Sunteți pe pagina 1din 28

D

T F

T F

Basrn POPUI aR RUs


in
"ominetle.le
lrli{ ltiesctr qi Qqnsluntin l.lonescu

R
l9?9

T F

EDITURA ION CREANGi. BUCURE$TT

rnrrune uelis, uoscova-

T F

ll-ustra{ii de St. l(Oralior

Murindu-i nevasta, bitrinul s-a gindit si tmmeasci o feneie ca sd-i fie de ajutor in gospodirie. Dar fata cea mica, Mariugka, a
zts:

fost odata un taran care avea trei

Lasi, tati, nu-i nevoie si tmmegti o femeie, o si am eu de gospodirie. Bitrinul a incuviinlat gi Mariugka a luat in seama ei grijile casei. Era grozav de priceputi Si toate treburile mergeau struni. Tatil o iubea tare mult gi era bucuros ci are o fati atit de cuminte pi de harnici. $i era Mariugka o mindrele de fatil Surorile ei, lacome gi pizmage, erau urite, dar se pripideau dupi giteli pi podoabe. Cit e ziua de mare nu ficeau altceva decit si-si dea pe fatri cu sulimanuri gi rumenele, si se dichiseasci in straie noi, fiindci vegmintele, ciubolelele, niliaii"-le de.]a-bE cumpirate nu le mai erau pe plac. \/ Mergind odati la tirg, tatal le-a intrebat pe fete: Ce si vi cumpdr, fetele mele, ce v-ar plicea mai mult? - Si ne cumperi cite o nifrani cu flori, osuti cu fir de - au zis cele doui fete mai mari. aur, Mariugka stitea deoparte gi nu spunea nimic. Atunci.

griji

D
li

T F

fete.

bitrinul

intrebat{

p ea:
3

T F

Eie ce si-gi cumpir, fetica tatii? - Tituci, mie si-mi cumperi o pana din $oimanul.

Dar

aripa lui Finist

Cind s-a intors acasi, tatil a adus niframe fetelor celor mari, dar pani n-a gisit. Dupi o vreme, tat;l s-a dus iardgi la tirg. Ia spuneti, copilele mele, ce daruri si vi aduc? - Sd ne cumperi ciubogele cu porcoave de arginr. au

$oimanul.

rispuns bucuroase fata cea mare gi cea mijlocie. Iar Mariugka l-a rugat ca gi intiia oari: Tdtuci, mie si-mi rumperi o pani din aripa lui Finist - Toati ziua a colindat teranul prin tirg, a

ciubolele, dar pani n-a gisit. Iata ce s-a intimplat ca bitrinul si meargi gi a treia oari la ^ nr8. Si ne cumperi cite o rochie, i-au zis fata cea mare gi cea mijlocie. Iar Mariugka l-a rugat din nou: Tituca, si-mi cumperi o pana din aripa lui Finist $oimanul. A umblat bietul om ziua-ntreage, dar pani tot n-a gasit. A pornit spre casi, 9i de-abia lisase in urmi tirgul, cind i-a iegit in cale un mo$negu!.

$oimanul, dar n-am gisit nicdieri. Pii. am eu asemenea pani, da'mi-e scumpd ca lumina ochilor. Unui om bun insd i-o dau, treacd de Ia minet Mogul a scos pana din sin 9i i-a dat-o: era o pani ca toate penele.-.Jiranul a pornit mai departe, zicind iir gindul lui: ,,Ce-o fi gisit Mariugka atit de grozav la pana asti?" Ajuns acasi, bitrinul a scos darurile gi le-a intins fetelor. Surorile cele mari s-au gitir in straiele cele noi, fdcind hz de
Mariugka: fost, proaste-ai rimas! - -Prosti-ai te vezi dt esti de frumoasi!
Pune-1i pana

- Buni si-tri fie inima! Incotro 1i-e drumul? - Acasi, mogule, la mine-n sat. Da', uite, am un necz: - mea m-a rugat si-i cumpir o pani din aripa lui Finist mezina

Ziua buni, mogule!

T F

cumpirat

in pir, si
5

D
k

T F

s-au culcat, a

$i numaidecit in fala ei s-a ivit un voinic de o frumusege fdri seamin. In zori, voinicul s-a izbit de dugumea. preschimbindu-se in goim. Mariugka a deschis fereastra, iar goimul gi-a luat zborul spre cerul albastru. Vreme de trei zile Mariugka l-a primit pe voinic in odaia ei; ziua, in chip de goim, el zbura in inaltul cerului, iar cum se llsa amurgul venea la Mariugka gi se preschimba in voinic
falnic.

mult dorit!

