1.ghidul Procesui Bugetar

GHIDUL
PROCESULUI BUGETAR
AL REPUBLICII MOLDOVA
CHIINU 2009

Aceasta lucrare apare in cadrul Prolectulul 7tonsoten(o l|non(elot uol|ce lnl(lat ;l sus(lnut
flnanclar de Programul AJm|n|stto(|e luol|c ,| 8un Cuvetnote al Punda(lel 5otos-VolJovo.
Autor: AngeIa Secrieru
Desene: Alex Dlmltrov
Coordonator edl(le: Olesea Stamate
Refereni:
VaIeriu Prohnichi, dlrector executlv, Centrul Analltlc |ndependent ,Lxpert-Grup
AnatoIie CIaru, redactor-;ef, revlsta LCO
Raisa ChiIan, ;ef Sec(la Plnan(e in inva(amantul preunlversltar, cultura, Mlnlsterul de Plnan-
(e al Pepubllcll Moldova
7atiana ManoIe, profesor unlversltar, doctor habllltat in economle, ;eful Catedrel l|non(e ,|
Contoo|l|toteo l|tme|, Unlversltatea Tehnlca a Moldovel
DIeg StratuIat, profesor unlversltar, doctor in economle, ;eful Catedrel 8nc| ,| Act|v|tote
8oncot, AcoJenm|o Je 5tuJ|| lconom|ce o VolJove|
Lxamlnat ;l aprobat de Catedra 8nc| ,| Act|v|tote 8oncot, Academla de Studll Lconomlce a
Moldovel (proces-verbal nr. 4 dln 27 nolembrle 2008)
CUPRINS 3
CUPRINS
Acronime ..................................................................................................................................... 5
Prefa ......................................................................................................................................... 7
A Ce reprezint ugetuI ......................................................................................................... 9
|. 8ugetul de stat .................................................................................................................................................................. l4
l.l. Punc(llle ;l oblectlvele 8ugetulul de stat ................................................................................................................. l5
l.2. Pegullle sau prlclpllle bugetare ................................................................................................................................... l6
l.3. venlturlle 8ugetulul de stat .......................................................................................................................................... l7
l.4. Cheltulellle 8ugetulul de stat ....................................................................................................................................... 22
II. ugetuI asigurriIor sociaIe de stat ..............................................................................................27
2.l. Ce reprezlnta slstemul publlc de aslgurarl soclale ............................................................................................... 27
2.2. venlturlle 8ugetulul aslgurarllor soclale de stat ................................................................................................... 28
2.3. Cheltulellle 8ugetulul aslgurarllor soclale de stat ................................................................................................ 29
2.4. Procesul bugetar asoclat slstemulul publlc de aslgurarl soclale ..................................................................... 30
III. ugeteIe unitiIor administrativ-teritoriaIe (UA7) .....................................................................32
3.l. Ce reprezlnta 8ugetele UAT .......................................................................................................................................... 32
3.2. venlturlle 8ugetelor UAT ............................................................................................................................................... 33
3.3. Cheltulellle 8ugetelor UAT ............................................................................................................................................ 37
IV. FonduriIe asigurrii obIigatorii de asisten medicaI ...............................................................38
4.l. Ce reprezlnta slstemul aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala .............................................................. 38
4.2. venlturlle Pondurllor aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala (PAOAM) ............................................... 38
4.3. Cheltulellle PAOAM .......................................................................................................................................................... 39
ProcesuI bugetar ...............................................................................................................43
I. Iaborarea ugetuIui de stat .........................................................................................................44
||. Lxamlnarea ;l adoptarea legll bugetare de catre Parlament ............................................................................ 46
|||. Lxecutarea 8ugetulul de stat ....................................................................................................................................... 47
|v. Procesul bugetar asoclat 8ugetelor unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale ....................................................... 49
v. Controlul flnanclar publlc lntern ................................................................................................................................. 52
v|. Audltul extern in slstemul bugetar ............................................................................................................................ 53
Intrebri i rspunsuri .............................................................................................................57
Ce reprezlnta ,anul bugetar! ................................................................................................................................................ 57
Ce reprezlnta produsul lntern brut! .................................................................................................................................... 57
Care sunt oblectlvele pe care le urmare;te elaborarea ;l lmplementarea CCTM in Pepubllca Moldova! . 57
Ce organ exerclta controlul asupra respectarll leglsla(lel flscale! ............................................................................ 57
|n ce mod bugetul publlc poate lnfluen(a cre;terea economlca! ............................................................................ 58
Ce inseamna ,buget soclal! .................................................................................................................................................. 59
Ce presupune reforma bugetara promovata in prezent in Pepubllca Moldova! ............................................... 59
Cum se calculeaza ;l se plate;te contrlbu(la de aslgurarl soclale de stat! ............................................................ 59
Ce categorll de pensll se acorda in slstemul publlc de aslgurarl soclale! .............................................................. 60
4 GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA
Pe langa pensle, la ce alte lndemnlza(ll ;l a[utoare au dreptul aslgura(ll dln slstemul publlc \
de aslgurarl soclale! ........................................................................................................................................................ 60
Ce reprezlnta Carta europeana a autonomlel locale! ................................................................................................... 60
Ce presupune autonomla locala! ......................................................................................................................................... 60
Care sunt lmpozltele ;l taxele generale de stat! ............................................................................................................. 6l
Care sunt lmpozltele ;l taxele locale! ................................................................................................................................. 6l
Ce reprezlnta descentrallzarea! ............................................................................................................................................ 6l
Care sunt efectele ;l consecln(ele descentrallzarll flscale! ......................................................................................... 6l
Cum putem evalua nlvelul autonomlel flnanclare locale! .......................................................................................... 62
Ce lnstltu(le stablle;te marlmea prlmelor de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala! .......................... 62
Cum poate fl dezvoltata ;l imbunata(lta actlvltatea de control lntern ;l audlt lntern
in slstemul bugetar! ........................................................................................................................................................ 63
Care este modalltatea de luare a declzlllor in sectorul publlc ;l cum se a[unge la acele sume
de cheltulell ;l venlturl care sunt inscrlse in bugetul publlc! ........................................................................... 63
Care sunt consecln(ele reducerll la zero a cotel lmpozltulul pe venltul agen(llor economlcl! ...................... 64
ibIiografie .............................................................................................................................................67
CIosar ......................................................................................................................................................69
Anexe .......................................................................................................................................................71
ACRONIME 5
ACRONIME
APL Admlnlstra(la publlca locala
8ASS 8ugetul aslgurarllor soclale de stat
8NM 8anca Na(lonala a Moldovel
CCTM Cadrul de cheltulell pe termen medlu
CS| Comunltatea Statelor |ndependente
CNAS Casa Na(lonala de Aslgurarl Soclale
PAOAM Pondurlle aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala
PM| Pondul Monetar |nterna(lonal
GPS Statlstlclle Plnanclare Guvernamentale
|SD |nvestl(ll stralne dlrecte
OCDL Organlza(la pentru Cooperare ;l Dezvoltare Lconomlca
P|8 Produsul lntern brut
UAT Unltate admlnlstratlv-terltorlala
UL Unlunea Luropeana
UTA Unltate terltorlala-autonoma
GHIDUL PROCESULUI BUGETAR AL REPUBLICII MOLDOVA 7
PREFA
|n Pepubllca Moldova, ca, de fapt, in numeroase
(arl ale lumll, slstemul bugetar reprezlnta o compo-
nenta de o semnlflca(le greu de supraapreclat pen-
tru economla na(lonala. Prln lntermedlul dlferltor
lnstrumente flnanclare - lmpozlte, contrlbu(ll, taxe,
imprumuturl, etc. - la dlspozl(la guvernulul central
;l a autorlta(llor publlce locale se concentreaza in
medle cca 40% dln produsul lntern brut al (arll.
Dupa cat de echltabll, pe de o parte, dar ;l ra(lonal,
pe de alta parte, se reallzeaza redlstrlbulrea acestor
venlturl, bugetul publlc lnfluen(eaza profllul saraclel
in Pepubllca Moldova, dlmenslunlle consumulul
publlc ;l ale celul prlvat, propor(llle formarll brute
de capltal ;l, in cele dln urma, cre;terea economlca
;l calltatea acestela.
5l atuncl, intrebarea la care trebule sa raspun-
dem este ,cat de multe cunoa;tem despre bugetul
publlc!. Daca a(l raspuns ,nu prea multe, sa ;tl(l ca nu
sunte(l slngura sau slngurul care ar da acela;l raspuns.
|n realltate, cu greu gase;tl pe clneva care sa cunoasca
tot ce con(ln sutele de paglnl ;l numeroasele volume
care formeaza bugetul in flecare an. Totodata, suntem
slgurl ca va pasa de modul in care Guvernul, prln
lnstltu(llle publlce centrale ;l admlnlstra(llle publlce
locale, va cheltule banll. Prln aceasta lucrare speram
ca bugetul publlc na(lonal sa devlna mal acceslbll ;l
mal in(eles pentru Dumneavoastra.
Ghldul este conceput ca un indrumar de re-
ferln(a in domenlul procedurllor bugetare, fllnd,
totodata inso(lt de unele aspecte analltlce, acestea
a[utand la in(elegerea modulul in care bugetul publlc
na(lonal al Pepubllcll Moldova i;l exerclta func(llle
;l scopurlle.
5coul h|Julu| este de a a[uta publlcul larg,
organlza(llle neguvernamentale lnteresate ;l mass-
medla sa cunoasca, sa in(eleaga, sa anallzeze ;l sa
lnterpreteze cele mal lmportante aspecte asoclate
proceselor ;l fenomenelor dln cadrul slstemulul
bugetar al Pepubllcll Moldova.
|n paglnlle care urmeaza va vom prezenta
modul in care autorlta(lle publlce centrale ;l locale
genereaza venlturl ;l cheltule banll prln lntermedlul
8ugetulul de stat, 8ugetulul aslgurarllor soclale de
stat, 8ugetelor unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale
;l Pondurllor de aslgurare obllgatorle de aslsten(a
medlcala, acestea impreuna formand conceptul de
8uget publlc.
Totodata, in examlnarea aspectelor legate de
slstemul bugetar na(lonal vom acorda prlorlta(lle 8u-
getulul de stat, acesta fllnd elementul constltutlv cu
contrlbu(le declslva la formarea 8ugetulul publlc.
Speram ca dupa ce ve(l cltl aceste paglnl, ve(l
consldera ca Ghldul a merltat tlmpul Dumneavoa-
stra.
A. CE REPREZINT BUGETUL? 9
A. CE REPREZINT BUGETUL?
Statul, ca forma complexa de organlzare soclala, incepand cu fazele sale
lnclplente, pentru func(lonarea ;l consolldarea sa, a avut nevole de sus(lnere atat
polltlca ;l soclala, cat ;l economlca, aceasta dln urma devenlnd, odata cu aparl(la
banllor, sus(lnere l|nonc|ot. Anume fluxurlle de banl dlrec(lonate de la supu;l
(contrlbuablll) catre stat (trezorerle) au constltult flnan(ele publlce lnclplente.
|nl(lal aceste fluxurl de banl erau destlnate doar sa sus(lna cheltulellle proprll de
func(lonare ale organlza(lllor statale. Cu tlmpul, prln extlnderea atrlbu(lllor care
l-au fost incredln(ate sau pe care statul ;l le-a arogat, fluxurlle flnanclare au fost
dlrec(lonate spre flnan(area unor cheltulell tot mal varlate ;l tot mal aproplate
de cererea publlca.
Pela(llle flnanclare stablllte intre stat, pe de o parte, ;l intreprlnderl, organl-
za(ll, lnstltu(ll ;l ceta(enl, pe de alta parte, sunt de natura ouetot-l|scol. Aceste
rela(ll apar in tocesul Je teott|(|e la care statul este un partlclpant lndlspensabll,
fllnd legate de formarea ;l utlllzarea fondulul centrallzat de ml[loace bane;tl - a
lonJulu| ouetot, destlnat satlsfacerll nevollor publlce. Prln urmare, procesul de
repartl(le cunoa;te Jou loze dlstlncte lnterdependente: const|tu|teo lonJut|lot
;l J|stt|ou|teo ocestoto.
Pentru a patrunde cat mal reu;lt in esen(a procesulul de repartl(le in faza
lul de constltulre a fondurllor, trebule sa in(elegem cum sunt ob(lnute ven|tut|le
t|mote, acestea formandu-se la nlvelul agen(llor economlcl, persoanelor flzlce
;l [urldlce, ;l cum, prln lntermedlul ven|tut|lot secunJote, guvernul i;l constltule
cea mal mare parte dln venlturl (boxele laterale).
Cea de-a doua faza a procesulul de repartl(le consta in dlstrlbulrea fondu-
rllor de resurse flnanclare pe destlna(ll ;l beneflclarl (l|. 1}.
Veniturile primare (de exem-
plu, protul unui ntreprin-
ztor, salariul unui angajat,
renta unui proprietar funciar)
sunt obinute reieind din:
- abilitile personale
- patrimoniul sau capitalul
aat n proprietatea indi-
vidului
- preurile la factorii de pro-
ducie (munca, capitalul,
materia prim i materia-
lele etc.).
Veniturile secundare (ale
statului sau guvernului) sunt
obinute prin aplicarea de c-
tre stat a cotelor de impozite,
taxe, contribuii etc. fa de
veniturile primare.
- impozite, taxe, contribuii aezate pe veniturile
primare
- vrsminte din veniturile instituiilor publice
- venituri din valoricarea bunurilor aate n proprietatea
de stat i a bunurilor fr stpn
- donaii, ajutoare i alte transferuri primite
- amenzi, penaliti i alte venituri
A Jeun Inzd. UtiIizarea sau
distribuirea fonduIui cen-
traIizat de mijIoace bneti
(fonduI bugetar)
- nvmnt, sntate, cultur
- asigurri sociale i protecie social
- gospodrie comunal i locuine
- aprare naional
- ordine public
- aciuni economice etc.
Pri mn Inzd. Formarea
fonduIui centraIizat de
mijIoace bneti (fonduI
bugetar)
PROCESUL DE REPARTI(IE
lluxut| Je ven|-
lluxut| Je cheltu|el|
l|. 1. lozele tocesulu| Je teott|(|e
La expllcarea conceptulul de 8uet este utlla operarea unor compara(ll intre

flnan(ele unul stat sau flnan(ele publlce, pe de o parte, ;l flnan(ele unul lndlvld,
ale unll famllll sau organlza(ll, pe de alta parte.
Plecare lndlvld, grup de persoane sau organlza(ll, lndlferent daca sunt
publlce sau prlvate, trebule sa suporte cheltulell pentru a-;l atlnge oblectlvele.
|n corespundere cu dlmenslunea, caracterlstlclle ;l func(llle pe care le au de in-
depllnlt aceste entlta(l, sursele lor de venlturl pot fl foarte varlate. |n acest sens,
problema care urmeaza sa fle solu(lonata este punerea in strlcta corespundere
a cheltulelllor cu banll dlsponlblll dln sursele exlstente de venlturl. Pentru a ob-
serva ;l urmarl respectarea acestel rela(ll pentru o anumlta perloada de tlmp, sa
zlcem pentru un an, este utlla ;l recomandablla elaborarea unul plan atat pentru
partea de venlturl, cat ;l pentru partea de cheltulell. Se obl;nule;te ca acest plan
al cheltulelllor ;l al venlturllor cu care vor fl acoperlte cheltulellle intr-o perloada
de tlmp, de regula un an, sa fle desemnat prln no(lunea de ouet onuol. Men-
(lonam, in acest context, ca ob(lnerea unel egallta(l intre venlturl ;l cheltulell
poate fl reallzata fle prln a[ustarea cheltulelllor la venlturl, fle prln ldentlflcarea
;l exploatarea masurllor de moblllzare adl(lonala a resurselor. Aceste atrlbu(ll
cad in sarclna dlrecta a monoementulu| ouetot.
8lnein(eles, la nlvel de lndlvld sau grup de lndlvlzl (famllll, mena[url sau
gospodarll) problemele legate de buget sunt mal u;or de in(eles comparatlv
cu cele pe care le au de solu(lonat admlnlstra(llle publlce centrale ;l locale
dlntr-un stat atuncl cand se confrunta cu o lnsuflen(a de resurse pentru a-;l
exerclta func(llle (de exemplu, punerea in corespundere a salarlllor anga[a(llor
dln lnstltu(llle bugetare cu nlvelul inalt al lnfla(lel), dar ;l atuncl cand venlturlle
depa;esc cheltulellle ;l se cere utlllzarea cat mal eflclenta a excedentulul de banl
pentru blnele socleta(ll.
|n cazul lndlvlzllor ;l famlllllor nu este necesara parcurgerea unul proces
strlct etaplzat ;l ra(lonallzat de elaborare ;l formulare a planulul bugetar. Se cer
eforturl nu prea marl pentru a intocml prospec(lunl bugetare, in speclal atuncl
cand sursele exlstente de venlturl permlt acoperlrea perfecta a tuturor cheltule-
lllor antlclpate ;l, in plus, aslgura o suma apreclablla de economll. |ntr-adevar,
planlflcarea prealablla, in multe cazurl, este lnutlla. Trecand peste acest aspect,
este lmportant sa fle con;tlentlzat urmatorul prlnclplu de baza: lndlferent daca
este examlnat procesul de formare a bugetulul unul lndlvld,unel famllll sau orga-
nlza(ll, pe de o parte, cheltulellle trebule llmltate la sursele exlstente de venlturl,
lar pe de alta parte, trebule sa fle aslgurata moblllzarea unor resurse suflclente
pe parcursul anulul, pentru a acoperl nlvelul rezonabll (optlm) de cheltulell.
Acest prlnclplu fundamental este perfect valabll ;l in cazul procesulul bu-
getar al unul stat sau guvern.
Am men(lonat anterlor ca dlmenslunea ;l complexltatea unel entlta(l deter-
mlna dlmenslunea cheltulelllor ;l a venlturllor acestela, prln urmare, determlna
marlmea ;l structura bugetulul acestela.
8ugetul publlc cuprlnde toate venlturlle ;l cheltulellle de natura publlca
ale unul stat.
8ugetul publlc urmare;te sa reallzeze urmatoarele doua oo|ect|ve dlstlncte,
dar la fel de lmportante.
Prlmul este sa ofere o masura flnanclara a cheltulelllor ;l venlturllor publlce,
a deflcltelor fondurllor bugetare, a nlvelulul de indatorare ;l a lmpactulul acestora
asupra economlel, pentru a promova stabllltatea ;l cre;terea economlca. Al dollea
este sa furnlzeze Guvernulul ;l lnstltu(lllor publlce ml[loace ;l lnstrumente pentru
colectarea ;l alocarea eflclenta a resurselor in vederea atlngerll oblectlvelor.
Dln punct de vedere matematlc, exlsta trel rela(ll poslblle intre venlturlle
;l cheltulellle publlce:
Cuvantul buget provine
din vechea limba francez
veche, unde cuvinte ca: bou-
ge, bougette desemnau o
pung de piele folosit pentru
pstrarea banilor. Termenul a
fost preluat de Anglia odat
cu cuceririle normande i
apoi s-a rspandit n toat
lumea.
n Anglia cancelarul tezauru-
lui avea obiceiul de a prezenta
n Parlament un document n
care se prevedeau mijloacele
necesare pentru acoperirea
subsidiilor (sumelor) cerute
de Coroan.
Documentul se gsea ntr-o
pung de piele pe care cance-
larul o deschidea cnd fcea
expunerea. Aceast opera-
iune se numea deschiderea
pungii de bani a bugetului.
n Romnia termenul de bu-
get apare pentru prima dat
n Regulamentele Organice
ale lui Al. I. Cuza care se
ocupa de nanele publice,
dar se gsete i expresia cu
acelai ineles inchipuirea
cheltuielilor anului viitor
art. 117 din Regulamentul
Organic. nainte de aceast
dat n rile Romneti nu
a existat un buget n inelesul
actual al cuvantului. Se poate
vorbi ns de Codicele de
venituri i cheltuieli aprut n
Moldova n timpul domniei
lui Gheorghe tefan Vod
(1654), apoi n Muntenia n
timpul lui Constantin Brn-
coveanu (1694-1704). Prima
ncercare ns de realizare
a unui act nanciar de tip
modern aparine lui Nicolae
Mavrocordat Vod n cea de-a
doua domnie din 1712, cnd
a prezentat sfatului dom-
nesc aa-zisa Sam sau
Bncile visteriei. Acest act
reprezint o dare de seam cu
privire la natura veniturilor i
cheltuielilor rii.
- venlturlle sunt egale cu cheltulellle. Aceasta egalltate
este desemnata prln no(lunea de ech|l|otu ouetot,
- venlturlle sunt mal marl decat cheltulellle. |n acest caz,
bugetul publlc se inchele cu exceJent ouetot,
- venlturlle nu acopera cheltulellle. Prln urmare, statul
;l lnstltu(llle publlce se confrunta cu o sltua(le de
Jel|c|t ouetot.
Conslderand acest ultlm aspect, devlne in(eleasa
structura bugetulul publlc pe urmatoarele trel par(l: partea
de venlturl, partea de cheltulell ;l rezultatele executarll
bugetulul publlc (fle deflclt, fle excedent, fle echlllbru
bugetar). Daca bugetul se inchele cu deflclt, in cea de-a
trela parte a bugetulul sunt lndlcate sursele lul de flnan(a-
re, daca bugetul inreglstreaza un excedent, sunt lndlcate
dlrec(llle de utlllzare a surplusulul de venlturl.
ugetuI pubIic
8uetul uol|c ol keuol|c|| VolJovo, reprezentand un slstem unltar de bu-
gete ;l fondurl - s|stemul ouetot, cuprlnde:
a) bugetul de stat,
b) bugetele unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale,
c) bugetul aslgurarllor soclale de stat,
d) fondurlle aslgurarllor obllgatorll de aslsten(a medlcala.
Componentele bugetulul publlc sunt autonome. Lle se elaboreaza ;l se
aproba dlstlnct, lar dln punct de vedere admlnlstratlv, tltularll acestora au lnde-
l|. 2. Comonentele ouetulu| uol|c no(|onol
Bugetele UAT
Bugetele raioanelor
Bugetul unitii teritoriale autonome
(UTA) cu statut juridic special
Bugetul municipiului Bli
Bugetul municipiului Chiinu
Bugetul asigurrilor
sociale de stat
Fondurile asigurrii obligatorii
de asisten medical
Fondul pentru achitarea serviciilor
medicale
Fondul de rezerv al asigurrii
obligatorii de asisten medical
Fondul msurilor de profilaxie
Bugetul de stat
Componenta de
baz
Mijloace speciale
Fonduri speciale
Proiecte finanate
din surse externe
Transferuri
interbugetare
Transferuri interbugetare
BUGETUL PUBLIC NA(IONAL
BS
62%
BASS
20%
BUAT
14%
FAOAM
4%
FAOAM
9%
BUAT
17%
BASS
26%
BS
48%
a b
penden(a depllna. Aceste caracterlstlcl sunt consfln(lte in Const|tu(|o keuol|c||
VolJovo (Tltlul |v: Lconomla Na(lonala ;l Plnan(ele Publlce, Artlcolul l3l: 8ugetul
publlc na(lonal).
|n Pepubllca Moldova, leeo t|v|nJ s|stemul ouetot ,| tocesul ouetot
1

reglementeaza modul de elaborare, examlnare, adoptare ;l executare a buge-
tulul de stat, deflne;te bugetele unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale, bugetul asl-
gurarllor soclale de stat, fondurlle aslgurarllor obllgatorll de aslsten(a medlcala.
Aceste patru componente ale 8ugetulul publlc i;l au proprllle surse de venlturl
;l cheltulell. |n scopul ob(lnerll totalulul cheltulelllor ;l venlturllor publlce, aceste
patru bugete sunt lntegrate ;l prezentate sub forma unul buget unlflcat - 8uetul
uol|c no(|onol.
Pela(llle dlntre aceste patru categorll de bugete pot fl examlnate cu a[utorul
l|ut|| 2.
Prln urmare, statul ;l lnstltu(llle publlce colecteaza ;l cheltule banl dln patru
bugete dlferlte, dar lntegrate intr-un fond comun - 8uetul uol|c no(|onol. Cu
toate acestea, 8ugetul aslgurarllor soclale de stat, 8ugetele UAT ;l PAOAM pot
ob(lne, cel pu(ln o parte, dln venlturlle lor de la bugetul de stat sub forma de
transferurl (l|. 2}.
Toate cele patru bugete trec prln procedurl mal mult sau mal pu(ln slmllare
de elaborare, examlnare, aprobare ;l executare.
Totodata 8ugetul publlc na(lonal pe venlturl ;l cheltulell are urmatoarea
structura (l|. 3}:
Plg. 3. 5ttuctuto 8uetulu| uol|c no(|onol e ven|tut| (o} ,| cheltu|el| (o}, lt ttons-
letut| |ntetouetote, onul 2007, ln m|l. le| ,| .
5ursn: elaborat in baza CoJtulu| Je cheltu|el| e tetmen meJ|u 2007-2009, 2008-20l0,
2009-20ll.
Nota:
8S - 8ugetul de stat
8UAT - 8ugetele unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale
8ASS - 8ugetul aslgurarllor soclale de stat
PAOAM - Pondurlle aslgurarllor obllgatorll de aslsten(a medlcala.
Atat in partea de venlturl, cat ;l in partea de cheltulell ale 8ugetulul publlc,
componenta cu cea mal mare contrlbu(le este 8ugetul de stat, urmat de 8ugetul
aslgurarllor soclale de stat, 8ugetele unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale ;l Pondu-
rlle aslgurarllor obllgatorll de aslsten(a medlcala. Daca, insa, in partea de venlturl
8ugetul de stat ocupa 62%, atuncl in partea de cheltulell ale 8ugetulul publlc,
8ugetul de stat de(lne 48%. Dlferen(a este expllcata prln transferurlle reallzate de
la 8ugetul de stat in avanta[ul celorlalte trel componente ale 8ugetulul publlc.
|n acest context, cheltulellle publlce reprezlnta una dln dlmenslunlle
sectorulul publlc, o alta componenta fllnd volumul produc(lel fabrlcate ;l al
servlclllor prestate in unlta(lle economlce aflate in proprletatea statulul (boxa
dln dreapta).
1
Monitorul Ocial al Republi-
cii Moldova nr. 19-20/197 din
27.03.1997.
Conform datelor din Registrul
patrimoniului public inut de
ctre Agenia Proprietii Pu-
blice de pe lng Ministerul
Economiei i Comerului, la
1 octombrie 2007 la eviden
se aau 316 ntreprinderi de
stat i 328 societi pe aciuni
cu cota statului n capitalul
social, din care 213 societi
pe aciuni cu cota statului
50+1% n capitalul social.
La aceeai dat, proprietatea
statului a constituit 9.6 mi-
liarde lei*.
* Nota explicativ la Raportul
privind executarea bugetului n
anul 2007, Ministerul Finanelor,
2008.
Ct de mare este ugetuI pubIic
Pentru a in(elege marlmea bugetulul publlc, partea de cheltulell a acestula
trebule comparata cu dlmenslunea economlel na(lonale, aceasta dln urma fllnd
masurata cu a[utorul lndlcatorulul produsul lntern brut (P|8). Pentru anul 2007,
valoarea produsulul lntern brut al Pepubllcll Moldova a fost de 53354 mll. lel,
bugetul publlc in partea lul de cheltulell constltulnd 2055l mll. lel.
Dupa cum rezulta dln l|uto 4, ponderea cheltulelllor bugetulul publlc in
produsul lntern brut a fost in acest an de 47%. |n partea dreapta a flgurll sunt ln-
dlcate ponderlle in P|8 ale celor patru fondurl componente ale bugetulul publlc,
lncluslv ale transferurllor lnterbugetare.
|n scopurl analltlce este utlla ;l recomandablla determlnarea acestul ln-
dlcator in dlnamlca. Astfel, l|uto 5 con(lne evolu(la cheltulelllor publlce (fara
transferurl lnterbugetare) ;l ponderea acestora in produsul lntern brut pentru
perloada 2003-2007.
Dupa cum rezulta dln reprezentarea graflca, cheltulellle publlce exprlmate
in marlme absoluta (in mllloane lel) cunosc o evolu(le ascendenta, de;l, daca
comparam marlmea acestora cu valoarea produsul lntern brut, observam o
reducere a ponderll cheltulelllor publlce in P|8 in 2007 fa(a de anul precedent.
Cre;terea cheltulelllor publlce este caracterlstlca nu doar pentru Pepubllca
Moldova, cl ;l pentru ma[orltatea (arllor. Astfel, pe plan mondlal sectorul publlc,
lncluslv cheltulellle publlce, cunosc o tendln(a oblectlva de extlndere, declan-
;ata, in speclal, dupa al Dollea Pazbol Mondlal. Lxlsta numeroase cauze care
expllca aceasta cre;tere. Lconomlstul german AJoll wonet a incercat sa expllce
ascenslunea sectorulul publlc ;l, lmpllclt, a cheltulelllor publlce, formuland leeo
exons|un|| ctescnJe o oct|v|t(|| stotulu| (boxa laterala).
BASS
9,8%
BUAT
6,6%
FAOAM
3,6%
Transferuri ntre
bugete
8,6%
Bugetul de
stat
18,6%
Cheltuieli
private
52,8%
Cheltuieli
publice
47,2%
Plg. 4. lonJeteo cheltu|el-
|lot ouetulu| uol|c ln to-
Jusul |ntetn otut, 2007
5ursn: elaborat dupa CoJtul
Je cheltu|el| e tetmen me-
J|u 2007-2009, 2008-20l0,
2009-20ll.
l|. 5. 0|nom|co cheltu|e-
l|lot ouetulu| uol|c (lt
ttonsletut| lntte ouete} ,|
onJeteo ocestoto ln ll8
5ursn: elaborat dupa CoJtul
Je cheltu|el| e tetmen me-
n|u 2007-2009, 2008-20l0,
2009-20ll.
9148
11252
13949
17989
20551
33
35
37
40
38
0
5000
10000
15000
20000
25000
2003 2004 2005 2006 2007
m
i
l
.

