DPI1

I. Consideratii inroducive I.1.

Obiecul drepului de proprieae inelecuala
Prin proprieae inelecuala se intelege oaliaea drepurilor referioare la drepurile arisice, siintifice si drepurile conexe, drepuri privind inventiile, marcile si indicatiile geografice, drepul privind desenele si modelele indusriale, drepurile privind combaerea concurentei neloiale, precum si orice al drep referior la creatii inelecuale . Drepul de proprieae inelecuala reprezina ansamblul normelor prin care se proejeaza creatia inelecuala. Naura raporului juridic din domeniul drepului de proprieae inelecuale a suscia conroverse in lieraura de specialiae: raporul juridic ese de naura parimoniala si are ca obiec creatia inelecuala; drepul de proprieae inelecuala ese un drep sui generis, cu o naura proprie; Raporul juridic are doua lauri: una parimoniala si una neparimoniala. !au sustinu mai mule punce de vedere privind imporanta laurii parimoniale sau a celei neparimoniale in aces domeniu. Drepul de creatie inelecuala privese doua domenii disince: drepul de auor; drepul de proprieae indusriala.

I.2.
I.2.1.

Izvoarele drepului de proprieae inelecuala

Drepul de proprieae inelecuala are izvoare inerne si inernationale. Izvoare inerne "egea nr. 11#1$$1 privind combaerea concurentei neloiale; "egea nr. %&#1$$1 privind breveele de inventie; "egea nr. '#1$$% privind drepurile de auor si drepurile cone(e; "egea nr. 1)$#1$$) privind proectia desenelor si modelelor indusriale; "egea nr. '&#1$$' privind marcile si indicatiile geogra*ice.

I.2.2.

Izvoare inernationale Proectia creatiei inelecuale ese asiguraa in *orma uniara pe plan inernational prin: Conventia de la Paris asupra creatiei indusriale (1883) + lua *iinta prin acordul a 11 sae *ondaoare si s!a consiui ca o conventie deplina. Rom,nia a adera la -onventie prinr!un Decrelege din 1$)., rai*ica in 1$)&. /se condusa de +dunarea generala, in care *iecare tara ese reprezenaa de un delega asisa de un consilier. 0iecare tara membra ese obligaa sa organizeze un serviciu special de proprieae indusriala si sa edieze o publicatie periodica de specialiae. Di*erendele dinre tari cu privire la problemele de proprieae inelecuala sin rezolvae de -urea Inernationala de 1usitie numai in masura in care nu au puu *i solutionae pe calea negocierilor. + su*eri modi*icari succesive, *iecare sa puind adera la o anumia *orma. Conventia de la erna penru proetia operelor lierare si arisice (188!) + inra in vigoare in 1''2. + *os in*iintaa de $ sae *ondaoare si a su*eri mai mule revizuiri. Rom,nia a adera prinr!o lege din 1$)%.

I.3.
1. ). 3. &.

Principiile drepului de proprieae inelecuala

Drepul de proprieae inelecuala ese guverna de paru principii *undamenale: principiul raamenului national principiul drepului de prioriae principiul independentei breveelor principiul independentei marcilor Pe baza respecarii acesor principii, tarile membre ale celor doua conventii au liberaea sa reglemeneze, prin legislatia nationala, proectia proprieatii inelecuale.

DPI) Principiul raam enului national /se prevazu in ar. ) al -onventiei de la Paris. Porivi acesui principiu, resorisantii din tarile membre bene*iciaza in celelale tari de aceleasi drepuri ca si nationalii, puindu!se bucura de avanajele pe care legislatiile inerne le acorda in prezen sau le vor acorda propriilor ceateni. 4n mod pracic, resorisantii vor bene*icia de aceeasi proectie ca si nationalii, vor puea *olosi aceleasi mijloace de aparare imporiva aingerii drepului lor. raamenul national sabilese egaliaea resorisantilor numai in domeniul drepului inernational priva. 4n con*ormiae cu prevederile -onventiei de la Paris, sin considerati ca *iind resorisanti si ceatenii tarilor care *ac pare din -onventie, dar care au domiciliul sau o inreprindere indusriala sau comerciala reala si serioasa pe erioriul uneia dinre tarile membre. +parenenta unui resorisan la o tara a uniunii se va sabili dupa legea saului al carui ceatean se declara a *i persoana respeciva. Principiul drepului de prioriae Prin drep de prioriae se intelege siuatia privilegiaa a unei persoane care a e*ecua inr!o tara a 5niunii un prim depozi reglemenar penru a depune cereri cu acelasi obiec penru obtinerea proectiei in mai mule tari membre. Drepul de prioriae ese prevazu in -onventia de la Paris in *orma revizuia in 1$3&, la "ondra. -on*orm acesor prevederi, resorisanul care a depus in una din tarile 5niunii o cerere avind ca obiec un drep de proprieae inelecuala, va bene*icia de un drep de prioriae penru a e*ecua depoziul in celelale tari membre. Penru a e(isa aces drep de prioriae, primul depozi rebuie sa aiba valoarea unui depozi national, care indeplinese conditiile prevazue in legislatia nationala a *iecarei tari membre sau a conventiilor inernationale inc6eiae inre tarile membre ale 5niunii. Depoziul national reglemenar ese orice depozi care ese su*icien penru a sabili daa la care a *os depusa cererea in tara respeciva, oricare ar *i soara ulerioara a cererii. 4n *unctie de acese dispozitii, rezula ca primul depozi rebuie sa se e*ecueze inr!o tara membra a 5niunii, iar depoziul sa *ie reglemenar. Principiul independentei breveelor Presupune ca cererile de brevee penru aceeasi invetie in di*erie tari ale 5niunii sa *ie independee unele de alele. +ces principiu ese consacra in -onventia de la 7erna. Porivi acesui principiu, breveele cerue de tari din cadrul 5niunii, de ceateni din cadrul 5niunii, sa *ie independene de breveele obtinue in celelale tari. 7reveele obtinue cu bene*iciul prioriatii vor avea in di*erie tari al 5niunii o duraa egala cu aceea pe care ar avea!o daca ar *i cerue *ara bene*iciul prioriatii. Principiul independentei m arcilor Dupa inregisrarea inr!o tara membra a 5niunii, marca nu mai depinde de marca de origine sau de marca inregisraa in celelale tari ale 5niunii. +ces principiu ese consacra de -onventia de la Paris in *orma revizuia in 1$8' la "isabona. -on*orm acesor prevederi, conditiile de depunere si de inregisrare a marcilor vor *i sabilie in *iecare tara a 5niunii prin legea inerna. 9 marca depusa de un resorisan al unei tari a 5niunii va puea *i re*uzaa sau invalidaa pe moiv ca nu a *os depusa, inregisraa sau reinnoia in tara de origine. :arca inregisraa in una din tarile 5niunii ese independena de marca inregisraa in celelale tari.