Mariugka n-a zis nimic, cltindu-gi de treabi, iar cind toli lisat pana s[ cade pe dugumea, rostind: Finist $oimanul, dragul meu, vino la mine, alesul meu -

Apoi au inchis fereastra de la odaia Mariugkii 9i au inlepenit-o, infigind in giurgiuvea cuJite ascutite, dupi care
s-au pus la pindi. Afari amurgise, gi

in cea de-a patra zi, surorile cele rele au prins de veste gi s-au dus la tatil lor s-o pirasci pe Mariugka. Dragele mele, le-a zis bitrinul, mai bine vedeli-vi de voastre! treburile ,,Prea bine, gi-au zis ele, si vedem ce-o si fie mai departe."
iati ci

goimul cel mindru seivi

T F

in zbor.

T F
i'!
.

,"

,r'{9^: '.:i 1.u. ', {N

i r9.l

Dar, ajungind la fereastri, n-a mai putut intra in odaia


pieptul, iar Mariugka dormea 5i n-a auz-it nimic. Atunci goimul a glisuit: Cine mi doregte, acela mi va gisi! Dar nu-i va fi usor. - mi giseasci doar atunci O si cind vi fi rupt rei Derechi.le incilliri de fier, cind va fi rcit rrei toiege d. fi[, 5i- u" ti ponosit trei chivere de fier! Auzind acesrea, Mariugka a sirir din pat, a orivit oe fereastri, dar goimul nu se mai zirea, ci numai uimele i" singe rimase pe geam. $i fata a prins a plinse amarnic. spilind cu lacrimiljei urmele insingirat", si j..pfirn.r.'r.l fdcea tot mai mindra, lot mai fru;oasi. Apoi s-a dus la tatil ei gi i-a griit astfel: Nu mi osindi, rituci, ci lasa-mi sa plec in lumea larsi. De-oi avea zile, ne-om mai vedea. iar'de m_oi pripi'di. inseamni ci aga mi-a fost rcris. Bitrinului i se rupea inima la gindul ca se desparte de copila cea mai dragi, dar in cele din urmd i_a ingiduit si

Mariugkii. S-a zbatut gi s-a tor izbit de geam. insingerindu-5i

T F

plec-e.

Miliuska a pornir in lume, in ciurarea mult doritului ei Finisi $oimmul. A mers ea, a mers cale lungi, prin cimpii gi prin poiene, prin codri intunroqi gi mu"n1i ^ina1i. F;se"ri[ ii
s

Indati ce fiurarii i-au meEterit cele trei perechi de incaltari de fier. cele rrei roiege de fier qi cele trLi chivere de fier.

T F

fermecau sufletul cu cintirile lor voioase, piriia5ele ii ricoreau codrii adinci U*r'r"'irli ii-"*U* f"r. Si !f ilb;, nrmeni nu se atingea de -o_primeau Mariugka gi nu_i piicinuia vreun riu: lupn cei ur;ii. vulpile_toate lighioanele pidurii sc string-eau -uri. blinde in jurul ei gi o insogeari la drum. i. ure-., asta.. tata. rupsese o perech_e de incdlliri de fier, taise un toiag de lrer 5t ponosise o chivard de fier.

casuF. cladlta

Intro buni

z_i.

Mariupka ajunse intr-o poienili. Acolo zari

necontenlt.

pe picioare de giini, care se

invirtea

bubuind: _- Pti9, ptiu, miroase a carne de om! Ce vint te_aduce oe meleagurle astea. fati frumoasi? Il caut pe Finist $oimanul, mitrrqico. - Eh,ei, Jata frumoasi, o si.J cauli mult bine! $oimanul tiu se afli in impdrigia de pesre rora -iri Si si noui tiri. O criiasi vrijitoare i-a dat si bia o biuturi fermecata, fiiindu_l s-o.ia de .solie. Dar eu o si te ajut. Uite, Jine talerul ;sta de argint gi oul asta de aur. Cind o si ajungi in impdrilia di peste nou; miri 9i noui 1iri, si te tmmdsti In sluibi'la ciiiasi lndate ce isprivegti cu lucrul, sd iei ralerul si si isezi De el oul de au-r. oul o si inceapi sa se rostogoleasca singur'incoiie lr-ncolo. Craiasa o sd doreasci si gi le cumpere. dar nu care cumva si i le vinzi. Tu si stirui ii-1i ingiiuie.a_l,edea pe Finist goimanul. Mariugka mullumi Babei Cloanla gi porni mai departe. ,Merse ea 5i merse, iar codrul se ficei toi -"i nes., s'i -ri intunecos. O cuprinse spaima gi nu fu in stare,e *li f*e un singur pas. Dar deodati. in calea ei se ivi, ca din pimint. "iii un-.motan. Dintr-un sah fu linga Mariugka gi, rorcind 6hnd, ii gral: Nu-tri fie teami, Mariugka, mergi inainte. Drumul o si_gi -