l
e
i
30
32
34
36
38
40
42
44
p
o
n
d
e
r
e
a

n

P
I
B
,

%

Fig. 5. Dinamica cheltuielilor bugetului public (fr transferuri ntre bugete)
CIasificarea bugetar
Pa(lonallzarea ;l eflclentlzarea gestlunll 8ugetulul publlc lmpun organlzarea
slstemulul de claslflcare a venlturllor ;l cheltulelllor publlce.
Clos|l|coteo ouetot este un lnstrument tehnlc de slstematlzare, urmarlre
;l control al reallzarll venlturllor publlce ;l efectuarll cheltulelllor publlce.
Claslflcarea bugetara reprezlnta gruparea venlturllor ;l cheltulelllor buge-
tare intr-o ordlne obllgatorle ;l dupa crlterll unltare.
Llaborarea claslflcarll bugetare este reallzata de catre Mlnlsterul Plnan(elor
in a;a fel incat venlturlle sa se grupeze pe surse de provenlen(a ;l aloca(llle buge-
tare pe categorll de cheltulell, ceea ce aslgura cunoa;terea structurll slstemulul
de venlturl ;l cheltulell bugetare.
Claslflcarea bugetara-tlp este elaborata de Mlnlsterul Plnan(elor in baza
5tot|st|c|lot l|nonc|ote Cuvetnomentole (GPS) elaborate de PM|. Pe baza schemel
claslflcarll bugetare se organlzeaza evlden(a bugetara, aslgurandu-se inreglstra-
rea, prelucrarea ;l furnlzarea de lnforma(ll complete pentru toate venlturlle ;l
cheltulellle bugetare, care sunt grupate in func(le de anumlte crlterll.
Una dln componentele de baza ale reformel bugetare promovate in pre-
zent in Pepubllca Moldova (lne de imbunata(lrea slstemulul de planlflcare ;l
executare bugetara, lncluslv prln moJetn|zoteo clos|l|ct|| ouetote. Astfel, in
octombrle 2008, prln otJ|nul m|n|sttulu| l|non(elot t|v|nJ clos|l|co(|o ouetot, s-a
lnl(lat trecerea de la slstemul de claslflcare bazat pe GPS l986 la un nou slstem
fundamentat pe GPS 200l (l|. 1, tooelele 1-4 dln Anexe). |n scopurl analltlce, cla-
slflcarea bugetara ;l elementele acestela vor fl examlnate in contextul bugetelor
;l fondurllor corespunzatoare lntegrate in 8ugetul publlc.
|n acest Ghld ne vom preocupa, in speclal, de 8ugetul de stat. Totodata,
pentru a ob(lne o lmaglne cat mal completa asupra flnan(elor publlce, vor fl
examlnate ;l celelalte trel bugete - 8ugetul aslgurarllor soclale de stat, 8ugetele
unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale ;l Pondurlle aslgurarllor obllgatorll de aslsten(a
medlcala. Lste lmportant sa mal men(lonam inca o data ca lntegrarea venltu-
rllor ;l cheltulelllor acestor patru componente intr-un fond comun - 8ugetul
publlc- arata cat de mul(l banl a colectat ;l cheltult statul nostru in realltate.
I. ugetuI de stat
|n presa, in dlscu(llle parlamentare ;l, in general, in vla(a publlca, se obl;nu-
le;te sa se in(eleaga prln no(lunea de 8uget anume 8uetul Je stot. Lste bugetul
vlzat atuncl cand trebule acoperlte cheltulellle legate de pagubele produse de
calamlta(l naturale sau cand sunt auzlte invlnulrl ca mal pu(lnl banl vor fl aloca(l
pentru educa(le comparatlv cu sollcltarlle cadrelor dldactlce.
Ce reprezint ugetuI de stat
|n leglsla(la Pepubllcll Moldova no(lunea de 8uet Je stot nu este deflnlta
intr-un mod expllclt, de;l in leeo t|v|nJ s|stemul ouetot ,| tocesul ouetot
(Tltlul |, artlcolul l) intalnlm o deflnl(le admlnlstratlva slmpla pentru no(lunea
de lee ouetot onuol, aceasta insemnand legea anuala prln care Parlamentul
aproba 8ugetul de stat, care cuprlnde sursele de venlturl ;l des-
tlna(la cheltulelllor pentru un on ouetot.
8uetul de stat este:
Un plan dupa care Guvernul cheltule banll publlcl. Ce actl-
vlta(l vor fl flnan(ate! Cat de mult trebule sa se cheltulasca
pentru apararea na(lonala, [ustl(le, men(lnerea ordlnll pu-
bllce ;l securltatea na(lonala, inva(amant, ;tlln(a ;l lnovare,
cultura, aslgurarea ;l aslsten(a soclala! Paspunsurlle la
aceste intrebarl pot fl aflate anallzand bugetul de stat.
Un plan al modulul in care Guvernul va flnan(a actlvlta(lle
Cum explicm creterea
cheltuielilor publice?
Lrgirea locului sectorului
public n ansamblul activi-
tii economice este legat
de industrializare. Aceasta
este nsoit de o dezvoltare
a urbanizrii, de complexita-
tea crescnd a activitilor
economice i de ridicarea
nivelului de via. Prin ur-
mare, statul este nevoit s in-
tervin i s cheltuiasc mai
mult pentru a reglementa i a
reduce tensiunile de orice fel,
ndeosebi cele care rezult
din urbanizare (cheltuieli de
administraie general, de
poliie i de justiie); pentru a
rspunde nevoilor crescnde
ale indivizilor n domeniul
educaiei, culturii i aciu-
nilor sociale, precum i n
scopul realizrii lucrrilor de
infrastructur, n special n
domeniul comunicaiilor.
n domeniul nanelor pu-
blice, aceast lege poate
formulat ca legea nevoilor
publice nanciare crescnde
ale statului i organelor pu-
blice locale.
sale. Cat de multe venlturl trebule sa genereze Guvernul prln lntermedlul
dlferltor lmpozlte ;l taxe - lmpozltul pe venlt, taxa pe valoarea adaugata,
acclze, contrlbu(ll la bugetul aslgurarllor soclale de stat, prlmele de aslgurare
obllgatorle de aslsten(a medlcala etc.!
Un plan pentru imprumuturlle publlce sau rambursarlle de imprumuturl.
Daca venlturlle sunt mal marl decat cheltulellle, Guvernul va avea de gestlo-
nat un excedent bugetar. Atuncl cand este inreglstrat un excedent bugetar,
Guvernul poate reduce datorla publlca - banll pe care il are imprumuta(l
de la ceta(enll Pepubllcll Moldova ;l dln surse flnanclare externe.
Un lnstrument / mecanlsm care lnfluen(eaza economla na(lonala. Unele
categorll de cheltulell publlce - cum sunt cele pentru educa(le, ;tlln(a
;l lnovare - se fac in speran(a ca acestea vor sporl productlvltatea ;l vor
genera venlturl in vlltor. Pe de alta parte, lmpozltele ;l taxele reduc venl-
turlle, lasand ceta(enll cu mal pu(lnl banl pentru a fl cheltul(l, fllnd afectat
consumul (cererea de bunurl ;l servlcll). Daca cererea de bunurl scade, vor
avea de plerdut producatorll de bunurl ;l servlcll. Prln urmare, va fl afectata
cre;terea economlca.
Un lnstrument / mecanlsm lnfluen(at de economla na(lonala. Atuncl cand
economla este in declln, ceta(enll ca;tlga mal pu(ln. |n aceste clrcumstan(e,
venlturlle vor scadea, lar bugetul se poate confrunta cu un deflclt bugetar
in cre;tere.
O dare de seama prln care bugetul raporteaza despre modul de cheltulre
a acestor banl de catre Guvern ;l despre flnan(area acestor cheltulell.
1.1 FunciiIe i obiectiveIe ugetuIui de stat
8uetul Je stot exerclta urmatoarele trel marl func(ll:
l. lunc(|o Je olocote corespunde oblectlvelor conslderate ,claslce ale pu-
terllor publlce. Puterlle publlce au fost intotdeauna nevolte sa faca fa(a anumltor
cheltulell corespunzatoare sarclnllor admlnlstratlve tradl(lonale (admlnlstra(le
generala, poll(le, [ustl(le, aparare na(lonala). |n acest fel este aslgurata producerea
unor bunurl publlce ;l func(lonarea unor servlcll publlce care nu pot fl satlsfacute
de lnl(latlva partlculara, fle pentru ca aceste servlcll nu constltule oblectul unor
cererl lndlvlduale ;l al unor oferte dlvlzlblle ;l, ca urmare, nu pot genera pre(url
lndlvlduale (un caz tlplc este cel al apararll na(lonale), fle pentru ca semnlflca(la
acestor bunurl ;l servlcll publlce este ma[ora pentru dezvoltarea ;l stabllltatea
socleta(ll (de exemplu, servlcll publlce de inva(amant ;l securltate soclala),
2. lunc(|o Je (te}J|stt|ou(|e. Problemele legate de dlstrlbu(le reprezlnta,
frecvent, punctul prlnclpal al controverselor in elaborarea polltlcllor publlce.
|n partlcular, problemele de dlstrlbu(le [oaca un rol determlnant in elaborarea
polltlcllor flscale ;l de transfer. Punc(la de redlstrlbulre a venlturllor s-a dezvol-
tat, in speclal, dupa al Dollea Pazbol Mondlal datorlta preocuparllor de [ustl(le
soclala ;l sub lnfluen(a unor teorll economlce, conform carora puterlle publlce,
redlstrlbulnd venlturlle in profltul categorlllor soclale defavorlzate, sus(ln cre;-
terea consumulul intregll na(lunl. Pedlstrlbulrea se bazeaza pe mecanlsmele
de securltate soclala, pe flscalltate (progreslvltatea lmpunerll venlturllor) ;l pe
anumlte cheltulell bugetare care sunt destlnate famlllllor nevola;e (de exemplu,
a[utoare soclale),
3. lunc(|o Je stoo|l|zote presupune sus(lnerea economlel prlvate pentru a
ob(lne atat foloslrea depllna a resurselor, cat ;l un nlvel stabll al pre(urllor. Practlc,
polltlca de stablllzare urmare;te reallzarea unul compromls rezonabll intre doua
oblectlve adesea contradlctorll: foloslrea depllna a for(el de munca (reducerea
;oma[ulul) ;l o lnfla(le moderata. Polltlca de stablllzare a fost utlllzata pe larg in
(arlle occldentale dezvoltate dupa al Dollea Pazbol Mondlal ;l pana la inceputul
anllor '80 al secolulul XX.
Scopurile
Bugetului de stat*
implementarea strategiilor
i obiectivelor economice,
sociale i de alt natur ale
Guvernului;
formarea fondurilor bneti
necesare pentru nanarea
aciunilor Guvernului;
asigurarea echilibrului
bugetar necesar pentru
meninerea unei situaii
macroeconomice stabile a
statului;
asigurarea administr-
rii efective, calitative i
responsabile a nanelor
aate la dispoziia Guver-
nului;
expunerea n mod explicit
a strategiilor i obiective-
lor Guvernului, care vor
realizate de buget.
Din 2002 Guvernul Repu-
blicii Moldova a nceput s
planice bugetul anual ntr-o
perspectiv pe termen mediu.
Acest instrument de planica-
re bugetar de perspectiv a
obinut denumirea de Cadrul
de cheltuieli pe termen mediu
(CCTM).
_______________________
* Legea privind sistemul bugetar
i procesul bugetar, Titlul II,
Capitolul I, articolul 14.
|n anll'80, insa, unele (arl (SUA ;l Marea 8rltanle) s-au dezls de polltlca de
stablllzare, inloculnd-o cu sttote|o l|nonc|ot e tetmen meJ|u (VeJ|um-7etm
l|nonc|ol 5ttotey}. Men(lonam ca dln 2002 ;l Pepubllca Moldova a inceput sa
planlflce bugetul anual intr-o perspectlva pe tetmen meJ|u (boxa laterala). Acest
lnstrument de planlflcare bugetara de perspectlva a ob(lnut denumlrea de CoJtul
Je cheltu|el| e tetmen meJ|u (CC7V}.
|n corespundere cu aceste func(ll ;l pornlnd de la sltua(la economlca ;l
soclala dln (ara, Guvernul formuleaza oblectlvele pe care trebule sa le atlnga
8ugetul publlc, lncluslv 8ugetul de stat.
Paspunsurl la intrebarea ,cat de reu;lt i;l exerclta func(llle ;l i;l indepllne;te
oblectlvele 8ugetul de stat! trebule sa ofere anallza bugetara.
|nforma(ll utlle despre con(lnutul 8ugetulul de stat, 8ugetulul aslgurarllor
soclale de stat, 8ugetelor unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale ;l Pondurllor aslgu-
rarllor obllgatorll de aslsten(a medlcala pot fl gaslte pe urmatoarele paglnl web
oflclale:
Mlnlsterul Plnan(elor - www.mf.gov.md
8lroul Na(lonal de Statlstlca - www.statlstlca.md
Casa Na(lonala de Aslsten(a Soclala - www.cnas.md
Mlnlsterul Lconomlel ;l Comer(ulul - www.mec.gov.md
Mlnlsterul Sanata(ll - www.ms.gov.md
Mlnlsterul Protec(lel Soclale, Pamlllel ;l Copllulul - www.mpsfc.gov.md
Mlnlsterul Admlnlstra(lel Publlce Locale - www.mapl.gov.md
Curtea de Conturl - www.ccrm.md
Leglsla(la Pepubllcll Moldova - www.[ustlce.md
Adl(lonal, bugetele UAT sunt publlcate in presa oflclala a respectlvelor unlta(l
terltorlale.
1.2. ReguIiIe sau principiiIe bugetare
Pentru marea ma[orltate a aspectelor legate de procedurlle bugetare nu
exlsta regull sau standarde unlversal acceptate dupa care acestea sa fle reglemen-
tate in leglsla(le. Totu;l, procedurlle bugetare ;l leglsla(la care (lne de acestea se
lnsplra dln mal multe prlnclpll sau regull conslderate ,claslce. Acestea dln urma
se preocupa mal mult de fazele prealablle de pregatlre ;l adoptare a bugetulul
(procedurlle bugetare ex-onte). |n perloada recenta, cateva (arl anglo-saxone
;l-au lntegrat in leglsla(le regull ce vlzeaza - in partlcular (dar nu excluslv) - pro-
cedurlle bugetare posterloare (ex-post).
Accentul fllnd pus pe prlnclpllle de tesonsoo|l|tote, ttonsoten(, sto-
o|l|tote ;l etlotmon(, sunt prlvlleglate cerln(ele de raportare ;l lnformare
bugetara, in speclal obllga(llle executlvulul de a raporta leglslatlvulul despre
rezultatele bugetare.
Luand in conslderare ultlmul aspect, ob(lnem l0 prlnclpll sau regull buge-
tare (boxa dln dreapta). Plecare dlntre aceste prlnclpll este lmportant, dar intr-o
manlera lnegala. Unele pot fl conslderate de o lmportan(a constltu(lonala ;l ar tre-
bul lncluse in Constltu(le. Altele ;l-ar gasl o expresle mal reu;lta in reglementarlle
ce (ln de procedurlle bugetare.
Trel prlnclpll - autorltatea, unlversalltatea ;l responsabllltatea - sunt
atat de lmportante incat [ustlflca lntegrarea in Constltu(le a dlspozl(lllor
care sa le vlzeze.
Pe langa aspectele prezentate pana acum, trebule sa accentuam ;l exlsten-
(a unel regull de baza care vlzeaza venlturlle ;l cheltulellle bugetare, ;l anume
regula ech|l|otulu| ouetot. Lchlllbrul bugetar inseamna ca totalul venlturllor
trebule sa fle acela;l cu totalul cheltulelllor. Pentru a-;l satlsface oblectlvele
declarate, Guvernul cheltule banl publlcl. Natura acestor banl cere ca Guvernul
sa se conformeze unul plan ra(lonal de ac(lune flnanclara, ceea ce presupune
ca bugetul trebule sa fle echlllbrat.
Obiective ale Bugetului
public pentru perioada
2009-2011
n domeniul veniturilor pu-
blice: asigurarea echitii,
stabilitii i transparenei
scale, optimizarea presiunii
scale i extinderea bazei
scale.
n domeniul cheltuielilor
publice: susinerea i dezvol-
tarea sectorului real al econo-
miei naionale, reabilitarea
infrastructurii, salarizarea
funcionarilor publici i an-
gajailor bugetari, asigurarea
transparenei i modernizarea
sistemului judiciar, optimiza-
rea cheltuielilor n sistemul
de prestare a serviciilor i
mbuntirea calitii servi-
ciilor publice.
n domeniul datoriei de stat:
atragerea mprumuturilor
externe noi la condiii ct
mai favorabile n scopuri in-
vestiionale i pentru suport
bugetar, meninnd nivelul
datoriei de stat ca pondere n
PIB sub 30 la sut, diminua-
rea poverii deservirii datoriei
de stat externe, rambursarea
datoriei fa de Banca Naio-
nal a Moldovei i necontrac-
tarea noilor mprumuturi*.
10 principii pentru procedu-
rile bugetare
1. Autoritatea. Pentru ecare
etap a procesului buge-
tar trebuie de precizat cine
deine puterea decizional.
Supremaia legislativului n
materie de nane publice
face parte integrant din acest
principiu.
______________________
* adaptat dup Prognozele
Cadrului de Cheltuieli pe Termen
Mediu (2009-2011), Ministerul
Finanelor, Chiinau, 2008.
Cheltulellle bugetare anuale ale statulul pot fl mal marl comparatlv cu venl-
turlle, dlferen(a fllnd flnan(ata dln imprumuturl. |n acest caz, deflnl(la echlllbrulul
bugetar este modlflcata, astfel incat suma venlturllor ;l incasarllor dln imprumuturl
trebule sa fle echlvalenta cu suma de cheltulell ;l rambursarllor de datorll. Lxprl-
mandu-ne altfel, dln buget poate fl cheltult exact atat cat este acumulat.
|n contlnuare, trebule gaslte raspunsurl la intrebarlle legate de sutsele Je
ven|tut| ouetote, cand ;l cum sunt cheltul(l banll acumula(l in buget, cum su-
porta statul povara datorlllor contractate ;l cum sunt inreglstrate imprumuturlle
;l rambursarlle de datorll.
1.3. VenituriIe ugetuIui de stat
venlturlle 8ugetulul de stat inreglstreaza in ultlmll 5 anl o evolu(le ascen-
denta (l|. 5}. Pentru anul 2008, 8ugetul de stat este aprobat la venlturl in suma
l4658 mllloane lel (fara transferurlle lnterbugetare).
l|. 5. 0|nom|co ven|tut|lot 8uetulu| Je stot (lt ttonsletut| |ntetouetote}
5ursn: elaborat in baza CoJtulu| Je cheltu|el| e tetmen men|u 2007-2009, 2008-20l0,
2009-20ll
venlturlle bugetare pot fl claslflcate in urmatoarele categorll:
l) venlturl curente,
2) granturl,
3) transferurl.
8ugetul de stat poate fl anallzat prln prlsma acestor trel categorll de venlturl,
foloslnd reprezentarea graflca dln l|uto 6.
l|. 6. 5ttuctuto ven|tut|lot 8uetulu| Je stot, m|l|oone le|
2009-20ll.
Principii clasice
2.Anualitatea. Autoritatea
bugetar este conferit pentru
o perioad de 12 luni.
3.Universalitatea. Veniturile
i cheltuielile publice trebuie
s e nscrise n bugetul de
stat cu sumele lor globale.
Veniturile bugetare nu pot
afectate direct unei cheltuieli
bugetare anume.
4.Unitatea. Veniturile i chel-
tuielile publice trebuie s e
nscrise ntr-un singur docu-
ment, pentru a asigura utiliza-
rea ecient i monitorizarea
fondurilor publice.
5.Specialitatea. Veniturile bu-
getare trebuie s e nscrise n
buget pe surse de provenien,
iar cheltuielile publice pe
categorii de destinaie i dup
coninutul lor economic.
6. Echilibrul.
Principii moderne
7.Responsabilitatea. Execu-
tivul i d darea de seam
n faa legislativului despre
maniera n care i-a respectat
responsabilitile. n cadrul
executivului, responsabili-
tile gestionarilor de buget
sunt foarte exact precizate.
O instan extern de audit
ntocmete, cel puin o dat
pe an, un raport despre exe-
cutarea bugetului pe care l
prezint legislativului.
8.Transparena. Funciile
diferitelor organe de stat
sunt clar stabilite. Informaii
bugetare de natur nanciar
i nenanciar sunt public
disponibile n timp util. Ter-
minologia bugetar este bine
explicat.
9. Stabilitatea. Fa de buget
i datoria public sunt stabili-
te obiective care s se nscrie
n contextul ajustat n mod
regulat al unui cadru bugetar
pe termen mediu.
10. Performana. Rezultatele
ateptate i cele recent con-
statate ale programelor bu-
getare sunt raportate n buget.
Performana este asociat cu
principiile de ecien, eco-
nomie i ecacitate.
5377
6530
8971
10977
14059
14658
0
4000
8000
12000
16000
2003 2004 2005 2006 2007 2008,
aprobat
m
i
l
i
o
a
n
e

l
e
i
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Venituri curente 5305 6408 8511 10662 13079 13483
Transf eruri 38 30 57 140 12 0
Granturi 72 122 460 315 968 1175
2003 2004 2005 2006 2007
2008,
aprobat
VenituriIe curente
ven|tut|le cutente sunt acelea la care statul apeleaza
in mod obl;nult, in condl(ll conslderate normale ;l care se
incaseaza la bugetul de stat cu o anumlta regularltate.
Dln l|uto 6 observam ca in structura venlturllor
8ugetulul de stat venlturlle curente de(ln ponderea cea
mal mare ;l sunt in permanenta cre;tere.
|n componen(a venlturllor curente lntra urmatoarele
categorll de venlturl:
l) venlturlle flscale,
2) venlturlle neflscale,
3) fondurlle ;l ml[loacele speclale.
Cea mal lmportanta sursa de venlturl curente pentru 8ugetul de stat sunt
ven|tut|le l|scole (l|. 7}. Acestea cresc dln an in an ;l sunt formate dln:
l) impozitele directe
2) lmpozltele lndlrecte.
lmoz|tele J|tecte se stabllesc nomlnal in sarclna unor persoane flzlce sau
[urldlce, in func(le de venlt sau averea acestora, pe baza cotelor de lmpunere
prevazute de lege. Aceste lmpozlte se incaseaza dlrect de la contrlbuablll la
anumlte termene. Pentru aceste lmpozlte este caracterlstlc faptul ca sublectul,
destlnatarul ;l suportatorul lmpozltulul este una ;l aceea;l persoana, cu toate
ca uneorl aceste elemente nu colncld.
lmoz|tele |nJ|tecte se stabllesc asupra vanzarll bunurllor ;l prestarll servl-
clllor. Lle nu se flxeaza dlrect ;l nomlnatlv asupra contrlbuabllllor. Platltorll lm-
pozltelor lndlrecte sunt to(l cel care consuma bunurl dln categorla celor lmpuse,
lndlferent de venlturlle, averea, profesla sau sltua(la personala a acestora.
Pentru a urmarl cat mal reu;lt evolu(la ;l structura venlturllor flscale, poate
fl foloslt tooelul 1.
Tabelul 1. Evoluia veniturilor scale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Impozitul pe venit de la activitatea de ntreprinztor 209 279 298 418 556
Impozitul pe venit de la persoanele zice 3 3 4 5 6
Total impozite directe 212 282 302 423 562
Taxa pe valoarea adugat 2382 3412 4592 6155 7544
Accize 883 900 1164 1068 1387
Impozitele asupra comerului exterior i asupra
operaiunilor externe
477 496 685 831 900
Total impozite indirecte 3742 4807 6440 8053 9832
Total venituri scale 3953 5089 6742 8476 10394
2009-20ll.
Din ce surse statul poate
obine venituri?
Veniturile bugetare se con-
stituie din:
impozite
taxe
granturi
alte ncasri.
Veniturile bugetare nu in-
clud mprumuturile de stat
i ncasrile din operaiunile
cu capital (proprietate pu-
blic)*.
______________________
* Legea privind sistemul buge-
tar i procesul bugetar, Titlul I,
articolul 8.
l|. 7. 5ttuctuto ven|tut|lot
ouetote cutente, m|l|oone
le|
5ursn: elaborat in baza Co-
Jtulu| Je cheltu|el| e tetmen
meJ|u 2007-2009, 2008-
20l0, 2009-20ll.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Fonduri i mijloace
speciale
821 923 1094 1294 1332
Venituri nefiscale 531 396 675 892 1353
Venituri fiscale 3953 5089 6742 8476 10394
2003 2004 2005 2006 2007
Astfel, in structura venlturllor flscale lmpozltele lndlrecte de(ln ponderea
declslva (cca 95%), lar in totalul lmpozltelor lndlrecte taxa pe valoarea adaugata
are pozl(la cea mal lmportanta (cca 73%).
De;l lmpozltele dlrecte au, la prlma vedere, o contrlbu(le nelmportanta la
formarea venlturllor flscale (5.4% in 2007), totu;l acestea prezlnta o preocupare
la fel de mare pentru polltlca flscala a statulul ca ;l lmpozltele lndlrecte.
|n tooelul 2 prezentam evolu(la cotelor lmpozltelor pe venlt in perloada
2004-2007 ;l propunerlle formulate in Cadrul de Cheltulell pe Termen Medlu
(CCTM) 2008-20l0 ;l CCTM 2009-20ll.
Tabelul 2. Evoluia cotelor impozitului pe venit
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
efectiv propuneri pe termen mediu
Mrimea grilelor de venit impozabil
(vi) i cotele impozitului pe venitul
persoanei zice, lei anual/%
vi<16200: vi<25200 vi<25200 vi<25200 vi<27600
10 10 8 7 7 7 7 7
16200<vi<21000: vi>25200 vi>25200 vi>25200 vi>27600
15 7 13 10 18 18 18 18
vi>21000: - - - -
22 20 20 20 - - - -
Scutirea anual personal, lei 3600 3960 4500 5400 6300 7200 8100 9000
Scutirea anual pentru persoanele
ntreinute, lei
240 600 840 1440 1560 1680 1800 1920
Cot a i mpozi t ul ui pe veni t ul
persoanei juridice, %
20 18 15 15
pentru venitul reinvestit 0 0 0 -
pentru venitul distribuit, inclusiv
sub form de dividende
15 15 15 -
5ursn: elaborat in baza CoJtulu| Je cheltu|el| e tetmen meJ|u 2008-20l0, 2009-20ll.
De regula, nlvelul venlturllor flscale este llmltat ;l lnsuflclent. Ca urmare, pen-
tru a acoperl necesarul de venlturl, se apeleaza ;l la alte categorll de venlturl.
Conform claslflca(lel bugetare, in categorla ven|tut|lot nel|scole lntra urma-
toarele venlturl:
l. Alte venlturl dln actlvltatea de intreprlnzator ;l dln proprletate (de exemplu,
dlvldendele aferente cotel de partlclpare a statulul in socleta(l pe ac(lunl,
defalcarl dln profltul net al intreprlnderllor de stat, soldul profltulul net al
8ancll Na(lonale a Moldovel, dobanzlle la credltele acordate de la bugetul
de stat etc.).
2. Taxele ;l pla(lle admlnlstratlve (de exemplu, taxa de stat pentru cauzele
examlnate in [udecatorla economlca, taxa de stat pentru actele notarlale
indepllnlte de notarl ;l de alte persoane abllltate prln lege, taxa pentru
ellberarea pa;apoartelor, taxele percepute de poll(la rutlera etc.).
3. Amenzl ;l sanc(lunl admlnlstratlve (amenzlle apllcate de poll(la rutlera,
Servlclul Control Plnanclar ;l Pevlzle de pe langa Mlnlsterul Plnan(elor,
|nspec(la de Stat in Construc(ll, Servlclul Plscal de Stat, organele Servlclulul
de |nforma(ll ;l Securltate, Curtea de Conturl, incasarlle de la conflscarl,
amenzlle ;l alte sanc(lunl pecunlare apllcate de Servlclul vamal etc.).
4. |ncasarl neldentlflcate.
7ooelul 3 caracterlzeaza evolu(la venlturllor neflscale, care in perloada 2003-
2007 a fost, in general, crescatoare. |n structura venlturllor neflscale ponderea
cea mal mare este de(lnuta de venltul net al 8ancll Na(lonale a Moldovel (23%
in 2007).
Ce reprezint venitul net al
BNM?
Suma urmtoarelor dou
elemente:
a) venitul/(cheltuielile) ne-
t(e) din dobnzi
b) venitul/(cheltuielile) ne-
t(e) operaionale.
Exemple de venituri din
dobnzi:
- venituri din dobnzi la
plasamentele pe termen
scurt n bnci
valorile mobiliare
creditele acordate.
Exemple de cheltuieli din
dobnzi:
- cheltuieli cu dobnzi la
creditele primite
- cheltuieli cu dobnzi afe-
rente disponibilitilor
- cheltuieli cu dobnzi afe-
rente operaiunilor cu va-
lori mobiliare i REPO.
Tabelul 3. Evoluia veniturilor nescale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venitul net al Bncii Naionale 221 6 192 163 314
Alte venituri 310 390 483 729 1039
Total venituri nescale 531 396 675 892 1353
2009-20ll.
Fondurile i mijloacele speciale. Mijloacele speciale
ale instituiilor publice sunt definite i reglementate prin
articolul 12 al Legii privind sistemul bugetar i procesul
bugetar. Astfel, se consider mijloace speciale ale institu-
iilor publice veniturile acestora obinute de la efectuarea
lucrrilor i prestarea serviciilor contra plat, precum i din
donaii, sponsorizri i din alte mijloace bneti, intrate
legal n posesia instituiei publice. Mijloacele speciale ale
instituiilor publice (tabelul 4 din Anexe) se includ n buge-
tele respective, se consider venituri i sunt direcionate
pentru cheltuielile legate de desfurarea activitii statu-
tare a acestor instituii, n conformitate cu principiile i regulile de elaborare,
aprobare i executare a bugetelor corespunztoare.
Tabelul 4. Evoluia veniturilor din mijloacele speciale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venituri din mijloace speciale 745 826 945 1078 1153
2009-20ll.
7ooelul 4 caracterlzeaza evolu(la venlturllor dln ml[loacele speclale care in
perloada 2003-2007 a fost in contlnua cre;tere.
La randul lor, fondurlle speclale se deflnesc ;l sunt reglementate prln Tltlul
v| ,Pondurlle speclale, artlcolul 49 al Legll prlvlnd slstemul bugetar ;l procesul
bugetar. Astfel, lonJut|le sec|ole sunt fondurl in care se colecteaza venlturlle cu
destlna(le speclala pentru reallzarea unor scopurl ;l programe ale Guvernulul sau
ale autorlta(llor admlnlstra(lel publlce locale. Crearea fondurllor speclale, sursele
de venlturl ;l destlna(la lor se stabllesc prln legl aparte sau prln declzll ale auto-
rlta(llor reprezentatlve ;l dellberatlve ale unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale.
Pondurlle speclale se lnclud in bugetele respectlve in conformltate cu prln-
clpllle ;l regullle de elaborare, aprobare ;l executare a acestor bugete.
Pondurlle speclale, detallate pe venlturl ;l cheltulell, se aproba ca anexa
la legea bugetara anuala sau la declzllle autorlta(llor reprezentatlve ;l dellbe-
ratlve ale unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale cu prlvlre la aprobarea bugetelor
respectlve.
Tabelul 5. Evoluia veniturilor din fondurile speciale, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venituri din fonduri speciale 76 97 149 217 179
2009-20ll.
Dupa cum rezulta dln datele prezentate in tooelul 5, in perloada 2003-2006
venlturlle dln fondurlle speclale au crescut, pentru ca in 2007 acestea sa scada
cu 38 mllloane lel.
Pentru anul 2008 in bugetul de stat sunt lncluse urmatoarele fondurl spe-
clale
2
: fondul pentru incura[area dezvoltarll culturll nuculul, fondul republlcan
de sus(lnere soclala a popula(lel, fondul speclal pentru manuale, fondul speclal
pentru promovarea ;l dezvoltarea turlsmulul, fondul na(lonal pentru sus(lnerea
;tlln(el, fondul ecologlc na(lonal ;l fondurlle ecologlce locale.
2
Conform Legii bugetului de
stat pe anul 2008.
Pondurlle speclale dlmlnueaza lntegrltatea ;l transparen(a bugetulul. De
aceea, in ultlmll anl unele fondurl speclale au fost llchldate. Conform Concetulu|
cu t|v|te lo t|ot|t(|le Je ol|t|c| ln contextul elooott|| CC7V (2009-2011}, pentru
a aslgura lntegrltatea bugetulul, polltlca de ellmlnare a fondurllor speclale va
contlnua, llchldarea fondurllor fllnd efectuata in baza unor calcule blne argu-
mentate. 7ooelul 5 dln Anexe con(lne sursele de venlturl ;l dlrec(llle de cheltulell
in func(le de fondul speclal.
|n tooelul 6 prezentam modul de formare (sursele care genereaza venlturl)
;l utlllzare (in ce scopurl sunt cheltul(l banll) a lonJulu| no(|onol enttu sus(|neteo
,t||n(e|.
Tabelul 6. Formarea i utilizarea fondului naional pentru susinerea tiinei, 2007, mii lei
Denumirea indicatorului Precizat Executat Modicare
absolut
Modicare
relativ
A 1 2 3=col. 2-
col. 1
4=col.2 x
100% / col.1
Venituri, total 325,0 352,9 27,9 108,6
inclusiv:
1. Defalcri n mrime de 0,5% din granturile fundaiilor, instituiilor
i organizaiilor internaionale
10,0 35,3 25,3 353,0
2. Defalcri n mrime de 2% din valoarea total a serviciilor
prestate contra plat, a operaiunilor de arend a spaiilor, a
executrii comenzilor sau contractelor, precum i din alte venituri
ale organizaiilor din sfera tiinei i inovrii subordonate Academiei
de tiine a Moldovei
145,0 249,6 104,6 172,1
3. Defalcri n mrime de 3% din protul rmas la dispoziia Ageniei
de Stat pentru Proprietatea Intelectual
80,0 8,7 -71,3 10,9
4. Defalcri n mrime de 10% din protul rmas la dispoziia
agenilor economici cu autonanare din subordinea Academiei
de tiine a Moldovei
90,0 59,3 -30,7 65,9
Cheltuieli, total 282,1 102,0 -180,1 36,2
1. Premierea i susinerea nanciar a cercettorilor tiinici i a
tinerelor talente
129,8 91,8 -38,0 70,7
2. Acordarea de burse pentru rezultate deosebite n sfera tiinei
i inovrii
152,3 10,2 -142,1 6,7
Excedent (+) / Decit (-) 42,9 250,9 208,0 584,8
Sold la nceputul anului 259,9 259,9
Sold la sfriul anului 302,8 510,8
5ursn: elaborat dupa Anexo 8 lo leeo ouetulu| Je stot pe anul 2007 ;l lnforma(la Ml-
nlsterulul Plnan(elor.
Ctontut|le extetne reprezlnta aloca(ll nerambursablle de la alte (arl sau lnstl-
tu(ll lnterna(lonale. Conform claslflca(lel venlturllor bugetare, granturlle externe
pot fl (l) granturl pentru sus(lnerea bugetulul ;l (ll) granturl pentru flnan(area
prolectelor lnvestl(lonale.
Tabelul 7. Evoluia ncasrilor din granturi, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Granturi pentru susinerea bugetului 16 282 62 598
Granturi pentru nanarea proiectelor investiionale 72 106 177 253 357
Granturi, total 72 122 460 315 955
2009-20ll.
De;l lntrarlle de granturl sunt relatlv neunlforme tooelul 7, totu;l acestea
vor prezenta o sursa dln ce in ce mal lmportanta in totalul venlturllor bugetare
(boxa laterala).
7tonsletut|le. Conform Claslflca(lel bugetare, in categorla transferurllor lntra:
1. Transferurl pentru cheltulellle curente prlmlte de la bugete de alt nlvel.
2. Transferurl pentru cheltulellle capltale de la bugetele de alt nlvel.
3. Ml[loacele incasate prln decontarl reclproce de la bugetele de alt nlvel.
4. Transferurlle de peste hotare.
Tabelul 8. Evoluia transferurilor la bugetul de stat, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Transferuri de la bugetele UAT la bugetul de stat 38 30 57 140 0
2009-20ll.
Dln tooelul 8 rezulta ca evolu(la transferurllor la bugetul de stat in perloada
2003-2007 a fost neunlforma.
1.4. CheItuieIiIe ugetuIui de stat
Cheltulellle bugetare sunt determlnate de aloca(llle stablllte in Legea bu-
getara anuala.
leeo t|v|nJ s|stemul ouetot ,| tocesul ouetot claslflca cheltulellle bu-
getare in corespundere cu Claslflca(la bugetara. Claslflca(la bugetara grupeaza
cheltulellle bugetare conform:
- claslflca(lel func(lonale,
- claslflca(lel organlza(lonale,
- claslflca(lel economlce.
Clos|l|co(|o lunc(|onol folose;te drept crlterll domenllle, ramurlle, sectoarele
de actlvltate, spre care sunt dlrl[ate resursele flnanclare publlce sau alte destlna-
(ll ale cheltulelllor legate de efectuarea unor transferurl intre dlferltele nlvelurl
ale admlnlstra(lel publlce, plata dobanzllor la datorla publlca sau constltulrea
de rezerve la dlspozl(la autorlta(llor executlve. Lle reflecta oblectlvele polltlcll
flnanclare a statulul.
Acest crlterlu este lmportant pentru repartlzarea resurselor flnanclare
publlce pe domenll de actlvltate ;l oblectlve care deflnesc nevolle publlce ;l
reprezlnta oblectlvul prlnclpal urmarlt la examlnarea ;l aprobarea prevederllor
bugetare de catre Parlament.
Claslflca(la func(lonala reprezlnta gruparea func(lllor autorlta(llor publlce,
conform carela se prezlnta cheltulellle bugetare.
Claslflca(la func(lonala (tooelul 1 dln Anexe) consta dln doua par(l: grupul
prlnclpal ;l grupul care formeaza o totalltate de 4 semne
3
prezentate in schema
de mal [os:

