Curs 4 Aplicatii

EXTRAGETI IDEILE DIN TEXT

Andrei Serban si lumea magic de Marina Constantinescu

Una dintre cele mai importante si, totodat, controversate personalitti din lumea teatral a acestui sfrsit de secol este regizorul Andrei Serban. Luni 8 noiembrie s-a lansat la Cinemateca rom n volumul Andrei Serban. Lumea magic din spatele cortinei scris de profesorul american !d "enta, publicat de !ditura Unite#t, n traducerea Svetlanei "i$ilescu. %olumul a fost prezentat de criticii "arian &opescu si %ictor Scoradet, iar ca un fel de prolog, ca o incitare de a ptrunde n lumea lui Andrei Serban, au vorbit trei dintre actorii lui preferati, anga'ati de el n ())* la +eatrul ,ational din -ucuresti. !ste vorba despre "aia "orgenstern, Claudiu -leont si "ircea .usu, care au ridicat putin cortina si ne-au ademenit n culisele laboratorului de creatie Andrei Serban, lucru pe care cartea lui !d "enta l face pe ndelete. /e fapt, este vorba despre un studiu asupra unei metode, o analiz a creatiilor lui Andrei Serban, a reactiilor pro si contra pe care le strneste oriunde n lume. Citind Lumea magic din spatele cortinei, participi putin la aventura teatral a regizorului Andrei Serban n spatiul american. /ar nu numai. Cartea lui !d "enta a primit de altfel si premiul revistei C$oice pe ())0. !d "enta l-a cunoscut pe Andrei Serban n ()1), cnd s-a nscris la un seminar postuniversitar tinut de dr. 2o$n 3err de la /epartamentul de art teatral, n vederea obtinerii "aster-ului n -elle Arte. Seminarul era intitulat4 &atru regizori contemporani4 &eter Sc$umann, &eter Stein, .ic$ard Sc$ec$ner si Andrei Serban. L-a ales pe cel din urm, a'uns n ()0) n Statele Unite din .om nia, fost asistent al lui &eter -roo5 la spectacolul 6rg$ast. 7ntlnirea lui Andrei Serban cu &eter -roo5 a fost $otrtoare pentru cariera si viata sa.7n esent, aceast legtur vizibil si invizibil este ideea central si profund a crtii. 8"i-a sc$imbat pur si simplu cursul vietii. ,u m ntrebasem pn atunci ce caut n teatru. Lucram pur si simplu din plcere, ca ma'oritatea oamenilor de teatru. /ac am lucrat cu -roo5 nu nseamn neaprat c am gsit rspunsurile si solutiile, ci doar m-am ntrebat4 Ce caut eu n teatru9 /e ce mi'loace dispune teatrul9 Ce pot eu s fac98. 87i rmn recunosctor lui -roo5 pentru c mi-a insuflat curiozitatea de a cltori n teatru pe meandrele crrilor lturalnice nainte de a reveni la drumul principal ca s reevaluez descoperirile. "-a a'utat s privesc unde trebuie, s caut ceea ce nu e usor vizibil si s nu accept rspunsuri prefabricate.8 6 parte din drumul lui Andrei Serban este dezvluit si supus analizei n cartea lui !d "enta. La :8 de ani, Serban era un artist e#ilat. Cltoria teatral american ncepe n ()1(, la teatrul La "a"a. Lucrnd la +rilogia antic, Serban cuta n continuare rspunsuri la ntrebrile lui -roo54 8Ce relatie e ntre teatrul vorbit si cel nevorbit9 Ce se ntmpl cnd sunetul si gestul devin cuvnt9 Ce loc ocup cuvntul n e#presia teatral9 ! vibratie9 Concept9 "uzic9 ;ace cumva n structura sunetului vreo