I.3.1.

I.3.2.

I.3.3.

I.3.4.

II. Drepul de auor si drepurile conexe

/volutiile culurale si e(isenta ineresului penru culura au sublinia necesiaea gasirii unor modaliati de proejare a drepului de auor. 4n docrina s!a sublinia e(isenta a doua probleme majore: 1. endinta aciviatii culurale de a deveni o indusrie culurala, *ap genera si de necesiaea unor invesitii penru crearea si di*uzarea operelor;

DPI3 ). acordul auorului individual ese mai putin eviden in masura in care unele opere sin rezulaul mai mulor creaori care isi des*asoara aciviaea in cadrul anumior inreprinderi. Penru acese moive se caua solutii penru proejarea adevaratilor creaori, care sin auorii propriu!zisi. Implicindu!se in solutionarea acesor probleme, 9rganizatia :ondiala penru Proprieae Inelecuala a elabora un proocol la -onventia de la 7erna penru asigurarea unui sisem de drepuri de auor in concordanta cu cerintele acuale. Pe plan inernational e(isa doua mari siseme juridice in maeria drepurilor de auor: sisemul european sisemul de cop;rig6 speci*ic sisemului american. Principala deosebire dinre cele doua siseme rezula din preocuparea prioriara: in drepul european proectia inereselor auorului; in drepul american proectia inereselor indusriale si respecarea unor *ormaliati. Dupa o relaiva izolare, 5+ a adera in 1$'$ la -onventia de la 7erna, ceea ce a deermina consacrarea a doua principii menie sa asigure coe(isenta acesor doua siseme: -onventia se limieaza la operele spiriuale, *ara a se e(inde asupra productiilor; legislatia americana rebuie sa evolueze si spre o recunoasere minimala a drepului moral, urmind a se disinge inre drepul de auor si drepurile cone(e. /(isenta unor *orme noi de e(primare a creatiilor inelecuale impune largirea s*erei operelor care au vocatia de a *i proejae juridic. 4n acelasi imp, se impune si e(inderea s*erei subiecelor drepului de auor. 5nul dinre principiile *undamenale ale drepului de auor consa in recunoaserea caliatii de auor numai persoanei *izice, deoarece numai acesea au apiudinea de a realiza o creatie inelecuala. -u ilu de e(ceptie, caliaea de auor se recunoase si persoanei juridice, in principal ca o consecinta a dezvolarii arei cinemaogra*ice. +ceasa e(ceptie opereaza si in cazul ediurilor, cu re*erire la operele de sineza sau de mare amploare, care depasesc posibiliatile unui singur auor. Probleme deosebie decurg si din realizarea unor opere in cadrul obligatiilor de serviciu, reglemenarile in aces domeniu *iind variae. Drepul de auor rebuie sa *aca *ata si problemelor legae de uilizarea libera a operelor si limiele drepului e(clusiv al auorului. 4n baza unui principiu general admis, uilizarea unei opere poae urmari si realizarea unei opere noi.

II.1.

