Era o zi frumoas de var stte-am pe o banc n parc ncercnd s mi pun ordine n gnduri.

Intrasem n alt lume, ntr-o lume supranatural nvluita n voal negru ca de catifea . Deodat o feti de vre-o 6 aniori cu chip angelic a venit la mine i m-a ntrebat : De ce plou n sufletul tu cnd afar este aa frumos? . Revenind la realitate am realizat c plngeam nu sesizasem lucrul acesta pn atunci nu simisem acele picturi de cristal ude i reci alunecnd ncet pe obrajii mei, ns acum parc ele mi tiau faa, parc le simeam greutatea mai mult ca oricnd . ncercnd s i rspund fetiei tot ce am putut scoate din suflet a fost un simplu oftat . Fetia se uit la mine cu ochiorii ei mari i albatri asteptnd un rspuns , dar acel rspuns nu mai sosea i m pierdeam n ochii ei adnci alunecnd din nou n acea lume lipsit de bucurie . Dup un timp ea a ntrebat Te-ai certat cu cineva ? . I-am rspuns cu un simplu Nu ,nici de data aceasta nu am reuit s i dau o explicaie pentru lacrimile i tristeea mea, tot ce aveam n minte erau cuvintele rostite de ea ploaia sufletului aparent banale dar defapt explicau totul , rzboiul din mintea mea, suferina inimii i dorina de a scpa de ele pentru totdeauna Fetia vznd c nu pot s i ofer nici un rspuns ma luat de mn spunndu-mi tiu de ce ai nevoie s i recapei fericirea! . Atunci m-a rugat s o urmez pna la terenul de joac confuz si obosit de attea gnduri am urmat ngerul cu prul de aur care mi-a deschis poarta spre o alt lume, una lipsit de probleme, ce-a a inocenei, a simplitii i a iubirii, mi-a deschis poarta copilriei . O poart la care toi avem acces dar muli uitm de ea i lsm problemele s ne ascund calea spre fericire ....