XX grupul principal funcia (scopul) general a autoritilor publice
XX grupul mijloacele prin intermediul crora se ating scopurile
De exemplu:
A. CHELTUIELI
06.00. nvmnt
06.04. nvmnt superior
7ooelul 9 con(lne grupurlle de cheltulell care formeaza claslflca(la func(lona-
la, marlmea ;l structura acestora. Totodata, foloslnd datele dln acest tabel, pot fl
ldentlflcate domenllle, ramurlle ;l sectoarele de actlvltate care au fost flnan(ate
prlorltar dln 8ugetul de stat in perloada anallzata.
Alocaie mijloace aprobate
n bugetele de toate nivelurile
pentru efectuarea de cheltuie-
li, cu respectarea dispoziiilor
legale*.
_______________________
* Legea privind sistemul buge-
tar i procesul bugetar, Titlul I,
articolul 1.

3
Anexele nr. 2 i 8 la Ordinul
ministrului nanelor nr. 91 din
20 octombrie 2008.
n cadrul edinei Grupului
consultativ al Donatorilor
pentru Moldova, care s-
a desfurat n decembrie
2006 la Bruxelles, Uniunea
European, n comun cu or-
ganismele nanciare interna-
ionale i donatorii externi, a
decis s aloce Moldovei cca
1.2 miliarde dolari SUA n
perioada 2007-2010 pentru
implementarea ecient a
Planului de Aciuni Republi-
ca Moldova-UE i a Strate-
giei de Cretere Economic
i Reducere a Srciei. O
parte important din aceast
sum i va reveni Bugetului
Public Naional, inclusiv
Bugetului de stat n form
de granturi i credite.
Tabelul 9. Clasicarea cheltuielilor bugetului de stat dup funcii, cu identicarea prioritilor
2005 2006 2007
mil. lei % din
total
mil. lei % din
total
mil. lei % din
total
Serviciile de stat cu destinaie general 662 8 (PIV) 702 6 (PIV) 886 6
Activitatea extern 256 3 235 2 281 2
Aprarea naional 151 2 210 2 269 2
Justiie 124 1 185 2 225 2
Jurisdicia constituional 3 0 3 0 4 0
Meninerea ordinii publice i securitatea
naional
660 8 (PIV) 835 8 (PIII) 1064 7
nvmntul 1018 12 (PIII) 1333 12 (PII) 1470 10 (PIII)
tiina i inovarea 140 2 200 2 308 2
Cultura, arta, sportul i aciunile pentru tineret 149 2 244 2 298 2
Ocrotirea sntii 1268 15 (PI) 1583 14 (PI) 1837 13 (PII)
Asigurarea i asistena social 1162 14 (PII) 1296 12 (PII) 1786 13 (PII)
Agricultura, gospodria silvic, gospodria
piscicol i gospodria apelor
541 6 626 6 (PIV) 1151 8 (PIV)
Protecia mediului nconjurtor i
hidrometeorologia
54 1 109 1 130 1
Industria i construciile 13 0 32 0 34 0
Transporturile, gospodria drumurilor,
comunicaiile i informatica
169 2 452 4 847 6
Gospodria comunal i gospodria de
exploatare a fondului de locuine
65 1 243 2 117 1
Complexul pentru combustibil i energie 307 4 290 3 160 1
Serviciul datoriei de stat 471 6 429 4 610 4
Completarea rezervelor de stat 59 1 84 1 55 0
Alte servicii legate de activitatea economic 105 1 90 1 161 1
Cheltuieli neatribuite la alte grupuri principale 1144 13 1890 17 2595 18
inclusiv, transferurile la bugetele UAT 987,9 12 (PIII) 1550 14 (PI) 2441 17 (P I)
Creditarea net -36 0 -51 0 -73 -1
Total cheltuieli 8483 100 11019 100 14212 100
5ursn: elaborat dupa lnlotmo(|o oetot|v t|v|nJ executoteo ouetulu| Je stot (s|ntez e
toote comonentele}, anll 2005-2007, Mlnlsterul Plnan(elor.
Nerd: P - prlorltatea, P| - prlorltatea intal, P|| - prlorltatea dol etc.
Astfel, in 2005 ramura prlorltara a fost cea a ocrotlrll sanata(ll, care a in-
reglstrat in structura cheltulelllor 8ugetulul de stat o pondere de l5%. Pe locul
dol este pozl(lonata aslgurarea ;l aslsten(a soclala cu l4% in totalul cheltulelllor
8ugetulul de stat, urmata de domenlul inva(amantulul ;l transferurlle la buge-
tele UAT.
|n 2006, alaturl de ocrotlrea sanata(ll, preocuparea prlnclpala in flnan(area
de la bugetul de stat a fost nlvelarea prln transferurl a bugetelor UAT. Pozl(la a
doua este de(lnuta de aslgurarea ;l aslsten(a soclala ;l inva(amant.
|n 2007 transferurlle de la bugetul de stat la bugetele UAT au constltult
l7% dln totalul cheltulelllor, devansand semnlflcatlv sectorul ocrotlrll sanata(ll
;l aslgurarea ;l aslsten(a soclala, ambele plasandu-se cu cate l3% pe pozl(la a
doua in prlorlta(lle bugetulul de stat. Aceasta evolu(le lndlca asupra cre;terll de-
penden(el autorlta(llor APL fa(a de admlnlstra(la publlca centrala in detrlmentul
autonomlel flnanclare locale.
Clos|l|co(|o oton|zo(|onol a cheltulelllor bugetare slstematlzeaza cheltule-
llle bugetare pe tlpurl de intreprlnderl, lnstltu(ll, organlza(ll ;l masurlle ce reflecta
dlstrlbulrea aloca(lllor intre beneflclarll dlrec(l de ml[loace dln buget.
Claslflca(la organlza(lonala slstematlzeaza cheltulellle dupa:
A. autorlta(lle publlce beneflclare, ;l anume: autorlta(l publlce centrale ;l
locale ;l al(l beneflclarl de ml[loace dln buget
4
,
8. tlpurl de lnstltu(ll, organlza(ll ;l masurl flnan(ate dln buget.
Clos|l|co(|o econom|c a cheltulelllor bugetare. Conform lnJ|co(||lot meto-
J|ce t|v|nJ ol|coteo clos|l|co(|e| econom|ce o cheltu|el|lot ouetote elaborate de
Mlnlsterul Plnan(elor, claslflca(la economlca a cheltulelllor bugetare reprezlnta
gruparea cheltulelllor bugetare conform con(lnutulul lor economlc.
Claslflca(la economlca consta dln doua par(l (tooelul 2 dln Anexe): artlcol
;l allneat, care formeaza o totalltate de 5 semne prezentate in schema de mal
[os
5
:
XXX articol categorii economice majore de cheltuieli (retribuirea muncii, mrfuri i
servicii, transferuri i cheltuieli capitale) n scopul exercitrii funciilor
autoritilor publice
XX alineat detaliere pe elemente i domenii de inuen a categoriilor economice
majore
De exemplu:
100.00. CHELTUIELI CURENTE
120.00. Plata dobnzilor
121.00. Plata dobnzilor la mprumuturile interne
121.01. Plata dobnzilor la mprumuturile acordate de Banca Naional a Moldovei
Claslflca(la economlca imparte cheltulellle bugetare in 4 grupurl prlnclpale:
l. cheltulell curente,
2. cheltulell capltale,
3. procurarea de ac(lunl,
4. credltarea neta.
CheItuieIiIe curente. Deflnlte intr-o forma foarte suc-
clnta, cheltulellle curente sunt cheltulellle bugetare in urma
carora sunt produse bunurl ;l servlcll publlce cu un clclu
de vla(a de pana la un an. Prln urmare, cheltulellle curente
aslgura intre(lnerea ;l buna func(lonare a lnstltu(lllor pu-
bllce, flnan(area satlsfacerll ac(lunllor publlce, transferarea
unor sume de banl anumltor categorll de persoane, llpslte
de remunerare orl avand venlturl lnsuflclente sau pentru
onorarea unor anga[amente speclale ale statulul (imprumuturl). Lle reprezlnta
un consum deflnltlv de produs lntern brut ;l, dupa cum am men(lonat anterlor,
trebule reinnolte anual. |n structura cheltulelllor 8ugetulul de stat, cheltulellle
curente de(ln ponderea ma[orltara (tooelul 10).
Tabelul 10. Cheltuielile Bugetului de stat dup categorii economice (% din PIB)
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Fondul salarial 9.5 9.6 7.8 8.0 9.3 9.3
Bunuri i servicii 6.9 6.2 7.8 7.7 8.1 8.7
Transferuri pentru scopuri de producere 1.4 1.6 2.0 2.6 2.3 3.3
Transferuri ctre populaie 9.1 8.8 9.7 10.8 10.9 11.2
Altele 0.6 0.5 0.6 0.7 0.7 1.0
Cheltuielile capitale 5.0 4.6 5.0 6.2 7.9 7.6
5ursn: Lvaluarea Cheltulelllor Publlce ;l a Pesponsablllta(ll Plnanclare: Paport asupra
Performan(el Managementulul Plnan(elor Publlce, Mlnlsterul Plnan(elor, |ulle 2008
Cheltulellle curente au urmatoarele componente:
a. cheltulell pentru marfurl ;l servlcll,
b. plata dobanzllor,
4
Anexa nr. 4 i 5 la Ordinul
20 octombrie 2008.
5
Anexa nr. 3 i 9 la Ordinul
20 octombrie 2008.
c. transferurl curente,
d. transferurl curente pentru lmplementarea prolectelor flnan(ate dln surse
externe.
|n categorla cheltu|el| enttu mtlut| ,| setv|c|| lntra: artlcolul retrlbulrea
muncll, contrlbu(ll de aslgurarl soclale de stat obllgatorll, plata marfurllor ;l ser-
vlclllor, deplasarl in lnteres de servlclu, emlslunea ;l vanzarea valorllor moblllare
de stat, prlmele de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala.
|n categorla loto Joonz|lot lntra plata dobanzllor la imprumuturlle ln-
terne (acordate de 8NM, banclle comerclale, al(l credltorl), plata dobanzllor la
imprumuturlle externe (acordate de guvernele statelor stralne, organlsmele ;l
lnstltu(llle flnanclare lnterna(lonale), plata dobanzllor de catre autorlta(lle ad-
mlnlstra(lel publlce de alt nlvel.
|n categorla ttonsletut| cutente lntra artlcolele ,transferurl pentru produse ;l
servlcll (de exemplu, transferurl pentru acoperlrea dlferen(elor pentru produse
;l servlcll), ,transferurl in scopurl de produc(le (de exemplu, transferurl pentru
lrlgarea pamantulul, transferurl pentru intre(lnerea ;l repara(la drumurllor publlce
etc.), ,transferurl curente catre bugetele de alt nlvel ;l intre componentele buge-
tulul (de exemplu, transferurl curente intre componenta de baza ;l componenta
ml[loace speclale ale bugetulul de stat), ,transferurl catre lnstltu(llle flnanclare
;l alte organlza(ll (de exemplu, transferurl in legatura cu aslgurarea rlscurllor in
agrlcultura), ,transferurl catre popula(le, transferurl peste hotare, transferurl in
fondul de rlsc, transferurl catre bugetul aslgurarllor soclale de stat.
|n categorla ttonsletut| cutente enttu |mlementoteo to|ectelot l|non(ote
J|n sutse extetne lntra artlcolele ,contrlbu(la Guvernulul, ,contrlbu(la dln granturl
externe, ,contrlbu(la dln credlte externe.
Dln datele prezentate in tabelul l0 observam ca in structura cheltulelllor
curente ponderea cea mal mare este inreglstrata de transferurlle catre popula(le,
remunerarea muncll ;l cheltulellle pentru bunurl ;l servlcll.
Pondul salarlal brut (remunerarea muncll ;l contrlbu(llle soclale la 8ASS ;l
PAOAM), de;l a constltult in 2007 9.3% dln P|8, totu;l este sub nlvelul inreglstrat
in anll 2002-2003. Cheltulellle pentru bunurl ;l servlcll inreglstreaza o ma[orare
pana la 8.7 % dln P|8 in 2007. Transferurlle catre persoanele flzlce (in cadrul
aslgurarllor soclale) au constltult cea mal mare categorle dupa marlme in anul
2004 ;l sunt in contlnua cre;tere ca procent dln P|8.
CheItuieIiIe capitaIe. Cheltulellle capltale se refera la cheltulellle care au ca
scop construc(la ;l achlzl(lonarea actlvelor flxe, la transferurl ;l a[utoare capltale
in forma monetara ;l nemonetara. De regula, cheltulellle capltale se refera la bu-
nurlle ;l servlcllle care au un clclu de vla(a mal mare de un an (;coll, spltale, teatre,
uzlne etc.) ;l pot lnfluen(a venlturlle vlltoare ;l starea actuala a actlvelor.
Cheltulellle capltale con(ln 5 elemente:
a. lnvestl(ll capltale ;l repara(ll capltale,
b. crearea rezervelor de stat,
c. procurarea de pamant ;l de actlve nematerlale,
d. transferurl capltale,
e. transferurl capltale pentru lmplementarea prolectelor flnan(ate dln surse
externe.
Dln datele tooelulu| 10, rezulta ca cheltulellle pentru lnvestl(ll capltale in-
reglstreaza o evolu(le ascendenta.
Categorla |nvest|(|| co|tole ,| teoto(|| co|tole se refera la artlcolele ,lnves-
tl(ll capltale (de exemplu, lnvestl(ll capltale in construc(la loculn(elor, lnvestl(ll
capltale in construc(la oblectelor de produc(le), ,procurarea ml[loacelor flxe
(de exemplu, cheltulellle pentru procurarea oblectelor a caror valoare unltara
este mal mare de 3000 lel, lar termenul de func(lonare este mal mare de un an),
,repara(ll capltale (de exemplu, repara(la capltala a fondulul de loculn(e).
Categorla cteoteo tezetvelot Je stot se refera la artlcolul ,crearea rezervelor
de stat (cheltulellle prlvlnd procurarea materlalelor pentru crearea rezervelor
de stat, precum ;l cheltulellle pentru transportarea ;l pastrarea lor) ;l ,crearea
tezaurulul de stat (cheltulell pentru achlzl(lonarea metalelor ;l pletrelor pre-
(loase, precum ;l pentru restaurarea ;l pastrarea lor).
Categorla tocutoteo Je mnt ,| Je oct|ve nemotet|ole se refera la artlco-
lele ,procurarea de pamant ;l ,procurarea de actlve nematerlale (de exemplu,
procurarea dreptulul de exploatare a boga(lllor subsolulul).
Categorla ttonsletut| co|tole se refera la artlcolele ,transferurl capltale in
lnterlorul (arll (de exemplu, transferurl capltale pentru sus(lnerea vltlculturll),
,transferurl capltale peste hotare (transferurl lrevocablle, fara recuperarea orga-
nlsmelor lnterstatale cu destlna(le capltala), ,transferurl capltale catre bugetele
de alt nlvel ;l intre componentele bugetulul.
Categorla ttonsletut| co|tole enttu |mlementoteo to|ectelot l|non(ote
J|n sutse extetne se refera la artlcolele ,contrlbu(la Guvernulul, ,contrlbu(la dln
granturl externe ;l ,contrlbu(la dln credlte externe.
Procurarea de aciuni. Categorla tocutoteo Je oc(|un| lndlca cheltulellle
statulul pentru procurarea de ac(lunl.
Creditarea net. |n categorla cteJ|toteo net lntra:
- imprumuturlle acordate bugetelor de alt nlvel mlnus pla(lle in contul
achltarll lor,
- imprumuturlle acordate intreprlnderllor neflnanclare mlnus pla(lle in
contul achltarll lor,
- restltulrea ml[loacelor la buget
- sumele imprumuturllor acordate popula(lel cu amanetarea artlcolelor
dln metale pre(loase ;l pletre pre(loase in Servlclul de lombard al vlstlerlel de
Stat
- sumele imprumuturllor rambursate de catre popula(le cu restltulrea
dln amanet a artlcolelor dln metale pre(loase ;l pletre pre(loase in Servlclul de
lombard al vlstlerlel de Stat.
Pentru a sporl transparen(a ;l responsabllltatea in slstemul bugetar, chel-
tulellle publlce sunt claslflcate ;l dupa totome (tooelul 3 dln Anexe). Programul
reprezlnta o serle de actlvlta(l care indepllnesc acelea;l oblectlve speclflce (de
exemplu, programul 56.00 ,Securltatea allmentara).
Claslflcarea cheltulelllor dupa program poate servl pentru doua scopurl:
- ldentlflcarea ;l clarlflcarea oblectlvelor ;l polltlcllor,
- monltorlzarea performan(el operatlve prln lndlcatorl de performan(a,
care se pot referl la lntrarlle, le;lrlle sau rezultatele unul anumlt program.
II. ugetuI asigurriIor sociaIe de stat
8uetul os|utt|lot soc|ole Je stot reprezlnta a doua ca marlme componenta,
dupa 8ugetul de stat, a 8ugetulul publlc.
8ugetul aslgurarllor soclale de stat (8ASS) cuprlnde venlturlle, cheltulellle
;l rezultatele flnanclare ale s|stemulu| uol|c Je os|utt| soc|ole.
2.1. Ce reprezint sistemuI pubIic de asigurri sociaIe
Dezvoltarea for(elor de produc(le ;l perfec(lonarea rela(lllor de produc(le
au determlnat crearea unul slstem de protec(le soclala care, sub lnfluen(a per-
manenta a unor factorl, urmeaza sa fle extlns ;l perfec(lonat contlnuu.
Protec(la soclala insumeaza ml[loace eflclente, care permlt stablllrea nlve-
lulul necesar de solldarltate intre persoanele care ob(ln venlturl dln munca ;l
persoanele care nu au venlturl dln cauza varstel inalntate, a starll de sanatate
sau a lmposlblllta(ll de a-;l gasl un loc de munca.
Protec(la soclala cuprlnde doua componente care se completeaza reclproc:
aslgurarlle soclale ;l aslsten(a soclala.
As|utt|le soc|ole constltule rela(ll bane;tl de natura soclala ;l economlca, cu
a[utorul carora se formeaza, se repartlzeaza, se gestloneaza ;l se utlllzeaza fondurlle
bane;tl necesare ocrotlrll obllgatorll a ceta(enllor afla(l in lncapacltate temporara
sau permanenta de munca, in caz de batrane(e ;l in alte cazurl prevazute de lege.
De asemenea, aslgurarlle soclale ocrotesc ;l membrll famlllllor acestora.
As|sten(o soc|ol reprezlnta, la randul sau, un ansamblu de servlcll soclale,
in banl sau in natura, cum sunt, de exemplu, servlcllle medlcale, dlversele forme
de recuperare soclala ;l profeslonala, servlcllle de plasare in campul muncll,
servlcllle soclale acordate famlllllor, batranllor, lnvallzllor etc.
Spre deoseblre de aslsten(a soclala, sltua(le in care persoana in dlflcultate
prlme;te lndemnlza(ll dln contul ml[loacelor ob;te;tl (dln contul altor persoane),
in cazul aslgurarllor
soclale drept surse
fl nancl are pentru
plata ;l prestarea
servlclllor servesc
fondurlle speclallza-
te, formate prln par-
tlclparea neml[loclta
a aslgura(llor.
Aslgurarea so-
clala, dupa cum este prezentat in l|uto 8, are la baza doua constltuente prlncl-
pale: aslgurarea obllgatorle ;l aslgurarea voluntara.
Aslgurarea obllgatorle se refera la sumele acumulate ;l utlllzate in cores-
pundere cu leglle respectlve. Statul ofera aslgurarea obllgatorle anume conform
acestor legl.
Aslgurarea voluntara dlfera de cea obllgatorle prln faptul ca rela(llle clvlle ;l
legale apar in urma acordulul mutual al par(llor: al companlel
de aslgurarl ;l al aslguratulul (persoana flzlca sau [urldlca).
|n prezent, in Pepubllca Moldova cea mal lmportanta
parte a slstemulul de aslgurare soclala il revlne aslgurarll
obllgatorll.
|n conformltate cu Legea Pepubllcll Moldova prlvlnd
slstemul publlc de aslgurarl soclale nr. 489-X|v dln 08.07.99,
dreptul la aslgurarl soclale este garantat de stat ;l se exer-
clta, in condl(llle legll, prln slstemul publlc de aslgurarl
soclale.
Bugetul de
stat, a
Buget
rilor
sociale de stat
Sistemul asigurrilor sociale
Asigurare obligatorie Asigurare voluntar
Asigurare obligatorie de stat
Asigurare obligatorie profesional
Asigurare voluntar general
Asigurare voluntar profesional
l|. 8. 5|stemul os|utt|-
lot soc|ole
Conform legll, 8ugetul aslgurarllor soclale de stat este lndependent de
bugetul de stat. Aceasta inseamna ca venlturlle care se cuprlnd in acest buget
nu pot fl utlllzate pentru alte cheltulell bugetare decat cele pentru care sunt
repartlzate prln prevederlle bugetulul respectlv.
Prolectul legll bugetulul aslgurarllor soclale de stat se elaboreaza anual de
catre Guvern, pe baza propunerllor Casel Na(lonale de Aslgurarl Soclale.
2.2. VenituriIe ugetuIui asigurriIor sociaIe de stat
venlturlle 8ugetulul aslgurarllor soclale de stat provln dln:
- contrlbu(ll de aslgurarl soclale,
- transferurl dln 8ugetul de stat,
- alte venlturl prevazute de lege (dobanzl, ma[orarl de intarzlere).
Dln l|uto 9 observam tendln(a de cre;tere contlnua a venlturllor 8ugetulul
aslgurarllor soclale de stat (de la 2734 mllloane lel in 2003 pana la 5l4l mllloane
lel in 2007). Lvolu(ll ascendente cunosc atat venlturlle ob(lnute dln cotlza(llle
aslgurarllor soclale de stat (de la l972 mllloane lel in 2003 pana la 43l7 mllloane
lel in 2007), cat ;l dln transferurlle de la 8ugetul de stat (de la 387 mllloane lel in
2003 pana la 792 mllloane lel in 2007).
|n structura venlturllor 8ugetulul aslgurarllor soclale de stat ponderea
cea mal mare o de(ln venlturlle dln tarlfele aslgurarllor soclale de stat (l|. 9). |n
2007 acestea au constltult 43l7 mllloane lel, reprezentand 84% dln venlturlle
totale ale acestul fond bugetar. |n acela;l an, transferurlle de la 8ugetul de stat
au constltult 792 mllloane lel sau l5% dln suma totala a venlturllor.
Calltate de contrlbuablll la slstemul publlc de aslgurarl soclale o au:
- aslgura(ll care datoreaza contrlbu(ll lndlvlduale de aslgurarl soclale,
- anga[atorll,
- persoanele care inchele contract de aslgurare,
- persoanele care i;l desfa;oara actlvltatea, in baza de contract lndlvldual
de munca, la anga[atorll care nu sunt inreglstra(l in calltate de rezlden(l in Pe-
publlca Moldova.
Cotele (tarlfele) contrlbu(lllor de aslgurarl soclale deplnd de condl(llle de
munca normale sau sec|ole ;l se aproba anual prln legea 8ugetulul aslgurarllor
soclale de stat.
Dupa cum rezulta dln tooelul 11, tarlful total al contrlbu(lllor de aslgurarl
soclale de stat obllgatorll in anul 2007 a fost de 29%, fllnd format dln tarlful in
baza carula sunt calculate contrlbu(llle de aslgurarl soclale datorate de anga[at
(24%) ;l tarlful in baza carula sunt calculate contrlbu(llle de aslgurarl soclale
datorate de salarlat (4%).
Men(lonam, totodata, tendln(a pe termen medlu de reducere a tarlfulul
pentru anga[at (pana la 2l% in 20l0-20ll), cu cre;terea paralela a tarlfulul pentru
anga[at (pana la 7% in 20l0-20ll).
l|. 9. 0|nom|co ven|tut|-
lot 8uetulu| os|utt|lot
soc|ole Je stot, m|l|oone
le|
5ursn: elaborat dupa Anuo-
tul 5tot|st|c ol keuol|c|| Vol-
Jovo - 2007, 8lroul Na(lonal
de Statlstlca al Pepubllcll
Moldova, Chl;lnau, 2008.
5141
4348
3696
2948
2734
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2003 2004 2005 2006 2007
Altele
Alocaii din bugetul de stat
Cotele de asigurri sociale
Tabelul 11. Tarifele contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii, %
2007 2008 2009 2010 2011
Efectiv Propuneri pe termen mediu
Tarifele contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii, total
inclusiv:
29 29 29 28 28
pentru angajat 25 24 23 21 21
pentru salariat 4 5 6 7 7
5ursn: elaborat dupa ltonozele CoJtulu| Je cheltu|el| e tetmen meJ|u (2009-2011},
Mlnlsterul Plnan(elor, Chl;lnau, 2008.
2.3.CheItuieIiIe ugetuIui asigurriIor sociaIe de stat
|n ceea ce prlve;te repartlzarea resurselor 8ugetulul aslgurarllor soclale de
stat, in perloada 2003-2007 fondulul de pensll il revlne, in medle, peste 70%, lar ln-
demnlza(lllor ;l compensa(lllor - cca l7% dln totalul cheltulelllor (tooelul 12).
Tabelul 12. Cheltuielile Bugetului asigurrilor sociale de stat, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Cheltuieli, total 2173,9 2768,9 3697,7 4378,1 5228,6
din care:
Plata pensiilor
1629,9 2069,4 2897,8 3189,3
din acestea:
Pensii pentru limita de vrst 1477,3 1883,7 2659,5 3072,2
Militarilor n termen i membrilor familiilor lor 3,7 2,2 1,7 1,2
Pensii sociale, de invaliditate din copilrie i invalizilor de rzboi
104,3 110,7 120,0 142,4
Plata indemnizaiilor i compensaiilor
430,6 537,4 664,6 778,0
din acestea:
Indemnizaii pentru ngrijirea copiilor pn la vrsta de 1.5 ani
38,3 33,3 43,0 49,2
Indemnizaii pentru ngrijirea copiilor pn la vrsta de 3 ani,
persoanelor asigurate - 16,3 31,7 48,4
Indemnizaii pentru copii n vrst de la 1.5 ani pn la 16 ani
(colarilor pn la 18 ani) 20,8 44,7 51,0 52,7
Indemnizaii pentru copii n vrst de la 3 ani pn la 16 ani
(colarilor pn la 18 ani) - 2,2 2,6 2,7
Indemnizaii pentru mamele singure
1,9 4,7 5,7 -
Indemnizaii pentru incapacitatea de munc temporar
115,7 144,2 194,0 236,8
Indemnizaii pentru sarcin i luzie
18,8 28,7 44,1 61,6
Indemnizaii la naterea copilului
7,8 10,2 15,4 26,9
Ajutoare de omaj
5,4 8,5 7,6 10,9
Compensaii nominale lunare acordate anumitor categorii
de ceteni puin asigurai n condiiile majorrii tarifelor la
energia electric, termic i gaze 191,9 206,4 219,7 233,6
5ursn: elaborat dupa Anuotul 5tot|st|c ol keuol|c|| VolJovo - 2007, 8lroul Na(lonal de
Statlstlca al Pepubllcll Moldova, Chl;lnau, 2008.
Totodata, cheltulellle 8ugetulul aslgurarllor soclale de
stat trebule anallzate ;l dupa programele in care acestea sunt
lncluse. Gestlunea cheltulelllor bugetare dupa programe,
cu condl(la exlsten(el unel atltudlnl responsablle dln partea
autorlta(llor publlce lmpllcate, trebule sa contrlbule la eflclen-
tlzarea proceselor de planlflcare, lmplementare ;l control in
domenlul aslgurarllor soclale de stat. Potrlvlt Legll 8ugetulul
aslgurarllor soclale de stat, in 2008 programele de aslgurarl
soclale de stat sunt cele lndlcate in tooelul 6 dln Anexe. De-
numlrea programulul este inso(lta de formularea scopulul pe
care il are de reallzat programul respectlv, de costul programulul care poate fl
acoperlt dln 8ugetul aslgurarllor soclale de stat ;l/sau dln 8ugetul de stat.
2.4. ProcesuI bugetar asociat sistemuIui pubIic de asigurri sociaIe
Pllnd parte a bugetulul publlc na(lonal, actlvltatea bugetara asoclata sls-
temulul publlc de aslgurarl soclale se clrcumscrle actlvlta(ll bugetare la nlvel
na(lonal, cunoscand acelea;l etape ;l desfa;urandu-se pe baza acelora;l prlnclpll,
dar prlvlte prln prlsma partlcularlta(llor slstemulul publlc de aslgurarl soclale.
Speclflcltatea slstemulul publlc de aslgurarl soclale se observa, in prlmul
rand, la etapa de elaborare a pronostlculul venlturllor ;l cheltulelllor 8ASS. Astfel,
procesul de elaborare a acestula lnclude urmatoarele trel dlrec(ll (l|. 10).
l|. 10. ltocesul Je eloootote o tonost|culu| ven|tut|lot ,| cheltu|el|lot ouetulu|
os|utt|lot soc|ole Je stot
5ursn: elaborat in baza Legll prlvlnd slstemul publlc de aslgurarl soclale nr. 489-X|v dln
08.07.l999.
Men(lonam, totodata, ca acest pronostlc se efectueaza pe flecare compo-
nenta de venlt al 8ASS.
Llaborarea pronostlculul contrlbu(lllor obllgatorll de aslgurarl soclale intr-o
forma generallzata, este prezentata in l|uto 11.
Transferurlle venlturllor ;l cheltulelllor 8ASS se determlna pornlnd de la ne-
cesarul de ml[loace pentru aslgurarea pla(ll unor tlpurl de pensll, lndemnlza(ll,
aloca(ll ;l compensa(ll, a carora flnan(are se efectueaza dln 8ugetul de stat, prln
lntermedlul 8ASS.
l|. 11. llooototeo tonost|culu| contt|ou(||lot ool|otot|| Je os|utt| soc|ole Je
stot
Sursa: elaborat n baza Legii privind sistemul public de asigurri sociale, nr. 489-XIV din 08.07.1999
Modalltatea de elaborare a pronostlculul cheltulelllor 8ASS este prezentata
in l|uto 12.
Totodata, cheltulellle 8ASS se vor calcula separat pe surse de flnan(are, ;l
anume: dln ml[loacele 8ASS ;l dln ml[loacele 8ugetulul de stat.
|n cele dln urma, pronostlcul venlturllor ;l cheltulelllor 8ASS se prezlnta
spre examlnare autorlta(llor competente ;l partenerllor soclall.
Elaborarea pronosticului
veniturilor i cheltuielilor BASS
Analiza executrii veniturilor i
cheltuielilor BASS pentru o perioad
de cel puin 2 ani anteriori anului
bugetar prognozat
Determinarea prioritilor n
domeniul asigurrilor sociale ce
urmeaz a fi susinute financiar n
anul urmtor i n cel puin 2 ani
ulteriori
Elaborarea planului de venituri i
cheltuieli pe fiecare articol conform
clasificaiei bigetare
Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i
Copilului
Ministerul Economiei i Comerului
Pronosticul
contribuiilor
obligatorii de
asigurri sociale
de stat
Politica n domeniul asigurrilor
sociale de stat elaborat pe
termen mediu
Indicatorii macroeconomici pe
termen mediu
pentru: Analiza bazei de calcul a
contribuiilor de asigurri sociale
de stat din anii precedeni
Pronostlcul venlturllor ;l cheltulelllor bugetulul aslgurarllor soclale de stat
pentru anul bugetar prolectat ;l intocmlrea 8ASS pe programe ;l performan(e
sunt in sarclna dlrecta a Mlnlsterulul Protec(lel Soclale, Pamlllel ;l Copllulul ;l a
Casel Na(lonale de Aslgurarl Soclale, Mlnlsterul Plnan(elor fllnd in calltate de
partlclpant (l|.13).
ugetuI asigurriIor sociaIe de stat: deficitar, excedentar sau echiIibrat!
Asemenea 8ugetulul de stat, 8ugetul aslgurarllor soclale de stat poate fl
deflcltar (daca cheltulellle depa;esc venlturlle), excedentar (daca venlturlle de-
pa;esc cheltulellle) sau echlllbrat (cand cheltulellle sunt egale cu venlturlle).
Dupa cum observam dln tooelul 13, pentru anul 2008 8ugetul aslgurarllor
soclale de stat prevede un cu deflclt bugetar (mlnus l9.5 mllloane lel). |n acest
caz, se pune problema flnan(arll acestul deflclt.
Deflcltul curent al 8ugetulul aslgurarllor soclale de stat se acopera dln dls-
ponlblllta(lle 8ASS dln anll preceden(l ;l, dupa epulzarea dlsponlblllta(llor - dln
fondul de rezerva (boxa laterala). Daca ml[loacele fondulul de rezerva nu sunt
suflclente, atuncl venlturlle 8ugetulul aslgurarllor soclale de stat se completeaza
cu sume care se aloca de la 8ugetul de stat.
Daca 8ugetul aslgurarllor soclale de stat s-ar fl inchelat cu excedent bugetar,
atuncl acesta ar putea fl utlllzat la procurarea valorllor moblllare ;l / sau ar putea fl
pasrat pe conturl bancare depozltare conform regulamentulul aprobat de Guvern.
8ugetul aslgurarllor soclale de stat este gestlonat de Casa Na(lonala de