Scur isoric al drepului de auor

Recunoaserea si proejarea drepului de auor reprezina o realizare <<< a drepului. 4n anic6iae, drepul de auor era ignora de legislatia impului, ineres mani*esindu!se numai cu privire la drepurile privind manuscrisul operei. +ceasa siuatie con*uza se mentine si in /vul :ediu, epoca in care cartile erau deosebi de scumpe. 4n aceasa perioada incepe sa se puna problema drepului e(clusiv de ranscriere a manuscriselor si ia amploare aciviaea copisilor. 5n momen imporan il consiuie invenarea iparului =18&.>, *ap ce a permis muliplicarea *acila a operelor si largirea accesului la cereatiile inelecuale. 4n aces imp au aparu plagiaorii, care reusesc sa obtina veniuri imporane din conra*acerea operelor. 4n sec. ?@I in 0ranta apar primele reglemenari care limieaza drepurilor librarilor si ipogra*ilor de a publica sau vinde opere *ara auorizatie. Primele preocupari privind proejarea proprieatii inelecuale apar in sec. ?@III, cind ese consacraa ideea ca opera ca aare ramine un bun al auorului, c6iar si dupa vinzarea unor e(emplare. 4n perioada ce a urma, s!a crisaliza ideea perpeuiatii privilegiului obtinu de auor, care se poae ransmie, in anumie conditii, succesorilor. Drep urmare, Decreul din 12$3 a reprezena prima reglemenare a drepului auorilor, reglemenare aplicabila uuror caegoriilor de opere. Prin aces ac normaiv se recunoase drepul viager al auorului si drepul de uzu*ruc pe imp de 2. de ani al moseniorilor si cesionarilor. Prima lege care a reglemena drepul auorilor de opere lierare si arisice in Rom,nia a *os "egea presei 13 aprilie 1'%) in impul domniei lui -uza. +ceasa lege recunoase drepul auorilor de a se bucura ca de o proprieae, pe o impul vietii, de operele pe care le!au realiza. +ces drep ese recunoscu si ceatenilor sraini. Prin lege, era sanctionaa conra*acerea in cazul operelor arisice.

DPI& "a )' iunie 1$)3 inra in vigoare o lege speciala "egea proprieatii lierare si arisice. Pe linga reglemenarea!cadru, aceasa lege cuprindea si dispozitia porivi careia auorul puea inerzice prin esamen publicarea posuma a operelor pe care nu le!a *acu publice in impul vietii. +ceasa lege a *os consideraa una din cele mai moderne si comple(e reglemenari in maerie din acea vreme. Proectia drepurilor de auor era prevazua, indi*eren de respecarea anumior *ormaliati, si de aceasa dispozitie bene*iciau si ceatenii sraini. -reaorii unei opere inelecuale, indi*eren de *orma de mani*esare concrea, bene*iciau in o impul vietii de drepul e(clusiv de publicare, reprezenare, auorizare de raducere si adapari. De asemenea, se recunoase drepul moral al auorilor, care pueau sa inervina imporiva denaurarii operei. 5n momen imporan l!a consiui -ongresul de la 7ucuresi =1$.%>, care a conribui la creserea ineresului penru problemele privind proectia creatiei inelecuale, deerminind evolutia docrinei si legislatiei. /(punerea prezenaa de ?enopol a consiui o valoroasa sineza a problemelor *undamenale ale drepului de auor. 4n aces cone( a *os pregaia aderarea tarii la -onventia de la 7erna.

II.2.
II.2.1.

Izvoarele drepului de auor

Izvoare inerne 4naine de inrarea in vigoare a "egii nr. '#1$$%, drepul de auor era reglemena prin Decreul nr. 31#1$8% privind drepul de auor, de "egea presei din 1 aprilie 1$2&, de Decreul nr. '.#1$$. privind organizarea aciviatii cinemaogra*iei, de Decreullege nr. 13%#1$%. privind Radioeleviziunea RomAna, precum si Decreullege nr. )2#1$$. privind organizarea si *unctionarea organizatiei de scriiori, arisi plasici, compoziori, creaori de *ilm si de earu. "egea nr. '#1$$% se inscrie in sisemul european si se caracerizeaza prinr!o reglemenare ampla 18& aricole, grupae in & iluri: ilul I consacra drepurilor de auor ilul II reglemenari privind drepurile cone(e ilul III gesiunea si proectia drepurilor de auor si a drepurilor cone(e ilul I@ dispozitii ranziorii si *inale Izvoare inernationale 1. -onventia de la 7erna Rom,nia a adera la oae acele in domeniul drepului de auor. ). Direcivele -omisiei -/ in domeniul drepului de auor cu privire la: proectia juridica a opogra*iilor de produse semiconducoare proectia juridica a programelor penru ordinaoare drepul de locatie si de imprumu, precum si unele drepuri cone(e drepului de auor coordonarea unor reguli ale drepului de auor si drepurilor cone(e aplicabile radiodi*uziunii prin saeliti si rerasmisiunii prin cablu armonizarea proectiei drepului de auor sub aspecul duraei

II.2.2.

II.3.

Naura juridica a drepului de auor

Problema a suscia conroverse, conurindu!se opinii diverse: drepul de auor au *i un drep sui generis drep asupra unui bun imaerial drep al personaliatii drep de clienela drep cu dubla naura. Din analiza acesor opinii rezula ca drepul de auor are o naura comple(a.

DPI8

II.4.