limb uitat98 !ste fascinant cutarea lui Andrei Serban. !ste fascinant s descoperi cum si-a format ec$ipa de la La "a"a, n cap cu actrita &riscilla Smit$, cum a plecat cu artistii ntr-o aventur spiritual numit +rilogia antic si cum fenomenul nu s-a stins nici dup douzeci de ani. &entru cititorul rom n avizat cartea naste si emotii speciale, care nsotesc studiul metodei lui Serban, al te$nicii si inovatiilor, al spiritului su tumultuos si provocator, al originalittii sale. /up douzeci de ani de la e#perienta american cu +rilogia, Andrei Serban are forta si nebunia s o ia de la capt n .om nia, la +eatrul ,ational din -ucuresti, a crui directie o preia din <)* pn n <)=. %ine nsotit de principalele lui colaboratoare - &riscilla Smit$ si %alois "ic5ens - d auditii spectaculoase, si formeaz trupa si ncepe lucrul, antrenamentul special si comple# pentru +rilogie. ,oi erau oamenii cu care a cutat solutii si rspunsuri la ntrebrile lui -roo5 si ale sale, un artist matur si e#perimentat acum. "etoda si stilul snt n mare aceleasi, materialul este proaspt, e#trem de maleabil si disponibil la ceva att de nou si de profund. +rilogia recstig ovatiile publicului si ale criticii de pretutindeni. Cartea lui !d "enta se citeste cu o mare curiozitate indiferent de tipul de receptor. !a nare cum s epuizeze o asemenea personalitate vulcanic si spectaculoas n sine, si nici nu-si propune asta. /ezvluind cte ceva din laboratorul lui Andrei Serban, incit la analiz si meditatie. +eatrul rom nesc de dup <8) este marcat profund de prezenta sa n tar, de revolutia pe care a declansat-o n constiintele unor artisti, a publicului. 7n ())), Andrei Serban a fost laureat cu &remiul pentru !#celent n Cultura .om neasc si &remiul !liott ,orton al criticii teatrale din -oston pentru !#celent n teatru. 6 !#celent care ne lipseste. !a continu ns s mpart lumea n pro si contra, de-a dreapta si de-a stnga unei idei. Si asta ntr-un mod zgomotos, spectaculos, cu o voluptate greu de egalat. >r revenirea lui Andrei Serban-artistul n .om nia postdecembrist nu stim cum ar fi artat portretul teatrului liber, desctusat. Structura incandescent a lui Andrei Serban a reusit, ntr-un timp foarte scurt, s declanseze dezg$etul rapid al unui iceberg interior. &uterea focului topitor a fost ntetit si prin lemnele aruncate, e drept nu cu atta tam-tam ritualic, de marii artisti ntorsi - Liviu Ciulei, %lad "ugur, ?iurc$escu si de arta cu care au reanimat, zguduit si coalizat spiritele. Un foc cu mai multi oc$i pe tabloul unei societti supuse unui lant de e#periente politice, civice, morale la care nu a gndit vreodat. 3avel scria undeva si cred c e#prima foarte concret si plastic, totodat, ceea ce ni s-a ntmplat48Cderea comunismului a smuls acest vl unificator, iar lumea a fost surprins picotind n fata e#ploziei multimii de diferente neasteptate, ascunse dincolo de el@ fiecare dintre acestea - aflat vreme ndelungat n penumbr - a simtit nevoia fireasc de a atrage atentia, de a-si scoate n evident unicitatea si deosebirea fat de celelalte8 Adin >antasmele salvrii de %ladimir +ismneanu, !d. &oliromB. Citind cartea profesorului !d "enta mi mbogtesc c$ipul unui artist mare si drag. /ar se mai ntmpl un lucru. Am retrit, la alte cote, starea de incandescent artistic a primilor ani de libertate si democratie, dup o lung perioad de ncarcerare. /ar ncarcerarea a nsemnat si solidaritate, c$iar clandestin, si euforia unei culturi fcute din spirit de frond, purttoare de semnele istoriei si ale salvrii. Sntem n anul de gratie ())). &rivesc n 'ur. ,ici euforie, nici generozitate, nici focul pr'olitor al creatiei. Cu cteva e#ceptii, care s confirme regula. Atta dezbinare si disperare, atta impostur, confuzie, $aos si neputint,