Aslgurarl Soclale (CNAS) prln Trezorerla de Stat a Mlnlsterulul Plnan(elor.
CNAS este condusa de un pre;edlnte care este ordonatorul prlnclpal de credl-
te pentru 8ugetul aslgurarllor soclale de stat. Actlvltatea CNAS este supravegheata
de catre Conslllul de Admlnlstra(le compus dln l2 persoane. Atat pre;edlntele
CNAS, cat ;l pre;edlntele Conslllulul de Admlnlstra(le sunt numl(l de Guvern.
Pronosticul
cheltuielilor
Bugetului
asigurrilor sociale
de stat
Fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative i
normative
Analiza politicii i a obiectivelor pe termen mediu elaborate n
domeniul asigurrilor sociale i asistenei sociale de ctre
Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului
Estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite
de Ministerul Finanelor
Propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naionale de
Asigurri Sociale pentru proiectul BASS ce in de cheltuielile
de organizare i funcionare a acestor structuri
l|. 12. llooototeo tonos-
t|culu| cheltu|el|lot 8A55
Sursa: elaborat n baza Legii
privind sistemul public de asi-
gurri sociale nr. 489-XIV din
08.07.1999.
Pronosticul veniturilor i cheltuielilor
BASS pentru anul bugetar proiectat
ntocmirea BASS pe programe i
performane
Ministerul Proteciei Sociale,
Familiei i Copilului
Casa Naional de Asigurri
Sociale
Ministerul Finanelor
(particip)
l|. 13. llooototeo tonos-
t|culu| cheltu|el|lot 8A55
Sursa: elaborat n baza Legii
privind sistemul public de asi-
gurri sociale nr. 489-XIV din
08.07.1999.
Fondul de rezerv
din veniturile BASS se pre-
lev anual pn la 3% pen-
tru constituirea fondului de
rezerv.
______________________
*Legea privind sistemul public
de asigurri sociale, nr. 489-XIV
din 08.07.99, articolul 12 (2).
III. ugeteIe unitiIor administrativ-teritoriaIe (UA7)
|n (arlle democratlce ;l economlc dezvoltate, o parte lmportanta a actlvl-
ta(llor economlco-soclale (ln de responsabllltatea admlnlstratlva, flnanclara ;l
legala a autorlta(llor locale. Gradul de lmpllcare a autorlta(llor locale in aceste
actlvlta(l dlfera de la o (ara la alta ;l deplnde de tradl(llle lstorlce ;l culturale, de
contextul soclopolltlc dln flecare (ara.
Totodata, motlva(la prlnclpala de a repartlza sarclnlle statulul asoclate
satlsfacerll nevollor publlce intre verlga centrala ;l cea locala a guvernarll poate
fl expllcata prln ra(lonamente de eflclen(a. Astfel, conform teoteme| Jescentto-
l|zt|| (boxa dln dreapta), func(llle de lmpozltare, cheltulre ;l reglementare tre-
bule exercltate la nlvelele lnferloare ale guvernarll, in cazul in care nu se poate
argumenta convlngator atrlbulrea lor unor nlvele superloare ale acestela. Prln
urmare, autorlta(lle locale sunt capablle sa moblllzeze ;l sa admlnlstreze mal
eflclent resursele, deoarece sunt mal blne plasate pentru a ldentlflca in mod
corespunzator prlorlta(lle, nlvelul oblectlvelor ;l crlterllle de performan(a in
producerea ;l furnlzarea servlclllor publlce.
Constltulrea ;l repartlzarea fondurllor bane;tl pe plan local se reallzeaza
la nlvelul mal multor verlgl, respectlv al bugetelor locale - sate;tl (comunale),
ora;ene;tl (munlclpale), ralonale, la nlvelul munlclplllor Chl;lnau, 8al(l ;l al unlta(ll
terltorlale autonome cu statut [urldlc speclal (UTA).
8ugetele locale constltule un element deoseblt de lmportant al bugetulul
publlc na(lonal.
|n acela;l tlmp, bugetele locale reprezlnta verlga prlnclpala in ansamblul
flnan(elor locale, care au rolul de a furnlza ceta(enllor, prln lntermedlul autorlta-
(llor locale, acele bunurl ;l servlcll pe care ace;tla nu ;l le pot procura de pe pla(a
concuren(lala in cantltatea ;l calltatea corespunzatoare satlsfacerll nevollor.
Dupa dlmenslune, 8ugetele unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale reprezlnta
cea de-a trela componenta a 8ugetulul publlc al Pepubllcll Moldova.
Llaborarea, aprobarea ;l executarea 8ugetelor UAT sunt reglementate de
Legea privind sistemul bugetar i procesul bugetar nr. 847 din 24.05.96
1
,
Legea privind administraia public local nr. 436 dln 28.l2.2006
2
, leeo
t|v|nJ Jescenttol|zoteo oJm|n|sttot|v nr. 435 dln 28.l2.2006
3
, leeo t|v|nJ
l|non(ele uol|ce locole nr. 397-Xv dln l6.l0.2003
4
;l leeo ouetot dln anul
respectlv. n ultimii ani, au fost fcui unii pai pentru conformarea cadrului
legal existent n domeniul bugetelor locale la principiile i recomandrile
Cartei europene a autonomiei locale.
|n Pepubllca Moldova unlta(lle admlnlstratlv-terltorlale sunt incadrate in
doua nlvele:
- nlvelul intal: satele (comunele) ;l ora;ele (munlclpllle). |n prezent numarul
acestora este de 896.
- nlvelul dol: raloanele (in numar de 32), munlclplul Chl;lnau, unltatea terl-
torlala autonoma cu statut [urldlc speclal (UTA).
3.1. Ce reprezint ugeteIe UA7
Partlcularlta(lle procesulul bugetar in cazul unlta(llor admlnlstratlv-terl-
torlale derlva dln prlnclpllle pe care este a;ezata admlnlstrarea lor publlca, ;l
anume:
- autonomla locala,
- descentrallzarea servlclllor publlce,
- ellglbllltatea autorlta(llor publlce locale,
- consultarea ceta(enllor in probleme locale de lnteres deoseblt.
Conform Cotte| eutoene o outonom|e| locole, autorlta(lle admlnlstra(lel
publlce locale beneflclaza de autonomle declzlonala, organlza(lonala, gestlonara
Teorema descentralizrii
a lui Oates* (sau principiul
subsidiaritii)
Fiecare serviciu public tre-
buie furnizat de jurisdicia
care controleaz aria geogra-
c minim ce ar internaliza
beneciile i costurile unei
astfel de furnizri*.
______________________
* Oates W.E., Fiscal Federalism,
Harcourt Brace Jovanovich,
New York, 1972.
1
Monitorul Ocial al Republicii
Moldova din 23.05.2005.
2
Monitorul Ocial al Repu-
blicii Moldova nr. 32-35, din
09.03.2007.
3
Monitorul Ocial al Repu-
blicii Moldova nr. 029, din
02.03.2007.
4
Monitorul Ocial al Republicii
Moldova nr. 248-253/996 din
19.12.2003.
;l flnanclara, au dreptul la lnl(latlva in tot ceea ce prlve;te admlnlstrarea
treburllor publlce locale, exercltandu-;l, in condl(llle legll, autorltatea in
llmltele terltorlulul admlnlstrat.
|n consecln(a acestor prlnclpll, procesul bugetar ;l bugetele unlta-
(llor admlnlstratlv-terltorlale de nlvelele intal ;l dol sunt lndependente
unul de altul, precum ;l de bugetul de stat. Autorlta(lle publlce locale
dlspun de baza flscala proprle (dlstlncta de cea a statulul), constltulta
dln lmpozlte, al caror cuantum este stablllt in conformltate cu Legea
flnan(elor publlce locale.
l|uto 10 reprezlnta structura celel de-a trela verlgl a 8ugetulul
publlc - 8ugetele UAT. Astfel, aceasta verlga este formata dln: bugetele
raloanelor, 8ugetul UTA, 8ugetul munlclplulul 8al(l ;l 8ugetul munlcl-
plulul Chl;lnau.
3.2. VenituriIe ugeteIor unitiIor administrativ-teritoriaIe
Artlcolul 9 al Car(ll europene a autonomlel locale con(lne prlnclpll
;l regull de flnan(are a autorlta(llor admlnlstra(lel publlce locale pentru
ca acestea sa fle cu adevarat autonome dln punct de vedere flnanclar.
Unlta(lle admlnlstratlv-terltorlale dln Pepubllca Moldova i;l formea-
za venlturlle dln urmatoarele surse (l|. 14}:
Plg. l4. ven|tut|le ouetelot un|t(|lot oJm|n|sttot|v-tet|tot|ole (uA7}
La randul lor, ven|-
tut|le tot|| ale buge-
telor UAT se formeaza
dln lmpozltele ;l taxele
locale, prevazute pe
flecare terltorlu in par-
te, in conformltate cu
Codul flscal ;l se vlrea-
za dlrect ;l lntegral la
bugetele respectlve.
Putem aflrma ca
gradul de autonomle
locala a unel comunl-
ta(l deplnde, in mare masura, de ponderea venlturllor reallzate pe plan
local comparatlv cu alte surse de venlturl ale bugetelor locale. |deala
ar fl sltua(la daca venlturlle proprll ar acoperl cheltulellle efectuate in
scopul satlsfacerll nevollor locale. |n realltate, acest lucru se intampla
foarte rar.
Un efect lmportant asupra volumulul ;l structurll venlturllor proprll
il poate avea tocesul Je Jescenttol|zote.
V|jloocele sec|ole reprezlnta venlturlle lnstltu(lel publlce ob(lnute de
la efectuarea lucrarllor ;l prestarea servlclllor contra plata, precum ;l dln
dona(llle, sponsorlzarlle ;l dln alte ml[loace bane;tl lntrate legal in posesla
lnstltu(lel publlce. Llsta lucrarllor ;l servlclllor contra plata, efectuate ;l pres-
tate de lnstltu(llle publlce, marlmea taxelor la servlcll, modul ;l dlrec(llle
Carta european a autonomiei lo-
cale despre resursele nanciare ale
autoritilor administraiei publice
locale (APL)
1. Autoritile APL au dreptul la re-
surse proprii, suciente, de care pot
dispune n mod liber n exercitarea
atribuiilor lor.
2. Resursele nanciare ale autoriti-
lor APL trebuie s e proporionale
cu competenele prevzute de con-
stituie sau de lege.
3. Cel puin o parte dintre resursele
nanciare ale autoritilor APL
trebuie s provin din taxele i
impozitele locale, al cror nivel
acestea au competena s l stabi-
leasc n limitele legale.
4. Sistemele de prelevare pe care se
bazeaz resursele de care dispun
autoritile APL trebuie s e de
natur sucient de diversicat i
evolutiv, pentru a le permite s
urmeze, pe ct posibil, evoluia
real a costurilor exercitrii com-
petenelor acestora.
5. Protejarea UAT cu o situaie mai
grea din punct de vedere nanciar
necesit instituirea de proceduri de
egalizare nanciar sau de msuri
echivalente, destinate s corec-
teze efectele repartiiei inegale a
resurselor poteniale de nanare,
precum i a sarcinilor scale care
le incumb. Asemenea proceduri
sau msuri nu trebuie s restrng
libertatea de opiune a autoritilor
administraiei publice locale n
sfera lor de competen.
6. Autoritile APL trebuie s e con-
sultate, ntr-o manier adecvat,
asupra modalitilor de repartizare
a resurselor redistribuite care le
revin.
Bugetul local
Venituri proprii Fonduri speciale
Mijloace speciale Defalcri de la
veniturile generale
de stat
Transferuri
de utlllzare a ml[loacelor speclale pe tlpurl se stabllesc de catre autorlta(lle APL
conform competen(el lor.
lonJut|le sec|ole. Autorlta(lle APL pot constltul fondurl speclale pentru
sus(lnerea unor programe de lnteres local. Pondurlle speclale pot fl formate
dln: (l) depunerlle benevole ale persoanelor [urldlce ;l flzlce pentru solu(lonarea
problemelor de lnteres local ;l (ll) venlturlle provenlte dln desfa;urarea loterlllor
locale, concursurllor ;l a altor masurl organlzate de autorlta(lle APL.
Celelalte doua componente ale venlturllor bugetelor locale, ;l anume de-
falcarlle de la venlturlle generale de stat ;l transferurlle formeaza categorla de
ven|tut| locole toven|te Je lo n|vel centtol.
venlturlle provenlte de la nlvelul central al guvernarll au ca prlnclpal oblec-
tlv corectarea unor dezechlllbre care lntervln pe plan local atat vett|col (nlvelul
lmpozltelor ;l taxelor locale nu acopera cheltulellle necesare furnlzarll servlclllor
publlce), cat ;l ot|zontol, deoarece nu toate colectlvlta(lle locale au acela;l po-
ten(lal flnanclar, de;l toate au obllga(la de a oferl servlcll echlvalente dln punct
de vedere calltatlv ;l cantltatlv.
Legea prlvlnd flnan(ele publlce locale recunoa;te doua categorll prlnclpale
de venlturl provenlnd de la nlvelul central:
- defalcarl conform normatlvelor procentuale de la venlturlle generale de stat,
- transferurl.
Defalcarlle de la venlturlle generale de stat corespund a;a- numltulul sls-
tem de parta[are a taxelor ;l lmpozltelor intre dlferltele nlvelurl de guvernare.
Slstemul de repartlzare a acestor sume este stablllt la nlvel central, autorlta(lle
locale neavand practlc nlclun control asupra cuantumulul lor. De regula, exlsta
crlterll clare de repartlzare, dar de multe orl se negoclaza.
Transferurlle reprezentand ml[loace flnanclare alocate cu tltlu deflnltlv ;l in
suma absoluta sunt de doua tlpurl:
- transferurl dln contul fondulul de sus(lnere flnanclara a UAT, pentru nlvelarea
poslblllta(llor flnanclare ale acestora,
- transferurl cu destlna(le speclala, pentru exercltarea func(lllor supllmentare
delegate de Guvern.
Totodata, pornlnd de la aceste surse de venlturl, leglsla(la stablle;te repar-
tlzarl strlcte ale venlturllor intre bugetele UAT.
Astfel, venlturlle bugetelor satelor (comunelor), ora;elor (munlclplllor,
cu excep(la munlclplllor 8al(l ;l Chl;lnau) se formeaza dln sursele lndlcate in
tooelul 13.
Tabelul 13. Sursele de formare a veniturilor bugetelor satelor (comunelor), oraelor (municipiilor, cu excepia
municipiilor Bli i Chiinu)
1) ncasri directe i integrale ale
urmtoarelor tipuri de impozite,
taxe i alte venituri:
a) impozitele i taxele locale;
b) impozitul privat (conform apartenenei patrimoniului);
c) taxa pentru eliberarea de ctre autoritile administraiei publice locale de nivelul al
doilea a licenelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate i a autorizaiilor;
d) taxa pentru patenta de ntreprinztor n partea ce revine bugetelor locale;
e) ncasri din arenda terenurilor i locaiunea bunurilor domeniului privat al unitii
administrativ-teritoriale;
f) impozitul pe bunurile imobiliare;
g) alte venituri.
2) defalcri de la urmtoarele
tipuri de venituri generale de
stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unitii administrativ-teritoriale
respective;
b) impozitul pe venitul persoanelor fizice.
3) transferuri de la bugetul
unitii administrativ-teritoriale
de nivelul al doilea i de la
bugetul municipal Bli.
4) mijloace speciale.
5) fonduri speciale.
5ursn: elaborat dupa leeo t|v|nJ hnon(ele uol|ce locole.
7. Subveniile alocate UAT
trebuie, pe ct posibil, s
nu e destinate nanrii
unor proiecte specice.
Alocarea de subvenii nu
trebuie s aduc atingere
libertii fundamentale
a politicilor autoritilor
APL n domeniul lor de
competen.
8. n scopul nanrii chel-
tuielilor lor de investiii,
autoritile APL trebuie s
aib acces, n conformitate
cu legea, la piaa naional
a capitalurilor.
Fondul de susinere nan-
ciar a UAT se formeaz
din:
a) alocaii aprobate anual n
bugetul de stat;
b) defalcri efectuate de UAT,
ale cror venituri bugetare
depesc cu 20% nivelul
mediu de cheltuieli buge-
tare pentru un locuitor pe
teritoriul respectiv*.
______________________
* Legea privind nanele
publice locale, Capitolul II,
articolul 10.
Sursele de formare a venlturllor bugetelor ralonale sunt cele con(lnute in
tooelul 14.
Tabelul 14. Sursele de formare a veniturilor bugetelor raioanelor
a) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b) taxele pentru resursele naturale;
c) impozitul privat (conform apartenenei patrimoniului);
d) plata pentru perfectarea actelor notariale de ctre secretarul consiliului raional;
e) alte venituri prevzute de legislaie.
stat:
respective 100%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor de ctre autovehiculele nmatriculate n Republica
Moldova 50%.
3) transferuri de la bugetul de
stat.
7ooelul 15 prezlnta sursele de formare a venlturllor bugetulul central al
unlta(ll terltorlale autonome cu statut [urldlc speclal.
Tabelul 15. Sursele de formare a veniturilor bugetului UTA
c) impozitul privat (conform apartenenei patrimoniului);
d) alte venituri prevzute de legislaie.
stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unitii teritoriale autonome
cu statut juridic special 100%;
b) taxa pe valoarea adugat la mrfurile produse i la serviciile prestate pe teritoriul
unitii teritoriale autonome cu statut juridic special cel puin 10%;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de ctre autovehiculele nmatriculate n Republica
Moldova 50%;
d) accizele la mrfurile (producia) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unitii
teritoriale autonome cu statut juridic special cel puin 50%.
stat.
Sursele de formare a venlturllor bugetelor munlclpale 8al(l ;l Chl;lnau sunt
cele con(lnute in tooelul 16.
Tabelul 16. Sursele de formare a veniturilor bugetului municipal Bli i bugetului municipal Chiinu
b) impozitul pe bunurile imobiliare;
c) taxele pentru resursele naturale;
d) veniturile din vnzarea terenurilor ce aparin domeniului privat al municipiului
Chiinu i municipiului Bli;
e) impozitele i taxele locale aplicate, n conformitate cu legislaia, de ctre consiliul
municipal;
f) impozitul privat (conform apartenenei patrimoniului);
g) ncasri l e di n vnzarea bunuri l or confi scate (conform apartenenei
patrimoniului);
h) taxa pentru eliberarea licenelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate
i a autorizaiilor;
i) taxa pentru patenta de ntreprinztor n partea ce revine bugetului municipal
respectiv;
j) alte venituri.
stat:
respective 50%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor de ctre autovehiculele nmatriculate Republica
Moldova - 50%.
stat.
|nsumarea tuturor venlturllor generate de UAT pe toate sursele lndlcate in
tabelele prezentate anterlor permlte intocmlrea urmatoarel dlagrame (l|. 15),
in baza carela putem trage concluzll despre volumul ;l dlnamlca venlturllor UAT
dln Pepubllca Moldova.
Dln l|uto 15 rezulta ca venlturlle 8ugetelor UAT cunosc o dlnamlca as-
cendenta, a[ungand de la 29l2 mllloane lel in 2003 pana la 5578 mllloane lel in
2007. Lvolu(llle ldentlflcate in aceasta flgura sunt expllcate cu a[utorul tooelulu|
17, care con(lne lnforma(ll despre contrlbu(la dlferltor surse la formarea venl-
turllor UAT.
Tabelul 17. Dinamica veniturilor UAT pe surse de formare, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Venituri curente 2059 1972 2136 2652 3037
Venituri scale 1603 1546 1642 2059 2429
Impozite directe 1188 1519 1602 2017 2381
Impozite indirecte 415 27 40 42 48
Venituri nescale 262 312 347 396 416
Fondurile i mijloacele speciale 194 114 147 197 192
Fonduri speciale 4 4 5 6 8
Mijloace speciale 190 110 142 191 184
Granturi 1 3 0 1 2
Transferuri 852 904 1514 2144 2539
Total venituri 2912 2879 3650 4796 5578
5ursn: elaborat in baza Cadrulul de cheltulell pe termen medlu 2007-2009, 2008-20l0,
2009-20ll.
Dupa cum relese dln tooelul 17, la formarea venlturllor UAT dln Pepubllca
Moldova contrlbule in propor(ll practlc egale venlturlle provenlte dln lmpozltele
dlrecte (43%) ;l transferurlle (46%).
2912 2879
3650
4796
5578
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
2003 2004 2005 2006 2007
m
i
l
i
o
a
n
e

