2

+ota ,ene Patele n rile lumii

Patele n Suedia

-..-/.#.

Patele n Frana Frana, leaganul cretintii, srbtorete cu mult fast Patele. nc de la nceputul acestei srbtori, ntreaga ar este cuprins de euforie. Toate magazinele si sediile comerciale sunt mpodobite cu iepurai, pui, clopoei i peti din ciocolata. "Peti de aprilie" Principala diferena fata de celelalte ari europene! n Frana, iepuraul este nlocuit cu peti i clopoei. Petii francezi de Pate poart denumirea de "Peti de aprilie". "ceti peti isi fac apariia in casele franceze inc de la # aprilie, copiii ncercnd s i pcleasc pe aduli lipidu le pe spate $rtii cu peti desenai. "%lopoele zburtoare" & alt tradiie important in Frana este denumit "%lopoele zburtoare". %atolicii francezi cred ca in 'inerea (are toate clopoele zboar la 'atican , intorcndu se in prima zi de Pate, aducnd cu ele o mulime de ou de ciocolat. )espectnd aceast tradiie, clopoele nu mai bat din 'inerea (are si pna in prima zi de Pate. %opiii se implic intr un *oc in care arunc oule in aer. Primul care a scpat oul, a pierdut concursul.

0ptmna (are ncepe cu 1uminica floriilor, pentru a celebra intrarea lui 2isus n 2erusalim. &amenii obinuiesc s duc la biseric crengi de salcie, care in locul celor de laur. 34ist si superstiii legate de aceast perioad! se crede c 5r*itoarele au o putere deosebit n aceast perioad, n special cele de magie neagr. %u o zi nainte de Pate, bieii si fetele se mbrac n 5r*itoare i merg la 5ecini crora le las 5ederi de Pate, pentru care primesc bani sau dulciuri. n partea de 5est a rii e4ist obiceiul s se lase scrisoarea n cutia potal sau sub u, e4peditorul rmnnd necunoscut. &ule fierte, frumos colorate, sunt neaprat incluse in meniul suedezilor n aceast perioad.

Patele n Germania 0e crede c termenul german "&stern" 5ine de la o zei anglo sa4on din antic$itate numit "3astre", "3ostre", ori "&stara". %opaci de Pate, copcei micui sau ramuri, mpodobii cu ou, au fcut parte mult timp din srbtoarea german a Patelui. 1in srbtoare face parte i masa bogat de Pati, dup un post se5er. 1e Pati copiii *oac un *oc! se ntrec n rostogolirea oulor colorate pe pante din iarb sau le ciocnesc la capetele ascuite i copilul al crui ou nu s a spart, l obine i pe cel spart. Patele n Bulgaria &ule de Pati se 5opsesc in 6oia (are i fiecare cretin duce un astfel de ou la biseric. 1up ce este sfinit, fiecare gospodar si ngroap oul in 5ie, desprindu se astfel, simbolic, de toate relele i necazurile pe care le a a5ut in anul trecut. n 'inerea (are se cumpra oale i farfurii noi si se planteaz do5lecei, pentru ca noua recolt s fie mai "dulce". Fetele tinere fac, pentru prima data n 5iaa lor, gogoi cu miere i za$r. 1up 7iturg$ia de n5iere, fiecare sparge cte un ou rou de zidurile bisericii, ritual care continu acas, unde oule sunt ciocnite ntre membrii familiei. 0e spune ca acela care a rmas pn la sfrit cu oul ntreg 5a a5ea un an norocos, plin de bucurii.

0e spune ca lumina aduce noroc dac nu se stinge pn acas. n aceste zile se mannc o pine special, numit pinea lui 2isus. 2n centrul pinii este marcat o cruce, iar pe margini este decorat cu culori i pictate de mn cu di5erse moti5e geometrice i florale. n 1uminica Patelui copiii gsesc sub pat cadourile de Pate8 urmeaz un mic de*un tradiional alctuit din ou de Pate, unc i 9al:cs, un fel de pine dulce cu ou, nuci si ciocolat fierbinte. %redincioii poart prin paro$ie statuia lui 2isus i bannere religioase, intonnd imnuri religioase. " doua zi de Pati, bieii stropesc fetele cu parfum sau cu ap parfumat i si ureaz noroc unii altora, iar fetele i recompenseaz cu ou 5opsite. 3ste o zi a ospitalitii, cnd 5izitatorii sunt mai mult dect bine 5enii.

Patele n Australia Familiile australiene particip n diferite orae la tot felul de festi5iti organizate cu prile*ul celebrrii 0fintelor Pati care, n "ustralia marc$eaz sfritul sezonului de 5ar. & noutate o reprezint aceea legat de 2epuraul de Pati. Pentru australieni nu el este simbolul naional ci, ,ilb;, un membru al unei familii de omni5ori marsupiali <adic, un cangur=.

Vlasiuc Elena, cl.IX, LT. !. G"i#u$