

PARAMETRII I CARACTERISTICILE MOTOARELOR /
GRUPURILOR DE ACIONARE I CALCULUL PUTERII
INSTALATE .

3.1 Parametrii i caracteristicile motoarelor / grupurilor de acionare

Modul de actionare reprezinta felul in care sunt actionate motoarele principale ale IF separat ,
individual sau in comin
In cadrul unei instalatii de foraj avem 3 sisteme de lucru principale :SM SR SC
Arborele principal: pentru SM : TF+M+G
pentru SR :MR+PA+G
nF
+S
pentru SC:PN
Arbori caracteristici pentru SM TM
pentru SR P
At
G
anF

pentru SC arbprele cotit PN
IF dispune de 3 tipuri de moduri de actionare
-individual MAI:fiecare motor principal e actionat separat
-centralizat MAC:toate motoarele sunt actionate in comun
-mixt MAM :un motor principal e actionat separat iar celelalte 2 in comun
Pentru actionare de tipul DH se ia caracteristica principala a proiectarii IF ,se alege modul de
actionare centralizat MAC2
Instalaia de foraj F320-3DH este echipat cu un grup de foraj GF-820 , cu un convertizor
hidraulic de cuplu CHC-750-2 , un motor diesel MB 820.




n figura 1 se prezint diagramele caracteristicilor funcionale ale acestui tip de acionare:
46


Puterea nominal : P
n
= 655 kW = 890 CP
Turaia nominal : n
n
= 1400 rot/min
Alezajul : D = 175mm
GF 820/675 kW la 1400 rot/min
Se calculeaz viteza unghiular nominal a motorului
n
cu relaia :

n
=
30
t
n (3.1)

n
=
30
t
1400 = 146,6
s
rad

3.2 . Alegerea modului de acionare
Modul de acionare reprezint felul n care se acioneaz antoarele i pomp de noroi de la grupurile
de acionare (separate sau centralizat).
Instalaii de foraj pot fi acionate cu motoare diesel, cu motoare electrice (de curent continuu sau
alternative) i n unele cazuri , mai rare , cu turbine cu gaze . Deoarece motoarele de acionare nu au
ntotdeauna caracteristicile funcionale n concordan cu cerinele impuse de tehnologiile de foraj , a
aprut necesitatea combinrii acestora cu diferite tipuri de transmisii (mecanice , hidraulice, electrice)
rezultnd astfel mai multe sisteme de acionare . Printre sisteme de acionare , utilizate pentru instalaii de
foraj se pot citi : diesel mecanic , diesel hidraulic , electric i diesel electric . Sistemele : turbo-electric ,
turbo-mecanic i hidrostatic i au gsit aplicaii mai limitate .
47

Pentru a elimina neajunsurile acionrii diesel-mecanic s-au realizat acionrile diesel-hidraulice , cu
turboambreiaje sau cu convertizoare hidraulice de cuplu . n prezent majoritatea instalaiilor de foraj
acionate n sistemul diesel hidraulic sunt prevzute cu convertizoare hidraulice de cuplu .
n cazul acionrii diesel-hidraulice cu turboambreiaj se pot realiza demaraje linie sub sarcin
micorndu-se ocurile .
Sistemul de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice de cuplu este cel mai rspndit
sistem de acionare , aplicndu-se att la instalaii de foraj staionare ct i la cele transportabile .
Acionarea diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice este stabil pentru toate punctele de funcionare
din domeniul de traciune, deoarece pe msura ce cresc momentele rezistente cresc si momentele de la ieirea
din convertizor scznd turaia de la ieirea din convertizor; se realizeaz astfel puncte de echilibru care asigur
stabilitatea si pe caracteristica de turaie la sarcin total a motorului diesel.
Datorit stabilitii in funcionare a sistemului de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare, nu exist
pericolul scoaterii din funciune a motoarelor diesel, chiar dac la un moment dat puterea consumatorilor tinde sa
depeasc puterea instalat a motoarelor diesel aflate in funciune. Stabilitatea se explica prin scderea in mod
automat a turaiei la ieirea din convertizoare, pana ce puterea solicitata de consumatori devine egala cu puterea
disponibila a motoarelor diesel. Aceasta este o caracteristica deosebit de importanta a sistemului diesel-hidraulic
cu convertizoare, realizata fr echipamente speciale de comanda si reglare, care da sigurana in funcionare si
evita consecinele unor eventuale manevre necorelate cu cerinele tehnologice din diferite situaii mai
deosebite.
Pentru instalaia de foraj F320-3DH se alege un mod de acionare diesel-hidraulic centralizat (MAC2)
(cu grup motopompa GMP).
Modul de actionare centralizat (MAC) reprezinta modul in care antoarele principale sunt actionate de
acelasi GA, adica este modul de actionare in comun a antoarelor principale.
Varianta MAC 2 presupune ca o PN din cele dou este acionat separat, formnd mpreun cu GA i
transmisiile mecanice respective un grup motopomp (GMP).
In continuare este prezentat schema structural funcional a instalaiei de foraj F320-3DH cu mod
de acionare centralizat MAC2.