l
e
i
l|. 15. 0|nom|co ven|tu-
t|lot 8uetelot un|t(|lot
oJm|n|sttot|v-tet|tot|ole
5ursn: elaborat in baza
Cadrulul de cheltulell pe
termen medlu 2007-2009,
2008-20l0, 2009-20ll.
3.3. CheItuieIiIe ugeteIor unitiIor administrativ-teritoriaIe
7ooelul 18 prezlnta evolu(la cheltulelllor bugetelor unlta(llor admlnlstratlv-
terltorlale in func(le de destlna(le (tabelele dln Anexe prezlnta aceste cheltulell
intr-o forma mal amanun(lta). Daca pana in 2006 cheltulellle UAT au avut o
evolu(le crescatoare, atuncl in 2007 acestea s-au redus conslderabll.
Tabelul 18. Dinamica cheltuielilor UAT pe destinaii, milioane lei
2003 2004 2005 2006 2007
Servicii cu destinaie general 202 229 258 336 208
Meninerea ordinii publice, aprarea
i securitatea statului
92 101 111 161 115
Cheltuieli de ordin social 1995 1668 2058 2894 2448
Cheltuieli de ordin economic 462 834 1175 1396 662
Alte domenii 90 93 184 287 470
Creditarea net -1 -1 -9 -10 4
Total cheltuieli 2839 2925 3776 5063 3905
5ursn: elaborat in baza Cadrulul de cheltulell pe termen medlu 2007-2009, 2008-20l0,
2009-20ll.
|n structura cheltulelllor, ponderea cea mal mare este de(lnuta de cheltulellle
soclale (con(lnutul acestora in func(le de nlvelul UAT este prezentat in tooelele
7-10 dln Anexe). Astfel, in 2007 acestea au de(lnut 63% in totalul cheltulelllor
UAT.
Legea prlvlnd flnan(ele publlce locale, in baza Legll prlvlnd admlnlstra(la
publlca locala, dellmlteaza competen(ele asoclate efectuarll cheltulelllor publlce
intre bugetele UAT (tooelele 7-10 dln Anexe).
8ugetele unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale: deflcltare, excedentare sau
echlllbrate!
Spre deoseblre de 8ugetul de stat ;l 8ugetul aslgurarllor soclale de stat,
bugetele anuale ale UAT nu pot fl aprobate ;l executate cu deflclt bugetar.
Pegula echlllbrulul bugetar nu este apllcata in cazul bugetelor UAT numal in
cazul anga[arll de imprumuturl ;l lmpllcarll in vanzarea ;l prlvatlzarea bunurllor
proprletate publlca a UAT.
Daca venlturlle nu sunt incasate in marlmea sumel aprobate, autorltatea
APL este obllgata sa reduca cheltulellle pentru a inchela anul bugetar cu un
buget echlllbrat.
IV. FonduriIe asigurrii obIigatorii de asisten medicaI
lonJut|le os|utt|| ool|otot|| Je os|sten( meJ|col (lAOAV} reprezlnta ca
marlme ultlma componenta a 8ugetulul publlc. Aceste Pondurl sunt constltulte
de Comon|o No(|onol Je As|utt| ln VeJ|c|n in scopul reallzarll aslgurarll obll-
gatorll de aslsten(a medlcala. Peglementarea PAOAM este aslgurata de leeo cu
t|v|te lo os|utoteo ool|otot|e Je os|sten( meJ|col nr. l585-X||| dln 27.02.98,
Hotrrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului
cu privire la modul de constituire i administrare a fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical nr. 594 dln l4.05.2002 etc.
4.1. Ce reprezint sistemuI asigurrii obIigatorii de asisten medicaI
Slstemul aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala trebule, conform
legll, sa ofere poslblllta(l egale in ob(lnerea unel aslsten(e medlcale oportune
;l calltatlve. Totodata, volumul aslsten(el medlcale care este acordata in cadrul
aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala se stablle;te pe baza ltotomulu| un|c
ol os|utt|| ool|otot|| Je os|sten( meJ|col elaborat de Mlnlsterul Sanata(ll ;l
aprobat de Guvern. Acest Program con(lne llsta maladlllor care neceslta aslsten(a
medlcala flnan(ata dln PAOAM.
Aslgurarea obllgatorle de aslsten(a medlcala se reallzeaza prln contracte
inchelate intre sublec(ll aslgurarll de aslsten(a medlcala. |n calltate de sublec(l
al aslgurarll sunt:
- As|utotul sau persoana flzlca sau [urldlca care a inchelat cu aslguratorul un
contract de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala. Pentru salarla(l (an-
ga[a(l) aslguratul este intreprlnderea, lnstltu(la sau organlza(la anga[atoare.
Pentru anumlte categorll de persoane neanga[ate cum sunt, de exemplu,
coplll de varsta pre;colara, elevll, studen(ll dln inva(amantul superlor
unlversltar cu frecven(a la zl, lnvallzll, penslonarll, ;omerll etc. calltatea de
aslgurat o are statul.
- letsoono os|utot. |n calltate de persoana aslgurata pot fl atat ceta(enll
Pepubllcll Moldova, cat ;l ceta(enll stralnl in lnteresul carora au fost platlte
prlme de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala.
- As|uttotul sau Companla Na(lonala de Aslgurarl in Medlclna ;l agen(llle
el terltorlale.
- ltestototul Je setv|c|| meJ|cole sau lnstltu(llle medlco-sanltare care au in-
chelat contract de acordare a aslsten(el medlcale (prestare a servlclllor
medlcale) cu Companla Na(lonala de Aslgurarl in Medlclna sau cu agen(llle
el terltorlale.
Pentru reallzarea aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala, Companla Na(lonala
de Aslgurarl in Medlclna constltule urmatoarele fondurl:
- fondul pentru achltarea servlclllor medlcale (fondul de baza),
- fondul de rezerva al aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala,
- fondul masurllor de profllaxle.
4.2. VenituriIe FonduriIor asigurrii obIigatorii de asisten medicaI
Pondurlle aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala se constltule dln ml[-
loacele flnanclare provenlte dln:
- cuantumul prlmelor de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala achltate
de catre patronll (admlnlstra(la) intreprlnderllor, organlza(lllor, lnstltu(lllor
;l altor unlta(l economlce, calculate in func(le de fondul de retrlbulre a
muncll,
- cuantumul prlmelor de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala re(lnute
dln salarlul (venltul) anga[a(llor intreprlnderllor, organlza(lllor, lnstltu(lllor ;l
altor unlta(l economlce, calculate in func(le de marlmea salarlulul (venltulul)
ob(lnut,
- transferurlle de la bugetele de stat ;l locale calculate drept contrlbu(ll (prlme
de aslgurare) pentru aslgurarea obllgatorle de aslsten(a medlcala a catego-
rlllor de persoane, pentru care calltatea de platltor (aslgurat) o indepllne;te
Guvernul sau organele executlve ale admlnlstra(lel publlce locale,
- ml[loacele flnanclare ob(lnute in urma apllcarll ac(lunllor in regres, amenzlle
;l penallta(lle percepute de la platltorll contrlbu(lllor de aslgurare obllgatorle
de aslsten(a medlcala,
- granturl, credlte sau alte ml[loace flnanclare care sunt destlnate comple-
tarll anumltor fondurl de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala sau
acoperlrll cheltulelllor admlnlstratlve.
0|n l|uto 16 observam tendln(a de cre;tere contlnua a venlturllor PAOAM
(de la 977 mllloane lel in 2004 pana la 2036 mllloane lel in 2007). Lvolu(ll as-
cendente cunosc atat venlturlle ob(lnute dln contrlbu(llle la PAOAM, cat ;l dln
transferurlle de la 8ugetul de stat.
|n structura venlturllor PAOAM ponderea cea mal mare o de(ln transferurlle
de la 8ugetul de stat. |n 2007 acestea au constltult ll95 mllloane lel, reprezen-
tand 59% dln venlturlle totale ale fondurllor de aslgurarl obllgatorll de aslsten(a
medlcala. |n acela;l an, contrlbu(llle la PAOAM au fost de 784 mllloane lel sau
39% dln suma totala a venlturllor.
Dupa cum rezulta dln tooelul 19, prlma de aslgurare obllgatorle de aslsten(a
medlcala in anul 2007 a fost de 5%, fllnd formata dln partea datorata de anga[at
(2.5%) ;l partea datorata de salarlat (2.5%).
Tabelul 19. Prima de asigurare obligatorie de asisten medical, %
2007 2008 2009 2010 2011
Efectiv Propuneri pe termen mediu
Prima de asigurare obligatorie de asisten medical, total
inclusiv:
5 6 7 7 7
pentru angajat 2.5 3.0 3.5 3.5 3.5
pentru salariat 2.5 3.0 3.5 3.5 3.5
5ursn: elaborat dupa ltonozele CoJtulu| Je cheltu|el| e tetmen meJ|u (2009-2011},
Mlnlsterul Plnan(elor, Chl;lnau, 2008.
Men(lonam, totodata, tendln(a pe termen medlu de cre;tere (in 2008-2009)
a prlmel de aslgurare obllgatorle de aslsten(a medlcala pana la 7% atat pentru
anga[at (pana la 3.5%), cat ;l pentru salarlat in aceea;l propor(le.
4.3. CheItuieIiIe FonduriIor asigurrii obIigatorii de asisten medicaI
venlturlle incasate de Companla Na(lonala de Aslgurarl in Medlclna pe
parcursul anulul se repartlzeaza conform normatlvelor lndlcate in flgura l7.
l|. 16. 0|nom|co ven|tut|-
lot lonJut|lot Je os|utt|
ool|otot|| Je os|sten(
meJ|col, m|l|oone le|
5ursn: elaborat in baza Co-
Jtulu| Je cheltu|el| e tetmen
meJ|u 2007-2009, 2008-
20l0, 2009-20ll.
Not:
PAOAM - Pondurlle aslgura-
rllor obllgatorll de aslsten(a
medlcala.
2646
2036
1560
1282
977
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2004 2005 2006 2007 2008,
aprobat
Alte venituri
Transferuri din bugetul de stat
Contribuiile FAOAM
Astfel, Pondulul de baza (fondul pentru
achltarea servlclllor medlcale) il revln 94%
dln totalul venlturllor incasate de Companla
Na(lonala de Aslgurarl in Medlclna. Pondulul
de rezerva al aslgurarll obllgatorll de aslsten(a
medlcala ;l fondulul masurllor de profllaxle
- cate 2%.
Pentru acoperlrea cheltulelllor adml-
nlstratlve sunt repartlzate 2% dln venlturlle
incasate de Companla Na(lonala de Aslgurarl
in Medlclna.
7ooelul 20 con(lne lnforma(ll despre des-
tlna(la ml[loacelor flnanclare acumulate in
Pondurlle constltulte de Companla Na(lonala
de Aslgurarl in Medlclna.
Tabelul 20. Destinaia mijloacelor nanciare acumulate n Fondurile constituite de Compania Naional de Asigurri
n Medicin
Fondul pentru achitarea
serviciilor medicale (fondul
de baz)
Fondul de rezerv al asigurrii
obligatorii de asisten medical
Fondul msurilor de
prolaxie
Acoperirea cheltuielilor
administrative presupune:
se utilizeaz pentru acope-
rirea cheltuielilor necesare
realizrii Programului unic al
asigurrii obligatorii de asis-
ten medical, i anume:
asistena medical urgen-
t la etapa prespitaliceas-
c;
asistena medical prima-
r;
asistena medical spe-
cializat de ambulatoriu;
asistena medical spita-
liceasc etc.
se utilizeaz pentru:
acoperirea cheltuielilor supli-
mentare, legate de mbolnviri
i afeciuni urgente, a caror rat
anual depete media luat
n baza calculrii Programului
unic pentru anul respectiv;
compensarea diferenei dintre
cheltuielile efective legate de
achitarea serviciilor medicale
curente i contribuiile acumu-
late (veniturile ateptate) n
fondul de baz;
echilibrarea i compensarea
diferenei dintre cheltuielile
efective ale mijloacelor nan-
ciare acumulate n fondurile de
baz ale ageniilor teritoriale i
media pe ar n situaii temei-
nic motivate;
acoperirea cheltuielilor de
acordare a asistenei medicale
persoanelor neasigurate la
etapa prespitaliceasc, n caz
de urgene medico-chirurgi-
cale majore ce pun n pericol
viaa persoanei, i asistenei
medicale primare acordat de
ctre medicul de familie, care
cuprinde examenul clinic, cu
recomandarea investigaiilor
i tratamentului.
se utilizeaz pentru:
realizarea msurilor
de reducere a riscu-
rilor de mbolnvire;
efectuarea exami-
nrilor prolactice
(screening) n scopul
depistrii precoce a
mbolnvirilor;
nanarea manifes-
trilor cu meninerea
promovrii modului
sntos de via;
alte activiti de pro-
laxie i prevenire
a riscurilor de m-
bolnvire, acceptate
pentru nanare de
ctre Consiliul de ad-
ministraie al Compa-
niei.
salarizarea personalului
angajat al Companiei i
ageniilor teritoriale (ra-
murale);
acoperirea cheltuielilor de
deplasare;
ntreinerea sistemului
informaional i a infra-
structurii organizatorice;
efectuarea controlului cali-
tii serviciilor medicale i
a expertizelor respective;
cheltuieli operaionale;
procurarea mijloacelor
xe, a utilajului necesar
cu efectuarea defalcrilor
de amortizare;
cheltuieli de gospodrie i
birotic;
instruirea i perfeciona-
rea cadrelor;
alte activiti ce in de ad-
ministrarea Companiei.
5ursn: elaborat in baza Hotararll Guvernulul Pepubllcll Moldova despre aprobarea
Pegulamentulul cu prlvlre la modul de constltulre ;l admlnlstrare a fondurllor aslgurarll
obllgatorll de aslsten(a medlcala nr. 594 dln l4.05.2002, Monltorul Oclal al Pepubllcll
Moldova nr. 66-68/69l dln 23.05.2002.
l|. 17. Notmot|vele teot-
t|zt|| lAOAV
5ursn: elaborat in baza Ho-
tararll Guvernulul Pepubllcll
Moldova despre aprobarea
keulomentulu| cu t|v|te
lo moJul Je const|tu|te ,|
oJm|n|sttote o lonJut|lot
os|utt|| ool|otot|| Je os|s-
ten( meJ|col nt.594 J|n
14.05.2002, Monltorul Oclal
al Pepubllcll Moldova nr. 66-
68/69l dln 23.05.2002.
Cheltuieli
administrative
2%
Fondul de
rezerv
2%
Fondul
msurilor de
profilaxie
2%
Fondul de
baz
94%
Totodata, cu a[utorul l|ut|| 18, putem urmarl dlnamlca cheltulelllor
PAOAM.
Astfel, in perloada 2004-2007 cheltulellle reallzate dln PAOAM au inreglstrat
evolu(ll ascendente, a[ungand la peste 2.6 mlllarde lel.
PAOAM: deflcltare, excedentare sau echlllbrate!
Asemenea 8ugetulul de stat, Pondurlle aslgurarll obllgatorll de aslsten(a
medlcala pot fl deflcltare (daca cheltulellle depa;esc venlturlle), excedentare
(daca venlturlle depa;esc cheltulellle, boxa laterala) sau echlllbrate (cand chel-
tulellle sunt egale cu venlturlle).
Dupa cum observam dln l|uto 18, in perloada 2004-2007 venlturlle PAOAM
au depa;lt cheltulellle, fllnd, astfel, inreglstrate execedente bugetare.
l|. 18. 0|nom|co cheltu|el|lot lonJut|lot Je os|utt| ool|otot|| Je os|sten( me-
J|col, m|l|oone le|
2009-20ll.
0
116
74
142
173
39
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2004 2005 2006 2007 2008,
aprobat
2008,
estimat
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Cheltuieli
Venituri
Deficit (-) / Excedent (+)
B. PROCESUL BUGETAR
Ce este procesuI bugetar
Dln cele expuse pana acum, rezulta ca 8ugetul Publlc
reprezlnta un concept de mare semnlflca(le pentru econo-
mla Pepubllcll Moldova. Cu atat mal mult ne lntereseaza
sa cunoa;tem ce s-a intamplat in procedurlle bugetare
pana la publlcarea Legll 8ugetulul de stat, sa zlcem pe anul
2008, in unul dln Monltoarele Oflclale dln decembrle 2007
;l cum se va a[unge ca pana la l5 lulle 2009 Parlamentul
sa aprobe prln Hotarare parlamentara Paportul prlvlnd
executarea bugetulul de stat pe anul bugetar 2008 ;l sa-l
publlce in Monltorul Oflclal!.
De la elaborarea prolectulul de buget ;l pana la
controlul ;l aprobarea executarll bugetulul, acesta par-
curge mal multe etape care formeaza ceea ce se nume;te
toces ouetot (in unele surse blbllograflce - toceJut ouetot).
Procesul bugetar este un proces declzlonal, democratlc, preponderent
polltlc, contlnuu clcllc ;l de larg lmpact publlc la nlvel macro- ;l mlcro- care se
manlfesta atat pe plan economlc, cat ;l soclal.
De la o (ara la alta, con(lnutul procesulul bugetar prezlnta anumlte dlferen(lerl
in func(le de structura slstemulul bugetar, dar are ;l multe elemente comune.
l|. 19. kolul lotlomentulu| ,| ol execut|vulu| ln c|clul ouetot
5ursn: elaborat in baza 7he leol ltomewotl lot 8uJet 5ystems: on |ntetnot|onol com-
ot|son, OLCD 1ournal on 8udgetlng, Speclal |ssue, 2004, volume 4, No. 3.
PARLAMENTUL
EXECUTIVUL
(Guvernul)
Etapa 1. Elaborarea bugetului
(cadrul macroeconomic, strategia i
prioritile de politic bugetar,
previziuni bugetare detaliate)
Etapa 3. Executarea bugetului
(colectarea veniturilor i efectuarea
cheltuielilor) i ntocmirea
rapoartelor pentru utilizare intern
i pentru Parlament
Etapa 2. Aprobarea bugetului anual
Etapa 4. Controlul executrii
bugetului
Etapa 5. Auditul independent
AUDITUL EXTERN
De regula, in (arlle Organlza(lel pentru Cooperare ;l Dezvoltare Lconomlca
(OCDL) procesul sau procedura bugetara con(lne clncl etape
1
(l|. 19).
La t|mo eto executlvul (Guvernul) elaboreaza prolectul de buget ;l il pre-
zlnta leglslatlvulul (Parlamentulul). Acest proces, de regula, presupune dol pa;l:
Mlnlsterul Plnan(elor elaboreaza prolectul de buget fundamentat pe orlentarlle
bugetare exprlmate de guvern. |n contlnuare, prolectul de buget este aprobat de
Cablnetul de Mlnl;trl, dupa care prolectul legll bugetare anuale este prezentat
leglslatlvulul, pentru ca acesta eventual sa-l amendeze ;l sa-l aprobe.
La etoo o Jouo, cea a examlnarll parlamentare, prolectul legll bugetare
dlscutat in comlsllle parlamentare, care pot propune amendamente. Dupa adop-
tarea acestora, in ;edln(a plenara, Parlamentul adopta Legea bugetara. Lxecutlvul
este investlt, astfel, cu autorltate legala de a ob(lne venlturl. Aprobarea oflclala
a planulul de cheltulell inseamna ca o mare parte dln cheltulellle bugetare este
plafonata in mod legal ;l nu se permlte depa;lrea llmltelor aprobate.
ltoo o tte|o reprezlnta lmplementarea bugetulul aprobat, apllcarea Legll
bugetare fllnd aslgurata de executlv ;l / sau agen(llle guvernamentale. |n acest
scop, un servlclu bugetar central (care face parte dln Mlnlsterul Plnan(elor)
supravegheaza lmplementarea bugetulul ;l intocme;te perlodlc rapoarte prlvlnd
executarea bugetulul, foloslnd un slstem contabll blne pus la punct. Lxecutlvul
poate fl abllltat sa modlflce Legea bugetara anuala in sltua(ll de urgen(a, lncluslv
daca sunt inreglstrate devlerl conslderablle in cadrul macroeconomlc lnl(lal.
Ltapa o otto lnclude controlul parlamentar al lmplementarll Legll bugetare.
Acesta poate fl efectuat pe parcursul executarll bugetulul, dar, in speclal, dupa
inchelerea anulul flscal. Controlul parlamentar se bazeaza pe rapoartele furnl-
zate de executlv. Lste de competen(a Parlamentulul sa speclflce con(lnutul ;l
perloada de tlmp a acestor rapoarte, care pot con(lne atat lnforma(le flnanclara,
cat ;l neflnanclara.
ltoo l|nol consta in verlflcarea conturllor flnanclare de un oton |nJe-
enJent Je conttol extetn. Acesta poate fl insarclnat sa evalueze rezultatele Legll
bugetare anuale prln prlsma eflclen(el, eflcaclta(ll ;l splrltulul de economle.
tapeIe procesuIui bugetar n RepubIica MoIdova
|n Pepubllca Moldova, conform le|| t|v|nJ s|stemul ouetot ,| tocesul
ouetot, etapele consecutlve ale procesulul bugetar se refera la:
- elaborarea 8ugetulul de stat,
- examlnarea ;l adoptarea legll bugetare anuale de catre Parlament,
- executarea bugetulul de stat.
|n contlnuare vom examlna con(lnutul acestor etape.
I. Iaborarea ugetuIui de stat
Prolectul Legll bugetare pentru anul bugetar vlltor, care con(lne anexe ;l o
nota expllcatlva, este elaborat de Mlnlsterul Plnan(elor. La elaborarea prolectulul
de buget Mlnlsterul Plnan(elor relese dln:
- scopurlle bugetulul de stat (acestea le pute(l gasl in prlma parte a Ghldu-
lul),
- sursele de venlturl ;l destlna(la cheltulelllor,
- propunerlle de cheltulell detallate ale autorlta(llor publlce,
- propunerlle de venlturl ale autorlta(llor admlnlstra(lel publlce locale,
- propunerlle prlvlnd flnan(area deflcltulul bugetar, daca cheltulellle depa;esc
venlturlle,
- propunerlle prlvlnd utlllzarea excedentulul bugetar, daca venlturlle depa-
;esc cheltulellle.
1
The Legal Framework for Bud-
get Systems: an international
comparison, OECD Journal on
Budgeting, Special Issue, 2004,
Volume 4, No. 3.
Datele economice de baz
pentru elaborarea proiectu-
lui de buget:
prognoza indicatorilor
macroeconomici i so-
ciali pe anul bugetar viitor
(elaborat i prezentat de
Ministerul Economiei i
Comerului);
prognoza indicatorilor i
cerinelor bugetului asi-
gurrilor sociale de stat
(elaborat i prezentat
de Ministerul Proteciei
Sociale, Familiei i Copi-
lului);
prognoza indicatorilor
fondurilor asigurrilor
obligatorii de asisten
medical (elaborat i
prezentat de Ministerul
Sntii).
Procedura elaborarll prolectulul de buget reprezentata in flg. 20 se des-
fa;oara in termene prestablll(l de leglsla(le ;l este urmatoarea:
l|. 20. ltoceJuto Je eloootote o 8uetulu| Je stot
Sursa: elaborat n baza Legii privind sistemul bugetar i procesul bugetar.
|. Guvernul prezlnta Mlnlsterulul Plnan(elor datele economlce de baza
necesare pentru elaborarea prolectulul 8ugetulul de stat (boxa dln dreapta). |n
acela;l tlmp, 8anca Na(lonala a Moldovel (8NM) prezlnta lndlcatorll care carac-
terlzeaza polltlca monetar-credltara a statulul.
||. |n baza datelor prezentate de Guvern ;l 8NM, Mlnlsterul Plnan(elor ela-
boreaza estlmarlle de venlturl ;l cheltulell bugetare.
|||. Pornlnd de la estlmarlle Mlnlsterulul Plnan(elor, Guvernul formuleaza
anual oblectlvele polltlcll bugetar-flscale pe anul bugetar urmator ;l pe cel pu-
(ln 2 anl ulterlorl ;l cadrul de resurse ;l de cheltulell publlce pe anll respectlvl,
lncluslv llmltele de cheltulell pe autorlta(l ale admlnlstra(lel publlce centrale.
|v. Pornlnd de la con(lnutul procedurll anterloare, Mlnlsterul Plnan(elor
elaboreaza ;l emlte pentru autorlta(lle publlce note metodologlce prlvlnd ela-
borarea prolectulul bugetulul de stat.
v. |n baza normelor metodologlce referltoare la elaborarea prolectulul
8ugetulul de stat emlse de Mlnlsterul Plnan(elor, autorlta(lle publlce prezlnta
Mlnlsterulul Plnan(elor propunerl de buget.
Mlnlsterul Plnan(elor examlneaza propunerlle de buget ale autorlta(llor
publlce (boxa laterala) ;l declde asupra par(ll de venlturl ;l par(ll de cheltulell
ale bugetulul pentru anul vlltor.
Declzllle Mlnlsterulul Plnan(elor referltoare la venlturlle ;l cheltulellle buge-
tulul pentru anul vlltor se examlneaza impreuna cu autorlta(lle publlce.
Dezacordurlle dlntre autorlta(lle publlce ;l Mlnlsterul Plnan(elor sunt solu-
(lonate in ultlma lnstan(a de Guvern.
v|. Dupa depa;lrea procedurllor anterloare, Mlnlsterul Plnan(elor elaboreaza
prolectul Legll bugetare anuale care cuprlnde anexele ;l il prezlnta Guvernulul
impreuna cu nota expllcatlva.
Guvernul examlneaza prolectul Legll bugetare anuale ;l nota expllcatlva.
Dupa lncluderea amendamentelor, daca acestea exlsta, Guvernul aproba prolec-
tul Legll bugetare anuale.
Datele
economice
de baz
necesare
pentru
elaborarea
proiectului
Bugetului
de stat
Banca Naional
a Moldovei
Estimrile
preliminare
de venituri i
cheltuieli
I I
II
Cadrul bugetar
pe termen
mediu
pn la data de 1 mai
III
IV
Autoritile publice
Note
metodologice
referitoare la
elaborarea
proiectului
Bugetului de
stat
V
Propuneri
de buget
Guvernul
Proiectul Legii bugetare anuale
care cuprinde i anexele pentru
aprobare
VI
Prognoza balanei
de pli, a
creditelor, a
obligaiunilor
externe i a altor
indicatori de
politic monetar-
creditar a statului
Propuneri de buget formu-
late de autoritile publice
i prezentate Ministerului
Finanelor:
veniturile i cheltuielile
realizate n anul bugetar
precedent;
estimate pentru anul bu-
getar curent;
estimate pentru anul bu-
getar viitor;
estimate pentru cel puin
doi ani dup anul bugetar
viitor;
justicrile cerinelor
referitoare la estimrile
preliminare de venituri
i limitele de cheltuieli i
ale rezultatelor estimate
ale programelor incluse
n aceste cerine.
II. xaminarea i adoptarea Legii bugetare anuaIe de ctre ParIament
Procedurlle care formeaza con(lnutul acestel etape a procesulul bugetar se
desfa;oara ;l ele in termene prestablllte ;l sunt prezentate in l|uto 21 (numerele
etapelor sunt lndlcate in contlnuarea celor dln l|uto 20).
l|. 21. ltoceJuto Je exom|note ,| oJotote o le|| ouetote onuole Je ctte lot-
loment
Sursa: elaborat n baza Legii privind sistemul bugetar i procesul bugetar.
v||. Dupa aprobarea prolectulul Legll bugetare anuale, Guvernul, pana la l
octombrle a flecarul an, il prezlnta Parlamentulul. Totodata, prolectul Legll
bugetare anuale este examlnat de Curtea de Conturl, care prezlnta Parla-
mentulul un avlz asupra prolectulul de lege.
v|||. Prolectul Legll bugetare anuale este examlnat in Comlsllle permanente
ale Parlamentulul, care prezlnta Com|s|e| enttu ouet ,| l|non(e avlzele la
prolectul Legll bugetare.
|X. Comlsla pentru buget ;l flnan(e examlneaza prolectul Legll bugetare
anuale ;l in baza proprlulul avlz ;l a avlzelor celorlalte comlsll permanente
intocme;te raportul ;l llsta recomandarllor asupra prolectulul legll bugetare
anuale pe care le prezlnta Parlamentulul.
X. Parlamentul examlneaza prolectul legll anuale, de regula, in trel lecturl.
Lxamlnarea ln t|mo lectut presupune audlerea de catre Parlament a ra-
portulul Guvernulul ;l coraportulul Comlslel pentru buget ;l flnan(e asupra
prolectulul Legll bugetare anuale. |n prlma lectura sunt examlnate: (a) dl-
rec(llle prlnclpale ale polltlcll bugetar-flscale ;l (b) concep(llle de baza ale
prolectulul Legll bugetare. Dupa aprobarea in prlma lectura, Parlamentul
il remlte Comlslel pentru buget ;l flnan(e pentru pregatlrea de examlnare
Guvernul PARLAMENTUL
Proiectul Legii
bugetare anuale
pn la 1 octombrie a fiecrui an
Curtea de
Conturi
VII
Aviz asupra
proiectului
Legii bugetare
anuale
Comisia parlamentar pentru buget i finane
Comisiile parlamentare
permanente
Aviz asupra
proiectului
Legii bugetare
anuale
Raportul i lista
recomandrilor
asupra proiectului
legii bugetare anuale
Examinarea
proiectului Legii
bugetare anuale
n prima lectur
Aprobarea /
respingerea
proiectului
Legii anuale n
prima lectur
Examinarea
proiectului Legii
bugetare anuale
n lectura a doua
Aprobarea /
respingerea
proiectului
Legii bugetare
anuale n
Examinarea
proiectului Legii
bugetare anuale
n lectura a treia
Adoptarea
Legii
bugetare
anuale
(pn la 5
decembrie)
VIII
IX
X
XI XII
VII
in a doua lectura. Daca, insa, prolectul Legll bugetare a fost resplns de
Parlament, atuncl leglslatlvul stablle;te un termen pentru imbunata(lrea
;l prezentarea repetata a prolectulul Legll bugetare in prlma lectura.
X|. La cea de-a doua lectura Parlamentul examlneaza la prezentarea Comlslel
pentru buget ;l flnan(e:
- venlturlle estlmate sub forma de calcule ;l structura lor,
- cheltulellle estlmate, structura ;l destlna(la lor,
- deflcltul sau excedentul bugetulul de stat.
Daca prolectul Legll bugetare anuale este aprobat in a doua lectura, atun-
cl Parlamentul il remlte Comlslel pentru buget ;l flnan(e pentru pregatlrea de
examlnare in a trela lectura. Daca prolectul de lege este resplns, atuncl Parla-
mentul stablle;te un termen pentru imbunata(lre ;l prezentare repetata in a
doua lectura.
X||. |n cea de-a trela lectura, la prezentarea Comlslel pentru buget ;l flnan(e,
Parlamentul (a) examlneaza venlturlle estlmate sub forma de calcule ;l
structura lor, (b) stablle;te aloca(llle care vor fl flnan(ate in mod prlorltar,
(c) examlneaza alte detallerl dln Legea bugetara.
Pana la 5 decembrle a flecarul an Legea bugetara anuala este adoptata de
Parlament.
III. xecutarea ugetuIui de stat
lxecutoteo 8uetulu| Je stot inseamna incasarea lntegrala ;l in termenele
legale a tuturor lmpozltelor, taxelor ;l a altor venlturl publlce ;l efectuarea chel-
tulelllor publlce in corespundere depllna cu destlna(llle stablllte.
Pesponsabllltatea generala pentru executarea 8ugetulul de stat il revlne
Guvernulul.
Lxecutarea efectlva a bugetulul este precedata de repartlzarea lunara a
venlturllor ;l cheltulelllor (l|. 22).
|n termen de l0 zlle dupa adoptarea Legll bugetare anuale, Mlnlsterul
Plnan(elor:
- sollclta de la autorlta(lle publlce centrale planurlle de flnan(are a acestora,
precum ;l a lnstltu(lllor subordonate,
- intocme;te repartlzarl lunare ale venlturllor prevazute de Legea bugetara
anuala ;l de alte acte leglslatlve.
|n termen de 45 de zlle dupa publlcarea Legll bugetare anuale, Mlnlsterul
Plnan(elor aproba repartlzarea lunara a venlturllor ;l cheltulelllor 8ugetulul de
Legea bugetar anual
n 10 zile dup
adoptare
solicit de la
autoritile
publice centrale
planurile de
finanare a
acestora
n 45 zile dup
publicare
Aprob
repartizarea
lunar a
veniturilor i
cheltuielilor
Bugetului de
stat conform
Clasificaiei
bugetare
Ministerul
Finanelor
l|. 22. ltoceJuto Je te-
ott|zote lunot o ven|tu-
t|lot ,| cheltu|el|lot
5ursn: elaborat in baza Legll
prlvlnd slstemul bugetar ;l
procesul bugetar.
stat conform Claslflca(lel bugetare. Nlclo autorltate publlca nu poate efectua
cheltulell fara autorlza(la semnata de mlnlstrul flnan(elor sau de persoana auto-
rlzata dln Mlnlsterul Plnan(elor.
Derularea fluxurllor bugetare de incasarl (venlturl) ;l de pla(l (cheltulell) in
cadrul slstemulul bugetar ;l efectuarea opera(lunllor respectlve, fle prln vlra-
mente, fle in numerar, constltule o componenta a actlvlta(ll bugetare denumlta
executarea de casa a bugetulul. Aceasta se reallzeaza prln Trezorerla de Stat ;l
prln slstemul bancar.
xecutarea prii de venituri bugetare (avand ca prlnclpala componenta
incasarea lmpozltelor) lmpllca mal multe ac(lunl e;alonate in tlmp, ;l anume:
a;ezarea, llchldarea, emlterea tltlurllor de incasare ;l perceperea (incasarea)
proprlu-zlsa a venlturllor bugetare:
Aezarea
veniturilor bugetare
Lichidarea
Emiterea titlurilor
de ncasare (percepere)
Perceperea
specic impozitele (principale-
le venituri bugetare), presupune
identicarea i evaluarea mate-
riei impozabile, pe de o parte,
i stabilirea mrimii acesteia,
pe de alt parte, n condiiile
prevzute de legislaie.
se refer la stabilirea cuantu-
mului impozitului aferent mate-
riei impozabile, pe baza cotelor
i a altor elemente prevzute
de lege.
const n nscrierea cuantumu-
lui venitului bugetar ntr-un act
pe baza cruia se autorizeaz
organul scal pentru percepe-
rea unui anumit nivel n contul
bugetului.
reprezint operaiunea
de ncasare efectiv a
impozitelor, taxelor i a
altor venituri bugetare.
xecuia prii de cheItuieIi bugetare reprezlnta actlvltatea de efectua-
re a cheltulelllor prevazute in buget, in llmlta sumelor aprobate ce se pun la
dlspozl(la beneflclarllor de aloca(ll (credlte) bugetare ;l presupune, la randul
sau, o procedura speclflca, cu opera(lunl corespunzatoare urmatoarelor etape
dlstlnctlve, ;l anume: anga[area, llchldarea, ordonan(area ;l plata.
Angajarea
unei cheltuieli publice bugetare
Lichidarea
cheltuielilor bugetare
Ordonanarea
Plata
se concretizeaz prin actul care
genereaz obligaia unei entiti
publice de a plti o sum de bani
unui ter pe baza unui act juridic
(lege, contract, decizie ministe-
rial, hotrre judectoreasc).
const n vericarea existenei
angajamentelor, a sumelor dato-
rate, a condiiilor de exigibilitate
a angajamentului, pe baza do-
cumentelor justicative care s
ateste operaiunea respectiv.
este etapa la care se conrm
c livrrile de bunuri i servi-
cii au fost efectuate sau alte
creane au fost vericate i c
plata poate realizat.
reprezint actul nal
prin care entitatea pu-
blic i achit obligaii-
le fa de teri (transmi-
terea efectiv a sumei
de bani datorate).
Prlmele trel opera(ll - anga[area, llchldarea ;l ordonan(area - sunt efectuate
de catre conducatorll lnstltu(lllor publlce (executorll de buget) sau de catre impu-
ternlcl(ll acestora, lar a patra opera(le - plata - se efectueaza de catre gestlonarll
de banl publlcl (caslerl sau contablll publlcl).
|ntregul proces bugetar ;l cu deoseblre executarea bugetulul lmpllca
exercltarea controlulul, incepand cu verlflcarea reallta(ll lnforma(lllor foloslte
in fundamentarea prevederllor inscrlse in prolectul de buget ;l termlnand cu
aslgurarea verldlclta(ll costulul de executare bugetara.
l|uto 23 con(lne procedurlle ce caracterlzeaza raportarea executarll 8uge-
tulul de stat, acestea desfa;urandu-se in termene prestablllte in felul urmator:
l. Mlnlsterul Plnan(elor raporteaza lunar Guvernulul despre executarea 8u-
getulul de stat in anul de exercl(lu.
2. Cel pu(ln o data in cursul anulul bugetar, Guvernul lnformeaza Parlamentul
despre stadlul executarll 8ugetulul de stat.
3. Pana la data de l mal, Mlnlsterul Plnan(elor intocme;te ;l prezlnta Guvernu-
lul spre examlnare ;l aprobare raportul anual prlvlnd executarea 8ugetulul
de stat pe anul bugetar inchelat.
4. Guvernul aproba raportul anual prlvlnd executarea 8ugetulul de stat intocmlt
de Mlnlsterul Plnan(elor ;l il prezlnta, pana la data de l lunle, Parlamentulul.
5. Parlamentul examlneaza ;l aproba prln hotarare parlamentara raportul
prlvlnd executarea 8ugetulul de stat pe anul bugetar inchelat pana la data
de l5 lulle.
6. Dupa aprobarea de catre Parlament, raportul anual prlvlnd executarea
8ugetulul de stat se publlca in Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova.
IV. ProcesuI bugetar asociat ugeteIor unitiIor administrativ-teri-
toriaIe
Actlvltatea bugetara la nlvel local se clrcumscrle actlvlta(ll bugetare la nlvel
na(lonal, cunoscand acelea;l etape ;l respectand acelea;l regull, dar conslde-
rate prln prlsma speclflculul actlvlta(ll admlnlstra(lel publlce locale. Actlvltatea
bugetara la nlvel local cunoa;te urmatoarele etape:
|. Llaborarea bugetelor UAT.
8ugetul UAT este elaborat de autorltatea executlva a acestela (boxa dln
dreapta). Procesul de elaborare a bugetulul UAT, reprezentat in l|uto 24, se
desfa;oara in termene prestablllte de leglsla(le ;l este urmatorul:
l. Mlnlsterul Plnan(elor comunlca autorlta(ll executlve a UAT de nlvelul ||,
autorlta(ll executlve a munlclplulul 8al(l ;l dlrec(lllor de flnan(e (boxa late-
rala) dln respectlvele UAT lnforma(la necesara (l|.24) pentru declan;area
procedurllor bugetare la nlvel local.
2. |n termen de l0 zlle dupa prlmlrea acestor lnforma(ll, dlrec(la flnan(e co-
munlca autorlta(llor executlve ale UAT de nlvelul | prlnclpllle de baza ale
polltlcll de stat in domenlul venlturllor ;l cheltulelllor bugetare pe anul (anll)
urmator(l), prognozele normatlvelor de defalcarl de la venlturlle generale
de stat la bugetele locale ;l aspectele speclflce de calculare a transferurllor
ce se prognozeaza a fl alocate acestor bugete de la bugetele UAT de nlvelul
|| ;l de la bugetul munlclplulul 8al(l.
3. |n termen de 20 de zlle dupa prlmlrea lnforma(lllor men(lonate la etapa
precedenta, autorlta(lle executlve ale UAT de nlvelul | elaboreaza prognoza
lmpozltelor ;l taxelor care urmeaza a fl colectate in anul (anll) urmator(l)
in UAT respectlva, precum ;l a prolectulul bugetulul local, care se prezlnta
pentru anallza dlrec(lel flnan(e.
4. Dlrec(llle flnan(e depun pentru anallza la Mlnlsterul Plnan(elor prognoza
lmpozltelor ;l taxelor ce urmeaza a fl incasate in anul (anll) urmator(l) in
UAT respectlva, precum ;l prolectele de bugete ale raloanelor, ale UTA cu
statut [urldlc speclal, ale munlclplulul 8al(l ;l munlclplulul Chl;lnau. Anallza
prolectelor de bugete ale raloanelor, ale UTA cu statut [urldlc speclal, ale
munlclplulul 8al(l ;l munlclplulul Chl;lnau are cotoctet consultot|v.
5. Totodata, Mlnlsterul Plnan(elor poate cere de la autorlta(lle executlve ale unl-
ta(llor admlnlstratlv-terltorlale de nlvelul al dollea sau ale munlclplulul 8al(l sa
modlflce prolectele de buget in cazul in care acestea sunt in contradlc(le cu
leglsla(la sau cu prlnclpllle polltlcll bugetar-flscale promovate de guvern.
Guvernul PARLAMENT
Raportul anual (aprobat)
privind executarea
bugetului de stat
pn la 1 iunie
4
Hotrrea
parlamentar privind
raportul asupra
executrii Bugetului
de stat
Monitorul Oficial al
Republicii Moldova
Raporturi lunare
despre executarea
Bugetului de stat n
anul de exerciiu
1
Raportul anual privind
executarea Bugetului
de stat (pentru
aprobare)
3
pn la 1 mai
Informare privind
stadiul executrii
bugetului de stat
cel puin o
dat n cursul
anului
bugetar
2 5
pn la
15 iulie
6
l|. 23. ltoceJuto Je to-
ottote o executt|| oue-
tulu| Je stot
5ursn: elaborat in baza Legll
prlvlnd slstemul bugetar ;l
procesul bugetar.
Direcia nane:
Direciile nane ale UAT de
nivelul II i Direcia Finane a
municipiului Chiinu.
||. Aprobarea bugetelor UAT. Lxamlnarea ;l aprobarea bugetelor UAT pre-
supune doua subetape:
(l) examlnarea ;l aprobarea bugetelor locale (bugetele satelor/comunelor, ora-
;elor/munlclplllor dln componen(a UAT de nlvelul || ;l bugetul munlclplulul 8al(l),
(ll) examlnarea ;l aprobarea bugetulul UAT de nlvelul || ;l a bugetulul mu-
nlclplulul 8al(l.
l|uto 25 reprezlnta procedurlle bugetare care corespund t|me| suoetoe:
exom|noteo ,| otoooteo ouetelot locole, ,| onume:
l. Autorltatea executlva a UAT de nlvelul | prezlnta, cel tarzlu la data de
l5 nolembrle a anulul in curs, prolectul bugetulul local (boxa laterala) pe anul
urmator spre examlnare ;l aprobare conslllulul local.
Autoritatea executiv a UAT de nivelul II i
Autoritatea executiv a municipiului Bli
Direciile finane ale UAT de nivelul II i
Direcia finane a municipiului Bli
Note metodologice privind prognozele macroeconomice;
Principiile de baz ale politicii statului n domeniul veniturilor i
cheltuielilor bugetare pe anul (anii) urmtor(i);
Prognozele normativelor de defalcri de la veniturile generale
de stat n bugetul central al UTA Gguzia;
Aspecte specifice de calculare a transferurilor ce se
prognozeaz a fi alocate de la Bugetul de stat.
1 1
Autoritile executive ale UAT
de nivelul I
Principiile de baz ale politicii statului n domeniul veniturilor i
cheltuielilor bugetare pe anul (anii) urmtor(i);
Prognozele normativelor de defalcri de la veniturile generale
de stat la bugetele locale;
Aspecte specifice de calculare a transferurilor ce se
prognozeaz a fi alocate de la bugetele UAT de nivelul II i de
la bugetul municipal Bli.
n termen de
10 de zile
2
n termen de
20 de zile
Elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite i taxe care
urmeaz s fie colectate n anul (anii) urmtor(i) n UAT
respectiv;
Proiectul bugetului local.
3
pentru
analiz
4
pentru
analiz
(analiza
are caracter
consultativ)
Prognoza tuturor tipurilor
de impozite i taxe care
urmeaz s fie ncasate
n anul (anii) urmtor(i) n
UAT respectiv
Proiectele de bugete ale
raioanelor, ale UTA cu
statut juridic special, ale
municipiului Bli i
municipiului Chiinu
5
Impunerea
unor
modificri ale