Subiectii drepului de auor (ar. 3 din !e"ea nr. #$%&& '

-rearea unei opere *iind o aciviae inelecuala, apare evidena vocatia persoanei *izice de a avea caliaea de auor. Principiul adevaraului auor are consecinte imporane cu privire la ransmierea drepului. +s*el, se considera ca ese subiec al drepului de auor persoana *izica sau persoana juridica ce a crea opera; persoana juridica poae bene*icia in mod e(ceptional de proectia acordaa auorului. -u oae acesea, drepul de auor al persoanei juridice apare ca un drep resriciv in rapor cu caliaea de auor propriu!zisa. Drepul de auor ia nasere in momenul in care opera a *os creaa si s!a concreiza inr!o *orma percepibila prin simturi. e prezuma a *i auor pina la proba conrara persoana sub al carei nume a *os adusa la cunosinta opera penru prima daa publicului. 4n docrina se *ace disinctia inre operele primare si operele derivae =opere realizae pornind de la o creatie e(isena>. 4n acese cazuri drepul de auor va e(isa in rapor de *iecare opera. Daca auorul operei originale colaboreaza la realizarea operei derivae, acesa va avea doua drepuri disince: asupra operei originare si asupra operei derivae. 5neori numele auorului unei opere poae sa nu *ie cunoscu in cazul operei anonime sau numele adevara al auorului sa *ie inlocui cu un pseudonim ceea ce nu aduce aingere operei in sine. Paerniaea operei consiuie un drep al auorului, si nu o obligatie, creaorul avind drepul sa decida daca opera apare in numele sau real sau pseudonim sau *ara indicarea unui nume. 9perele nu sin inodeauna rezulaul creatiei unui singur auor =ca in majoriaea cazurilor>, puind *i rezulaul aciviatii mai mulor persoane =ca in cazul unor opere siinti*ice in care mai multi creaori realizeaza o singura opera>. Pluraliaea de auori Pluraliaea de auori pariciparea mai mulor auori la realizarea unei opere unice comune se poae prezena sub rei *orme: opere de colaborare opere colecive opere compozie acese rei caegorii, *iind recunoscue in legislatia *ranceza. -u privire la pluraliaea de auori, legislatia romAna consacra *orme disince: opera comuna opera coleciva

II.4.1.

A. Opera comuna /se rezulaul creatiei mai mulor auori, conributia *iecaruia *iind disinca si puind *i valori*icaa in mod independen, sub conditia de a nu aduce aingere inereselor celorlalti coauori. 4n lipsa unei conventii e(prese, legea prevede ca e(ploaarea operei comune de care acesia se poae realiza numai de comun acord. 9perele comune po *i divizibile sau indivizibile, dupa cum conributia *iecarui auor poae *i individualizaa.
Opera coleciva /se de*inia ca *iind opera in care conributiile personale ale coauorilor *ormeaza un o, *ara a *i posibil sa se aribuie un drep disinc unuia dinre auori cu privire la ansamblul operei creae. 4n aces caz, drepul de auor asupra operei colecive apartine persoanei *izice sau juridice din initiaiva, raspunderea si numele careia a *os creaa. 9perele colecive sin opere comple(e, ce reunesc elemene de naura di*eria; ce le caracerizeaza ese pluraliaea de obiece, *iecarui obiec corespunzindu!i un subiec disinc. 9perele comune si operele colecive se caracerizeaza prinr!o comuniae de inspiratie in vederea realizarii aceluiasi scop, ceea ce presupune coroborarea e*orurilor, adaparea e*orului individual la e*orul celorlalti auori, as*el inci opera sa dobindeasca un caracer uniar. +uorii operelor comune sau colecive isi des*asoara aciviaea in acelasi imp, ceea ce permie disingerea acesor opere de opera subsecvena =ilusrarea unui e(, adaparea unui

B.

DPI% roman penru earu sau *ilm ec.>, siuatie in care e(isa o succesiune in imp inre aciviatile de creatie ale auorilor operei pree(isene si aciviaea creaorului operei subsecvene. "ega de subiecul drepului de auor, in docrina a *os analizaa problema vocatiei persoanei juridice de a deveni in anumie conditii subiec al drepului de auor. Din perspeciva acesor subiecti de e(ceptie, se dising: 1. *ilmele cinemaogra*ice in cazul carora drepul de auor ese recunoscu in *avoarea inreprinderii producaoare; ). culegerile siinti*ice, enciclopediile, anologiile si ale asemenea opere, denumie opere colecive conributia *iecarui colaboraor nu ese individualizaa, dar nici anonima, de aceea a *acu sa *ie mai usor accepaa ideea persoanei juridice ca iular al drepului de auor; auor va *i consideraa persoana juridica ce s!a ocupa de inocmirea operei; 3. programele radiodi*uzae si elevizae caz in care drepul de auor revine inreprinderii care realizeaza inregisrarea. (aporurile inre coauori "egaura de baza in cazul operelor ce rezula din colaborare ese aceea ca drepul de auor apartine in comun coauorilor. e impune a se *ace disinctia inre operele divizibile si operele indivizibile. 4n cadrul operelor indivizibile, daca nu s!a conveni al*el de coauori, e(ercitiul drepurilor parimoniale se impare in mod egal. +s*el, drepurile personale si maeriale ce alcauiesc drepul de auor se po e(ercia numai de comun acord. 4n siuatia operelor divizibile, cind conributia *iecaruia ese suscepibila de valori*icare separaa, *iecare coauor isi poae e(ercia drepul personal neparimonial asupra partii sale, *ara a leza ineresele celorlalti. De regula, e(erciarea drepurilor parimoniale si neparimoniale se *ace de comun acord, dar *iecare coauor isi poae valori*ica drepul si separa.

II.4.2.