Fig. 3.2. Schema structural-funcionala a unei IF cu
mod de acionare centralizat in varianta 2 (MAC2)
(cu grup motopompa GMP):
D - motor diesel; GF - grup de foraj; CHC - convertizor
hidraulic de cuplu; TI transmisie intermediara
48

(intermediara centrala a IF); T
m
transmisie mecanica; PN pompa de noroi; TF - troliu de foraj; TM
- toba de manevra; M-G - maina macara-geamblac;CVAR - cutie de vitez a AR ; MR masa rotativ.
3.3. Puterea consumatorilor auxiliari de for
Puterea consumatorilor auxiliari de fora reprezint puterea motoarelor instalate pentru acionarea
consumatorilor auxiliari de fora si anume a sitelor vibratoare, a agitatoarelor de noroi, a
degazeificatoarelor, a demluitoarelor din cadrul instalaiei de curire, preparare si tratare a fluidului de
foraj, a pompelor centrifuge, de supraalimentare a pompelor triplex de noroi, a pompelor pentru
vehicularea apei pentru rcirea tamburilor de frna etc.
In afara surselor de energie necesare mecanismelor care realizeaz cele trei funciuni principale
ale unei instalaii de foraj, mai este necesara o sursa de energie pentru alimentarea instalaiilor de lumina
si de fora pentru activiti auxiliare dup cum urmeaz:
pompe centrifuge pentru hidrocicloane;
site vibratoare;
agitatoare;
pompe centrifuge pentru supraalimentarea pompelor de foraj;
pompe centrifuge pentru apa;
pompe centrifuge pentru chimicale;
pompe pentru reziduuri;
pompe pentru combustibil;
comanda hidraulica a prevenitoarelor;
instalaie pentru uscarea aerului;
agregate pentru nclzire;
maini-unelte;
agregat pentru sudura;
instalaii pentru iluminat.
Aceti consumatori exista in raport cu complexitatea instalaiilor de foraj, la instalaiile mici fiind
mai putini, iar la instalaiile mari fiind in totalitate.
Pentru alimentarea acestor consumatori auxiliari, instalaiile acionate cu motoare diesel dispun de
o centrala electrica compusa din grupuri electrogene, a cror putere variaz in raport cu mrimea si cu
tipul instalaiilor de foraj. La instalaiile de foraj transportabile, grupul electrogen se poate monta pe o
remorca transportabila.
In afara de iluminatul normal, exista si iluminatul de sigurana pentru a se asigura continuitatea
lucrului in caz de deranjament in instalaia de lumina de 220V. alimentarea lui se face de la bateriile de
acumulatori existente in cadrul instalaiei de foraj (la 24V), prin tabloul de sigurana, prevzut cu
dispozitive de conectare automata a iluminatului de sigurana.
In tabelul urmtor sunt artai consumatorii auxiliari de fora ale instalaiilor de foraj (tabelul
3.3.1.).




Tabelul 3.3.1 Consumatorii auxiliari de forta utilizati in cadrul IF de tipul F320-3DH si puterea lor.
49

Nr.
Crt.

Denumirea consumatorilor
Puterea
motorului sau
rezisten
[kW]
Numrul
de
motoare
Puterea
total
[kW]
1 Site vibratoare 4 2 8
2 Agitator haba 7,5 8 60
3 Pompa de apa 7,5 2 15
4 Pompa apa pentru racirea tamburilor franei
cu banda (T.FB)
7,5 1 7,5
5 Pompa instalaie amestec al substantelor
chimice (pentru tratarea fluidului de foraj)
3 2 6
6 Pompe combustibil 3 2 6
7 Pompe de ulei 1,5 1 1,5
8 Pompe de preparare a fluidului de foraj 75 2 150
9 Pompa pentru bateria de denisipare 55 1 55
10 Pompa pentru bateria de desmaluire 55 1 55
11 Instalaie de degazare 4 1 4
12 Degazor 30 1 30
13 Instalaie de preparare centrifuga 22 3 66
14 Instalaie de transport material pulverulent 4 1 4
15 Dispozitiv de salvare Gar.F 22 1 22
16 Dispozitiv de strns-slbit imbinari filetate 11 1 11
17 Dispozitiv de manevra a prjinilor grele 7,5 1 7,5
18 Dispozitiv de mecanizare 18,5 1 18,5
19 Pod de tubare reglabil 5 1 5
20 Instalaie de comanda a prevenitoarelor 11 1 11
21 Instalaie de uscare a aerului 15 1 15
22 Instalaie de iluminat normal 18 - 18
23 Instalaie de iluminat sigurana 0,6 - 0,6


