Colegiul Naional de Medicin i Farmacie Raisa Pacalo CATEDRA Discipline Farmaceutice DISCIPLINA Chimia toxicologic

REFERAT
Subiectul Derivaii Amfetaminei

C!IIN"# $%&'

Amfetamine

Descriere
Amfetaminele sunt droguri( medicamente care mresc )ite*a de reacie a cor+ului, Ele -ac inima s lucre*e mai re+ede i +om+ea* adrenalina .n sistem, Iniial sinteti*ate .ntre cele dou r*boaie mondiale( au -ost -olosite ca drog militar +entru a le da soldailor mai mult energie i a le mri )ite*a, Cum arat un t/nr sub in-luena lor energic( eu-oric( cu +u+ilele dilatate( )orbre( atent( sigur de sine( su+erior, Primele in)estigatii +ri)ind +ro+rietatile am-etaminei s0au a1at +e e-ectele +eri-erice ale acesteia, Am-etamina a -ost sinteti*ata la s-arsitul secolului al 2I20lea( cand s0a desco+erit ca are actiune sim+atomimetica, Actiunea asu+ra SNC nu a -ost ra+ortata +ana in &3''( dar a -ost urmata ra+id de +rimele ra+oarte +ri)ind abu*ul, To1icomanul am-etaminic urmareste in general e-ectul stimulator( eu-ori*ant( de inlaturare a sen*atiei de oboseala( de imbunatatire a +er-ormantelor -i*ice si intelectuale( de scadere a a+etitului, Susce+tibilitatea de abu* este legata in +rinci+al de e-ectul eu-ori*ant care conduce tre+tat la un +attern de consum com+ulsi), Caracteristicile metamfetaminei care au dus la raspandirea sa larga sunt: 0 e-ecte SNC mult mai +uternice decat ale altor am-etamine4 0 reduce oboseala( imbunatateste +er-ormantele cogniti)e si atletice4 0 nu este scum+a si este usor sinteti*ata din e-edrina4 0 e-ectele durea*a +ana la &5 ore si nu necesita administrarea -rec)enta, Am-etaminele sunt substante sim+atomimetice de sinte*a( inrudite structural cu adrenalina 6e+ine-rina7( la care +redomina e-ectele e1citante centrale, De aceea sunt numite si 8amine de tre*ire8 sau 8amine toni-iante8, Ele actionea*a +rin eliberarea unui e1ces de do+amina( +rinci+alele e-ecte -iind stimularea +si9omotorie si actiunea anore1igena, Cresterea +er-ormantelor si a ca+acitatii de e-ort se -ace +e seama re*er)elor energetice4 daca acestea nu se re-ac in cantitate su-icienta( cu tim+ul se a:unge la e+ui*area generala a organismului, Acest risc este cu atat mai mare( cu cat +rin e-ectul lor central( am-etaminele si deri)atii lor su+rima sen*atia de -oame( determinand reducerea a+ortului alimentar, Ne)oia de somn dis+are( iar sen*atia de oboseala este su+rimata 6ceea ce -ace ca oamenii surmenati sa resimta mult mai mult e-ectul am-etaminelor decat cei odi9niti7, Ca+acitatea de gandire este accelerata +ana la -uga de idei( initiati)a crescuta, Sub in-luenta am-etaminelor oamenii )orbesc mai usor si sunt mai con)insi de )alabilitatea si originalitatea celor s+use decat in mod normal, Munca de rutina -ace mai multa +lacere( contradictiile sunt ignorate mai usor( iar relatiile sociale sunt mai bune, Re+re*entantul +rinci+al al clasei este am-etamina( sinteti*ata la s-arsitul secolului 2I2 si utili*ata initial +entru e-ectul sau decongestionant asu+ra mucoasei na*ale, Datorita +otentialului ridicat de abu* si de+endenta( am-etaminele au utili*are limitata in tera+ie 6in narcole+sie( sindromul 9i+er;inetic al co+ilului sau in obe*itate( ca anore1igene7, Pe +iata drogurilor( am-etaminele +ro)in -ie din laboratoare clandestine( -ie( in mai mica masura( din circuitul -armaceutic, Anali*a +robelor +oate indica sursa( +rin determinarea continutului in substanta acti)a 63%033< in +re+aratele -armaceutice( a+ro1imati) =%< in cele de origine ilicita7, Am-etaminele +re*inta analogie structurala cu catecolaminele( dar( s+re deosebire de acestea( am-etaminele sunt li+o-ile si actionea*a asu+ra SNC ca stimulante si asu+ra SN> ca sim+atomimetice indirecte,