proiectelor de
buget
4
3
l|. 24. ltoceJuto Je elo-
ootote o ouetelot uA7
5ursn: elaborat in baza
le|| t|v|nJ hnon(ele u-
ol|ce locole nt. 397-\v J|n
16.10.2003.
17
Autoritatea executiv a
UAT de nivelul I
Proiectul bugetului local
cel trziu la data de 15 noiembrie
Consiliul local
Prima
lectur
A doua
lectur
la un interval
de cel mult 5 zile
Examinarea proiectului bugetului
local
Aprobarea bugetului local pe anul
bugetar urmtor
(cel trziu la data de 15 decembrie a
anului n curs)
1
2
3
l|. 25. ltoceJu-
to Je exom|note ,|
otooote o ouete-
lot locole
5ursn: elaborat in
baza le| | t| v| nJ
hnon(ele uol|ce lo-
cole nt. 397-\v J|n
16.10.2003.
2. Conslllul local examlneaza prolectul bugetulul local in doua lecturl la un
lnterval de cel mult 5 zlle.
3. Conslllul local aproba bugetul local pe anul bugetar urmator, cel tarzlu
la data de l5 decembrle a anulul in curs.
|n l|uto 26 sunt prezentate procedurlle bugetare aferente celel de-a Jouo
suoetoe - exom|noteo ,| otoooteo ouetulu| uA7 Je n|velul ll ,| o ouetulu| mu-
n|c|ol 8l(|, ,| onume:
l. Autorltatea executlva a UAT de nlvelul || ;l a munlclplulul 8al(l, prezlnta,
cel tarzlu la data de l nolembrle a anulul in curs, prolectul bugetulul UAT de
nlvelul || ;l prolectul bugetulul munlclplulul 8al(l (boxa laterala) pe anul urmator
spre examlnare ;l aprobare respectlvelor autorlta(l reprezentatlve ;l dellberatlve
(boxa dln dreapta).
2. Autorltatea reprezentatlva ;l dellberatlva a UAT de nlvelul || ;l a munlcl-
plulul 8al(l examlneaza prolectul bugetulul respectlv in doua lecturl. Cel tarzlu
la data de l0 decembrle a anulul in curs, bugetele UAT de nlvelul || ;l bugetul
munlclplulul 8al(l trebule sa fle aprobate.
Dupa aprobarea bugetelor UAT, acestea trebule obllgatorlu date publlclta(ll
;l corelate cu legea bugetara anuala.
Dlrec(la flnan(e prezlnta Mlnlsterulul Plnan(elor in termenele stablllte bu-
getul ralonulul, bugetul UTA cu statut [urldlc speclal, bugetul munlclplulul 8al(l
;l bugetul munlclplulul Chl;lnau, pentru a fl lncluse in bugetul publlc na(lonal.
|||. Lxecu(la bugetelor UAT.
Lxecu(la de casa a bugetelor UAT se efectueaza prln slstemul trezorerlal
(boxa laterala):
- incasarea venlturllor in conformltate cu structura claslflca(lel bugetare,
- efectuarea cheltulelllor in llmlta aloca(lllor aprobate ;l conform destlna(lel
stablllte.
Proiectul bugetului local
include:
a) proiectul deciziei consiliu-
lui local privind aprobarea
bugetului;
b) anexele la proiectul deci-
ziei, care reect:
prevzute pentru anul bu-
getar urmtor;
cotele impozitelor i taxe-
lor locale care urmeaz s
e ncasate n buget;
mijloacele speciale prev-
zute pentru a ncasate de
ecare instituie public;
fondurile speciale;
efectivul limit al statelor
de personal din instituiile
publice nanate de la
buget;
c) cuantumul fondului de
rezerv;
d) nota explicativ la proiec-
tul bugetului.
Autoritatea executiv a
UAT de nivelul II i a
municipiului Bli
Proiectul
bugetului UAT
de nivelul II i
cel al
municipiului
Bli
cel trziu la
data de 1
noiembrie
1
Autoritatea reprezentativ i deliberativ
Prima
lectur:
A doua lectur
(examinare i aprobare):
Examinarea i aprobarea proiectului bugetului local
- Raportul preedintelui
raionului, al
guvernatorului UTA cu
statut juridic special, al
primarului municipiului
Bli i al primarului
general al municipiului
Chiinu asupra
proiectului bugetului
(auditare i examinare);
- Volumul total al
veniturilor i cheltuielilor
bugetului respectiv
(examinare i aprobare).
2 3
- Structura veniturilor;
- Cheltuielile, structura i
destinaia lor;
- Balana bugetului i
sursele de finanare;
- Normativele defalcrilor
de la veniturile generale
- Transferurile de la
bugetul respectiv la
bugetele locale;
- Cuantumul fondului de
rezerv;
- Fondurile speciale;
- Cheltuielile care vor fi
finanate n mod prioritar;
- Efectivul limit al
statelor de personal din
instituiile publice finanate
de la bugetul respectiv;
- Nota explicativ la
proiectul bugetului.
l|. 26. ltoceJuto Je exo-
m|note ,| otooote o ou-
etulu| uA7 Je n|velul ll ,|
o ouetulu| mun|c||ulu|
8l(|
5ursn: elaborat in baza le||
t|v|nJ hnon(ele uol|ce loco-
le nt. 397-\v J|n 16.10.2003.
Autoritatea reprezentativ i
deliberativ a UAT:
consiliul local;
consiliul raional;
Adunarea Popular a UTA
cu statut juridic special;
consiliul municipal Chii-
nu.
V. ContoIuI financiar pubIic intern
Pa(lonallzarea gestlunll flnan(elor publlce lmpune cre;terea transparen(el,
eflclen(el ;l a eflcaclta(ll in slstemul bugetar. |n acest sens, una dln componen-
tele de baza ale reformel bugetare promovate in prezent in Pepubllca Moldova
este prolectarea ;l lmplementarea unul slstem de control lntern ;l audlt lntern
in lnstltu(llle dln sectorul publlc.
Conform bunelor practlcl dln UL, conttolul l|nonc|ot uol|c |ntetn poate fl
deflnlt ca un slstem general consolldat al guvernulul ;l organelor subordonate
acestula, lnstltult cu scopul de a garanta in sectorul publlc managementul
flnanclar ;l controlul utlllzarll fondurllor publlce, conform prlnclplllor bunel
gestlonarl flnanclare.
Controlul flnanclar publlc lntern se bazeaza pe urmatoarele trel prlnclpll:
l. Paspunderea executorllor de buget pentru aslgurarea bunel admlnlstrarl,
2. Lxercltarea audltulul lntern func(lonal lndependent,
3. Coordonarea ;l armonlzarea centrallzata in domenlu.
Modelul Controlulul flnanclar publlc lntern a fost elaborat de Comlsla
Luropeana pentru neceslta(lle proprll, devenlnd, totodata, parte a ocqu|s-ulu| co-
mun|tot, care urmeaza sa fle preluat ;l de leglsla(la nollor (arl-membre ale UL.
Oblect al managementulul flnanclar ;l al controlulul sunt toate actlvlta(lle
lnstltu(lllor publlce, lncluslv colectarea venlturllor, procedurlle opera(lonale,
procedurlle de achlzl(ll ;l contractare, anga[amentele, executarea cheltulelllor,
precum ;l recuperarea pla(llor ne[ustlflcate.
Modul de organlzare a managementulul flnanclar ;l a controlulul pentru
aslgurarea bunel admlnlstrarl in lnstltu(llle publlce este supus audltulul lntern
;l audltulul extern.
AuJ|tul |ntetn este o actlvltate lndependenta ;l oblectlva de consultan(a,
desfa;urata pentru a imbunata(l actlvltatea opera(lonala a entlta(ll publlce,
evaluand prlntr-o abordare slstematlca ;l metodlca procesele de management
al acestela, de gestlune a rlscurllor ;l de control, cu elaborarea concomltenta a
solu(lllor de consolldare a eflclen(el ;l eflcaclta(ll entlta(ll supusa audltulul.
Audltul lntern se organlzeaza:
- prln lntermedlul un|t(|lot Je ouJ|t |ntetn lnstltulte in llmlta statelor de
personal exlstente in cadrul autorlta(llor/lnstltu(lllor publlce care intrunesc
crlterllle formulate de guvern,
- prln lntermedlul 5etv|c|ulu| Conttol l|nonc|ot ,| tev|z|e, care, separat de
actlvlta(lle de revlzle flnanclara, acorda servlcll de audlt lntern lnstltu(lllor
neconslderate in punctul precedent in baza unul acord de colaborare ;l a
unul plan de actlvlta(l elaborat ca urmare a evaluarll rlscurllor, intocmlt pe
o perloada de cel pu(ln un an,
- la sollcltarea lnstltu(lllor publlce men(lonate in prlmul punct. |n acest caz,
Servlclu control flnanclar ;l revlzle acorda aslsten(a la efectuarea mlslunllor
de audlt lntern.
Audltorll lnternl i;l desfa;oara actlvltatea lndependent dln punct de vedere
func(lonal, nu efectueaza revlzll ;l controale, nu se lmpllca in actlvlta(lle opera-
(lonale ale lnstltu(lel publlce ;l nu evalueaza actlvlta(l sau procedurl in care au
fost lmpllca(l anterlor. |n cadrul efectuarll mlslunllor de audlt, audltorllor ll se
aslgura accesul deplln ;l nellmltat la documentele ;l in spa(llle necesare, precum
;l dreptul de a sollclta lnforma(ll de la persoanele relevante. Audltorll lnternl
raporteaza dlrect executorllor de buget constatarlle ;l recomandarlle elaborate
ca urmare a audltulul.
Coordonarea actlvlta(llor dln domenlul controlulul flnanclar publlc lntern
este reallzata de Mlnlsterul Plnan(elor (l|. 27).
Proiectul bugetului UAT
de nivelul II i al bugetului
municipal include:
a) proiectul deciziei autorit-
ii reprezentative i deli-
berative privind aprobarea
bugetului;
b) anexele la proiectul deci-
ziei, care reect:
bugetului respectiv pre-
vzute pentru anul bugetar
urmtor;
normativele defalcrilor
de la veniturile generale
mijloacele speciale prev-
zute pentru a ncasate de
ecare instituie public;
fondurile speciale;
transferurile de la bugetul
respectiv la bugetele loca-
le;
efectivul-limit al statelor
de personal din instituiile
publice nanate de la
bugetul respectiv;
c) nota explicativ la proiec-
tul bugetului.
Sistemul trezorerial:
Trezoreria de stat:
Trezoreria Central;
Trezoreriile teritoriale.
VI. AudituI extern n sistemuI bugetar
|n prezent, Curtea de Conturl este organul suprem de control flnanclar de
stat, care i;l exerclta atrlbu(llle in conformltate cu Constltu(la Pepubllcll Moldova,
cu Legea prlvlnd Curtea de Conturl nr. 3l2 dln 08.l2.l994 ;l alte acte leglslatlve
speclallzate.
Curtea de Conturl este alcatulta dln 7 membrl, dlntre care 3 reprezentan(l
al ma[orlta(ll parlamentare ;l 4 reprezentan(l al opozl(lel parlamentare. Condu-
cerea Cur(ll de Conturl este exercltata de catre Pre;edlntele ;l vlcepre;edlntele
Cur(ll.
Pre;edlntele Cur(ll de Conturl este numlt de Parlament, la propunerea
Pre;edlntelul Parlamentulul, pentru un mandat de 5 anl, cu votul ma[orlta(ll
deputa(llor ale;l. Pre;edlntele Parlamentulul propune candldatura pentru func-
(la de Pre;edlnte al Cur(ll de Conturl dupa consultarea obllgatorle a frac(lunllor
parlamentare legal constltulte.
Membrll Cur(ll de Conturl sunt numl(l de Parlament, la propunerea Pre-
;edlntelul Cur(ll de Conturl, pentru un termen de 5 anl, cu votul ma[orlta(ll
deputa(llor ale;l.
Curtea de Conturl exerclta controlul asupra modulul de formare, de ad-
mlnlstrare ;l de intrebuln(are a resurselor flnanclare publlce, precum ;l asupra
modulul de gestlonare a patrlmonlulul publlc. |n func(le de caz, Curtea de Conturl
poate sollclta servlcllle exper(llor sau flrmelor de audlt.
Pentru exercltarea atrlbu(lllor, Curtea de Conturl controleaza:
- formarea ;l utlllzarea resurselor bugetulul de stat, ale bugetulul aslgurarllor
soclale de stat, ale bugetelor unlta(llor admlnlstratlv-terltorlale, ale fondu-
rllor aslgurarll obllgatorll de aslsten(a medlcala,
- formarea, utlllzarea ;l gestlonarea fondurllor speclale, precum ;l a fondurllor
de tezaur publlc,
- formarea ;l gestlonarea datorlel publlce, respectarea garan(lllor guverna-
mentale pentru credltele lnterne ;l externe,
- utlllzarea de catre lnstltu(llle publlce a granturllor ;l a flnan(elor alocate de
donatorll externl pentru reallzarea programelor la care partlclpa Pepubllca
Moldova,
- utlllzarea aloca(lllor bugetare pentru lnvestl(ll, a subven(lllor ;l a altor forme
de aslsten(a flnanclara dln partea statulul,
l|. 27. CootJonoteo oct|v|t(|lot J|n Jomen|ul conttolulu| l|nonc|ot uol|c |ntetn
5ursn: elaborat in baza Legll prlvlnd slstemul bugetar ;l procesul bugetar.
pn la 1 martie
a fiecrui an
Constatri i
recomandri
rezultate din
activitatea de audit
Executorii de buget
Unitile de audit intern
sau Serviciul Control
financiar i revizie
Instituiile publice
Reglementeaz modul i coninutul raportrii
Evalueaz implementarea auditului intern
Organizeaz sistemul de management financiar
i control
Asigur buna administrare n cadrul instituiilor
publice
Guvernul
Instituirea unitilor
de audit intern,
numirea efilor
acestor uniti
Acceptul Ministrului
finanelor
Planuri i
rapoarte
anuale
Raportul anual consolidat
privind controlul financiar
public intern
anual pn la
1aprilie
- executarea, ra(lonalltatea ;l eflclen(a tratatelor lnterguvernamentale in
domenlul economlco-flnanclar,
- procesul de deetatlzare ;l prlvatlzare a patrlmonlulul statulul,
- actlvltatea altor organe de control, precum ;l a structurllor de control ln-
tern,
- emlslunea banllor, utlllzarea resurselor credltare ;l valutare ale statulul.
Pevlzlel flnanclare sunt supuse:
a) Aparatul Parlamentulul, Curtea Constltu(lonala, Aparatul Pre;edlntelul
Pepubllcll Moldova, Aparatul Guvernulul, Curtea Suprema de 1ustl(le, 1udecatorla
Lconomlca de Clrcumscrlp(le, Procuratura Generala, Comlsla Na(lonala a Ple(el
Plnanclare, Comlsla Llectorala Centrala,
b) autorlta(lle admlnlstra(lel publlce centrale de speclalltate, alte autorlta(l
admlnlstratlve, 8anca Na(lonala a Moldovel ;l banclle comerclale in care cota
statulul in capltalul soclal este mal mare de 50 la suta.
Controlulul efectuat de Curtea de Conturl se supun ;l persoanele [urldlce,
lndlferent de tlpul de proprletate ;l forma [urldlca de organlzare, daca acestea:
- beneflclaza de garan(ll guvernamentale pentru credlte, de subven(ll sau
de alte forme de sprl[ln flnanclar dln partea statulul,
- admlnlstreaza, in baza unul contract, bunurl apar(lnand domenlulul patrl-
monlulul publlc,
- dlspun de capltal soclal lntegral de stat sau mal mult de 50 la suta este in
proprletatea statulul.
Curtea de Conturl exerclta, in oflclul sau sau la fa(a loculul, controale ulte-
rloare, care lnclud revlzll flnanclare, controale tematlce ;l controale (audlte) ale
performan(el.
Conttolul ln ol|c|ul Cur(ll de Conturl se efectueaza in baza documentelor
;l lnforma(lllor de care dlspune Curtea de Conturl, precum ;l in baza documen-
telor sollcltate in scrls de Pre;edlntele (vlcepre;edlntele) Cur(ll de Conturl de la
entltatea controlata sau de la alta entltate, lndlferent de tlpul de proprletate ;l
forma [urldlca de organlzare, care poate sa dlspuna de documentele necesare.
Conttoolele lo lo(o loculu| se efectueaza in baza dlspozl(lel de control ;l in
baza programulul de control, semnate de Pre;edlntele (vlcepre;edlntele) Cur(ll
de Conturl.
Curtea de Conturl avlzeaza prolectul Legll bugetulul de stat, prolectul
Legll bugetulul aslgurarllor soclale de stat, fondurlle de aslgurarl obllgatorll in
medlclna pentru anul respectlv.
Papoartele Cur(ll de Conturl sunt flnallzate dupa consultarll cu oflclallta(lle
unlta(ll supuse audltulul / controlulul. Lntlta(lle supuse audltulul pot sa ofere
expllca(ll ;l sa prezlnte documente inalnte de declzla flnala a Cur(ll de Conturl.
Dupa explrarea termenulul legal de contestare, declzllle sunt publlcate in Mo-
nltorul Oflclal ;l pe paglna web a Cur(ll de Conturl.
Conform Legll, Pre;edlntele Cur(ll de Conturl prezlnta Parlamentulul anual,
pana la l5 lulle, koottul t|v|nJ moJul Je est|onote o tesutselot l|nonc|ote uol|ce
pe parcursul anulul flscal respectlv. Paportul este ulterlor publlcat in Monltorul
Oflclal. Supllmentar, Curtea de Conturl prezlnta rapoarte comlslllor parlamentare
lmportante pentru actlvltatea acestora.
Actlvlta(l supllmentare de control / audlt pot fl sollcltate de catre frac(lunlle
parlamentare, fara o declzle a Parlamentulul, dar acestea sunt llmltate la un con-
trol / audlt pe trlmestru. Dupa efectuarea controalelor / audltelor se raporteaza
Parlamentulul in termen de 60 zlle de la data flnallzarll acestora.
Curtea de Conturl i;l prezlnta raportul prlvlnd executarea bugetulul de stat
in termen de 30 de zlle de la prlmlrea raportulul de la Guvern ;l in termen de 4
lunl de la prezentarea rapoartelor flnanclare de la entlta(lle centrale de stat.
AuJ|tul extetn reprezlnta o apreclere lndependenta sau o func(le de monl-
torlzare. Audltul extern este responsabll de furnlzarea unel oplnll asupra faptulul
daca sltua(llle flnanclare sunt complete ;l preclse ;l daca opera(lunlle sunt legale
;l regulamentare. Audltul extern efectueaza frecvent ;l audlte ale performan(el
(audltul prlvlnd economlcltatea, eflclen(a ;l eflcacltatea cu care entlta(lle i;l
utlllzeaza resursele). Audltul extern este dlferlt de audltul lntern prln aceea ca
este efectuat de o lnstltu(le de audlt dln afara entlta(ll.
llonul Je Ac(|un| keuol|co VolJovo - un|uneo lutoeon con(lne preve-
derl pentru reformarea Cut(|| Je Contut| intr-o lnstltu(le suprema de audlt, care
sa func(loneze conform celor mal bune practlcl ;l standarde lnterna(lonale. |n
contextul acestel reforme, Curtea de Conturl a elaborat ;l lmplementeaza in
prezent llonul Je Jezvoltote sttote|c pentru perloada aprllle 2006 - decembrle
20l0. Prlnclpalele oblectlve pe care urmeaza sa le atlnga Curtea de Conturl in
procesul el de reformare sunt:
l. Dezvoltarea lnstltu(lel in una puternlca ;l lndependenta conform celor mal
bune practlcl ale UL ;l standardelor Oton|zo(|e| lntetno(|onole o lnst|tu(||lot
5uteme Je AuJ|t (|NTOSA|), cu resurse adecvate pentru atlngerea scopurllor
deflnlte,
2. Llaborarea ;l lmplementarea progreslva a standardelor ;l normelor lnter-
na(lonale prlvlnd controlul / audltul in sectorul publlc,
3. Apllcarea practlcllor avansate de management al resurselor umane in ve-
derea unel mal bune recrutarl, men(lnerl ;l motlvarl a personalulul,
4. Colaborarea cu alte lnstltu(ll pentru a aslgura un lmpact real ;l de durata
asupra gestlonarll flnan(elor publlce.
Peformarea Cur(ll de Conturl presupune parcurgerea urmatoarelor patru
etape:
ltoo l - elaborarea, coordonarea, aprobarea ;l lansarea Planulul de Dez-
voltare Strateglca a Cur(ll de Conturl pentru perloada aprllle 2006 - decembrle
20l0,
ltoo ll - etapa de pre-prolect ;l lnl(lere (mal 2006 - lanuarle 2007). |n aceas-
ta perloada au fost intreprlnse actlvlta(l care sa creeze baza pentru reformarea
Cur(ll de Conturl ;l au fost ldentlflca(l partenerll ;l donatorll,
ltoo lll - lmplementarea Planulul de Dezvoltare Strateglca (februarle 2007
- decembrle 2009),
ltoo lv - evaluarea performan(elor lmplementarll Planulul de Dezvoltare
Strateglca ;l planlflcarea strateglca pentru urmatorll 5 anl (lanuarle - martle
20l0).
NTREBRI I RSPUNSURI 57
NTREBRI I RSPUNSURI
Intrebare:
Ce reprezint anul bugetar?
Rspuns:
Dousprezece luni consecutive pentru care se elaboreaz, se
aprob, se execut i se raporteaz bugetul public naional.
n Republica Moldova anul bugetar ncepe la 1 ianuarie i se
termin la data de 31 decembrie a fiecrui an.
n Regatul Unit al Marii Britanii, ns, anul fiscal ncepe la
1 aprilie i dureaz pn la data de 31 martie a anului viitor.
Intrebare:
Ce reprezint produsul intern brut?
Rspuns:
Prezentm urmtoarele dou definiii pentru noiunea de pro-
dus intern brut (PIB):
Valoarea bunurilor i serviciilor produse ntr-o ar pe durata unui an.
Principalul agregat macroeconomic al sistemului de conturi naionale, care reprezint rezultatul final
al activitii de producie din unitile productoare rezidente (att n sfera produciei materiale, ct
i n sfera serviciilor nemateriale) i care corespunde valorii bunurilor i serviciilor produse de aceste
uniti pentru consumul final*.
___________
` Anuotul 5tot|st|c ol keuol|c|| VolJovo, 8|toul No(|onol Je 5tot|st|c, Ch|,|nu, 2007.
Intrebare:
Care sunt obiectivele pe care le urmrete elaborarea i implementarea CCTM n Republica Moldo-
va?
Rspuns:
Prin Cadrul de cheltuieli pe termen mediu se urmrete:
- Dezvoltarea ;l prezentarea unul cadru cuprlnzator ;l reallst de resurse care sa fle utlllzat in manage-
mentul cheltulelllor publlce,
- Cre;terea prevlzlblllta(ll procesulul de planlflcare bugetara pe termen medlu,
- Pa(lonallzarea modulul de alocare a resurselor, aslgurand o legatura mal stransa intre programele
de cheltulell ;l prlorlta(lle de polltlcl publlce,
- Oferlrea unor competen(e mal extlnse mlnlsterelor ;l autorlta(llor publlce in procesul de alocare ;l
utlllzare a resurselor publlce.
Intrebare:
Ce organ exercit controlul asupra respectrii legislaiei fiscale?
Rspuns:
n Republica Moldova controlul asupra respectrii legislaiei fiscale, asupra calculrii corecte, vrsrii
depline i la timp la buget a sumelor obligaiilor fiscale este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat. Structura
organizatoric a Serviciului Fiscal de Stat se aprob de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale
teritoriale i raza de deservire a contribuabililor de ctre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe
lng Ministerul Finanelor. n componena Inspectoratului Fiscal Principal de Stat intr:
Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Chiinu,
Inspectoratul Fiscal de Stat al mun. Bli,
Inspectoratele Fiscale de Stat raionale,
Inspectoratul Fiscal de Stat al U.T.A. Gguzia.
Intrebare:
n ce mod bugetul public poate influena creterea economic?
Rspuns:
Exist numeroase teorii economice care, n baz de calcule empirice i simulri, ncearc s identifice
dependena creterii economice i a calitii acesteia de variabilele bugetare. Dintre acestea, considerm
c cel mai reuit explic aceast relaie aa-numitele modele de cretere economic endogen
1
.
Pentru a stimula creterea economic durabil, politica fiscal trebuie s promoveze o anumit struc-
tur a veniturilor i cheltuielilor bugetare. Dac considerm veniturile publice, creterea presiunii fiscale
distorsioneaz comportamentul agenilor economici, afecteaz producia i, n cele din urm, creterea
economic. Totui, gradul distorsiunii este diferit n funcie de tipul veniturilor publice. Dac efectul im-
pozitelor i taxelor de consum (taxa pe valoarea adugat, accizele, taxele vamale etc.) este mai puin
distorsionar (impozite neutre sau nedistorsionare), impozitele pe venitul persoanelor fizice i juridice sunt
venituri cu un efect distorsionar puternic (impozite distorsionare). Totodat, n unele condiii, creterea
ponderii impozitelor neutre n totalul veniturilor bugetare poate conduce la influene pozitive asupra
creterii economice. Aceasta se ntmpl atunci cnd veniturile provenite din impozitele i taxele neutre
sunt folosite pentru finanarea cheltuielilor publice productive. n categoria impozitelor distorsionare intr
impozitul pe venitul persoanelor fizice i juridice, impozitul pe bunurile imobiliare, contribuiile asigurrilor
sociale obligatorii etc. Menionm, ns, c impozitele distorsionare, dei afecteaz ntr-o msur mai
mare creterea economic comparativ cu cele neutre, totui, prin faptul c realizeaz alte obiective ale
politicii fiscale, sunt necesare.
n mod similar, dei creterea cheltuielilor publice conduce la extinderea cererii i, prin aceasta, stimu-
leaz creterea economic, totui, nu toate categoriile de cheltuieli publice au acelai nivel de influen
pozitiv asupra creterii. Astfel, aa-numitele cheltuieli productive (investiiile n capitalul uman n educaie
i ocrotirea sntii, n infrastructur, ntreprinderi etc.) au un efect pozitiv asupra creterii economice,
pe cnd consumul guvernamental nu avantajeaz creterea. Acesta din urm include, n primul rnd,
cheltuielile legate de susinerea ramurilor economiei naionale, cheltuielile cu caracter social, etc. i for-
meaz categoria cheltuielilor publice neproductive. Menionm, totodat, c cheltuielile neproductive, ca
i impozitele distorsionare, ndeplinesc anumite funcii de politic economic i social, existena acestor
cheltuieli fiind necesar.
Previziunile care urmeaz din modelele de cretere endogen pornesc de la clasificarea elementelor
bugetului public n patru categorii: venituri distorsionare i nedistorsionare i cheltuieli productive sau ne-
productive. Prin urmare, pot fi identificate patru variante de mbinare a categoriilor de venituri i cheltuieli
publice i, n fiecare caz, influena acestora asupra dezvoltrii economice trebuie cercetat separat. Astfel,
finanarea cheltuielilor productive prin impozite nedistorsionare influeneaz pozitiv creterea economic.
Varianta opus mbinarea cheltuielilor neproductive cu impozitele distorsionare are un impact negativ
asupra economiei. n celelalte cazuri, influena politicii fiscale asupra creterii economice nu este clar
determinat i poate fi att pozitiv, ct i negativ. Vom asocia calitatea politicii fiscale promovate de
guvern cu ponderea impozitelor nedistorsionare n totalul veniturilor i ponderea cheltuielilor productive
n totalul cheltuielilor bugetului public: cu ct ponderea impozitelor nedistorsionare este mai mare, cu
att este mai nalt calitatea politicii fiscale. n mod asemntor, n cazul cheltuielilor bugetului public al
Republicii Moldova cu ct ponderea cheltuielilor productive n totalul cheltuielilor publice este mai mare,
cu att politica fiscal este mai stimulativ.
1
Barro, R. J., Government Spending in a Simple Model of Endogenous Growth, n Journal of Political Economy, 98 (5),
1990, pp. 103-26; King R. G., Rebelo S., Public Policy and Economic Growth: Developing Neoclassical Implications, n
Journal of Political Economy, 98 (5), 1990, pp. 126-151.
Analiza structurii veniturilor i cheltuielilor publice n Republica Moldova
2
demonstreaz c n timp
ponderea impozitrii distorsionare i a cheltuielilor neproductive n totalul veniturilor publice i, respectiv,
n totalul cheltuielilor publice crete, dei tendina identificat manifest volatiliti puternice. Prin urmare,
structura veniturilor i cheltuielilor publice nu este benefic pentru creterea economic. Menionm c
n alte ri post-socialiste, de exemplu Ungaria, Rusia etc.
3
tendinele sunt inverse, nregistrndu-se o
cretere a ponderii impozitrii nedistorsionare n dezavantajul celei distorsionare.
Intrebare:
Ce nseamn buget social?
Rspuns:
Bugetul n care n partea de cheltuieli, blocul de cheltuieli pentru aciuni social-culturale deine ponderea
majoritar. Analiza evoluiei cheltuielilor pentru aciuni social-culturale indic creterea absolut i relativ
a acestora n numeroase ri (n special, n rile dezvoltate, care, din aceast cauz, sunt denumite i
asisteniale). Aceast tendin este consecina, n primul rnd, a dezvoltrii economice a rilor.
Totodat, o influen puternic asupra volumului cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale o are
i factorul demografic. Astfel, creterea demografic din rile n curs de dezvoltare, modificrile intervenite
n structura de vrst a populaiei n rile dezvoltate, nregistrate n special dup cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, au determinat, pe lng extinderea serviciilor sociale, i iniierea unor noi programe sociale sau
de extindere a programelor existente asupra unor segmente tot mai mari ale populaiei.
n scopuri analitice, pe lng ponderea cheltuielilor social-culturale n totalul cheltuielilor publice, tre-
buie determinat i ponderea acestora n PIB, mrimea acestora pe cap de locuitor i ali indicatori, cu
identificarea evoluiei acestor indicatori n timp.
Intrebare:
Ce presupune reforma bugetar promovat n prezent n Republica Moldova?
Rspuns:
Programul de reforme promovate n prezent n Republica Moldova include urmtoarele trei direcii
interdependente:
Reforma regulatorie;
Reforma administraiei publice;
Reforma bugetar.
Reforma bugetar a fost iniial direcionat spre elaborarea i implementarea Cadrului de cheltuieli pe
termen mediu (CCTM, anul 2003).
n 2006 a fost lansat Proiectul de Management al finanelor publice cu urmtoarele patru componente:
1. mbuntirea sistemului de planificare i executare bugetar prin instituionalizarea planificrii
cheltuielilor pe termen mediu, modernizarea clasificrii bugetare i introducerea unui plan de conturi
armonizat cu GFS 2001 i implementarea unui sistem informaional de management;
2. Elaborarea unui sistem de control intern i audit intern n organele guvernului central;
3. Crearea capacitii de instruire, elaborarea programului de instruire i instruirea funcionarilor publici
n domeniul managementului financiar;
4. Asigurarea implementrii reuite a proiectului, monitorizarea i raportarea acesteia.
Intrebare:
Cum se calculeaz i se pltete contribuia de asigurri sociale de stat?
Rspuns:
Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale datorate de asiguraii angajai i de angajatorul acestora
se fac lunar de ctre angajator. Calculul contribuiei de asigurri sociale se face prin aplicarea tarifului
menionat anterior fa de baza de calcul a contribuiei:
2
Secrieru A., Stratulat O., Politica scal n perspectiva extinderii autonomiei nanciare locale, n Culegerea de studii
i comunicri tiinico-practice Descentralizarea scal. Provocri pentru Republica Moldova, Editura Epigraf,
Chiinu, 2006, pag. 14-28.
3
Tams D., Golovanova N., Kovcs G., Micevska M., Redkin V., Transition, Fiscal Policy and Growth: Evidence from
Russia and Hungary, Budapest Economics (Hungary), Center for Fiscal Policy (Rusia), Center for Development Research,
University of Bonn (Germania), 2004.
a) Baza de calcul (lunar) a contribuiei individuale de asigurri sociale pentru asigurai o constituie
salariile individuale realizate lunar, recompensele, inclusiv sporurile i adaosurile n bani i n natur,
reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munc.
b) Baza lunar de calcul la care angajatorul datoreaz contribuia de asigurri sociale o constituie fondul
de retribuire a muncii i alte recompense realizate de asigurai.
Intrebare:
Ce categorii de pensii se acord n sistemul public de asigurri sociale?
Rspuns:
n sistemul public de asigurri sociale se acord urmtoarele categorii de pensii:
pensia pentru limita de vrst;
pensia de invaliditate;
pensia de urma.
Intrebare:
Pe lng pensie, la ce alte indemnizaii i ajutoare au dreptul asiguraii din sistemul public de asigurri
sociale?
Rspuns:
Asiguraii din sistemul public de asigurri sociale, n afar de pensie, au dreptul la:
indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc cauzat de boli obinuite sau de accidente
n afara muncii, de boli profesionale i de activitate de munc, inclusiv indemnizaie pentru ngrijirea
copilului bolnav;
prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc;
indemnizaii de maternitate;
indemnizaie unic la naterea copilului i indemnizaie pentru creterea copilului pn la mplinirea
vrstei de 3 ani;
ajutor de omaj;
ajutor de deces.
Intrebare:
Ce reprezint Carta european a autonomiei locale?
Rspuns:
Consiliul Europei a recunoscut ntotdeauna importana decisiv a democraiei la nivel local i regional.
n 1957, la Consiliul Europei a nceput prima faz a elaborrii unei structuri a consilierilor locali i regionali
prin nfiinarea Conferinei Permanente a Autoritilor Locale i Regionale din Europa. La un interval de
peste trei decenii, Conferina a fost restructurat i transformat n Congresul Autoritilor Locale i Re-
gionale al Consiliului Europei, printr-o Rezoluie statutar adoptat de Comitetul Minitrilor, la 14 ianuarie
1994. Aceast modificare radical de structur a fost determinat de progresul regionalizrii pe continent,
de progresul autonomiei administrative locale i regionale din multe ri membre, precum i de rolul
jucat de Conferina Permanent a Autoritilor Locale i Regionale din Europa n promovarea democraiei
locale n Europa Central i de Est. Congresul funcioneaz ca organ consultativ al Consiliului Europei.
Congresul ajut noile state membre ale Organizaiei s-i ndeplineasc sarcinile practice necesare
realizrii unei autonomii locale i regionale.
Activitile fostei Conferine i cele ale actualului Congres se sprijin pe Carta european a autonomiei
locale.
Carta european a autonomiei locale (STE. nr. 122) a fost semnat la Strasbourg la 15 octombrie 1985
i a intrat n vigoare la 9 septembrie 1988. Att prin principiile pe care le afirm, ct i prin mijloacele pe
care le preconizeaz, ea constituie un exemplu de aplicare a principiului subsidiaritii (boxa din dreapta)
n organizarea unei societi.
Intrebare:
Ce presupune autonomia local?
Rspuns:
Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv ale autoritilor administraiei publice
locale de a soluiona i de a gestiona, n cadrul legii, n nume propriu i n interesul populaiei locale, o
parte important a treburilor publice*.
_________________
* Carta european a autonomiei locale
Intrebare:
Care sunt impozitele i taxele generale de stat?
Rspuns:
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor i taxelor generale de stat include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adugat;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamal;
f) taxele rutiere.
Intrebare:
Care sunt impozitele i taxele locale?
Rspuns:
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor i taxelor locale include:
a) impozitul pe bunurile imobiliare;
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licitaiilor i loteriilor pe teritoriul unitii administrativ-teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicitii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unitile comerciale i / sau de prestri servicii de deservire social;
h) taxa de pia;
i) taxa pentru cazare;
j) taxa balnear;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de cltori pe rutele municipale, oreneti i steti
(comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de cini;
n) taxa pentru amenajarea localitilor din zona de frontier care au birouri (posturi) vamale de trecere
a frontierei vamale.
Intrebare:
Ce reprezint descentralizarea?
Rspuns:
n sens larg, prin descentralizare se nelege orice transfer de atribuii de la nivel central la nivel local.
n sens restrns, descentralizarea este legat de procedeul de realizare a acesteia, respectiv descentra-
lizarea teritorial prin transferul de atribuii ctre unitile administrativ-teritoriale, iar descentralizarea
pe servicii prin desprinderea unor servicii publice din competena central sau local i oferindu-li-se o
organizare autonom.
Dup responsabilitile transferate, descentralizarea este mprit n trei categorii: politic, admini-
strativ i fiscal.
Descentralizarea politic reprezint conferirea unei puteri mai mari cetenilor n procesul de luare a
deciziilor.
Descentralizarea administrativ reprezint transferul de responsabiliti privind planificarea, finanarea i
gestionarea unor funcii publice de la nivelul guvernului central i al ageniilor sale la unitile subordonate,
autoriti publice semiautonome sau autoriti regionale sau locale.
Descentralizarea fiscal se refer la sporirea controlului autoritilor locale asupra resurselor financiare,
fie n termeni de repartizare a cheltuielilor, fie n termeni de generare a veniturilor. Multe din lucrrile de
specialitate privind descentralizarea fiscal se concentreaz pe natura transferurilor interguvernamentale
i pe diferenele privind capacitatea a diferitor tipuri de autoriti de a genera a veniturile.
Intrebare:
Care sunt efectele i consecinele descentralizrii fiscale?
Rspuns:
Consecinele descentralizrii fiscale pentru stabilitatea macroeconomic i creterea economic n
diferite ri variaz semnificativ de la o ar la alta.
Exist suficiente dovezi c n rile dezvoltate, de regul, descentralizarea fiscal influeneaz pozitiv
creterea economic.
Relaiile reciproce dintre descentralizarea fiscal i guvernarea macroeconomic reprezint o problem
foarte complex i merit o atenie deosebit n cazul rilor n dezvoltare. Exist o recunoatere crescnd
din partea specialitilor n elaborarea politicilor publice i a experilor a faptului c descentralizarea fiscal,
fr ca autoritile APL s respecte disciplina fiscal, iar oferta de descentralizare s conin stimulente de
pruden n ndatorare i managementul cheltuielilor, poate agrava dezechilibrele fiscale i, prin aceasta,
afecta stabilitatea macroeconomic general. Impunerea unor constrngeri stringente asupra ndatorrii
guvernelor locale i monitorizarea eficient a poziiilor fiscale ale UAT reprezint elemente adiionale im-
portante n descentralizarea fiscal. Descentralizarea fiscal reuit depinde, de asemenea, de msura
disponibilitii experienei la nivel local i de abilitatea guvernelor locale de a gestiona un volum sporit
de resurse i de a asigura un management eficient al cheltuielilor. n plus, devoluia (transmiterea de la
nivelul central la nivelele locale ale guvernrii publice) surselor de venit trebuie s fie n corespundere
cu redistribuirea proporional a funciilor legate de cheltuieli spre guvernele locale i cu eforturile de n-
curajare a mobilizrii veniturilor la nivelele inferioare ale guvernrii.
Intrebare:
Cum putem evalua nivelul autonomiei financiare locale?
Rspuns:
Autonomia financiar a autoritilor APL poate fi msurat prin calcularea unor coeficieni la care la
numrtor sunt diferite categorii de venituri sau cheltuieli ale bugetelor locale, iar la numitor - fie totalul
veniturilor sau cheltuielilor bugetelor locale, fie produsul intern brut. Dup calcularea acestor coeficieni,
trebuie observat evoluia lor n timp. De exemplu, putem determina:
- raportul dintre veniturile locale / regionale i produsul intern brut;
- raportul dintre transferuri i totalul veniturilor bugetare locale;
- raportul dintre veniturile fiscale locale / regionale i totalul resurselor locale / regionale;
- raportul dintre ponderea veniturilor fiscale i cea a transferurilor de la stat;
- ponderea veniturilor fiscale locale / regionale proprii i PIB etc.
Figura de mai jos prezint valorile pentru unii indicatori ce caracterizeaz autonomia financiar local.
Din analiza acestor date reiese concluzia despre creterea n perioada 2003-2007 a nivelului centralizrii,
respectiv reducerea autonomiei financiare locale a autoritilor APL n Republica Moldova: ponderea
transferurilor crete att ca pondere n totalul veniturilor bugetare locale, ct i n produsul intern brut,
prin urmare, ponderea veniturilor proprii ale bugetelor UAT scade.
Intrebare:
Ce instituie stabilete mrimea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical?
0%
10%
20%
30%
40%
50%
n