Rezult puterea consumatorilor auxiliari de for , pentru instalaia F320- 3DH, ca fiind egal cu :
50

P
Cs.A.F
= 576,6 kW
n care : P
Cs.A.F
este puterea consumatorilor auxiliari de for
Deoarece nu funcioneaz simultan toi consumatorii auxiliari de fora, puterea grupurilor
electrogene sau a transformatorului nu trebuie luata egala cu suma puterilor tuturor consumatorilor.
Factorul de simultaneitate poate fi considerat de circa 0,6 , rezult o putere necesar de circa 346kw.

3.4 Calculul puterii instalate
Puterea instalat pentru instalaia de foraj F320-3DH , se calculeaz cu relaia urmtoare :

P

= P

+ P
Cs.A.F
(3.2)
P = n
D
P
n
(3.3)
P
n
= 655 kW
P = 4 655 kW = 2620 kW
P
Cs.A.F
=576,6 kW
P

= 2620 + 576,6 = 3196,6 kW
n care : P este puterea instalat principal a instalaiei de foraj / puterea motoarelor instalate
care acioneaz antoarele principal ( TF , MR , PN )
P
Cs.A.F
- puterea instalat consumatorilor auxiliari de for . necesare instalaiei de
foraj.
n
D
numrul total de motoare diesel.

3.5 . Concluzii
Acest capitol a avut drept scop deprinderea studenilor cu alegerea modului i tipului de acionare
pentru instalaia de foraj pe care o proiecteaz , determinarea parametrilor i caracteristicilor motoarelor/
grupurilor de acionare , calculul puterii consumatorilor auxiliari cu care este dotat instalaia de foraj pe
care o proiectm , i calculul puterii instalate a instalaiei de foraj





CAPITOLUL 4
51

PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ

4.1 Lanul cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare i calculul
coeficienilor de nsumare i de transmisie a puterii medii a unui motor / grup de acionare la
arborele 1 al lanului cinematic .
Din schema cinematic instalaiei de foraj F320-3DH precizat n [2] Aplicaia 13, am preluat schema
cinematic de nsumare a puterii motoarelor/ grupurilor de acionare pentru transmiterea micrii n
cadrul sistemului de manevr (SM).

Fig.4.1. Schema cinematica de nsumare a puterii grupurilor de acionare de la F320-3DH
Coeficientul de nsumare a puterii celor dou GA

este dat de expresia (cf [1]):


(4.1)

unde

reprezint randamentul rulmenilor pe care se monteaz arborele (-2), respectiv


arborele (-1), adic randamentul arborelui (-2), respectv (-1), montat pe rulmeni, iar

-
randamentul transmisiei cu lan (-2), 30-30, dintre arborii (-2)i (-1), i respectiv, transmisiei (-1), 30-30,
dintre arborii (-1) i 1.
Considernd ca sunt adevarate egalitile:

(4.2)


i:

52

(4.3)

atunci formula (4.1) devine :

1 +

(4.4)

Folosind valorile randamentelor recomandate n [1], tabelul7,2,adic:


rezult:



Dac se folosete numai GA1, atunci se obine:



Coeficientul de transmitere a puterii medii a unui GA la arborele 1 se determni utiliznd
expresia lui de difiniie (conform [1]), i anume:

, (4.5)

unde N este numarul de motoare aflate in lucru. Astfel rezult:



4.2 Parametrii transmisiilor mecanice (intermediare) ale lcpga, transmisiilor mecanice de intrare
n troliu de foraj (tf) i verificarea criteriului de limitare a fenomenului de oboseal a ansamblului
buc-rol
n figura 4.2 este reprezentat schema cinematic a instalaiei de foraj F320-3DH.
53


Fig. 4.2. Schema cinematic a instalaiei de foraj F320-3DH.