Tipuri de amfetamine

Cel mai comun ti+ de am-etamine .nt/lnite +e str*i este o +udr alb numit amfetamin sulfat. Aceasta este o +udr +rodus ilegal( cu concentraii di-erite .ntre ?< i &%< +uritate care( de obicei( cost .ntre 5 i &% lire sterline gramul i cu +uritate .ntre $5 i '5< cost .ntre $5 i '5 lire sterline gramul, Am-etaminele sul-at +ot -i +ri*ate +e nas( linse de +e deget sau in:ectate, #nii le -umea*( dar din cau* c nu ard +rea bine aceast metod nu este -oarte .nt/lnit, E1ist de asemenea o -orm de am-etamin metam-etamina6meth(speed(ghea(cristal( sticl( ngheat7( este din ce in ce mai des .nt/lnit, Are e-ecte similare( dar durea* +/n la '3 de ore i este considerat de +ro-esioniti ca -iind mai +uternic i +roduce o mai mare de+enden dec/t crack,

Modalitati de consum
0 oral 0 com+rimate( ca+sule4 0 in:ectabil4 0 +ri*are 6+ulberile74 0 -umat 6meta-metamina 8ice87, Met9am+9etamina este de obicei )anduta +rin retele( nu +e strada( asemenea multor droguri ilicite, Pulberea de metam-etamina 6administrata +rin +ri*are sau in:ectabil7 se consuma in s+ecial in S#A( in tim+ ce in Asia ese semnalat cu +recadere -umatul de 8ice8 in +i+e s+eciale, #n ti+ +articular de com+rimate( semnalate -rce)ent la +etreceri ra)e sunt cele denumite 8yaba8 68crazy medicine87, As+ectul acestora 6sunt )iu colorate( in rosiu0oran: sau )erde si sunt inscri+tionate cu di)erse logo0uri( cel mai -rec)ent 8@A87 si gustul 6sunt aromati*ate cu arome de struguri( +ortocale( )anilie7 -acandu0le atracti)e in s+ecial +entru tineri,

Efecte clinice:
0 SNC 0 agitatie( con-u*ie( con)ulsii( coma( isc9emie 6durea*a $= ore7( +si9o*a4 0 cardio)asculare 0 9i+ertensiune( ta9icardie( disritmii( IMA( )asculite 6abu*ul cronic740 9i+ertermie secundara metabolismului crescut4 0 unele +ot determina rabdomioli*a si des9idratare, "Designer" amfetamine Sunt com+usi de sinte*a( deri)ati ai am-etaminei cu +ro+rietati stimulante( dar si halucinogene, Printre acestia se numara DOM (STP) 0 $(5 dimeto1i0=0metilam-etamina4 DOB 0 brolam-etamina4 PMA 0 =0meto1iam-etamina4 MDA ( o!e pill) 0 tenam-etamina( '(= metilendio1iam-etamina4 MDE (E!e) 0 '(=0metilendio1ietam-etamina4 MDMA (Ecsta"#) 0 '(=0metilendio1imetam-etamina, Acesti com+usi sunt sinteti*ati in laboratoare clandestine( -orma curenta de +re*entare +e +iata drogurilor -iind de com+rimate sau ca+sule,