A. (aporurile inre auorii operei colecive Privesc raporurile dinre auorii *iecareia dinre operele care compun opera coleciva. 9rganizatia care dispune realizarea operei inc6eie cie un conrac cu *iecare auor in pare. 4n cazul operelor cinemaogra*ice, prin inc6eierea acesor conrace producaorul dobindese drepul de a reproduce oppera si de a o pune in circulatie. B. (aporul dinre auorii operei ori"inare si auorii operei derivae /(isa doua reguli de baza: 1. obligatia auorului operei derivae de a solicia *olosirea operei pree(isene de la auorul ei, prin inc6eierea unui conrac; ). auorul operei derivae rebuie sa respece drepul la caliaea de auor al creaorului operei originare, prin indicarea sursei operei derivae.
(e"im ul operelor realizae in cadrul obli"atiilor de serviciu +ceasa problema se pune in cazul operei realizae in impul programului de serviciu, nu sub aspecul iularului drepului de auor, care ramine creaorul ei, ci al prerogaivelor pe care organizatia al carei angaja ese auorul le dobindese prin e*ecul conracului de munca. Regula o consiuie *apul ca auorul salaria isi pasreaza caliaea de subiec al drepului de auor, dar se prezuma ca a ransmis organizatiei la care lucreaza drepul de a *olosi opera in scopuri legae de aciviaea aceseia. Opera posum a + suscia conroverse sub aspecul publicarii dupa moarea auorului a unei opere pe care acesa nu a da!o publiciatii in impul vietii. 9piniile e(primae po *i grupae in doua caegorii: 1. drepul de divulgare, ca drep neparimonial, ese neransmisibil; se considera ca orice ac de divulgare implica prezumtia ca auorul a dori sa respece onoarea si viata privaa a ertilor; ). dupa moarea auorului rebuie sa se asigure o proectie corespunzaoare ai respecului daora creaorului, ci si inereselor culurale. !a aprecia ca auorizarea publicarii unei

II.4.3.

II.4.4.

DPI2 opere posume poae veni numai de la uniaea de creaori compeena sa aprecieze daca divulgarea unei asemenea opere reprezina o jusa uilizare. e are in vedere valoarea obieciva penru culura pe care opera o dobindese dupa moarea auorului. 9 problema deosebia a ridica si publicarea corespondentei inedie. Pornind de la dispozitiile drepului civil, desinaarul ese propriearul suporului maerial, iar drepurile neparimoniale ale persoanei asupra scrisorilor daca inrunesc conditiile proejarii din cadrul drepului de auor apartin e(pediorului.

II.5.

Obiecul drepului de auor

4n acceptiune largia, obiecul drepului de auor il poae consiui opera lierara, arisica, siinti*ica, indi*eren de *orma concrea de e(primare, de valoarea sau desinatia aceseia. 4n docrina s!au *ormula rei cerinte esentiale pe care rebuie sa le indeplineasca o opera penru a *i proejaa: 1" opera sa fie rezulaul aciviatii creaoare a auorului # conditie denumia si originaliae 4n ceea ce privese originaliaea, s!a considera ca opera rebuie sa se limieze la o e(ecuare mecanica prin procedee e6nice obisnuie, care sa e(cluda conributia proprie prin care se con*era individualiaea operei. 9riginaliaea nu presupune in mod absolu rezulaul e(clusiv al muncii auorului, *iind proejae si operele inspirae de creatii originale. 4n cazul operelor lierare, originaliaea operei ese apreciaa in rapor de idee, compozitie si e(presie, iar in cazul operelor de ara plasica ideea ese inlocuia de imagine. $" %pera sa fie exprimaa inr&o forma percepibila simturilor + doua conditie presupune e(isenta unei *orme concree de e(primare care sa *aca opera accesibila simturilor, ceea ce leaga momenul naserii drepului de auor de momenul dobindirii unei asemenea *orme. 3" %pera sa fie suscepibila de a fi adusa la cunosinta publicului + reia conditie implica vocatia operei de a puea *i adusa la cunosinta publica, in direca legaura cu conditia de a *i percepibila prin simturi. Porivi unora dinre auori, acese ulime doua conditii se ideni*ica, *ormind o singura conditie. +specele legae de proejarea operei, indi*eren de valoare, au suscia conroverse, considerindu!se ca se poae ajunge la siuatii absurde. Prin ar. 2 si ' din "egea nr. '#1$$% se enumera, cu ilu de e(emplu, principale caegorii de opere proejae =con*erinte, predici, programe de calculaor, orice opere scrise sau orale; opere siinti*ice: manuale, comunicari, proiece; compozitii muzicale; opere dramaice, coregra*ice sau panomime; opere cinemaogra*ice sau audiovizuale; opere *oogra*ice; opere de ara plasica; creatii din domeniul ar6iecurii; raduceri, adapari, aranjamene muzicale; culegerile de opere lierare, arisice, siinti*ice>. 4n mod e(pres sin prevazue ca *iind e(cepae de la proectia legala, porivi drepurilor de auor, % mari caegorii: ideile, eoriile, concepele, descoperirile si inventiile continue inr!o opera; acele o*iciale de naura poliica, legislaiva, adminisraiva si judiciara; simbolurile o*iciale ale saului; mijloacele de plaa; sirile si in*ormatiile de presa; simple *ape sau dae. Cae"orii de opere proejae %' Opera ori"inara si opera derivaa 9perele realizae prin uilizarea unor opere pree(isene sin opere derivae. 4n rapor de acesea, operele pree(isene sin opere originare. in considerae opere derivae: raducerile, adaparile si prelucrarile de opere lierare sau siinti*ice, culegerile de opere, cu conditia ca, adaparea, selectionarea sau prelucrarea sa implice aciviae inelecuala.