Fig.4.3. Scema cinematic a SM al instalaiei F320-3DH
54


Din figura 4.2. se preiau parametrii transmisiilor mecanice cu lanuri din cadrul lanului cinematic
de nsumare a puterii grupurilor de acionare (LCPGA) i a lanului cinematic al SM, i anume msurile
pasului lanurilor i numerele de dini ale roilor de lan. Acetia se concentrez n tabelul 4.1

g
p
g
,
in(mm)
g.l z
g.l
(1)
D
d.g.l.
(1)
,
mm
z
g.l
(2)

D
d.g.l.
(2)
,
mm
i
g.l

-2 1
1
/
2
(38,1) -2.1 30 364,494 30 364,494 1
-1 1
1
/
2
(38,1) -1.1 30 364,494 30 364,494 1
1 1
3
/
4
(44,45) 1.1 28 397 41 580,671 0,683692
2 1
3
/
4
(44,45)
2.2 34 481,746 61 863,462 0,557924
2.3 31 439,367 34 481,746 0,912030
3 2
1
/
2
(63,5)
3.1 25 506,649 54 1092,100 0,463922
3.2 30 607,490 27 546,976 1,110634
Tabelul 4.1. Parametrii transmisiei cu lan din cadrul SM al instalaiei F320-3DH

- Se calculeaz diametrul de divizare al roii de lan cu formula, preluat din [2], Aplicaia14:
D
d.g.l.
(i)

(4.6)

unde p este pasul lanului iar z
g.l
(i)
numrul de dini a roii conductoare (1) i conduse (2) a transmisiei
cu lan de ordinul g.l.
- Se determin raportul de transmitere al transmisiei (g.l.), fie n funcie de diametrul de divizare al
roilor de lan, fie n funcie de numerele de dini, cu expresia (vezi [1]):

(4.7)

- n timpul funcionrii lanului cinematic al unui sistem de lucru, n general, i al SM, n special,
trebuie s se asigure condiii de evitarea a manifestrii F.O. An. Ro-B de la transmisiile cu lanuri,
astfel nct s nu se produc ruperea lanurilor care s duc la ntreruperea lucrului i, ca urmare, la
creterea timpului neproductiv. De aceea, att prin proiectarea LC al sistemului de lucru, ct i prin
condiiile de lucru trebuie s se verifice criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B.

Verificarea acestui criteriu presupune verificarea condiiei de limitare a vitezei lanurilor (), ceea ce se
scrie (conform [1]):

(4.8)

respectiv a vitezei unghiulare a roii conductoare, adic (conform [1]):

(4.9)

unde:

este viteza limit maxim a lanului, iar

reprezin viteza unghiular limit maxim


Viteza unghiular limit maxim din punct de vedere al F.O. An. Ro-B. pentru roata conductoare
depinde de viteza limit maxim a lanului, de pasul acestuia li de numrul de dini al roii, conform
expresiei (vezi [1]):

(4.10)

55

Msura lui

se preia din [1], tabelul 3.4, n funcie de msura pasului lanului:



(4.11)

- Turaia limit din punct de vedere al F.O. An. Ro-B se calculeaz n funcie de viteza unghiular
limit maxim cu epresia:

(4.12)

Toate msurile calculate se trec in tabelul 4.2.

Tabelul 4.2. Verificarea criteriului de limitare a F.O. An. Ro-B
g
p
g
,
in(mm)
v
LM,
m/s
g.l z
g.l
(1)

,
rad/s

,
rot/min
i
g.l

,
rot/min
-2 1
1
/
2
(38,1) 23,367 -2.1 30 128,216 1224,372 1 950
-1 1
1
/
2
(38,1) 23,367 -1.1 30 128,216 1224,372 1 950
1 1
3
/
4
(44,45) 19,525 1.1 28 98,362 939,287 1 950
2 1
3
/
4
(44,45) 19,525
2.2 34 81,059 774,056
0,683692 649,5074
2.3 31 88,878 848,722
3 2
1
/
2
(63,5) 13,933
3.1 25 55,001 525,216
0,623548 592,371
3.2 30 45,871 438,033

Se stabilete turaia maxim de funcionare a arborelui secundar al convertizorului hidraulic de cuplu
(CHC).
Astfel, considernd c funcionarea CHC-ului se meninen domeniul economic, adic

],

ceea ce nseamn c

+,
rezult c turaia maxim a arborelui secundar al CHC-ului este turaia corespunztoare punctului (2) de
funcionare,

.

Pentru convertizorul CHC-750-2, cuplat cu grupul de foraj GF-820, pentru

se obine vezi [2],


Aplicaia 10



Se determin turaia maxim de funcionare a arborilor conductori, notat cu

,
{ }, care reprezin turaia maxim de funcionare a roilor conductoare:



Pe baza schemei cinematice a SM, rezult turaia arborilor 1 i 2:



56

Calculul turaiei maxime

a arborelui g se face cu o relaie de forma:



(4.13)

unde

este raportul de transmitere maxim dintre arborele 1 (arborele de nsumare a puterii GA) i
arborele g.
Pentru arborele 2 relaia (4.13) se particularizeaz astfel:

(4.14)

i rezult

(4.15)

Pentru arbrele 3 vom avea:

(4.16)