Efecte negati!e

agresi)itate +aranoia gur uscat dureri de ca+

creBterea ritmului cardiac creBterea ritmului res+irator creBterea +resiunii sanguine creBterea tem+eraturii cor+ului -ebr Bi trans+iraCii diaree sau consti+aCie )edere .nceCoBat )orbire .m+iedicat con-u*ie( ameCeal miBcri necontrolate( tremurturi( tresriri( m/ncrimi etc, insomnie amorCeal +al+itaCii im+otenC sau di-icultCi .n obCinerea erecCiei6la consum .ndelungat7 con)ulsii 6la do*e mari7 +iele uscat Bi co:it 6la consum cronic7 acnee( rni desc9ise 6la consum cronic7 +aloare 6la consum cronic7 e+isoade +si9otice 69alucinaCii( delir D sunt rare( a+ar .n ca* de su+rado* sau de consum cronic7

Efectele folosirii pe termen scurt

Am-etamina sul-at d celor care o -olosesc e1traenergie +entru ?0&% ore( +re)ine somnul( reduce a+etitul( mrete )ite*a inimii( accelerea* res+iraia i dilat +u+ilele, Consumatorii acestei am-etamine se simt +lini de energie( mai )eseli i .ncre*tori i din cau*a acestor e-ecte e1ist un risc -oarte mare al de+endenei +si9ologice,

Efectele folosirii pe termen $ndelungat

Consumatorii .nrii risc a-ectarea )aselor de s/nge( a inimii( mai ales cei care au de:a +robleme cu o mare +resiune a s/ngelui( +robleme cu inima i cei care -ac e1erciii de -or .n tim+ ce iau drogul, Consumatorii care sunt obinuii cu do*e mari risc s de*)olte cri*e de 9alucinaii( de*ilu*ii i +aranoia,

Sfaturi de siguran%

Este +osibil s su+rado*ai am-etaminele( -a+t care duce la e-ecte negati)e asu+ra organismului i c9iar la moarte, Erice +ersoan care ia am-etamine +e +erioade .ndelungate de tim+ este s-tuit s ia com+le1e de multi)itamine i su+limente de calciu i s -ie atent la -luctuaiile greutii i +strarea acesteia, E)itai s ) in:ectai speed, Acest lucru )a +oate a-ecta negati) organismul i .m+rumutul de ace +oate transmite boli i )irusuri cum este !I>,

&orme de pre"entare si comerciali"are

In tra-icul ilicit( am-etaminele sunt intalnite sub di-erite -orme 0 com+rimate si ca+sule de di-erite marimi( -orme si culori4 0 +ulberi albe sau colorate 6galben( ro*( brun 0 din cau*a im+uritatilor7, Se comerciali*ea*a +e +iata neagra a drogurilor cu +recadere metamfetamina 6cu actiune stimulanta SNC mai intensa decat am-etamina( dar si cu +otential de utili*are abu*i)a mai mare7( semnalandu0se +atru -orme de +re*entare distincte( cunoscute sub urmatoarele denumiri 0 "speed" 0 metam-etamina +ulbere 6in general cu +uritate sca*uta74 0 "pills" 0 de obicei com+rimate cu metam-etamina, Frec)ent se comerciali*ea*a sub numele im+ro+riu de EcstasF com+rimate care contin amestecuri de droguri 6e1, metam-etamina0;etamina74 0 "pasta" sau ba*a 0 masa cleioasa( +astoasa sau uleioasa( de culoare galbena sau bruna4 0 "crystal meth" sau "ice" 0 metam-etamina de mare +uritate( sub -orma de cristale mari( albe( translucide

Preparate $nregistrate de amfetamine sunt:

FenetFllin 6Ca+tagon7( Pemolin 6Tradon7( Piracetam 6Nootro+( Normabrain7( +recum si substantele cu actiune mai slaba Meclo-eno1at 6!el-ergin7 si PFritinol 6Ence+9abol7, Aceste substante sunt larg ras+/ndite( mai ales ca in9ibitori ai a+etitului alimentar .n cure slabire( res+ecti) indicate +entru cresterea +er-ormantelor .nainte de e1amen sau .n )iata +ro-esionala 6de e1, la so-erii de camion7, E1+resia americana 8s+eed8 a de)enit u*uala +entru distributia +e +iata neagra a acestor substante,