ciscioari! Agzi-te cu spatele la pidure 5i cu ^ . QigutS, fala.la mine! Sa intru doresc. si mi odihnesc! gril trl"riug"-.uasula se intoarse cu spatele la pidure qi cu fata la _ _ Mariu5ka. Mariugka inrri iniuntru gi ci_i vizurl ochii? baba Cloanla Cororoanla 5edea cu picioarele proptite in Joui colluri de odaie. cu gura-n grindi $i nasul'in'tavan. . .Cind. Baba CloanJi o zari pe Miriugka. se foi. trosnind 5i

T F

il

T F

$1
,7i -f

D
i','

T F
{3. , -'n*

'rll

':: 'lt i,:. -:. ''-"i ,,1

i:'.:
,.'.
*to

i" !,
,t^,

i9

t{
,'h"

".,,

seama la cele

fie 9i mai infricogitor, dar tu si mergi inainte gi si nu


din jur.

iei

Motanul se freci leneg cu spinatea de o buturugd gi se fdcu nevizut, iar Mariugka porni mai departe. $i cu cit mergea, pddurea se ficea tor mai neagra 5i mai neagri. Merse Mariugka qi merse cale lungi pini toci Si a doua pereche de incilliri de fier, pinir cp rupie gi al doilea toiag, pini ce ponosi gi a doua chivari. Inrr-un tirziu, alunse la b cisuli cliditi pe picioare de giina. Era impreimuiii cu gard de nuiele gi in fiecare par se afla cite o leasia de om gi fieiare leasti lumina ca focul. Mariugka se opri. glisuind: CisuSi, ciscioari! Agazi-te cu spatele la pidure 9i cu - la mine! Si intru doresc, si mi faEa odihnescl Cisutra se intoarse cu spatele la pidure 9i cu fala la

cu picimrele proptite in doui colluri de odaie, cu gura-n grindi gi nasu-n tavan. Cind Baba Cloanla o ziri pe Mariugka, se foi, trosnind Ei
Sedea

Mariugka. Mariugka

Cloanla Cotoroanla

intri iniuntru 9i ce-i vizuri

bubuind: Ptiu, ptiu, miroase a carne de om! Ce vint te-aduce pe meleagurile astea. fate frumoasa? Il caut pe Finist $oinanul, mitugico.

T F

ochii? Baba

{'? 6(t
!: .ii. .',{;
,

AF

-::
'':

i'i

ai trecut? - Am trecut, mea - Prea bine. mitugico. fata frumoasi. am si te ajut. Uite, line _.ghergheful ista de argint gi acul dsta de aur. Acul o.a'.rrr. $ngur cu fir de aur gi argint pe catifea zmeurie. De_or si vrea sa ll-l cumpere, sa nu care cumva sil vinzi. Tu si stirui sil
vezi pe Finist $oimanul. tr4ariu9ka mulgumi Babei Cloanla 5i porni mai deoarte. Pidurea vuia de trosnituri 9i bubuitui, 9i d'e 5uierituri, iir din loc in loc, lesle de om ardeau ca felinarele. Mariuska nu mai putea de spaima, cind, deodatd. ca din pimint,-in fap ei
ciine.