La arborele 3 se poate ajunge fie cu transmisia (2.2), fie cu (2.3). Din tabelul 1, se constat c:

max{i
2.2
, i
2.3
}=i
2.3

i ca urmare

(4.17)

rezult:



Atunci, turaiea maxim a arborelui 3 are msura:



Comparnd msura lui

ce aceea a lui

, pentru fiecare roat conductoare, precizate n


tabelul 4.2 se desprind urmtoarele concluzii:
1) n privina roii conductoare ale transmiisilor din cadrul LCPGA, se constat c:



ceea ce nseamn ca se verific criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B

2) n privina roii conductoare a transmisiei (1.1), se observ c:



57

ceea ce nseamn c nu se verific criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B

3) n privina roii conductoare a transmisiei (2.2), rezult:



ceea ce nseamn ca se verific criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B

4) n privina roii conductoare a transmisiei (2.2), rezult:



ceea ce nseamn ca se verific criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B

5) n privina roii conductoare a transmisiei (3.1), se obine:



ceea ce nseamn c nu se verific criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B

6) n privina roii conductoare a transmisiei (3.2), se obine:



ceea ce nseamn c nu se verific criteriul de limitare a F.O. An. Ro-B.























58

4.3 Reprezentarea lanului cinematic al sistemului de manevr i determinarea numrului de
trepte de vitez


Fig. 4.4. Schema cinematic a sistemului de manevr (SM) al IF F320-3DH

Schema cinematic permite studierea transmiterii micrii i, n general, a fluxului energetic de la
motoare la arborele caracteristic al SL, i determinarea numrului de trepte de vitez obinute la acest
arbore, respectiv la OL.
Relaia structural a asociat SM este relaia dintre numrul de trepte de vitez ale SM i factorii
de transmitere asociai grupelor de transmitere i de asemenea, transmisiilor care se gsesc n cadrul
sistemului, determinnd numrul de trepte de vitez de la arborele TM (N
a.TM
)

N
a.TM
=1 x 1 x 1 x [2] x 2 = 4

unde 1 este factorul de transmitere asociat arborelui cardanic (a.cd); 1 - factorul de transmitere asociat
CHC-ului; 1 - factorul de transmitere asociat primei GT, care este parazitar; [2] - factorul de transmitere
asociat cutiei de viteze (CV), scrierea n paranteze drepte a factorului indicnd existena acestei CV; 2 -
factorul de transmitere asociat celei de-a treia GT, care contine i arborele caracteristic al SM.
59

Numrul de trepte de viteze necesare pentru inversarea sensului micrii de rotaie a a.TM
(reversarea micrii a.TM), N
Rev.a.TM
, al IF F200-2DH reprezentat n fig. 4.5, este dat de relaia structural
urmtoare:

N
Rev.a.TM
=1 x 1 x 1 x 1 x 2 = 2

n care 1 este factorul de transmitere asociat angrenajului cilindric (an.cil) din a doua GT, care inverseaz
sensul micrii de rotaie a arborelui 3 si ca urmare, a.TM indicat cu semnul .

4.4 Transmisiile mecanice de intrare n troliul de foraj (tf) i parametrii acestora
Transmisia mecanica (tm) realizeaz transferul energiei mecanice, sub form cinetic, de la arborele
conductor la arborele condus, cu transformarea mrimilor funcionale. Transmisiile meanice de intrare n
TF sunt transmisii prin lanuri care transmit micarea la arborele TB i ele sunt reductoare de vitez
adic i
g.l
<1. Transmisia din stnga se numete transmisia de ncet , deoarece transmite turaii mici, iar
transmisia din dreapta se numete transmisia de repde, pentru c transmite turaii mari.
Transmisiile se caracterizeaz prin numrul de dini ale acestora i raportul de transmitere.
Raportul de transmitere sunt reprezentate n tabelul 4.1.

4.5 Tipurile de transmisii mecanice utilizate n cadrul lanului cinematic (lc) al tf i parametrii
lor
Lanul cinematic al TF este format din arborii 2,3,4, reprezentate de grupuri de transmitere utile. n
cadrul LC al TF IF F320-3DH s-au folosit urmtoarele transmisii mecanice (fig.4.6):
- Transmisii cu lanuri (tl)
- Transmisii cu roi dinate cilindrice (an.cil) (pt. inversarea sensului de rotaie)

Transmisia cu lan cu i
2.2
se folosete pentru operaia de ridicare, iar angrenajul cilindric se utilizeaz
pentru inversarea sensului de rotaie la TM, atunci cnd trebuie s se desfoare cablul de pe ea, n
momentul n care se constat c acesta s-a uzat, i de asemenea pentru inversarea sensului de rotaie a
prjinii de antrenare (PA), cu scopul efectului operaiilor de instrumentaie (cnd Gar.F trebuie rotit spre
snga pentru deurubarea de la racordul de siguran sau pentru declanarea gealei mecanice)