Actiune to'ica
In sco+ tera+eutic( am-etaminele sunt utili*ate +entru a trata de+resiile ti+ice si in ca*ul in care se urmareste scaderea +onderala, Am-etamina si metam-etamina actionea*a +rin stimularea eliberarii centrale si +eri-erice a monoaminelor 6do+amina( noradrenalina( adrenalina( serotonina7( ast-el :usti-icand0se si +otentialul de+endogen al acestora, Am-etaminele acti)ea*a circuitul do+aminergic de recom+ensa( concentrandu0se in *ona centrala a circuitului de recom+ensa 6aria tegmentala si nucleul accumbens7( *ona ce contine densitati mari de sina+se do+aminergice( la ni)elul carora creste eliberarea de do+amina, E di-erenta im+ortanta intre am-etamina si cocaina este re+re*entata de neuroto1icitatea am-etaminelor in ca*ul regimurilor continue cu do*e mari( indusa +rin de+letia sau toleranta sistemelor do+aminergic si serotoninergic,

(nto'icatia acuta
Do*ele mai mari de $% mg +ot determina la +ersoane( care nu sunt obisnuite cu e-ectul substantelor( -enomene ad)erse deosebit de ne+lacute ce umbresc actiunea stimulatoare +al+itatii( uscaciunea gurii( dureri de ca+( greata cu )arsaturi( neliniste si insomnie c9inuitoare, Su+rado*area determina +si9o*e4 este +osibila colabarea sistemului circulator( la -el ca instalarea unei

stari +ro-unde de inconstienta 6coma7, Fara tratament( o into1icatie de acest ti+ 6cu &%% 0 $%% mg7 duce de regula la deces,