la urma urmelor, n-am simtit nainte. 6 dezamgire incurabil s-a instalat, ca e#presie, n mintile si pe fetele celor mai multi. Se st cu garda ridicat pentru orice posibil atac, fie doar si imaginar, si, pentru o mai solid aprare, se loveste n 'ur pentru siguranta minuscul de a fi dat primul. Satisfactia, bucuria, nebunia creatorului si a creatiei poti servi rarisim si n doze $omeopatice. ,u te mai nfrupti din voluptatea unui moment, a unei stri a comunicrii reale dintre artisti. Si totusi, ne nvrtim cu totii ntr-o lume magicC

Smbt, 27 octombrie, la ora 13.00, ! ca"r#l $e%ti&al#l#i Na'io!al "e Teatr# "e la (#c#re)ti, %e"i#l $#!"a'iei L*+e!"al &a ,-"#i "o# la!%ri "e carte. alb#m#l "e /oto,ra/ie %em!at "e 0i1aela 0ari! )i i!tit#lat 23e1o&, S1a4e%5eare, (er,ma! &-#'i "e A!"rei 6erba!7 8E"it#ra I3R9, 5rec#m )i &ol#m#l 2$r %ecrete. G!"#ri "e%5re actorie )i teatr#7 "e :eter (roo4, 5#blicat ! 3olec'ia ;oric4, ti5rit "e E"it#ra Nemira. La e&e!ime!t &a 5artici5a re,i-or#l A!"rei 6erba!, a#tor#l 5re/e'ei &ol#m#l#i l#i :eter (roo4, 5e care o re"m ! co!ti!#are. 7ncep printr-o confesiune4 c nd am primit invitaDia de a scrie aceastE prefaDE, nu mi-am dat seama c t de greu mi va fi. Ca regizor, sE scrii despre -roo5 e la fel de intimidant ca pentru un pianist sE scrie despre Lipatti sau, pentru un sculptor, despre -r ncuFi. "ulDi dintre cei care i-am fost foarte aproape ne uitam la -roo5 ca la un fel de /umnezeu. Lucr nd cu el, simDeam cE stEm alEturi de un adevErat "aestru, deFi el a refuzat ntotdeauna acest titlu. !l ne spunea mereu4 G,u pot sE fac mai mult dec t sE creez condiDiile n care sE vE dezvoltaDi singuri.H ,u a pretins niciodatE cE ne transmite secretul meseriei, dar ntr-un singur an, fiind n prea'ma lui, am nvEDat mai mult dec t n toDi anii de FcoalE4 am nDeles cE am nevoie s m dezvolt, c trebuie s doresc s m dezvolt i s fac eforturi n acest scop. Aceste trei cuvinte, nevoie, dorin, efort, le-am preluat de la el. ,u doar lucrul direct cu -roo5, dar Fi cErDile pe care le-a scris sunt ocazii de a trEi e#perienDe unice, formatoare. /espre noua carte Fr secrete Atitul sub care a apErut n America volumul G>ErE secrete. ? nduri despre actorie Fi teatru n. red.) pot sE afirm cE totul n ea e interesant, ncep nd de la ambiguitatea titlului. Ce nseamnE Ua deschis n America sau Fr secret, n .om nia9 UFa e desc$isEI nspre ce9 7nspre un alt spaDiu, spre o altE viaDE, spre necunoscut9 Ji titlul n rom nE te pune pe g nduriI sE fie adevErat, c$iar nu e#istE secrete9 G%iaDa unei fiinDe umane este vizibilul prin care se poate manifesta invizibilulH, spune -roo5. Ca ntotdeauna, n aparenta lui simplitate, e alunecos Fi subversiv, ca un spiriduF s$a5espearian4 te obligE sE-Di pui mereu ntrebEri. /acE n Spaiul ol Acarte