Fig. 4.5.Schema cinematica a TF a IF F320-3DH
60

4.6 Tipurile de cuplaje folosite n cadrul sistemului de manevr
Ambreiajele reprezint elemente componente ale transmisiilor instalaiilor de foraj permit realizarea
diferitelor combinaii n transmiterea puterii de la motoarele de are la echipamentele sistemelor de
manevr, pompare i rotire i n obinerea diferitelor de viteza materializnd astfel posibilitile oferite de
schema cinematic a instalaiilor. n general, la instalaiile de foraj sunt folosite ambreiaje cu comanda de
la distanta i are pneumatic.
Dup caracterul i frecvena cuplrilor se disting n practic curenta a instalaiilor de ambreiaje
operaionale, caracterizate printr-o frecven mare de cuplri i ambreiaje operaionale, cu o frecvent
redus a cuplrilor. Ambreiajele tobei de manevr constituie de ambreiaje operaionale care n timpul
extragerii i introducerii garniturii de foraj acionate repetat i la intervale de timp scurte. Att ambreiajele
tobei de manevr ct i ambreiajele maselor rotative se cupleaz n sarcina.
Exist construcii de ambreiaje pneumatice cu burduful la exterior nvelind inelul profilat metalic cu
saboii cu material de friciune situai la exteriorul burdufului. La acest tip de ambreiaj, saboii sunt
mpini la introducerea aerului comprimat spre suprafaa interioar a unui tambur n vederea cuplrii
arborilor.
n general, ansamblul unui ambreiaj pneumatic cu burduf comport un numr de piese aparinnd
arborelui antrenat i arborelui de antrenare, care pot fi realizate ntr-un mare numr de variante
constructive. Pentru alimentarea ambreiajului este necesar o conduct de alimentare cu un ventil de
golire rapid. Aceasta permite alimentarea cu comand de la distan i golire local a ambreiajului fr
ca pentru scurgere aerul s parcurg traseul pn la aparatul de comand.

Ambreiaje pneumatice cu burduf ventilate.
Ambreiajul pneumatic cu burduf ventilat ( fig. 4.6) are o construcie asemntoare cu aceea a
ambreiajului cu burduf, prezentnd, de asemenea, un burduf din cauciuc 1, un inel profilat metalic,
denumit obad, 2, saboii metalici 3, cptuii cu un material de friciune 4 aplicat prin uruburi de
fixare cu cap necat. Spre deosebire de ambreiajul pneumatic cu burduf la care transmiterea momentului
se efectueaz prin balonul de cauciuc la acest tip momentul se transmite prin boluri 5 fixate n plci
laterale 6 i 7. Saboii, turnai din aliaj de aluminiu prezint o cavitate inferioar care favorizeaz rcirea
n timpul micrii ambreiajului i culiseaz radial fiind ghidai n bolurile 5, avnd o micare radial sub
aciunea aerului comprimat introdus n burduf 1. Acesta este realizat din mai multe buci avnd fiecare
racord de alimentare ceea ce permite i un montaj mai uor fr a fi necesar un capt liber de arbore.
61


Fig.4.6. Ambreiaj ventilat cu burduf (AVB)

Burduful este executat din cauciuc cu inserie avnd o grosime mai redus ntruct nu transmite
momentul de torsiune. Consideraiile privind modul de montaj pe arbori al ambreiajelor pneumatice cu
burduf sunt valabile i la ambreiajele ventilate.
Datorit capacitii de evacuare a cldurii pe care o prezint ambreiajele ventilate cu burduf sunt
utilizate ntr-o msur mai mare i n special ca ambreiaje operaionale. Ele sunt utilizate foarte adesea la
toba de manevr a troliului.

Ambreiaje pneumatice cu discuri.
La instalaiile de foraj realizate n ara noastr sunt utilizate dou tipuri distincte de ambreiaje
pneumatice cu discuri de trecerei de capt. Ultimul este utilizat exclusiv la partea de ncet a tobei
de manevr.
62


