Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinarea dizabilitatii
Evaluarea medicala si tratamentul disfunctiei fizice si a dizabilitatilor asociate defineste practica clinica a medicinii de recuperare. 1980 OMS a elaborat ICIDH=International Clasification of Impairments, Disabilities and Handicaps- 4 nivele: 1. Patologia= boala/traumatism care produce modificari in structura/functia unui tesut/organ.
Determinarea dizabilitatii
2. Impairment=disfunctie=apare la nivel de organ=pierderea/anomalia unei structuri sau functii care rezulta din patologie(nivel 1) 3.Disability=dizabilitate=apare la nivel de persoana=restrictia/lipsa abilitatii de a realiza o activitate in maniera normala(rezulta din disfunctienivel 2) 4.Handicap=apare la nivel social=dezavantaj la nivel de individ, care limiteaza indeplinirea unui rol normal, depinzand de varsta, sex, factori sociali/culturali.
EVALUAREA CLINICO-FUNCTIONALA
Anamneza-contureaza antecedentele pacientului Bilantul terapeutic anterior Modalitatile de evolutie a bolii Prezentarea clinica generala-elementele subiective si obiective patologice Aspectele functionale-pentru ap. Locomotor, respirator, cardio-vascular, sistemul nervos
CAPACITATEA DE MISCARE
1.Afectare SUBIECTIVA si OBIECTIVA-absenta mobilitatii active la nivelul mb inferioarePARAPLEGIE se impune realizarea transferului din pat in fotoliul rulant si reinvatarea verticalizarii intre bare paralele, asistat. 2.Rezolvare OBIECTIVA-prezenta PARTIALA a FORTEI MUSC permite transferurile, ortostatismul cu ajutorul unor orteze
ADL
Evaluarea in recuperare a bolilor cronice arata frecvent pierderea unei functii Prin istoricul functional, medicul de recuperare evalueaza dizabilitatile rezultate in urma bolii si identifica capacitatile restante Independenta functionala: -comunicare -hranire -ingrijire corporala -capacitatea de a se spala -mersul la toaleta -imbracare -independenta in pat -transferuri -mobilitatea
COMUNICAREA
Deficiente de vorbire sau de limbaj-afazie senzmotorie Elementele comunicarii se bazeaza pe 4 abilitati: -a asculta -a citi -a vorbi -a scrie Evaluarea acestor factori ne ofera date despre abilitatile de comunicare
INTERACTIA SOCIALA
Posibilitati adecvate de spitalizare Resurse suficiente de ingrijire la domiciliu STATUSUL PSIHOLOGIC Dezvoltarea unei DEPRESII Corectarea acesteia prin IMBUNATATIREA ASPECTELOR DISFUNCTIONALE
ISTORICUL BOLII
Motivele de solicitare ale actului medical Se noteaza simptomele, dinamica dintre aspectele clinice si pierderea functiei(hemiplegic-posibilitatea de deplasare, de ingrijire, de comunicare) Secventele cronologice-evolutia clinica si modificarile functionale Conditiile de viata Contextul social-profesional Dieta, consum alcool, cafea
DISPONIBILITATILE DE COMUNICARE
Analiza capacitatii VIZUALE, AUDITIVE si a VORBIRII evidentiaza DEFECTE DE COMUNICARE care interfera cu programul de recuperare (pacienti cu AVC sau traumatisme craniene) Ex-pierderea campului vizual, hipoacuzia, surditateadeficiente senzoriale care influenteaza negativ comportamentul pacientului si evolutia programului de recuperare
EXAMENUL NEUROLOGIC
Poate evidentia -modificari la nivelul CEREBEL-tulb de echilibru, de coordonare -ROT si modificarile lor patologice-hiporeflexie, areflexie, hiperreflexie -modificari ale functiei CEREBRALE -nivelul SENZORIAL -nivelul MOTOR -nivelul PSIHO-EMOTIONAL
EXAMINAREA SENZORIALA
Poate pune in evidenta -modificari ale sensibilitatii TACTILE, DUREROASE -modificari ale sensibilitatii VIBRATORII si de STEREOGNOZIE -modificarile sensibilitatii TERMICE pentru CALD si RECE Examinare bilaterala, comparativa
EXAMINAREA MUSCULOSCHELETALA
Se apreciaza -aspectul,modificarile clinice artic si periartic, atitudinile vicioase, deviatiile, deformarile -mobilitatea artic-bilant articular -aspectul maselor musculare, tonusul si forta musc, modificarile patologice (hipo/atrofie, contractura-retractura, spasticitate)