(nto'icatia cronica
Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale: 0 consumul e1+erimental 6in sco+ recreational74 0 consumul regulat 0 consumatorul ince+e sa li+seasca din ce ince mai mult de la scoalaGser)iciu( se ingri:orea*a sa nu +iarda sursade +rocurare a drogului4 0 +reocu+area *ilnica 0 consumatorul +ierde moti)atia 6scoalaGser)iciul ii de)in indi-erente74 0 de+endenta 0 consumatorul nu +oate -ace -ata treburilor*ilnice -ara drog( neaga +roblema +e care o are( se +roduceinrautatirea conditiei -i*ice( du+a consum isi +ierde controlul, Consumul cronic de amfetamine este caracteri"at de: ). Dependenta psi*ica 0 de -a+t singura caracteristica( atat necesara cat si su-icienta +entru a de-ini de+endenta de drog, De+endenta -i*ica si toleranta +ot -i +re*ente( dar niciuna nu este nici necesara( nici su-icienta( +rin ea insasi +entru a de-ini de+endenta de drog, De+endenta +si9ica re+re*inta necesitatea de ordin +si9ologic de a lua drogul( denumita in terminologia actuala 8cra)ing8 6dorinta intensa de a retrai e-ectele substantei +si9oacti)e7( si re+re*inta cau*a recaderilor du+a +erioade lungi de abstinenta, +. Toleranta 0 caracteri*ata +rin necesitatea de do*e semni-icati) crescute +entru a obtine starea de into1icatie sau e-ectul dorit sau +rin e-ect diminuat substantial la continuarea -olosirii aceleiasi cantitati, In ca*ul unui consum regulat de am-etamina sau metam-etamina( toleranta se de*)olta ra+id( a:ungandu0 se la administrarea *ilnica a unor do*e masi)e 6de e1em+lu( in ca*ul metam-etaminei( se a:unge la administrarea *ilnica a unor do*e de cate)a sute de ori mai mari decat do*a tera+eutica *ilnica si de cel +utin ' ori mai mari decat cele auto administrate de un de+endent de am-etamina( ce -oloseste do*e mari i,),7, ,. Dependenta fi"ica 0 im+lica de*)oltarea tolerantei si a sim+tomelor de retragere 6abstinenta7 la incetarea -olosirii drogului( ca o consecinta a ada+tarii organismului la +re*enta continua a unui drog, In cadrul sindromului de de+endenta( de+endenta -i*ica re+re*inta -actorul de conditionare secundara( legat de teama de +ri)are de drog si de incercarea +ermanenta de a e)ita sen*atiile ne+lacute cau*ate de absenta drogului, De+endenta -i*ica se de*)olta ca re*ultat al unei ada+tari a organismului in ceea ce +ri)este ras+unsul la administrarea re+etata a unei substante 6drog7( aceasta a-ectand ec9ilibrul a di)erse sisteme4ca re*ultat( aceste sisteme su-era ada+tari +entru a a:unge la un nouec9ilibru( +e -ondul inter)entiei re+etate a substantei res+ecti)e, In acord cu aceste mecanisme( de+endenta -i*ica este de-inita ca o stare de ada+tare a organismului in care e-ectele +rimare ale unei substante 6drog7 si recontroalele generate de organism se ec9ilibrea*a deasemenea maniera incat nu -unctionea*a normal decat in conditiile +ri*elor regulate de substanta 6drog7, La o+rirea brutala a administrarii( recontroalele nu mai sunt com+ensate de e-ectele substantei( conducand la o tulburare -unctionala( adesea cu mani-estari clinice *gmomotoase( care +ot imbraca as+ecte +ericuloase( cu risc )ital 0 sindromul de retragere, -. Sindrom de a.stinenta 0 este caracteri*at +rin sim+tomele 6incadrare si grad de se)eritate)ariabile7 care a+ar la incetarea sau reducerea do*ei unui drog( ins+ecial narcotic( la care indi)idul este adicti) si care a -ost consumata in mod re+etat( obisnuit( +e o +erioada +relungita siGsau indo*e mari, E1ista tendinta ca in +re*ent sa se inlocuiasca termenul de 8sindrom de abstinenta8 cu 8sindrom de retragere8, Sindromul de retragere( e1+resie a de+endentei -i*ice( este unul din indicatorii sindromului de de+endenta, Am-etaminele sunt substante ti+ice dadatoare de de+endenta -i*ica si +si9ica( in sensul ca do*a +oate -i crescuta ra+id si -oarte mult 0 +ana la cantitati care( +entru +ersoane neobisnuite( sunt letale 6$%%0'%% mg7, Toleranta -armacologica este mare( dar nu este egala in toate ca*urile, De+endentul trebuie sa0si creasca din ce in ce mai mult do*a( +entru a atinge starea de eu-orie dorita( in acelasi tim+ insa doarme din ce in ce mai +rost, De+endentii de am-etamina dorm doar cate)a ore +e noa+te( tim+ de luni de *ile, De+endentul de am-etamine a:unge la clinica de +si9iatrie adesea intr0o stare ce se deosebeste -oarte +utin

de +si9o*a acuta, El se simte amenintat si urmarit de orice +ersoana necunoscuta( are 9alucinatii auditi)e si este com+let derutat, In ca*urile mai +utin gra)e( dis+o*itia +ersoanei este constant negati)a si tensionata, Eu-oria initiala dis+are a+roa+e total4 c9iar si do*ele crescute asigura doar o dis+o*itie lamentabila, Dimineata este cea mai ne+lacuta, Toate miscarile +ar a necesita un e-ort urias 0 o reactie a organismului la e-ectul constant de stimulare a stu+e-iantului, Am-etaminele sunt -rec)ent im+licate in asa0numita politoxicomanie( consumul concomitent al mai multor droguri, Am-etaminele sunt utili*ate de e1em+lu de alcoolici( dar si de de+endentii de o+iacee care )or sa se eu-ori*e*e dimineata 6in mod e)ident( +ot su+rima -enomenele de abstinenta( -iind c9iar mai e-iciente( in aceasta +ri)inta( decat cocaina7, Combinatia de am-etamine si alcool +oate +ro)oca in multe situatii un com+ortament agresi) ne-ondat,

Tratamentul into'icatiei acute

Tratamentul into1icatiei acute cu am-etamine +resu+une 0 tratament de intretinere( inclusi) re9idratare si racire daca +acientul este 9i+ertermic4 0 tratament -armacologic cu ben*odia*e+ine administrate +ana la sedare,