Fig.4.7. Ambreiaj pneumatic cu discuri de capt de tipul CD2.
Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere poate fi utilizat n orice poziie pe arbore i
realizeaz ambreierea unor elemente care se rotesc liber pe acelai arbore. El nu permite ambreierea a doi
arbori diferii cum este cazul ambreiajelor pneumatice cu burduf.
Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere realizeaz ambreierea datorit introducerii aerului
comprimat n spaiul dintre discul de capt 1 i membran 2 care apas asupra pistonul 3. La rndul su
pistonul apsa discurile de friciune 4 i 5 si discurile de ambreiaj cptuite cu ferodo 6 pe discul
butucului 7. Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz pe dantura butucului 7, iar discurile de ambreiaj 6
gliseaz pe dantur inelelor 8 i 9 care sunt solidare cu flana 10. Discurile de ambreiaj 6 sunt antrenate
prin frecare de discurile de friciune 4 i 5. Pe msura creterii presiunii aerului comprimat se realizeaz
blocarea mpreuna a ambelor serii de discuri. n acest mod se obine ambreierea dintre piesele solidare cu
butucul 7 i piesele care se rotesc liber pe rulmenii care sunt solidari cu flana 10.
Ambreiajul de capt, ntreag suprafa frontal este utilizat pentru crearea forei de apsare
axial datorit aerului comprimat. La acest tip de ambreiaj membran este mult mai ngust, neavnd
dect o singur cut. Modul de ambreiere este n principiul acelai : aerul comprimat introdus n camera
dintre discul de capt 1, membran 2 i pistonul 3 face ca pistonul s produc o apsare ntre discul de
friciune 4,5, i 6 i discurile de ambreiaj 6 i 7. Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz n carcasa dinata 8,
iar discurile de ambreiaj 6 i 7 pe butucul dinat 9. Prin apsarea realizat de aerul comprimat se produce
o for de frecare ntre discurile de friciune i discurile de ambreiaj, se obine ambreierea dintre arbore
prin butucul dinat 9 i piesele care se rotesc liber pe rulmeni solidare n carcasa dinat 8. Pentru
debreiere, prin eliminarea aerului i prin aciunea arcurilor de revenire 10, se ndeprteaz discurile de
friciune de discurile de ambreiaj.
63

Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele
mecanice, frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice,
cuplaje cu discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de comanda
pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu doua tobe: denevra si de lcrit.

4.7Modul de obinere a treptelor de vitez i calculul rapoartelor de transmitere total :
Propoziia logic a lanului cinematic al sistemului de manevr al instalaiei de foraj F320-3DH este
urmtoarea :

C
11
^C
12
^(C
31
vC
32
)^(C
41
vC
42
),

Rezult:

C
11
^C
12
^(C
31
vC
32
)^(C
41
vC
42
) = [ C
11
^C
12
^(C
31
vC
32
)^C
41
] v [C
11
^C
12
(C
31
vC
32
)^C
42
] =
[(C
11
^C
12
^C
31
^C
41
)v v(C
11
^C
12
^C
32
^C
41
)v(C
11
^C
12
^C
31
^C
42
)v(C
11
^C
12
^C
32
^C
42
)];

C
11
^C
12
^C
31
^C
41
(I);

C
11
^C
12
^C
32
^C
41
(II); (MOTV 1)

C
11
^C
12
^C
31
^C
42
(III);

C
11
^C
12
^C
32
^C
42
(IV);



i

C
11
^C
12
^(C
31
vC
32
)^(C
41
vC
42
) = [ C
11
^C
12
^ C
31
^ (C
41
v C
42
)] v [ C
11
^C
12
^ C
32
^ (C
41
v C
42
)] =
[(C
11
^C
12
^C
31
^C
41
)v v(C
11
^C
12
^C
31
^C
42
)v(C
11
^C
12
^C
32
^C
41
)v(C
11
^C
12
^C
32
^C
42
)];

C
11
^C
12
^C
31
^C
41
(I);

C
11
^C
12
^C
31
^C
42
(II); (MOTV 2)

C
11
^C
12
^C
32
^C
41
(III);

C
11
^C
12
^C
32
^C
42
(IV);


64



Se alege MOTV 1.


4.8Determinarea parametriilor dimensionali ai tobei de manevra (TM)
Tobele de manevr se fac n construcie turnat, sudat sau combinat. Tamburii de frn ai tobei de
manevr se fac n construcie separat, demontabili din oel Mn Si. Toba troliului de foraj este prezentat
schematizat n figura 4.9.
TF echipeaz instalaia de foraj F320-3DH pentru care se cunosc:

z=5; F
M
=284,64 kN; Cablu seale 6X19-32-1760-S/Z, cu d
c
=32mm, A
n
=418,283 mm
2
; E
c
=1,5 10
5
Mpa,
S
r.m.
=598,4 kN, l
p
=18m.