II.5.1.

DPI' )' Opera lierara si opera siinti*ica Prin denumirea de opera lierara sin desemnae creatiile in care conceptiile, gindurile sau senimenele isi gasesc e(presia in cuvine scrise sau rosie, limia proectiei rezulind din cerinta ca creatia lierara sa reprezine o creatie spiriuala personala. +ceasa acceptiune larga include si opera siinti*ica. 4n ce privese sric opera siinti*ica, s!a sustinu necesiaea de a se disinge inre operele ce *ormeaza obiecul drepului de auor si rezulaele siinti*ice concreizae inr!o opera de aces *el. 3' Opera de ara plasica si de ara aplicaa "a baza proectiei acesei caegorii de opere sa caracerul lor individual ca e(presie a creatiei arisice. 9perele de ara plasica po *i bi! sau ri!dimensionale. +lauri de operele de ara propriu!zise, care sin proejae prin drepul de auor, o caegorie imporana o *ormeaza produsele indusriale. /seica urmeaza caracerul *unctional al produselor indusriale si individualizeaza *orma acesora, ceea ce deermina orienarea optiunii consumaorului. 4n caegoria arei aplicae sin incluse desenele sau modelele indusriale sau ornamenele. +cese creatii se siueaza la granita dinre ara si indusrie. Dubla naura rezula din *apul ca prin desinatie si modul de reproducere apartin de drepul proprieatii indusriale, iar prin naura e*oreului creaor apartin de drepul de auor. 4n cazul desenelor si modelelor indusriale *unctioneaza sisemul cumulului de proectie in cadrul caruia auorul poae invoca simulan ai regimul speci*ic de proectie, ci si pe cel inemeia pe drepul de auor. +ces sisem ese prevazu si prin "egea nr. 1)$#1$$) privind proectia desenelor si modelelor indusriale. +' Operele muzicale Includ realizarile ce apartin de ara suneului. 4n cadrul acesei caegorii sin incluse: sim*onii, opere, compozitii penru un anumi insrumen, genuri muzicale di*erie cu sau *ara e(e. ,' Presatiile arisilor inerpreti si execuanti Proejarea acesor presatii ese rezulaul *apului ca acesia nu po *i considerati coauori in rapor de opera inerpreaa, reactiile lor *iind considerae, de regula, drep opere derivae. Inerprearea sau e(ecutia poae da sralucire operei pree(isene, ceea ce impune asigurarea unei proectii. ' Opera cinemao"ra*ica -a obiec al drepului de auor, opera cinemaogra*ica a suscia numeroase discutii. Problema cea mai imporana ese aceea a deerminarii auorului operei cinemaogra*ice, avind in vedere ca ese rezulaul muncii mai mulor caegorii pro*esionale di*erie. +ceasa imprejurare a deermina e(primarea unor opinii conradicorii cu privire la auonomia conributiilor individuale si cu privire la posibiliaea valori*icarii separae a *iecareia dinre creatii. -' Opera audiovizuala% Poae *i percepua sub o singura *orma =spre deosebire de inerprearile dramaice>. 4n aceasa caegorie: operele cinemaogra*ice, productiile de eleviziune, operele inregisrae pe benzi video, discuri, jocuri video ec. #' Pro"ramele penru ordinaoare Proejarea lor pe calea drepului de auor ese o problema conroversaa. /(isa rei *orme de proectie juridica aplicabile in domeniu: proectia prin breve proectia in cadrul drepului de auor proectia prin mijloace speci*ice 9pinia majoriara pledeaza penru *orme de proectie speci*ice, *iind accepaa si proectia in cadrul drepului de auor. Obiecul drepurilor conexe Pe plan inernational nu e(isa o conceptie uniara cu privire la continuul caegoriei drepurilor cone(e. Dupa realizarea operei lierare si arisice, se des*asoara o serie de
1

II.5.2.

Piraterie BBB

DPI$ aciviati au(iliare legae de di*uzarea si realizarea operelor. Drepurile legae de acese aciviati au(iliare sin drepuri conexe. Pe linga presatiile arisilor, inerpretilor si e(ecuantilor, un drep cone( imporan ese lega de presatia regizorului de opere earale si melodramaice, aciviaea acesuia *iind poserioara crearii operei. 4n ce privese creatia regizorului de *ilm, in unele legislatii acesa ese considera coauor al *ilmului. 4n caeogria drepurilor cone(e sin incluse si drepurile producaorilor de inregisrari sonore penru propriile inregisrari, precum si drepurile organismelor de radiodi*uziune si eleviziune propriile emisiuni. 9 problema conroversaa ese aceea a proectiei ilurilor lucrarilor, aricolelor si periodicelor. e considera, in general, ca aingerile aduse acesei caegorii de valori se incadreaza in s*era concurentei neloiale. ilurile de periodice se considera ca reprezina semne de ideniae, *iind asimilae regimului marcilor. 4n tara noasra docrina a respins ideea proectiei *olclorului pe calea drepului de auor, desi ar rebui proejae creatiile *olclorice auenice sau cele recunoscue ca aare. Pe calea drepurilor de auor sin proejae si operele de ar6iecura, inclusiv plansele, mac6eele si lucrarire gra*ice care urmeaza proiecele de ar6iecura.