scrisE la mi'locul vieDiiB -roo5 arEta cu luciditate Fi acutE precizie starea teatrului contemporan, acum, mulDi ani mai t rziu, face un nou tur de forDE, ncerc nd sE nDeleagE Fi relat nd ce a trEit ntre timp. /upE ce a e#pus n Spaiul ol viziunea sa revoluDionarE asupra formelor de teatru K brut, sacru, imediat K, n urmEtorii treizeci de ani a trEit pe viu ideile, a fEcut el nsuFi verificarea n concret, a ceea ce a descris teoretic. SimDind nevoia sE comunice concluziile acestor ani de cEutEri, -roo5 ne oferE acum aceastE nouE carte, Fr secrete, pentru a ne a'uta la r ndul nostru sE simDim mai n profunzime e#perienDa spaDiului gol. La fel ca Stanislavs5i Fi ?rotovs5i, -roo5 e conFtient cE e nevoie de aceastE muncE dublE, prin intermediului spectacolului Fi al scrisului, pentru a-i conduce pe spectatorii-cititori spre o nDelegere totalE. Cariera lui -roo5 poate fi mpErDitE n douE mari etape4 nainte Fi dupE stabilirea la &aris. &rima a durat p nE spre v rsta de LM de ani4 ntr-un amestec eteroclit de teatru clasic, comedie muzicalE, -roadNaO, operE sau film, dorind mereu sE se reinventeze, -roo5 a traversat toate formele teatrale, n cEutarea unei e#presii unice, care a culminat cu !isul unei nopi de var, cel mai mare succes al carierei sale de regizor, ca fEuritor de spectacole. Ji e#act n acel moment a intervenit ruptura. -roo5 a simit nevoia, a avut dorina i a fcut efortul s porneasc de la zero. S-a e#patriat din Anglia la apogeul carierei, el regele teatrului, c nd toatE presa englezE considera spectacolul lui cu !isul mai bun c$iar dec t piesa lui S$a5espeare nsuFi. S-a stabilit n >ranDa, ntr-o culturE dificil de asimilat pentru un britanic, lEs nd n spate glorie, oportunitEDi Fi titluri, pentru a re-ncepe, a se dez-nvEDa de tot ce a nvEDat Fi a se anga'a pe o direcDie plinE de riscuri n cEutarea necunoscutului. A nfiinDat Centrul PnternaDional de CercetEri +eatrale, unde, mpreunE cu un grup de tineri actori, regizori Fi muzicieni veniDi din toate colDurile lumii Aprintre care mE aflam Fi euB, a nceput un drum pe care l-a urmat neclintit4 ani de lucru n laboratorul teatral cel mai intim, unde scopul era nu neapErat crearea de spectacole, ci investigarea prin e#erciDii a unor forme noi Fi diferite de e#presie. +oatE viaDa -roo5 a cEutat intenDionat dificultEDile. 7ntre timp, teatrul sEu Fi-a sc$imbat direcDia4 -roo5 nu a mai fost preponderent interesat, sub influenDa lui Artaud, de subiectul violenDei ca n anii Q0* Ade la "ear Fi #arat Sade la US K spectacolul documentar despre Ezboiul din %ietnamB, ci a devenit treptat iluminat de vibraDii de o altE naturE, rezultat al unei cEutari spirituale. #ahabharata, $onferina psrilor sunt e#emple ilustre ale acestei noi direcDii. -roo5 se dezvolta el nsuFi, adopt nd o atitudine mai calmE, mai luminoasE, a toleranDei Fi a nDelegerii spirituale, n cEutarea unei alte viziuni, a unei alte percepDii prin teatru. /e ce facem teatru9 ,ici un rEspuns nu e satisfEcEtor. GCeva e nsE acum clar Fi sigur4 nu are niciun sens sE mergi la teatru sE cauDi ce poDi sE gEseFti uFor n altE parteH, conc$ide -roo5. +eatrul e despre viaDE. /espre ce altceva ar putea fi9 ! posibil ca n acel scurt interval pe care l petrecem mpreunE sE intrEm ntr-o relaDie cu totul diferitE dec t cea din viaDa obiFnuitE9 Una mai intensE, mai esenDialE9 Aceasta a devenit pentru -roo5 ntrebarea-c$eie. +eatrul nu poate nlocui viaDa, dar poate fi o metaforE care ne poate a'uta sE revenim n e#perienDa vieDii mai puternici. +eatrul grec e mereu e#emplul K spectatorii vedeau pe