BILANTUL ARTICULAR
Apreciaza capacitatea de miscare articulara cu ajutorul GONIOMETRULUI-gradul de mobilizare Poate evidentia -laxitatea ligamentara-hiperextensie de genunchi-GENU RECURVATUM-risc de entorsa repetata -contractura in flexie prelungita-FLEXUM IREDUCTIBIL-face imposibila extensia
BILANTUL ARTICULAR
-laxitatea complexa capsulo-ligamentaragenunchi-miscari de lateralitate si antero-post -redoarea articulara de cauza MECANICA cu/fara reactie INFLAMATORIE -blocajul articular de tip MECANIC sau prin CORP STRAIN INTRA-ARTICULAR -ankiloza-fibroasa/osoasa
BILANTUL ARTICULAR
In analiza mobilitatii articulare se apreciaza atat GRADUL MAXIM DE MOBILITATE cat si prezenta UNGHIULUI FUNCTIONAL-denumit si UNGHI UTIL DE MISCARE=zona cea mai solicitata in cursul ADL=unghiul de miscare ABSOLUT NECESAR pentru dezvoltarea unei miscari fiziologice
BILANTUL MUSCULAR
Apreciaza OBIECTIV TONUSUL, FORTA si REZISTENTA MUSCULARA-element de semiologie functionala a aparatului locomotor Element de apreciere CLINICO-FUNCTIONALA la pacienti post-traumatici, cu suferinte reumatismale sau suferinte neurologice PERIFERICE Nu poate da o interpretare corecta la pacientii cu leziuni cerebrale CENTRALE-SPASTICITATE
BILANTUL MUSCULAR
Metoda necesita -stare de relaxare a pacientului -cunoasterea anatomiei functionale a sistem muscular -colaborare satisfacatoare cu pacientul -controlul fenomenelor dureroase -asocierea unui bilant articular
SISTEM DE COTARE INTERNATIONALA 0-5 0-nu exista tensiune in tendon si masa musc=mm denervat 1-apare tensiune in tendon si masa musc=contractie modesta, FARA executarea miscarii 2-se realizeaza o contractie care deplaseaza segmentul SCOS de sub F gravit.sau alta rezist. 3-contractia deplaseaza segmentul ANTIGRAVITATIONAL, dar FARA alta rezistenta 4-contractia deplaseaza segm.ANTIGRAV.+rezistenta MEDIE 5-contract.deplas segm ANTIGRAV+rezist.MAXIMA
BILANTUL MUSCULAR
INDEPENDENTA IN PAT
Stadiul de baza al mobilitatii functionale=independenta in pat Persoanele care nu se pot mobiliza in pat pot dezvolta ulcere de presiune la nivelul tegescare-sau macerare teg cu infectii datorita lipsei aerisirii zonei Independenta presupune si abilitatea de a trece din decubit in sezut-balansul in sezut este necesar pentru transferuri
TRANSFERURILE
Al doilea stadiu al mobilitatii functionale este independenta transferurilor Transferul pat-fotoliu rulant si invers, la toaleta, in baie, pe un scaun sau fotoliu, pe scaunul de masina Foarte important este si transferul din pozitie sezanda in ortostatism
MOBILITATEA
MOBILITATEA CU FOTOLIUL RULANT -fotoliu rulant usor, materiale rezistente -fotoliu rulant cu motorizare-baterii, control al vitezei si directiei-pentru persoane care nu pot sa utilizeze membrele inferioare-devin independente in mobilitate -cuantificarea indemanarii in utilizarea fotoliului rulant-distanta (metri), timp (nr de minute pana trebuie sa se odihneasca), mediul in care il utilizeaza (camera, in jurul casei, in oras).
MOBILITATEA
MOBILITATEA FARA ASISTARE -ultimul nivel al mobilitatii=mersul independent -abilitatea de a merge poate fi cuantificata la fel ca si cea cu fotoliul rulant: Distanta Durata Mediul inconjurator
NIVELE DE DEPENDENTA
1.INDEPENDENTA-se pot efectua activitati FARA asistenta verbala/fizica 2.NEVOIA DE CONTROL/SUPERVIZARE-sunt necesare instructiuni verbale 3.NEVOIA DE ASISTENTA-este nevoie de ajutorul altei persoane pt efectuarea activitatii 4.DEPENDENTA-actiunea este executata in TOTALITATE de catre o alta persoana
EVALUAREA ROM
Metoda-pozitia anatomica-punctul 0 de pornire a cuantificarii mobilitatii articulare ROM pasiv-pacientul nu participa la mobilizare(este realizata de examinator) -ROM activ-pacientul realizeaza manevra de masurare, fara ajutorul examinatorului -in mod normal ROM pasiv=ROM activ