Tratamentul into'icatiei cronice

In abstinenta( este ti+ica ne)oia enorma de somn, Adesea( bolna)ul doarme tim+ de mai multe *ile si( mai tar*iu( cate &$ 0 &= ore +e noa+te( tim+ de mai multe luni, Somnul se normali*ea*a -oarte incet4 c9iar si in tim+ul *ilei( bolna)ul de)ine re+ede somnoros si este mai tot tim+ul abatut,

Amfetaminele ca droguri
Alte denumiri: s+eed u++ers, Su. influenta amfetaminelor te simti: Agitat( alertat( in )ite*a( in -orma, In-ormatii de ba*a In)entate in Hermania in anii I'%( am-etaminele au -ost +rescrise in curele de slabire si +entru a combate de+resia, Am-etaminele sunt actualmente +rescrise numai +ersoanelor care su-era de somnolenta +atologica 6narcole+sie7, Cum sunt administrate: Aceste droguri +ot -i administrate +e di)erse cai, In -orma de +udra am-etaminele +ot -i in9alate +rintr0un tub sau +rintr0o bancnota rulata, De asemenea( +ot -i consumate sub -orma de solutie( ca+sule sau tablete sau +re+arate +entru in:ectare, Efecte si riscuri: Am-etaminele intra in categoria stimulentelor, Consumatorii au in +rimele momente o sen*atie de energie s+orita( de bine( se simt mai inteligenti( mai )orbareti( mai incre*atori( mai re*istenti, Ca+acitatea am-etaminelor de a reduce a+etitul si ne)oia de somn de+inde in mare +arte de do*a si de modul de administrare, Am-etaminele au urmatoarele e-ecte Sen*atie de gura uscata( cresterea tensiunii arteriale( intensi-icarea ritmului cardiac si a -rec)entei res+iratorii( 9i+ertemie, Dilatarea +u+ilelor este un sim+tom obisnuit( iar unii consumatori simt ne)oia sa mearga la toaleta mai des, Re)enirea la realitate +oate genera oboseala e1trema( iritabilitate( de+resie si sentimente de auto0+ersecutare, Erganismul +oate a)ea ne)oie de doua *ile +entru re)enire com+leta c9iar si du+a administrarea unor do*e mici, Sen*atiile +lacute il +ot determina +e consumator sa s+oreasca do*a si -rec)enta utili*arii, In cantitati mari( consumul de am-etamine generea*a an1ietate( tremor( +aranoia( alterarea ritmului somn0)eg9e si modi-icari ale a+etitului, Toate aceste e-ecte cumulate in tim+( scad re*istenta organismului la imbolna)iri, Consumul cronic de am-etamine generea*a +si9o*e 6care uneori se +ot mani-esta sub -orma de 9alucinatii sau ilu*ii +aranoide7, Am-etaminele si alte droguri similare inlatura +e moment oboseala si -oamea si ast-el ne)oia de odi9na si 9rana a organismului ramane nesatis-acuta, Ca si in ca*ul altor droguri in:ectabile( utili*area in comun a seringilor si a acelor de unica -olosinta +entru administarea am-etaminelor s+oreste riscul in-ectarii cu !I> sau alte )irusuri( in s+ecial )irusul 9e+atitei C, Stiati ca: Du+a cannabis am-etaminele sunt cele mai larg utili*ate droguri ilegale in tarile Euro+ei

occidentale, Ele sunt -rec)ent -olosite +entru a creste +er-ormanta intelectuala( re*istenta la e-ort( creati)itatea in cadrul +etrecerilor nocturne( concursurilor de dans ori in +erioade de munca sau studiu intens,