II.6.
II.6.1.

Continuul drepului de auor

Drepuri personale neparim oniale %' Drepul de divul"are /se acel aribu al auorului in baza caruia poae sa pasreze manuscrisul sau creatia numai penru el, puind sa decida sa nu *ie cunoscu ai imp ci considera ca opera nu ese su*icien de bine realizaa in rapor de propriile sale cerinte, ori ai imp ci din ale moive considera ca inca nu ese momenul oporun. -ronologic, drepul de divulgare ese primul drep care ia nasere si conditioneaza e(erciarea celorlale drepuri. Drepul de divulgare are in vedere numai publicarea penru prima daa a unei opere, as*el inci dupa moarea auorului aces drep se raporeaza numai la opera posuma. )' Drepul la paerniaea operei e inemeiaza pe legaura *ireasca dinre creaor si opera sa. Implica doua aspece: aspec poziiv in baza caruia se poae revendica orice editie de auor aspec negaiv in baza caruia se poae opune oricarei actiuni de conesatie a acesei caliati din inerventia unor erti. 3' Drepul de a decide sub ce nume va *i adusa opera la cunosinta publicului Daca auorul a decis sa *oloseasca propriul sau nume, cesionarul drepului de reproducere, reprezenare, e(ecuare sau di*uzare rebuie sa indice numele pe copera, pe programe, pe a*ise sau in ale mijloace publiciare. 4n cazul operelor derivae ese obligaorie si indicarea numelui auorului si operei originare. "a operele de ara plasica, detinaorul suporului maerial nu poae inlaura sau modi*ica semnaura auorului, iar raducerile rebuie sa poare mentiunea numelui arisului care a crea opera originala. Drepul la paerniaea operei se respeca si la operele colecive, *iecarui auor recunoscindu!i!se drepul sau. Drepul la caliaea de auor nu subzisa in cazul in care caliaea de auor ese recunoscua persoanei juridice. 4n cazul in care un ert publica o opera proprie sub numele alui auor, de regula un auor consacra, nu va *i vorba de o incalcare a drepului la caliaea de auor, ci de o incalcare a drepului neparimonial la nume. +' Drepul de a preinde respecarea ine"riati operei Deumirea si drepul la inegriaea si inviolabiliaea operei presupune inerzicerea oricarei modi*icari aduse operei, ai celor care ar *i cesionarii drepului de reprezenare sau di*uzare, ci si in cazul uilizarii libere, respeciv al licentelor legale.

DPI1. +uorul poae decide ca opera sa *ie *acua cunoscua in *orma 6oaria de el. 4n cazul adaparii operei modi*icarea ese ineviabila, adaparea *iind ea insasi o opera de creatie. 9perele comune si colecive impun coordonarea conributiilor auorilor. Drepul la inegriaea operei se mani*esa in oaa pleniudinea in cazul operelor de ara; se recunoase drepul auorului de a avea acces la opera in vederea reproducerii ei, dar si obligatia propriearului de a pasra opera in a*ara oricarei modi*icari. ,' Drepul de reracare :ajoriaea auorilor considera drepul la reracare ca *iind indisolubil lega de drepul de divulgare, *iind in acelasi imp o conrapondere, o modaliae de limiare a drepului de duvulgare. Problema reracarii se poae pune numai dupa e(erciarea drepului de divulgare. 4n esenta, aceasa presupune *ie revenirea asupra consimtaminului da, *ie sub *orma reragerii operei din circulatie ori modi*icarea operei. Drepul de reracare a *os e(plica prin drepul auorului de a decide cu privire la aducerea operei la cunosinta publicului si dupa inc6eierea conventiei ca o mani*esare de vointa. 9 problema conroversaa ese e(erciarea drepului de reracare in cazul operelor comune indivizibile. De principiu, se considera ca reracarea ese posibila cu conditia sa *ie jusi*icabila si sa nu aduca aingere inereselor celorlalti coauori. /se mai delicaa, cu ci la operele colecive drepul de reracare ese aproape de nee(ercia, in special dupa erminarea operei. +ces sisem se regasese si in cadrul operelor de ara plasica neerminae, legaura inseparabila inre opera propiu!zisa si suporul maerial; vin in concurs doua drepuri disince: drepul de reracare al auorului drepul propriearului asupra suporului operei 4n drepul si docrina noasra s!a considera ca reracarea nu ese posibila in cazul operelor de ara plasica deoarece s!ar aduce aingere drepului de proprieae. Inalienabiliaea drepurilor personale neparim oniale De regula, prerogaivele neparimoniale ale drepului de auor sin inalienabile. Parerea unanima ese ca drepul de ordin moral asigura proectie *ata de aingerile aduse operei si prin care s!ar aduce aingere repuatiei auorului, ci si imporiva aingerilor aduse operei, indi*eren daca se ras*ring sau nu *ata de sauul auorului. Prerogaivele morale ale drepului de auor au saue di*erie. De la caracerul inalienabil e(isa unele derogari: a> derogari de la drepul la inviolabiliaea operei: modi*icarile accepae de auor dupa e*ecuarea lor sau accepul anicipa, cu conditia sa nu aduca aingere onoarei sau repuatiei auorului; modi*icarile impuse de buna credinta: acualizarea operei; la operele colecive in siuatia carora ese valabila acceparea anicipaa a modi*icarilor; operele cinemaogra*ice cu privire la care se recunoase drepul producaorului de a e*ecua modi*icarile necesare adaparii cinemaogra*ice; la operele de ar6iecura, unde auorul nu se poae opune la modi*icarile necesare in cursul realizarii operei; b> derogari de la drepul de paerniae a operei: la operele colecive se considera valabila acceparea anonimaului prin renuntarea de*iniiva la numele auorului; de asemenea, drepul de divulgare cunoase unele resrictii sub aspecul modi*icarii operelor comune, *iind necesar acordul uuror coauorilor, iar evenualul re*uz al unui coauor rebuie sa *ie emeinic jusi*ica. Drepurile parim oniale -ontinuul drepului de auor ese complea prin drepul parimonial reglemena prin dispozitiile ar. 1), 13 din "egea nr. '#1$$%. Porivi legii, auorul are drepul parimonial e(clusiv de a decide daca, in ce mod si cind va *i uilizaa sau e(ploaaa opera sa, inclusiv de a consimti la uilizarea operei de care altii.