%
Ponderea v eniturilor UAT n PIB 11% 9% 10% 11% 10%
Ponderea transf erurilor n PIB 3% 3% 4% 5% 5%
Ponderea transf erurilor n totalul
v eniturilor
29% 31% 41% 45% 46%
2003 2004 2005 2006 2007
Rspuns:
Mrimea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical se calculeaz de ctre Ministerul
Sntii i se aprob anual prin Legea fondurilor obligatorii de asisten medical.
Intrebare:
Cum poate fi dezvoltat i mbuntit activitatea de control intern i audit intern n sistemul buge-
tar?
Rspuns:
Dezvoltarea unor instituii i sisteme moderne de control intern i audit intern este una din direciile
reformei bugetare.
n prezent, n principalele instituii publice sunt lucrative zece uniti de audit intern. Totodat, nu exist
un cadru metodologic care s armonizeze activitatea acestora. Pentru a nltura lipsa de coordonare i in-
tegrare a unitilor de audit intern n cadrul Serviciului Control Financiar i Revizie al Ministerului Finanelor,
fost creat Unitatea Central de Armonizare care urmeaz s elaboreze cadrul legislativ i metodologic
pentru auditul intern n Republica Moldova.
n plus, managerii i angajaii din sectorul public continu s considere auditul intern identic cu inspec-
iile financiare i nu n calitate de funcie suport i consultan pentru creterea performanei instituiilor
i organizaiilor publice.
Pentru a dezvolta un sistem modern de control financiar intern public, se impune
4
:
- nelegerea i contientizarea conceptelor de responsabilitate managerial, control financiar i audit
intern n instituiile, organizaiile i ntreprinderile sectorului public din Republica Moldova (prin programe
specializate de instruire);
- trecerea Unitii Centrale de Armonizare n subordonarea direct a Ministerului Finanelor;
- armonizarea practicilor naionale de control intern i audit intern cu standardele i metodologiile in-
ternaionale existente n aceste domenii;
- trecerea de la desfurarea inspeciilor financiare de sus n jos la un sistem modern de Control fi-
nanciar intern public. Reorganizarea Serviciului Control Financiar i Revizie al Ministerului Finanelor
n Serviciul central de audit intern, cu recalificarea corespunztoare a specialitilor i funcionarilor
etc.
Intrebare:
Care este modalitatea de luare a deciziilor n sectorul public i cum se ajunge la acele sume de cheltuieli
i venituri care sunt nscrise n bugetul public?
Rspuns:
Bugetele nu sunt neutre fa de ideologiile i tehnologiile politice. Una dintre cele mai greite opinii
despre bugetul public este aceea c prevederile i politicile bugetare sunt bazate pe analize, ipoteze i
concluzii tehnocratice. n realitate, ns, numeroase prevederi i politici bugetare sunt alegeri politice de-
liberate ale guvernului aflat la putere. Deciziile privind veniturile i cheltuielile publice, deficitele bugetare
i datoria public sunt frecvent bazate pe strategii politice i favorizeaz anumite grupuri din societate.
n acest sens, este concludent afirmaia fostului vicepreedinte al SUA Al Gore: Dac, dup toate,
Washingtonul este, n primul rnd, un ora politic, bugetarea este, n primul rnd, un proces politic
5
.
Att alegtorii, ct i membrii organelor executive i legislative iau decizii prin intermediul votrii. Vo-
tarea poate fi considerat un model universal de adoptare a deciziilor colective. Cheltuielile i veniturile
bugetare care vor fi aprobate depind, nu n ultimul rnd, de procedura cu ajutorul creia, n baza prefe-
rinelor individuale, urmeaz s fie identificat punctul de vedere care va fi considerat n calitate de poziie
a ntregii societi.
De regul, consumatorii de bunuri publice n calitatea lor de alegtori nu sunt implicai direct n deter-
minarea mrimii concrete a impozitelor, a particularitilor programelor din domeniul nvmntului i ale
celor din domeniul asistenei sociale, influennd nemijlocit doar componena organelor puterii.
Votnd la alegeri, votanii procur bunurile publice n set unic. Formarea acestor seturi, oferirea acestor
seturi alegtorilor sub forma programelor electorale, luarea unor decizii detaliate cum sunt cele asociate
4
Adaptat dup Strategia pentru dezvoltarea controlului nanciar intern public.
5
n From Red Tape to Results: Creating a Government That Works Better and Costs Less: Mission-Driven, Results-Oriented
Budgeting, Washington DC, 1993.
aprobrii bugetului public, monitorizarea i controlarea executrii lor este funcia politicienilor profesioniti.
Acetia din urm sunt intermediari ntre alegtori i sectorul public.
Politicienii care propun seturi de decizii aferente bunurilor publice pot fi comparai cu antreprenorii
care furnizeaz consumatorilor bunuri private. Pentru a reui n domeniul lor, i unii, i alii trebuie s
urmeze conjunctura. Comportamentul raional al ntreprinztorilor presupune maximizarea profitului,
comportamentul raional al politicienilor are la baz aspiraia de a obine ct mai multe voturi din partea
alegtorilor. Ca i pe pia, n politic are loc o selecie natural specific, iar acei care nu accept sau
nu au abiliti de a se adapta la conjunctur, sunt eliminai de concureni.
Anthony Downs a introdus n economie o teorie economic a partidelor, care poate fi exprimat n
felul urmtor: Partidele politice nu sunt interesate de alocarea eficient a resurselor n societate; fiecare
caut doar s fie reales prin maximizarea numrului de voturi pe care le primete. Chiar dac statul are
capacitatea de a mica societatea spre ..., acesta o va face numai dac este forat de competiia con-
tinu dintre partide. Astfel, problema crucial este dac concurena dintre partide foreaz ntotdeauna
guvernul spre un optim.. .
Pentru ca sistemul democraiei reprezentative s funcioneze eficient, trebuie ndeplinite unele con-
diii:
alegtorii s fie informai;
lupta pentru voturi din partea politicienilor s fie concurenial;
formarea de platforme ale partidelor politice s se bazeze pe coaliii largi;
sistemele de vot s fie sensibile la preferine;
distorsiunea creat de comportamentul strategic (cel care nu reflect adevratele preferine) s fie
minimizat etc.
Deficienele proceselor politice pot fi soluionate prin formarea aa-numitor grupuri de interese. Grupu-
rile de interese fac legtura dintre stat i societatea civil. Ele acioneaz i transmit prin diferite semnale
(conferine, reuniuni, lobby, demonstraii, greve) cererile societii civile (grupurilor sociale), adresate
procesului politic, pentru a fi luate n considerare la elaborarea deciziilor.
Concurena grupurilor de interese pentru influena asupra structurilor puterii cere costuri considerabi-
le. Cheltuirea resurselor n scopul obinerii de la stat a drepturilor i avantajelor exclusive, generatoare
de beneficii pentru deintorii acestor drepturi din contul altor membri ai societii, poart denumirea de
goan dup rent.
Intrebare:
Care sunt consecinele reducerii la zero a cotei impozitului pe venitul agenilor economici?
Rspuns:
Fiind complexe, consecinele cotei zero la impozitul pe venitul persoanelor juridice, trebuie, prin urmare,
abordate din mai multe puncte de vedere:
Integrarea economic mondial i inovaiile tehnologice reduc barierele pentru fluxurile de capital i
fora de munc. n aceste condiii, meninerea impozitelor naionale asupra capitalului care este din
ce n ce mai mobil, devine tot mai dificil i costisitoare. Aceste evoluii probabil vor incita, i n conti-
nuare, declinul cotelor impozitului pe venitul corporativ n Europa de Est, iar prin creterea presiunilor
competiiei fiscale, i n Europa de Vest. Cercetrile recente demonstreaz existena unei interaciuni
strategice n stabilirea cotelor impozitului pe venitul corporativ n rile din Europa de Est. Prin urmare,
cota zero la impozitul pe venitul persoanelor juridice n Republica Moldova poate ncuraja declinul de
mai departe al cotelor la acest impozit n rile din regiune.
Nu este suficient de evident c reducerea cotelor la impozitul pe venitul persoanelor juridice va avea
ca efect redirecionarea semnificativ a fluxurilor de investiii strine directe n rile CSI i rile Eu-
ropei de Sud Est, ali factori (de exemplu, mediul instituional) fiind mai importani pentru atragerea
ISD n aceste ri
6
. Cu att mai mult, este posibil ca reducerile cotei impozitului pe venitul corporativ n
orice ar particular s fie urmate de alte ri din regiune, reducnd n continuare importana relativ
a impozitelor. Pentru a spori substanial ISD, Republica Moldova i alte ri din regiune trebuie s
accelereze reformele structurale direcionate spre mbuntirea calitii climatului de afaceri, inclusiv
prin ntrirea proteciei drepturilor de proprietate, reducerea corupiei i ridicarea calitii serviciilor
publice.
6
Totui, impozitele pot relativ mai importante pentru atragerea ISD n noile ri membre ale UE.
Este probabil c reducerea cotelor impozitului pe venitul corporativ va diminua pe viitor veniturile
publice care, fr o compensare prin reducerea cheltuielilor publice, vor necesita s fie nlocuite cu
venituri suplimentare din impozitele, taxele i contribuiile impuse asupra consumului i muncii. Dac
deplasarea spre impozitarea consumului, n special prin TVA, poate spori eficiena economic, crete-
rea impozitrii muncii (inclusiv prin creterea contribuiilor de asigurri sociale) poate afecta eficiena
economic. Modificarea structurii impunerii poate, de asemenea, avea efecte distributive negative,
dei, reieind din ponderea nensemnat a veniturilor din impozitul pe venitul persoanelor jurice n
totalul veniturilor publice n rile din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, impactul poate s
nu fie semnificativ. Oricum, orice impact negativ de acest gen poate fi compensat, de exemplu, prin
targhetarea mbuntit a asistenei sociale. n general, reformele structurale ndreptate spre sporirea
eficienei cheltuielilor publice ar putea diminua iniiativele de reducere a cotei impozitului pe venitul
corporativ.
BIBLIOGRAFIE 67
BIBLIOGRAFIE
1. Const|tu(|o keuol|c|| VolJovo, Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova nr. l dln l8.08.l994.
2. leeo t|v|nJ Cutteo Je Contut| nr. 3l2 dln 08.l2.l994, Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova nr. 25 dln
2l.02.2003.
3. leeo t|v|nJ s|stemul ouetot ,| tocesul ouetot nr. 847-X||| dln 24.05.96, Monltorul Oflclal al Pepubllcll
Moldova nr. l9-20/l97 dln 27.03.l997.
4. leeo cu t|v|te lo os|utoteo ool|otot|e Je os|sten( meJ|col nr. l585-X||| dln 27.02.98, Monltorul Oflclal
al Pepubllcll Moldova nr. 38-39/280 dln 30.04.l998.
5. leeo cu t|v|te lo mt|meo, moJul ,| tetmenele Je och|tote o t|melot Je os|utote ool|otot|e Je
os|sten( meJ|col nr. l593-Xv dln 26.l2.2002, Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova nr. l8-l9/57 dln
08.02.2003.
6. leeo t|v|nJ s|stemul uol|c Je os|utt| soc|ole nr. 489-X|v dln 08.07.l999, Monltorul Oflclal al Pepubllcll
Moldova nr. l-4/2 dln 06.0l.2000.
7. leeo ouetulu| os|utt|lot soc|ole Je stot e onul 2008 nr. 27l-Xv| dln 07.l2.2007, Monltorul Oflclal al
Pepubllcll Moldova nr. 203-206/798 dln 28.l2.2007.
8. leeo ouetulu| Je stot e onul 2008 nr. 254-Xv| dln 23.ll.2007, Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova
nr. l92-l93/745 dln l3.l2.2007.
9. leeo lonJut|lot os|utt|| ool|otot|| Je os|sten( meJ|col e onul 2008 nr. 268-Xv| dln 07.l2.2007,
Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova nr. 203-206/792 dln 28.l2.2007.
10. leeo t|v|nJ l|non(ele uol|ce locole nr. 397-Xv dln l6.l0.2003, Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova
nr. 248-253/996 dln l9.l2.2003.
11. Legea privind administraia public local nr. 436 dln 28.l2.2006, Monltorul Oflclal al Pepubllcll
Moldova nr. 32-35, dln 09.03.2007.
12. leeo t|v|nJ Jescenttol|zoteo oJm|n|sttot|v nr. 435 dln 28.l2.2006, Monltorul Oflclal al Pepubllcll
Moldova nr. 029, dln 02.03.2007.
l3. Hotararea cu prlvlre la aprobarea 5ttote|e| Je Jezvoltote o conttolulu| l|nonc|ot uol|c |ntetn nr. 74 dln
29.0l.2008, Monltorul Oflclal al Pepubllcll Moldova nr. 28-29/l47 dln 08.02.2008.
l4. Curtea de Conturl a Pepubllcll Moldova: llon Je Jezvoltote sttote|c (ot|l|e 2006 - Jecemot|e 2010},
Chl;lnau, Ldltura ,Pontos, 2006, 76 p.
l5. Ordlnul mlnlstrulul flnan(elor nr. 9l dln 20 octombrle 2008 t|v|nJ clos|l|co(|o ouetot.
16. lvoluoteo cheltu|el|lot uol|ce ,| o tesonsoo|l|t(|| l|nonc|ote: Paport asupra performan(el managemen-
tulul flnan(elor publlce, Chl;lnau, Mlnlsterul Plnan(elor, lulle 2008.
17. Anuotul 5tot|st|c ol keuol|c|| VolJovo, 8lroul Na(lonal de Statlstlca, Chl;lnau, 2007.
l8. Glglnelshvlll N., Platkowskl M., Mathlsen 1., Asmundson |., keuol|c ol VolJovo: 5electeJ lssues, |MP
Country Peport No. 08/l34, |nternatlonal Monetary Pund, Aprll 2008, 78 p.
19. Vonuolul Cons|l|ulu| lutoe|, 8lroul de lnformare al Conslllulul Luropel la 8ucure;tl, 8ucure;tl, 2006, 624
p.
20. Secrleru A., l|non(ele uol|ce: |nsttumente ,| mecon|sme l|nonc|ote Je |ntetven(|e uvetnomentol, Chl;lnau,
Ldltura ,Lplgraf, 2004,- 424 p.
21. 7he leol ltomewotl lot 8uJet 5ystems: on |ntetnot|onol comot|son, OLCD 1ournal on 8udgetlng,
Speclal |ssue, 2004, volume 4, No. 3.
GLOSAR 69
GLOSAR
Anexa parte componenta a legll bugetare anuale, in care sunt detallate
venlturlle ;l cheltulellle bugetulul de stat, precum ;l alte elemente
ale bugetulul de stat
Aslgurarl soclale slstem de protec(le soclala a persoanelor aslgurate, constand in
acordarea de lndemnlza(ll, a[utoare, pensll, de presta(ll pentru
prevenlrea imbolnavlrllor ;l recuperarea capaclta(ll de munca ;l alte
presta(ll prevazute de leglsla(le
Aslgurarea obllgatorle de
aslsten(a medlcala
slstem garantat de stat de aparare a lntereselor popula(lel in
domenlul ocrotlrll sanata(ll
Casa Na(lonala de Aslgurarl
Soclale
lnstltu(le publlca autonoma care admlnlstreaza slstemul publlc de
aslgurarl soclale
Cheltulell curente cheltulellle bugetare in urma rezultatul carora sunt produse bunurl
;l servlcll publlce cu un clclu de vla(a de pana la un an
Claslcarea bugetara gruparea venlturllor ;l cheltulelllor bugetare intr-o ordlne obllgatorle
;l dupa crlterll unltare
Companla Na(lonala de Aslgurarl
in Medlclna
organlza(le de stat autonoma, lncluslv cu autonomle nanclara,
nonprot, inln(ata de Guvern, care reallzeaza aslgurarea obllgatorle
de aslsten(a medlcala
Contrlbu(le de aslgurarl soclale suma datorata in mod obllgatorlu de partlclpantul la slstemul publlc
de aslgurarl soclale
Control tematlc control al unul sau mal multor aspecte nanclare prlvlnd actlvltatea
entlta(ll controlate sau a utlllzarll patrlmonlulul publlc
Pondurl speclale fondurl in care se colecteaza venlturlle cu destlna(le speclala
pentru reallzarea unor scopurl ;l programe ale Guvernulul sau ale
autorlta(llor admlnlstra(lel publlce locale
Lxecutor de buget conducator al lnstltu(lel, imputernlclt cu dreptul de a efectua
cheltulell in conformltate cu aloca(llle aprobate
Granturl externe aloca(ll nerambursablle de la alte (arl sau lnstltu(ll lnterna(lonale
Locurl de munca in condl(ll
speclale
locurl de munca care, in mod permanent sau in anumlte perloade,
pot afecta esen(lal capacltatea de munca a aslgura(llor dln cauza
gradulul mare de expunere la rlsc
Ml[loace speclale ale lnstltu(lllor
publlce
venlturlle lnstltu(lllor publlce ob(lnute de la efectuarea lucrarllor ;l
prestarea servlclllor contra plata, precum ;l dln dona(ll, sponsorlzarl ;l
dln alte ml[loace bane;tl, lntrate legal in posesla lnstltu(lel publlce
Nota expllcatlva materlale adl(lonale despre strategllle ;l oblectlvele Guvernulul
Prlma de aslgurare obllgatorle de
aslsten(a medlcala
suma xa sau contrlbu(la procentuala la salarlu ;l la alte recompense,
pe care aslguratul este obllgat sa o plateasca aslguratorulul pentru
preluarea rlsculul persoanel aslgurate conform leglsla(lel
Proces bugetar etape consecutlve de elaborare, aprobare, executare ;l raportare a
executarll bugetulul
Paspundere managerlala raspunderea executorulul de buget pentru un ansamblu de
obllga(lunl sau sarclnl ;l pentru respectarea regulllor ;l standardelor
de comportament profeslonal. Presupune asplra(la contlnua de a
ob(lne cele mal bune performan(e asoclate cu oblectlvele stablllte
prln optlmlzarea resurselor alocate
Pevlzle nanclara verlcare a acurate(el sltua(lllor nanclare, a respectarll legallta(ll ;l
regularlta(ll opera(lunllor economlco-nanclare
Slstemul publlc de aslgurarl
soclale
ansamblul organlzat de forme de aslgurarl soclale care i;l pastreaza
lndlvldualltatea, deplnd unele de altele, reallzandu-se aspectul de
totalltate prln care sunt ocrotl(l aslgura(ll
Transferurl ml[loace nanclare alocate cu tltlu denltlv ;l in suma absoluta
Trezorerla de Stat unltate structurala a Mlnlsterulul Plnan(elor, care exerclta executarea
de casa a bugetulul de stat ;l a bugetelor unlta(llor admlnlstratlv-
terltorlale, a bugetulul aslgurarllor soclale de stat ;l a fondurllor
aslgurarllor obllgatorll de aslsten(a medlcala. Pegulamentul
Trezorerlel de Stat se aproba de Guvern
venlturl curente venlturlle la care statul apeleaza in mod obl;nult, in condl(ll
conslderate normale ;l care se incaseaza la bugetul de stat cu o
anumlta regularltate
ANEXE 71
ANEXE
ANEXE 73
l
|
.