Fig. 4.8. Toba de manevr
- Se determin diametrul TM, tiind c:

[ ]

(4.19)

i raportul

este o funcie de for maxim din RA a cablului,


65

(4.20)

Astfel, se alege



Rezult:



Se admite:



Deoarece la nfurarea cablului pe TM acesta este solicitat la traciune i la ncovoiere iar sarcina
de rupere a cablului nfurat (

) este diminuat fa de sarcina de rupere la traciune (

), diametrul
TM trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie:



Dar,

[ ]

(4.21)

i rezult:

[ ] [ ]

Folosind datele de mai sus, se obine:

[ ]


[ ]

Se constat c alegerea fcut pentru msura diametrului TM este corect.

- Se determin dimensiunile principale ale manonului spiralel, pe baza valorilor rapoartelor
caracteristice ale acestiua.



Considernd pentru aceste rapoarte valorile:





66

se obine:


Se adopt msurile:




- Grosimea peretelui TM se apreciaz astfel:

(4.22)

Rezult:



Se adopt: =34+6=40 mm.

Dac

este grosimea manonului,


) (4.23)
atunci grosimea tobei propriu-zise/virolei este:

TM
= -
M
(4.24)



- Se consider un val mort, cu diametrul fibrei mediane D
0
exprimat de relaia:

(4.25)



Se adopt v=3 (numrul de valuri)

- Se consider o aezare intermediar a spirelor n dou valuri succesive: =0,93

a= d
c
=0,9332 mm =29,76 mm.

- Se calculeaz diametrele valorilor active cu formulele:

(4.26)

(4.27)

(4.28)
67


Rezult:



- Se determin diametrul mediu cu relaia de definiie:

(4.29)

i se obine:



- Se determin numrul de spire din fiecare val:

e
0.1
[10;15(20)]

se adopt: e
0.1
=19.

- Se calculeaz lungimea de cablu activ care se-nfoar pe TM cu expresia:

L
CA.TM
=2z(l
p
+0,5) (4.30)

Rezult:

L
CA.TM
=25(18m+0,5)=185m.

Se determin numrul de spire din valul al doilea din cindiia:




Se alege pentru e
2
o valoare ntreag mai mare dect cea rezultat din calcul cu 23 spire. Ca urmare
alegem e
2
=34 spire.
Atunci numrul de spire din valul 1, calculat cu relaia:

e
1
=e
2
-1; (4.31)

este

e
1
=33 spire.

n primul val activ exist un numr de spire obinut din egalitatea

e
1.1
=e
1
-e
0.1
, (4.32)

68

adic

e
1.1
=33-19=14.

Numrul de spire care se-nfoar n ultimul val se calculeaz cu formula:

(4.33)

Rezult:




Se observ condiia:

e
3
=25,57<e
2
=34.

Se determin lungimea activ a TM folosind relaia:

(4.34)

Rezult:



4.9. Concluzii
n acest capitol se prezint lanul cinematic al sistemului de manevr, se calculeaz lanul cinematic
de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare i calculul coeficienilor de nsumare i de
transmitere a puterii medii a unui motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului cinematic, se
ntocmete i diagrama de ridicare al sistemului de manevr.









69

CAPITOLUL 5
CONCLUZII

Acest proiect a avut drept scop proiectarea i exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al
sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF), n cazul nostru instalaia de foraj F200 2DH.
Programul din care face parte acesta tema a proiectului este: Proiectarea de IF destinate construirii
sondelor de petrol i gaze, cu performante ridicate, adaptate cerinelor pieei mondiale, i exploatares lor
raional, i este destinat studenilor din anul III UPS n vedere:
- nsuirii cunotinelor predate la disciplina CCUPS;
- deprinderea activitilor de proiectare i proiectare i de exploatare a utilajului petrolier de schela
prin aplicarea cunotinelor de la disciplinele de specialitate.

Obiectivele urmrite prin rezolvarea temei propuse consta n mbuntirea construciei i funcionrii
TF i SM prin:
- reducerea complexiti mecanice a SM;
- optimizarea funcionrii SM;
- exploatarea raional a SM.

Ca indicaii economice ce se preteaz acestei IF se amintesc urmtoarele:
- folosirea eficien a puterii a IF;
- reducerea consumului de metal al elementelor TF i, ca urmare, obinerea unei greuti specifice
(raportate la unitatea de putere) minime;
- creterea fiabiliti componentelor TF i, deci, reducerea la minimum a timpului neproductiv al IF
rezultat din defeciuni.










70


CAPITOLUL 6
BIBLIOGRAFIE
1. Parepa S., CCUPS, Notie de curs. Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul univ. 2011
2012.
2. Parepa S., CCUPS, Notie de laborator. Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul univ. 2011
2012
3. Popovici Al. i colab., Calculul i construcia utilajului pentru forajul sondelor de petrol. Editura
Universiti din Ploieti, 2005.
4. Popovici Al., Utilaj pentru exploatarea sondelor de petrol. Editura Tehnic Bucureti - 1989