Psi*ologia adictiei: amfetamine si metamfetamine

Principalele su.stante amfetaminice si deri!ati ca efedrina si propanolamina/ sau su.stante deri!ate 0 de'troamfetamina/ metamfetamina si metilfenidatul 1 sunt un grup de compusi inruditi structural a!and la .a"a nucleul feniletilaminic/ asemanator unor agonisti naturali catecolaminergici/ dopaminergici si serotoninergici ceea ce poate e'plica actiunea lor asupra sistemului ner!os central (S2C) si periferic (S2P). Actiunea compusilor difera/ totusi/ in .una masura in functie de clasa de su.stante: de e'emplu metamfetaminele au un efect perfieri redus in comparatie cu amfetaminele./ asemanator cum!a cu cel al cocainei. E-ecte la ni)elul SNC, Am-etaminele determina o descarcare a aminelor biogene la ni)elul sina+selor terminale 6e-ect sim+aticomimetic indirect7, Ele in9iba reca+tarea aminelor biogene si in9iba reca+tarea monoamin o1ida*elor, Consecinta este o crestere a eliberarii neurotransmitatorilor la ni)elul sina+selor, Ada+tarea -i*ica se +roduce la ni)elul rece+torilor +rin in9ibarea cu+larii si este acom+aniata si de o toleranta +si9ica, #tili*area cronica conduce la de+letia cronica a aminelor biogene, Ni)elelele crescute de catecolamine duc la cresterea e1citatiei( scaderea -atigabilitatii( miscari de*ordonate( mani-estari sc9i*o-reni-orme( eu-orie( 9alucinatii( 9i+etermie E-ecte la ni)elul SNP, E-ectele sim+aticomimetice ale am-etaminelor includ e-ecte inotro+e si cronotro+e la ni)el cardiac( ce conduc la ta9icardie si alte disritmii( )a*oconstrictie +eri-erica( ce +oate conduce la !TA siGsau s+asm coronarian si +lacentar( modi-icarea ni)elelor +lasmatice ale o1itocinei( somatostatinei si colecisto;ininei, Caile de administrare +ot -i oral 6ingestie7( in9alare 6-umat7( sau +arenteral 6i,),7, E-ectele la administrarea +e cale orala ince+ du+a a+ro1imati) 5%0?% min, si in cite)a minute in ca*ul in9alarii sau in:ectarii, Concentratia +lasmatica 6si e-ectul ma1im7 sur)ine in circa 5 min, in ca*ul in:ectarii i,),( circa '% min, in ca*ul in9alarii sau administrarii i,m, si in $0' ore in ca*ul ingestiei,( e-ectul +relungindu0se +ina la &$ ore,

AM&ETAM(2E E S( E&ECT3 2E4AT(5 PE CA6E ACESTEA ( A3 AS3P6A SA2ATAT((

Am-etaminele Aceste substante sim+atomimetice sunt deri)ati ai adrenalinei 6e+ine-rinei7 la care +redomina e-ectele e1citatoare centrale, De aceea sunt numite si 8amine de tre*ire8 sau 8amine toni-iante8 Actiune si +ericole in ca* de abu* Cresterea +er-ormantelor si a ca+acitatii de e-ort se -ace +e seama re*er)elor energetice4 daca acestea nu se re-ac in cantitate su-icienta( cu tim+ul se a:unge la e+ui*area generala a organismului, Acest risc este cu atat mai mare( cu cat +rin e-ectul lor central( am-etaminele si deri)atii lor su+rima sen*atia de -oame( determinand reducerea a+ortului alimentar, Ne)oia de somn dis+are( iar sen*atia de oboseala este su+rimata 6ceea ce -ace ca oamenii surmenati sa resimta mult mai mult e-ectul am-etaminelor decat cei odi9niti7, Ca+acitatea de gandire este accelerata +ana la -uga de idei( initiati)a crescuta, Sub in-luenta am-etaminelor oamenii )orbesc mai usor si sunt mai con)insi de )alabilitatea si originalitatea celor s+use decat in mod normal, Munca de rutina -ace mai multa +lacere( contradictiile sunt ignorate mai usor( iar relatiile sociale sunt mai bune, Do*e crescute de +este $% miligrame +ot determina la +ersoane( care nu sunt obisnuite cu e-ectul substantelor( -enomene ad)erse deosebit de ne+lacute ce umbresc actiunea stimulatoare +al+itatii( uscaciunea gurii( dureri de ca+( greata cu )arsaturi( neliniste si insomnie c9inuitoare, Su+rado*area duce la neliniste ma1ima si gandire necontrolata4 este +osibila colabarea sistemului circulator( la -el ca instalarea unei stari +ro-unde de inconstienta 6coma7, Fara tratament( o into1icatie