scenE catastrofe Fi orori, Fi moarte, dar, pe c t de inevitabil se arEta sf rFitul Fi pe c t de dureroasE era suferinDa, totuFi la final ei plecau acasE deloc triFti sau deprimaDi, dimpotrivE, erau plini de o energie nouE, revitalizaDi Fi bucuroFi cE au nDeles ceva esenDial despre viaDE, pregEtiDi pentru a ncepe ziua urmEtoare cu mai multE ncredere. Scopul teatrului nu era sE producE indignare Fi negativitate, ca teatrul german contemporan, ncE la modE, pe care at t de mulDi la noi l imitE, crez nd naiv cE, dacE eFti dur, sarcastic Fi vezi totul n negru, vei face bine n lume. -roo54 GSE prelungim boala societEDii prin mesa'ul scenei9 Ar nsemna sE reproducem condiDiile care au produs e#act lucrul pe care teatrul l denunDE. C nd ne amintim cE teatrul grec avea drept scop nsEnEtoFirea, ar trebui sE c ntErim efectul creat de dorinDa de protest Fi de a arEta c t de negru e totul, dacE asta nu nseamnE sE nfigem cuiul Fi mai ad nc n loc sE-l scoatemH. +eatrul de azi de acest tip infirmE tot ce au afirmat grecii, e oglinda distorsionatE a unei societEDi bolnave, o pierdere de timp. -roo5 refuzE aceastE optica Fi continuE sE meargE solitar mpotriva curentului. CEutErile sale tind spre luminE, spre captarea unor energii de altE calitate. ! evidentE la el acum dorinDa de a nDelege viaDa Fi tot ce ni se nt mplE dintr-o alta perspectivE, cu o inteligenDE Fi o sensibilitate, din care transpare acceptul cE mila Fi compasiunea sunt la fel de adevErate cum e cruzimea, iar ntunericul e#istE numai pentru cE e#istE lumina. Citim n Fr secrete% G7n teatru este vorba despre viaDE. Acesta este punctul de pornire Fi nu e#istE nimic mai A'uns aici n evoluDia sa, -roo5 era din ce n ce mai nenDeles de lumea obiFnuitE a teatrului. .evenind sporadic la Londra, afirma4 GAm admirat dintotdeauna teatrul britanic, pentru incredibila sa energie Fi vitaliate, dar n acelaFi timp simt cE e#istE o teamE, o suspiciune faDE de puterea invizibilului sau faDE de tEcereH. -roo5 era acum privit cu suspiciune. !#erciDiile, e#perimentele, nu erau pe placul englezilor, ncercErile concrete de teatru sacru sau imediat nu-i convingeau. -roo5 scrie n Fr secrete4 G+eatrul sacru presupune sE accepDi cE mai e ceva n planul e#istenDei, dedesubt, n 'ur Fi deasupra, o altE zonE care trece dincolo de invizibil, care depEFeFte formele pe care noi le putem decripta sau nregistra Fi n care se gEsesc surse de energie e#trem de puternice. /e-a lungul acestor prea puDin cunoscute c mpuri energetice se aflE impulsuri care ne g$ideazE spre RcalitateS. +oate impulsurile umane cEtre ceea ce numim K st ngaci Fi imprecis K RcalitateS provin dintr-o sursE a cErei naturE adevEratE o ignorEm cu totul, dar pe care suntem capabili sE o recunoaFtem atunci c nd apare n noi sau ntr-o persoanE de l ngE noi. ,u se comunicE prin sunet, ci prin tEcere. C nd au nceput sE fie folosite cuvintele, aceastE naturE a fost numitE sacrEH. Lucr nd cu -roo5 am nDeles cE pentru aceasta avem nevoie de e#erciDii, cEci ele sunt menite sE dezvolte o mai mare desc$idere Fi sensibilitate a ntregului trup, un alt fel de a asculta, de a privi, de a respira, de a te aporta la tine nsuDi Fi la ceilalDi. Astfel ncepi sE devii conFtient de dificultEDi. Ce conteazE e sE lupDi cu propriile slEbiciuni. 7n acelaFi timp, poDi sE ai o altE percepDie, impresia unor energii cu calitEDi diferite de cele pe care le cunoFti de obicei K un sentiment de a fi n contact cu ceva care te depEFeFte, la care nu se poate a'unge cu reacDiile familiare. Cu a'utorul e#erciDiilor Di dai seama cE te afli pe un drum neFtiut, dar faptul de a nu fi singur, ci mpreunE cu alDii e un a'utor. /upE o serie de e#erciDii concentrate, mpreunE, nu se poate sE nu simDim, c$iar Fi pentru un scurt timp, cE