1
.

C
l
o
s
|
l
|
c
o
t
e
o

v
e
n
|
t
u
t
|
l
o
t

o
u
e
t
o
t
e
5
u
r
s
n
:

e
l
a
b
o
r
a
t

d
u
p
a

A
n
e
x
a

n
r
.

l

l
a

O
r
d
l
n
u
l

m
l
n
l
s
t
r
u
l
u
l

n
a
n
(
e
l
o
r
n
r
.
9
l
d
l
n
2
0
o
c
t
o
m
b
r
l
e
2
0
0
8

p
r
l
v
l
n
d

c
l
a
s
l
c
a
(
l
a
b
u
g
e
t
a
r
a
.
V
e
n
i
t
u
r
i
l
e

b
u
g
e
t
a
r
e

V
e
n
i
t
u
r
i

c
u
r
e
n
t
e

1
0
0
.
0
0
.
M
i
j
l
o
a
c
e

d
i
n

v
n
z
a
r
e
a

i

p
r
i
v
a
t
i
z
a
r
e
a

b
u
n
u
r
i
l
o
r

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
e

p
u
b
l
i
c
2
0
0
.
0
0
.
T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

3
0
0
.
0
0
.
G
r
a
n
t
u
r
i

4
0
0
.
0
0
.
V
e
n
i
t
u
r
i

f
i
s
c
a
l
e

1
1
0
.
0
0

C
o
n
t
r
i
b
u
i
i

l
a

a
s
i
g
u
r
r
i
l
e

s
o
c
i
a
l
e

d
e

s
t
a
t

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
i

1
1
2
.
0
0
.
I
m
p
o
z
i
t
e

p
e

v
e
n
i
t

1
1
1
.
0
0
.
I
m
p
o
z
i
t
e

p
e

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
e

1
1
4
.
0
0
.
P
r
i
m
e

p
e
n
t
r
u

a
s
i
g
u
r
r
i
l
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
i

d
e

a
s
i
s
t
e
n

m
e
d
i
c
a
l
1
1
3
.
0
0
.
I
m
p
o
z
i
t
e

a
s
u
p
r
a

c
o
m
e
r
u
l
u
i

e
x
t
e
r
i
o
r

i

a
s
u
p
r
a

o
p
e
r
a
i
u
n
i
l
o
r

e
x
t
e
r
n
e

1
1
6
.
0
0
.
I
m
p
o
z
i
t
e

i
n
t
e
r
n
e

p
e

m
r
f
u
r
i

i
s
e
r
v
i
c
i
i

(
T
V
A
,

a
c
c
i
z
e

e
t
c
.
)

1
1
5
.
0
0
.
n
c
a
s
r
i

n
e
f
i
s
c
a
l
e

1
2
0
.
0
0

T
a
x
e
l
e

i

p
l
i
l
e

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v
e

1
2
2
.
0
0
.
A
l
t
e

v
e
n
i
t
u
r
i

d
i
n

a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

d
e

n
t
r
e
p
r
i
n
z
t
o
r

i

d
i
n

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
e

1
2
1
.
0
0
.
n
c
a
s
r
i

n
e
i
d
e
n
t
i
f
i
c
a
t
e

1
2
4
.
0
0
.
A
m
e
n
z
i
i

s
a
n
c
i
u
n
i

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v
e

1
2
3
.
0
0
.
M
i
j
l
o
a
c
e

s
p
e
c
i
a
l
e

a
l
e

i
n
s
t
i
t
u
i
i
l
o
r

p
u
b
l
i
c
e

1
5
1
.
0
0

D
o
b
n
z
i

l
a

s
o
l
d
u
r
i
l
e

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

n

c
o
n
t
u
r
i

c
u
r
e
n
t
e

/

d
e
p
o
z
i
t
e

1
5
1
.
0
2
.
M
i
j
l
o
a
c
e

s
p
e
c
i
a
l
e

a
l
e

i
n
s
t
i
t
u
i
i
l
o
r

p
u
b
l
i
c
e
1
5
1
.
0
1
.
V
e
n
i
t
u
r
i
l
e

f
o
n
d
u
r
i
l
o
r

s
p
e
c
i
a
l
e

1
6
1
.
0
0

D
o
b
n
z
i

l
a

s
o
l
d
u
r
i
l
e

f
o
n
d
u
r
i
l
o
r

s
p
e
c
i
a
l
e

n

c
o
n
t
u
r
i

c
u
r
e
n
t
e

/

d
e
p
o
z
i
t
e

1
6
1
.
0
2
.
V
e
n
i
t
u
r
i
l
e

f
o
n
d
u
r
i
l
o
r

s
p
e
c
i
a
l
e

1
6
1
.
0
1
.
T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

p
e
n
t
r
u

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
u
r
e
n
t
e

p
r
i
m
i
t
e

d
e

l
a

b
u
g
e
t
e

d
e

a
l
t

n
i
v
e
l

3
1
0
.
0
0

T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

p
e
n
t
r
u

c
h
e
l
t
u
i
e
l
i

c
a
p
i
t
a
l
e

p
r
i
m
i
t
e

d
e

l
a

b
u
g
e
t
e

d
e

a
l
t

n
i
v
e
l

3
2
0
.
0
0

M
i
j
l
o
a
c
e

n
c
a
s
a
t
e

p
r
i
n

d
e
c
o
n
t
r
i
r
e
c
i
p
r
o
c
e

d
e

l
a

b
u
g
e
t
e
l
e

d
e

a
l
t

n
i
v
e
l

3
3
0
.
0
0

T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

d
e

p
e
s
t
e

h
o
t
a
r
e

3
4
0
.
0
0

T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

d
e

l
a

b
u
g
e
t
u
l

d
e

s
t
a
t

l
a

b
u
g
e
t
u
l

a
s
i
g
u
r
r
i
l
o
r

s
o
c
i
a
l
e

d
e

s
t
a
t

3
5
0
.
0
0

T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

n
t
r
e

c
o
m
p
o
n
e
n
t
e
l
e

b
u
g
e
t
u
l
u
i

3
6
0
.
0
0

T
r
a
n
s
f
e
r
u
r
i

d
e

l
a

b
u
g
e
t
u
l

d
e

s
t
a
t

l
a

F
A
O
A
M
3
7
0
.
0
0

G
r
a
n
t
u
r
i

i
n
t
e
r
n
e

4
1
1
.
0
0

G
r
a
n
t
u
r
i

e
x
t
e
r
n
e

4
1
2
.
0
0

G
r
a
n
t
u
r
i

p
e
n
t
r
u

p
r
o
i
e
c
t
e

f
i
n
a
n
a
t
e
d
i
n

s
u
r
s
e

e
x
t
e
r
n
e

4
1
2
.
0
2
.
G
r
a
n
t
u
r
i

e
x
t
e
r
n
e

p
e
n
t
r
u

s
u
s
i
n
e
r
e
a
b
u
g
e
t
u
l
u
i
4
1
2
.
0
1
.
Tabelul 1. Clasicaia funcional
1
Codul
Grup principal Grup A. CHELTUIELI
01. 00. Servicii de stat cu destinaie general
02. 00. Activitate extern
03. 00. Aprare naional
04. 00. Justiie
04. 00. Jurisdicie constituional
05. 00. Meninerea ordinii publice i securitatea naional
06. 00. nvmnt
07. 00. tiin i inovare
08. 00. Cultur, art, sport i activiti pentru tineret
09. 00. Ocrotirea sntii
10. 00. Asigurare i asisten social
11. 00. Agricultur, gospodria silvic, gospodria piscicol i gospodria apelor
12. 00. Protecia mediului i hidrometeorologie
13. 00. Industrie i construcii
14. 00. Transporturi, gospodria drumurilor, comunicaii i informatic
15. 00. Gospodria comunal i gospodria de exploatare a fondului de locuine
16. 00. Complexul pentru combustibil i energie
17. 00. Serviciul datoriei de stat
18. 00. Completarea rezervelor de stat
19. 00. Alte servicii legate de activitatea economic
20. 00. Activiti i servicii neatribuite altor grupuri principale
23. 00. Creditarea net
25. 00. Excedent
26. 00. Decit
B. SURSE DE FINANARE
27. 01-20. Surse interne de nanare
28. 01-07. Surse externe de nanare
29. 01-10. Mijloacele din vnzarea i privatizarea bunurilor proprietate public.
1
Anexa nr. 2 i 8 la Ordinul ministrului nanelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasicaia bugetar.
ANEXE 75
Tabelul 2. Clasicaia economic
2
Codul
Articolului Alineatului
100. 00. CHELTUIELI CURENTE
110. 00. Cheltuieli pentru mrfuri i servicii
120. 00. Plata dobnzilor
130. 00. Transferuri curente
190. 00. Transferuri curente pentru implementarea proiectelor nanate din surse externe
200. 00. CHELTUIELI CAPITALE
240. 00. Investiii capitale i reparaii capitale
250. 00. Crearea rezervelor de stat
260. 00. Procurarea de pmnt i de active nemateriale
270. 00. Transferuri capitale
290. 00. Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor nanate din surse externe
500. 00. PROCURAREA DE ACIUNI
510. 00. Procurarea de aciuni
600. 00. CREDITAREA NET
610. 00. Creditarea net
Tabelul 3. Clasicaia programelor i subprogramelor
3
Codul
Programul / subprogramul
Programului Subprogramului
05 00 Managementul nanelor publice
12 00 Sistemul statistic
16 00 Cercetri tiinice
31 00 Aprarea naional
50 00 Servicii generale economice i comerciale
51 00 Dezvoltarea agriculturii
56 00 Securitatea alimentar
69 00 Geodezie, cartograe i cadastru
80 00 Sntatea public i servicii medicale
88 00 nvmntul public i servicii de educaie
90 00 Protecie social
Tabelul 4. Clasicaia categoriilor de mijloace speciale
4
Codul Denumirea
1 Servicii cu plat
2 hiria / arenda bunurilor propriete public
3 Granturi, sponsorizri / lantropie i donaii
4 Mijloace provenite din prestarea serviciilor n cadrul asigurrilor obligatorii de asisten medical
5 Alte mijloace speciale
2
Anexele nr. 3 i 9 la Ordinul ministrului nanelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasicaia bugetar.
3
Anexa nr. 6 la Ordinul ministrului nanelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasicaia bugetar.
4
Anexa nr. 7 la Ordinul ministrului nanelor nr. 91 din 20 octombrie 2008 privind clasicaia bugetar.
Tabelul 5. Fondurile speciale: surse de venituri i direcii de cheltuieli
Codul din
Registrul
fondurilor
speciale
Denumirea
fondului
Surse de venituri Direcii de cheltuieli
501 Fondul pentru
nanarea lu-
crrilor de con-
stituire a bazei
normative n
construcie
1. Defalcri din volumul investiiilor prevzute n Bugetul
de stat
2. Defalcri din volumul investiiilor efectuate din alte
surse
1. Lucrri de constituire a bazei normative n
construcii
504 Fondul special
pentru manuale
1. Taxe pentru inchirierea manualelor, neachitate pentru
anul de studii 2006/2007
2. Taxe pentru inchirierea manualelor n anul de studii
2007/2008
3. Dobnzi de la depozite bancare
4. Pli compensatorii de la bugetele UAT pentru nchirie-
rea manualelor de ctre elevii din familii socialmente
vulnerabile
5. Taxe pentru nchirierea manualelor pentru elevii din
colile-internat, acoperite de la bugetul de stat
6. Pli compensatorii de la bugetul de stat pentru ma-
nualele de limb matern din instituiile alolingve
1. Reeditarea manualelor
2. Distribuirea manualelor ctre raioane
3. Achitarea plii pentru prima ediie a manua-
lelor pentru nvmntul liceal
4. Servicii bancare
5. Asigurarea funcionrii fondului
508 Fondul pentru
ncurajarea
dezvoltrii cul-
turii nucului
1. Defalcri n mrime de 1,5% din valoarea costului
comercial al exportului de nuci, de produse derivate
din nuci i lemn de nuc
1. Meninerea i dezvoltarea fondului genetic
de nuc
2. Producerea materialului de nmulire i sdi-
tor de nuc altoit n pepiniere i dezvoltarea
bazei tehnico-materiale a pepinierelor
3. ninarea i ntreinerea pn la intrarea
pe rod a plantaiilor producie-marf de nuc
altoit
4. Promovarea dezvoltrii culturii nucului
512 Fondul repu-
blican de susi-
nere social a
populaiei
1. Plata din partea persoanelor juridice care presteaz
servicii de telefonie mobil
2. Plata suplimentar obligatorie obinut din perfectarea
i eliberarea certicatului de nmatriculare a automo-
bilului
1. Acordarea de ajutoare materiale nemijlocit
din mijloacele fondului
2. Asigurarea activitii direciei executive a
fondului
3. Transferuri la fondurile locale pentru susi-
nerea material a persoanelor defavorizate
i alimentarea n cantinele de ajutor social
516 Fondul naional
pentru susine-
rea tiinei
1. Defalcri n mrime de 0,5% din granturile fundaiilor,
instituiilor i organizaiilor internaionale
2. Defalcri n mrime de 2% din valoarea serviciilor
prestate contra plat, a operaiunilor de arend a
spaiilor, a executrii comenzilor sau contractelor,
precum i din alte venituri ale organizaiilor din sfera
tiinei i inovrii subordonate AM
3. Defalcri n mrime de 3% din protul rmas la
dispoziia Ageniei de Stat pentru Proprietatea In-
telectual
4. Defalcri n mrime de 10% din protul rmas la
dispoziia agenilor economici cu autonanare din
subordinea AM
1. Premierea i susinerea nanciar a cerce-
ttorilor tiinici i a tinerelor talente
2. Acordarea de burse pentru rezultate deose-
bite n sfera tiinei i inovrii
518 Fondul pentru
dezvoltarea
sistemului de
executare
1. Taxa de executare n mrime de 5% din suma real
perceput sau din valoarea bunurilor percepute
1. Organizarea conferinelor i seminarelor cu
invitarea cadrelor didactice i a experilor
internaionali n domeniul executrii docu-
mentelor executorii
2. ntrirea bazei tehnico-materiale a structuri-
lor teritoriale
3. Deplasri pentru studierea experienei n
domeniul executrii silite
4. Plata sporurilor la salariul executorilor jude-
ctoreti
5. Activiti de instruire i formare profesional
a cadrelor din sistemul de executare
ANEXE 77
Tabelul 6. Programele Bugetului asigurrilor sociale de stat, milioane lei
Denumirea programului Scopul programului
Costul
programului
Sursa de nanare
BASS BS
1. Pensii
Susinerea nanciar n cazul pierderii capacitii de
munc ca urmare a survenirii btrneii, invaliditii sau
n caz de deces al ntreintorului
4623,5 4511,6 111,9
2. Indemnizaii
Susinerea nanciar a familiei n caz de maternitate,
pentru ngrijirea i creterea copiilor, precum i n caz de
boal sau de deces al unui membru de familie i susinerea
nanciar a sportivilor de performan
721,8 557,7 164,1
3. Susinerea social a
omerilor
Susinerea nanciar a omerilor i sporirea anselor
acestora de a plasai n cmpul muncii
47,6 42,2 5,3
4. Compensaii
Susinerea nanciar a unor categorii de populaie i a
persoanelor care au suferit n urma avariei de la C.A.E.
Cernobl sau n urma unui accident de munc
400,8 0 400,8
5. Alocaii sociale
Susinerea nanciar a persoanelor cu statut social
special
227,6 0 227,6
6. Recuperarea sntii
Asigurarea tratamentului balneosanatorial persoanelor
asigurate i odihnei copiilor acestora, acordarea serviciilor
de ntremare a sntii veteranilor
93,4 92,3 1,1
7. Organizarea i
funcionarea sistemului
public de asigurri sociale
Asigurarea funcionrii eciente a sistemului de asigurri
sociale de stat
165,7 157,0 8,6
Total 6280,4 5360,9 919,5
Tabelul 7. Delimitarea competenelor n efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele unitilor administrativ-
teritoriale
De l a buget el e sat el or
( c omun el or ) , or a el or
(muni ci pi i l or, cu excepi a
municipiilor Bli i Chiinu)
sunt nanate cheltuielile ce
in de:
amenajarea teritoriului i urbanistic
construcia i ntreinerea, n limitele localitii, a drumurilor, strzilor, podurilor
locale
construcia, ntreinerea i exploatarea sistemelor de alimentare cu ap, de canalizare,
de epurare a apei, salubrizarea localitii, gestionarea deeurilor de producie i
menajere
acordarea de asisten social populaiei, inclusiv protecia tinerei familii i a familiilor
cu muli copii, a mamei i a drepturilor copilului, a persoanelor n etate i a solitarilor,
n partea ce nu intr n competena altor autoriti
ntreinerea instituiilor de nvmnt precolar, primar, gimnazial, mediu de cultur
general, liceal i complementar (extracolar), a altor instituii de nvmnt care
deservesc populaia localitii respective
ntreinerea instituiilor de cultur i desfurarea activitilor publice n domeniul
culturii (cminelor i caselor de cultur, altor aezminte de culturalizare)
ntreinerea bibliotecilor i muzeelor
cultura zic i sport
aprarea mpotriva incendiilor
ntreinerea parcurilor, spaiilor verzi i cimitirelor
nfptuirea unor msuri privind activitatea administrativ-militar
executarea hotrrilor judectoreti prin care autoritatea APL este obligat s
efectueze anumite pli
activitatea autoritii executive
ntreinerea altor instituii i desfurarea altor activiti atribuite autoritilor APL de
nivelul nti
5ursn: elaborat in baza le|| t|v|nJ hnon(ele uol|ce locole (Co|tolul ll, ott|colul 8} nr. 397-Xv dln l6.l0.2003, Monltorul
Oclal al Pepubllcll Moldova nr. 248-253/996 dln l9.l2.2003.
Tabelul 8. Delimitarea competenelor n efectuarea cheltuielilor publice pe bugetele UAT

De la bugetele raionale sunt
nanate cheltuielile ce in
de:
construcia i ntreinerea drumurilor de interes raional;
construcia obiectivelor publice de interes raional;
ntreinerea instituiilor de nvmnt liceal, cu excepia celor de competena unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti, instituiilor de nvmnt secundar profesional,
colilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodic n domeniul
nvmntului, precum i de alte activiti i instituii care deservesc populaia unitii
administrativ-teritoriale respective;
acordarea de asisten social i ntreinerea instituiilor din domeniul asistenei
sociale;
coordonarea i desfurarea activitilor sportive i a altor activiti pentru tineret;
ntreinerea teatrelor, televiziunii publice locale;
asigurarea ordinii publice;
coordonarea, organizarea i supravegherea, n limitele competenei, a activitilor
administrativ-militare;
executarea hotrrilor judectoreti prin care autoritatea administraiei publice locale
este obligat s efectueze anumite pli;
activitatea autoritii executive i a direciilor subordonate consiliului raional
respectiv;
ntreinerea altor instituii i desfurarea altor activiti atribuite, conform legislaiei,
autoritilor administraiei publice ale raioanelor.
De l a bugetul central
al uni t i i t er i t or i al e
autonome cu statut juridic
special sunt nanate
cheltuielile ce in de:
construcia i ntreinerea drumurilor pentru unitatea teritorial autonom cu statut juridic
special
construcia obiectivelor publice pentru unitatea teritorial autonom cu statut juridic
special
ntreinerea instituiilor de nvmnt liceal, cu excepia celor de competena unitilor
administrativ-teritoriale de nivelul nti, instituiilor de nvmnt secundar profesional,
colilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodic n domeniul
nvmntului
acordarea de asisten social i ntreinerea instituiilor din domeniul asistenei sociale
coordonarea i desfurarea activitilor sportive i a altor activiti pentru tineret
ntreinerea teatrelor, televiziunii publice locale
asigurarea ordinii publice
coordonarea, organizarea i supravegherea, n limitele competenei, a activitilor
administrativ-militare
executarea hotrrilor judectoreti prin care autoritatea administraiei publice locale este
obligat s efectueze anumite pli
activitatea autoritii executive i a direciilor subordonate autoritii reprezentative i
deliberative respective
ANEXE 79
De la bugetul municipal
Bli i bugetul municipal
Chiinu sunt nanate
cheltuielile ce in de:
amenajarea teritoriului i urbanistic
construcia i ntreinerea, n limitele localitii, a drumurilor, strzilor i podurilor
construcia obiectivelor publice de interes municipal
construcia, ntreinerea i exploatarea sistemelor de alimentare cu ap, de canalizare, de
epurare a apei, salubrizarea localitii
acordarea de asisten social populaiei
construcia de locuine pentru pturile socialmente vulnerabile ale populaiei i pentru alte
categorii de locuitori, exploatarea fondului locativ municipal
ntreinerea instituiilor de nvmnt precolar, primar, gimnazial, mediu de cultur general, liceal
i complementar (extracolar), instituiilor de nvmnt secundar profesional, colilor-internat,
gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodic n domeniul nvmntului
ntreinerea instituiilor de cultur i desfurarea activitilor publice n domeniul culturii
ntreinerea bibliotecilor i muzeelor
cultura zic i sport
aprarea mpotriva incendiilor
ntreinerea cimitirelor
ntreinerea expoziiilor, teatrelor, televiziunii publice
asigurarea ordinii publice
coordonarea, organizarea, supravegherea, n limitele competenei, a activitilor administrativ-
militare
executarea hotrrilor judectoreti prin care autoritatea APL este obligat s efectueze
anumite pli
activitatea autoritii executive a municipiului i a direciilor subordonate autoritilor
reprezentative i deliberative respective

1.ghidul Procesui Bugetar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.ghidul Procesui Bugetar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHIDUL

La expllcarea conceptulul de 8uet este utlla operarea unor compara(ll intre

8ugetul aslgurarllor soclale de stat este gestlonat de Casa Na(lonala de

S-ar putea să vă placă și