de acest ti+ 6cu &%% 0 $%% mg7 duce de regula la deces4 medicina de a*i cunoaste insa antidoturi e-iciente 6barbiturice( neurole+tice( ergotamina7, Pre+arate inregistrate de am-etamine sunt FenetFllin 6Ca+tagon7( Pemolin 6Tradon7( Piracetam 6Nootro+( Normabrain7( +recum si substantele cu actiune mai slaba Meclo-eno1at 6!el-ergin7 si PFritinol 6Ence+9abol7, Aceste substante sunt larg ras+andite( mai ales ca in9ibitori ai a+etitului alimentar in cure slabire( res+ecti) indicate +entru cresterea +er-ormantelor inainte de e1amen sau in )iata +ro-esionala 6de e1, la so-erii de camion7, E1+resia americana 8s+eed8 a de)enit u*uala +entru distributia +e +iata neagra a acestor substante, Forme de consum 8S+eed8 este de gasit sub -orma de +ulbere( ambalat in ca+sule sau com+rimate, In consecinta( s+eed +oate -i +ri*at( ing9itit( in:ectat sau -umat 6ice7, Abu* si de+endenta Pentru am-etamine( ca si +entru ma:oritatea restului de droguri este )alabila a1ioma de+endent de)ine doar( cine este +redis+us, Predis+use sunt( de regula( acele +ersoane +entru care e-ectul stu+e-iantului res+ecti) re+re*inta un s+ri:in +si9ic 68o car:a +entru un su-let bolna)87 ce le a:uta initial sa -aca -ata mai usor unor tensiunni interioare, Am-etaminele sunt substante ti+ice dadatoare de de+endenta( in sensul ca do*a +oate -i crescuta ra+id si -oarte mult 0 +ana la cantitati care( +entru +ersoane neobisnuite( sunt letale 6$%%0'%% mg Per)itin7, Toleranta -armacologica este deci mare( dar nu este egala in toate ca*urile, De+endentul trebuie sa0si creasca din ce in ce mai mult do*a( +entru a atinge starea de eu-orie dorita( in acelasi tim+ insa doarme din ce in ce mai +rost, De+endentii de am-etamina dorm doar cate)a ore +e noa+te( tim+ de luni de *ile, De+endentul de am-etamine a:unge la clinica de +si9iatrie adesea intr0o stare ce se deosebeste -oarte +utin de +si9o*a acuta, El se simte amenintat si urmarit de orice +ersoana necunoscuta( are 9alucinatii auditi)e si este com+let derutat, In ca*urile mai +utin gra)e( dis+o*itia +ersoanei este constant negati)a si tensionata, Eu-oria initiala dis+are a+roa+e total4 c9iar si do*ele crescute asigura doar o dis+o*itie lamentabila, Dimineata este cea mai ne+lacuta, Toate miscarile +ar a necesita un e-ort urias 0 o reactie a organismului la e-ectul constant de stimulare a stu+e-iantului, Polto1icomania Am-etaminele sunt -rec)ent im+licate in asa0 numita +olito1icomanie( consumul concomitent al mai multor droguri, Am-etaminele sunt utili*ate de e1em+lu de alcoolici( dar si de de+endentii de o+iacee care )or sa se eu-ori*e*e dimineata 6in mod e)ident( +ot su+rima -enomenele de abstinenta( -iind c9iar mai e-iciente( in aceasta +ri)inta( decat cocaina7, Combinatia de am-etamine si alcool +oate +ro)oca in multe situatii un com+ortament agresi) ne-ondat, De*into1icare In abstinenta( este ti+ica ne)oia enorma de somn, Adesea( bolna)ul doarme tim+ de mai multe *ile si( mai tar*iu( cate &$ 0 &= ore +e noa+te( tim+ de mai multe luni, Somnul se normali*ea*a -oarte incet4 c9iar si in tim+ul *ilei( bolna)ul de)ine re+ede somnoros si este mai tot tim+ul abatut,