Pe la sora

apiru un

colluri de odaie, cu gura-n grindi 9i ., iasJ_, iuuu".-E'ru l:lgru .X tuciul Ia chip, gtirbi de_a binelea gi doar un coll
l-atrrna dln gura.

rndarat. . $i a mers ea, a tot mers cale lungi, gi i s_a tmit gi al treilea rind.de incilgri de fier, i s-au rupt;i toiagul de n.i silirluXn de fier...Dupi o vreme ajunse int'r-o poieiili; in poieniti ziri o casuli cliditi pj picioare de giini'gi imprejmiriti cu gard oe nulete, H-r rn trecare par era infiptl cite o leasti de cal, 9i trecare leasti lumina ca focul. Mariugka se opri, graind: Cisuli, ciscioari! Agzi-te cu spatele la pidure gi cu tala "-- - spre mtne! Cisutra se inloarse cu spatele la pidure gi cu lata sorc Mariuska._Mariuska intd in'iunrru riiu" Cloanla-Cotoroanga gedea cu picioarele propilt.-i"' J."e

Rostind acestea, ciinele se ficu nevazut, iar Mariugka igi urmi drumul. Pddurea se facuse mai neagri ca picuia, iar qirgurile i se agilau de straie, ii zgiriau mii]nile si ii.i"u."t.... pa1, lata mergea firi preget gi n'ici nu se gind'ea si se uite

ham ! Mariugka, surioari, nu te speria. De acum o si fie 9i mai infricogitor, dar tu cara_1i de drumul tau nu'lua seama la cele din jur. Sr

inainte

Ham,

D
fati

T F

g'*r-rliia

".tiii

. .Ci"4 Baba bubuind:


l6

Cloantra

o ziri pe Mariugka, se foi, trosnind


frumoasi?

gi

meleagurile astea,

Ptig, ptiu, miroase a carne de om! Ce vint te-aduce pe

T F

il cart pe Finist $oimanul, mitugico. Nu-1i va fi ugor sd-l gasegti, fetico, dar eu o si te aiut. fut'ca asta de argint 91 ist fus de aur. De cum vei "lua fusul in mird, el o si inceapi si toarci singur, 9i nu fir ca oricare altul, ci de aur. If mulgumesc, mitugico. - Lasi ci o si-mi multumeqti pe urmi. Acum ia aminte la -cele ce-tri spur: de-or vrea si-1i cumpere fusul de aur, si nu care cumva si-l vinzi.,Tu si stirui si-f vezi pe Finist $oimanul. Mariugka mullumi Babei CloanF si iorni -ai deoarte. .Pilq*.u i-ncepu sa freamite Ei si vuiasia:'se iscari guierituri, bufnilele incepuri si zboare in cercuri, soarecii si alte iivine Jine

T F

pnvestl declt inalntel in spinarea lupului cel sur gi duqi au fost! ^ Mariugka urci Inarntea -lor se asrerneau cimpii nesfirgite. pajigti inverzite, meleaguri^p:in care.curgeau riirri de lapie gi hieie, munJi cu

si iasi din vizuinile lor, nipustindu-ie.u tort. ui.o.o Mariugkii. Atunci. ca din pimint, linqi ea se ivi un luo sir.- fy ,: fpria,.zise el, suie-te'r-n spatele meu gi'si nu

vlrrunre plna la norr. lar ei goneau ca vintul gi ca gindul. In


t8

T F
R
HAH

_i
:G

sfirgit, Mariugka ziri in faEa ei un palat de clegtar. Avea cerdacul strijuit de pilagtri m{iestru diltuif, ferestrele inflorate cu desenuri megtegugite. La una din fereitre stitea criiasa, scrutind in zare cu privirea.

ttrmegte

Acum, zise lupul, di-te jos, Mariugka. Mergi 9i te in slujbi la criiasi.

se indrepti citre palatul de clegtar. Cind ajunse, ficu o


pleciciune dinaintea criiesei gi grii:

Mariugka se

didu jos, igi lui bccelula, mullumi lupului


Ei

gi

ai trebuinli de o lucritoare? Demult caut o lucritoare, dar una priceputi, si gtie - a gese gi a coase, toarce,
Eu pot Atunci,

Nu am gtiinJi care !i-e numele

cinul. Dar, rogu-te, nu


a

$i Mariugka incepu si lucreze. Lucri toati ziua, 9i indati ce se lisi inserarea, lui talerul de argint gi oul de aur, rostind: Te invirte, ou de aur, te rostogolegte gi pe dragul meu cel -drag arati-mi-l! Oul se invirti gi se rostogoli pe talerul de argint gi numaidecit se ariti Finist $oimanul. Cum il vizu, Mariugka
incepu a virsa giroaie de lacrimi: Finist, Finist, goimul meu, de ce m-ai pirisit gi m-ai - singuri 9i nefericiti, si pling 9i si mi usuc de dorul tiu? lisat Auzind criiasa aceste vorbe, grii: Mariugka, vinde-mi mie talerul de argint gi oul de aur! - Nu, zise Mariugka, nu sint de vinzare. Pot si gi le diruiesc, daci mi-i ingadui siJ vid pe Finist $oimanul. Criiasa cugeta ce cugeti, apoi zise: Prea bine, faci-se voia ta! La noapte, cind o sa adoarmi, o si !-l arit. Aproape de miezul noplii, Mariugka intri in iatacul lui Finist $oimanul. Se uiti in jur gi-l ziri pe dragul ei dormind somn greu, ca dus pe ceea lume. Mariugka il privi indelung, 9i nu se mai situra privinduJ; ii s5.ruti buzele ca mierea, il strinse la piept, dar goimul ei drag dormea tun, fdra putinli de a se trezi. Iati ci se iviri. zorile, dar Mariugka nu izbuti si-l trezeasca pe dragul ei...

