Prevestind parc sutele de polemici pe care avea s le strneasc de-a lungul secolelor Republica, Platon afirma, de fa cu Glaucon: Mai

nti, nu se va crede c spun lucruri cu putin de svr!it, iar apoi, c"iar de ar fi astfel, nu se va crede c ele ar fi !i cele mai bune#$ %onstrucia statal pe care o clde!te filosoful antic, n dialogul su, este, fr ndoial, una dintre cele mai controversate create vreodat de un gnditor$ &umea post-platonician s-a mprit practic n dou tabere: a celor care susin cea mai bun dintre ceti !i a celor care o resping$ 'ar controversa lucrrii re(id mai ales n unele dintre ideile, pe care le promovea(, e)trem de neobi!nuite pentru epoca antic !i prevestitoare a unor regimuri care aveau s apar la mai bine de dou milenii de la scrierea Republicii$ *!a cum observa *ndrei %ornea+, lund n considerare standardul cetii grece!ti a secolelor , - ., $ %r$, cetatea platonician se ndeprtea( mult de acest standard$ Platon propune anumite practici, un mod de via complet noi pentru societatea antic$ 'espre aceste practici !i felul n care au fost ele preluate de unele regimuri din secolul //, voi face referire !i eu n acest eseu$ Principalul scop al anali(ei de fa este de a stabili dac Platon, a fost ntr-adevr precursorul totalitarismului, n particular a comunismului sovietic, fapt afirmat ve"ement de gnditori precum Popper !i Russell$ Pentru a atinge acest scop, se va recurge, mai 0os, la o comparaie ntre metodele propuse de Platon !i cele aplicate 1de multe ori cu cru(ime2 n 3niunea 4ovietic$ 5n eseul de fa, Republica platonician va cpta astfel sensul &umii .deilor, iar 3R44-ul, va dobndi valoarea &umii lucrurilor sensibile, a imitaiilor$ 4e va artadac regimul comunist a fost sau nu o imitaie a ideilor filosofului antic$

1 2

Republica!!! Paltinis, pg 39