suntem mai desc$iFi, mai puDin greoi ca nainte. 7n lucru, -roo5 remarca mereu cE important e curentul care s-a creat intre noi, asta e ceea ce conteazE, nu reuFita individualE a unui sau a altuia. ,u are importanDE c t de bine faci un e#erciDiu, ci senzaDia cE eFti altfel pregEtit pentru repetiDie sau proiectul zilei dec t dacE nu faci nimic. Apelul e amintit din nou4 ca sE cauDi aceastE calitate, trebuie mai nt i sE creezi nEuntru un spaDiu gol. 7n mod subtil, -roo5, ca Fi ?rotovs5i naintea lui, pare sE spunE cE aceste e#perienDe depEFesc sfera teatrului Fi sunt e#trem de fragile dacE apar e#puse ntr-un conte#t public, d nd prile' la confuzii Fi comentarii inutile@ de aceea -roo5 a decis n mod 'ust sE le practice n grupuri restr nse, acolo unde pot fi verificate ca pregEtire pentru spectacol. &entru un actor e foarte greu sE reconstituie searE de searE aceeaFi e#perienDE. !l e c$emat sE retrEiascE aceleaFi emoDii, asta e meseria lui, e plEtit sE refacE zilnic viaDa altuia. /ar cine poate sE retraiascE de zeci Fi sute de ori, cu adevErat, durerile sau bucuriile de nerepetat, care nici mEcar nu sunt ale lui9 /e aceea, ne aminteFte -roo5, pentru un actor ce e important e motivaDia cu care urcE pe scenE@ ea trebuie sE fie rennoitE, de fiecare datE sE fie proaspEtE. Altfel cum sE poatE 'uca searE de searE acelasi rol, n mod pur, fErE cliFee Fi manierisme, dacE nu se ntreabE ca pentru prima oarE, spontan, de ce 'oacE9 AcelaFi moment pe care ieri l-a simDit din plin Fi pentru care a fost aplaudat, azi nu mai corespunde stErii n care se afla. &ublicul e cu totul altul Fi, deFi continuE sE-l aplaude, reacDiile lui au devenit uscate, mecaniceI !#terior, miFcarea e aceeaFi, aparent nimic nu s-a sc$imbat, dar 'ocul nu mai are viaDE. Ca sE fie vie astE searE, motivaDia cu care 'oacE trebuie sE fie diferitE. Altfel, imitE ce a fEcut ieri, dar nu e prezent acum, aici, ci rEm ne n trecut. +eatrul se nt mplE n clipa asta, acum sau niciodatE. Ca sE fie sigur cE e prezent acum, aici, actorul trebuie sE se punE nencetat sub semnul ntrebErii. Secretul florii lui ;eami Fi Fr secrete sunt douE titluri de carte aparent contradictorii, care a'ung, de fapt, la aceeaFi concluzie. 6bstacolele a'utE, dacE sunt vEzute. .ezistenDa pe care o opun dificultEDile reprezintE un material e#celent cu care se poate lucra. Ce spune -roo5 mi aminteFte de cele mai bune condiDii de lucru n teatru pe care le-am avut c nd eram tineri ncepEtori, fErE niciun ban la dispoziDie, c nd nu ne cunoFtea nimeni Fi trebuia sE ne luptEm pentru orice fleac, dar care pentru noi avea o importanDE ma#imE. +eatrul poate avea loc oriunde. 