si le fac pe toate. intri gi te-apuci de tr6abi!

ii rispunse criiasa.

T F

20

T F

lisi amurgul
Incepu

scoase ghergheful de argint gi acul de aur. coase, murmurind: Coase. acule, coase 5tergar inflorar pentru Finist $oima- si aibi cu ce-Ei gterge obrazul. dimineala! nul,

Ziua-ntreag5, Mariugka

lucri firi preget, iar de cum

se

si

aur!

Auzind-o, criiasa ii zise: Mariuqka, vinde-mi mie ghergheful de argint


tri

Ei acul de

Nu le vind, rosti Mariugka, dar ingidui siJ vad pe Finist $oimanul.

le diruiesc, daci mi-i

Prea bine, fie voia ta: Si vii la noapte. Aproape de miezul noplii, Mariuska intra in iatacul lui Finist $oimanul, dar el dormea dus, dormea somn adinc.

Criiasa cugetd ce cugete. apoi spuse:

Dar
gka,

apuci de lucru. Cind lui furca de argint gi fusul de aur, criiasa o vazu gi incepu iarigi

nu putu sil trezeasci. Se lumini de ziui 9i Mariugka

Finist, Finist, goimul meu, scoali-te, trezegte-te! Finist $oimanul dormea tun. Oricit se strddui Mariu-

si

- De vindut nu le vind, dar pot sd tri le diruiesc, daci mi-i ingidui mlcar vreme de un ceas si stau cu Finist $oimanul. Prea bine! se invoi criiasa, iar in gindul ei i;i zise: ,,Oricum, tot n-o si-l trezeasci". Cind se lisa noaptea, Mariugka intri in iatacul lui Finist
$oimanul, dar el dormea dus somnul lui cel greu. Finist, goimul meu drag, scoali-te, trezegte-te! Dar Finist dormea tun, nici vorbi si se trezeasci.

staruie:

Vinde-mi-le mie, vinde-mi-le mie!

Oricit se cizni Mariugka, nu fu chip si-l faci si

A
se

T F

se

trezeasci, 9i zorile erau aproape. Mariugka incepu si plingi,si se tinguie: Finist, goimul meu drag, scoald-te, trezelte-te s-o vezi pe Mariugka ta gi s-o stringi la pieptul tiu! O lacrimi de pe obrajii Mariugkii cizu pe umirul gol al lui Finist, arzinduJ. Finist $oimanul se trezi, privi in jur 9i o ziri pe Mariugka. O lui in brale pi o siruti. Mariugkal Oare tu egti? Ai tcit trei rinduri de incilliri fier, ai rupt trei toiege de fier gi trei chivere de fier ai de 22

T F

ponosit !i ai izbutit si mi gisegti? Si mergem degraba,

sa
9i

plecam de aicii $i cum se giteau ei de plecare, criiasa prinse de veste

didu porunci si sune trimbilele ca si dea de gtire tuturor

despre necredinla sotrului ei. S-au adunat crai gi negustori de pretutindcni Si au Jinut sfat cum sil osindeasci pe Finist $oimanul. Atunci Finist $oimanul a griit: Care este, dupi credinSa voastr;, solie adevirati_: aceea - te iubeEte din -toati inima ori aceea care te vinde 9i te care
viclenegte? ToEi s-au

bitrinele.

gi au rimas impreuni, si traiasci fericili pini la


Au plecat in impiriEia lor

invoit ci

sogia

lui Finist $oimanul

poruncind si ospig de pominS, incit de el.

Ei au chemat lumea la ospil, cinte surlele 9i si bubuie tunurile. A fost un

pini

9i

in

ziwa de azi se mai vorbegte

T F

este Mariugka.

adinci

T F

T F

S-ar putea să vă placă și