7nsE, n orice moment n viaDE, ntrebarea esenDialE rEm ne4 c te ore sau minute sau secunde pe zi Di aminteFti sE te pregEteFti, sE-Di acordezi instrumentul9 -roo54 GUn corp neantrenat e ca un instrument muzical dezacordat K cutia lui e plinE de sunete neplEcute Fi inutile, care mpiedicE melodia adevEratE sE se audEH. Atunci c nd instrumentul actorului este bine lucrat, toate tensiunile Fi obiFnuinDele inutile dispar. Par el e pregEtit sE se desc$idE posibilitEDilor infinite pe care le oferE spaDiul gol. G&entru ca un actor sE fie convingEtor, cu mintea n alertE, cu sentimente adevErate Fi un trup bine antrenat, aceste trei elemente K creierul, emoDia Fi corpul K trebuie sE se afle n deplinE armonie. ,umai n aceste condiDii el poate sE fie, sE trEiascE Fi sE transmitE ceva mult mai puternic ntr-un spaDiu restr ns dec t la el acasEH, spune -roo5, Gn acelaFi timp cu o

urec$e atentE la lumea interioarE Fi o alta, la lumea e#terioarE. Asta ar trebui sE se nt mple cu orice actor adevErat. SE se afle n acelaFi timp n douE lumi diferite.H ,e putem ntreba4 este teatrul o cale pentru o nDelegere mai bunE a lumii9 .Espunsul lui -roo5 e clar. +ocmai pentru cE trEim n lumea aceasta fragmentatE, teatrul contemporan este $aotic Fi confuz Fi nu satisface nevoia Fi dorinDa multor oameni de a avea o altE posibilitate, alt dialog, de a fi mpreunE pentru altceva dec t pentru deziluzie Fi disperare sau pentru o simplE distracDie, ca o evadare din viaDE, ci de a merge la teatru pentru a primi impresii de calitate superioarE. 6 educaDie ce ne lipseFte cu desEv rFire, pe care nici o FcoalE nu a Ftiut sE ne-o transmitE. !#perienDa cu -roo5 m-a a'utat sE nDeleg n mod clar cE fac teatru av nd acest Del4 cE teatrul ar putea face un bine. Cu ce impresie rEm n recitind cartea9 7ntr-un cuv nt4 speranDE. -roo5 spunea, ntr-un alt conte#t, cE mergi la teatru, ca pentru zece secunde, sE poDi avea gustul unei alte lumi. mai bune. AdevErat, a construi o lume mai bunE poate lua mii de ani, dar dacE mergem la teatru Fi macar o datE avem gustul unei alte lu posibile, atunci teatrul meritE sE continue sE e#iste, e ncE nevoie de el. -roo54 G+eatrul a avut dintotdeauna un rol important de 'ucat4 sE distrugE tabuuri sociale, sE rupE bariere Fi sE punE sub semnul ntrebErii convingeri de'a stabilite. .olul teatrului era sE Foc$eze. /ar azi teatrul nu mai Foc$eazE pe nimeni. %iolenDa, scandalul Fi ridicolul mereu prezente pe ecranele de televiziune reflectE Focurile nensemnate, dar repetate ale vieDii noastre zilnice lipsite de eroism. /eparte de orice vis eroic, singura noastrE consolare e sE avem o licErire din ce lipseFte, sE putem obDine semne dintr-o altE lume de la care nu mai avem acces.H SE rezistEm tendinDei de a trEi doar pe orizontalE, sE ne ntrebEm despre scopul pentru care suntem aici, ceva ce am uitat cu desEv rFire. Pdeile e#puse mai sus mi-au fost inspirate de -roo5, care astEzi, apropiindu-se de impresionanta v rstE de )* de ani, continuE sE lucreze, cu acelaFi elan, curiozitate Fi desc$idere dintotdeauna, comparabil, fErE sE e#agerez, cu un vulcan care continuE sE ardE. PatE e#emplul viu, ntruparea perfectE a imaginii lui ;eami4 floarea tinereii renscut ntr&un copac btr'n. 7mi e greu sE cred cE -roo5 a a'uns aici fr secrete. !l care spune cE4 Gun rol reprezintE o fiinDE unicE plin de secreteIH a scris acum Fr secrete. 7ntre cele douE e#treme, ntre parado#uri, toate ntrebErile se nasc.