II.6.2.

II.6.3.

DPI11 Drepul de a decide cu privire la uilizarea si e(ploaarea operei genereaza mai mule drepuri disince si e(clusive care ar puea *i grupae in prerogaive privind reproducerea, di*uzarea, reprezenarea, e(ecuarea si orice ale modaliati licie de *olosire a operei. %' (eproducerea Presupune *i(area maeriala a operei prin orice procedee ce permi comunicarea operei care public in mod indirec, spre a se bucura de e(ecutie, care reprezina un mod de comunicare direca a operei. Reproducerea ese subordonaa consimtaminului da, indi*eren de procedeul *olosi si de scopul urmari. ub aspec procedural, po *i enumerae: iparul, dacilogra*ierea, desenul, gravura, mulajul, *oocopia, *oogra*ia, micro*ilmul. De regula, s!a considera ca reproducerea nu ese obligaoriu sa se realizeze in acelasi domeniu ca originalul. Dupa divulgarea operei auorul nu se poae opune la reproduceri e*ecuae penru uz personal, ceea ce presupune uzul in cercul *amiliei. )' Di*uzarea Presupune punerea in circulatie a operei ce a *os reprodusa prin orice mijloace, cuvine, sunee sau imagini. Di*uzarea privese numai operele *i(ae pe supor maerial, avind ca obiec direc nu opera, ci suporul maerial muliplica =in care ese inglobaa opera>. Prin aceasa reglemenare s!a urmari sa i se permia auorului, ediorului sa se opuna punerii in circulatie a operei c6iar aunci cind reproducerea ese licia =de e(emplu: imporul de e(emplare dinr!o opera inr!o tara care nu asigura proectia drepului de auor>. Prin ar. 13 din "egea nr. '#1$$% a drepurilor de auor sin enumerae di*eriele moduri sub care ese posibila uilizarea sau e(ploaarea operei, considerind ca auorul poae auoriza: reproducerea inegrala sau partiala a operei; di*uzarea operei; imporul in vederea comercializarii pe erioriul tarii a copiilor de pe o opera; realizarea scenica, reciarea sau orice ala modaliae publica de e(ecutie sau prezenare direca a operei; e(punerea publica a operelor de ara plasica, ara aplicaa, *oogra*ie sau ar6iecura; proiectia publica a operelor cinemaogra*ice si a alor opere audiovizuale; emierea unei opere prin orice mijloc ce servese la propagarea *ara *ilru a suneelor, semnalelor, imaginilor; ransmierea unei opere care public prin cablu, *ibra opica sau orice ale procedee; comunicarea publica prin inermediul inregisrarilor sonore si audiovizuale ; prezenarea in public prin inermediul oricaror mijloace a unei opere radiodi*uzae sau elevizae. 3' Drepul de suia Reprezina un drep parimonial recunoscu auorilor operelor de ara plasica prin care se incearca sipularea unei compensari valorice ca urmare a vinzarii operei initiale la un pret modes si creserea ulerioara a valorii ca urmare a recunoaserii celebriatii. 4n baza acesor prerogaive auorul are drepul la 8C din pretul de vinzare in cazul *iecarei revinzari a operei prin liciatie sau comisionari. De asemenea, auorul are drepul de a *i in*orma cu privire la locul unde se a*la opera sa. Retinerea si plaa procenului cuveni, ci si in*ormarea auorului cu privire la locul unde se a*la opera reprezina obligatii ce revin liciaorilor, comisionarilor si comerciantilor. Drepul de suia nu poae *i insraina si nu poae *ace obiecul unei renuntari. +' Drepul de a auoriza inc.irierea ori"inalului si a copiilor operelor Reprezina drepul e(clusiv al unui auor de a pune la dispozitie penru uilizare originalul sau copiile operei penru o perioada de imp limiaa, in sc6imbul unui onorariu economic direc sau indirec. 4nc6irierea poae avea ca obiec opere lierare, arisice, audio!video, programe de calculaor. Drepurile conexe in legae de aciviati au(iliare creatiei arisice propriu!zise si privesc di*uzarea si realizarea operelor. Drepurile cone(e nu po aduce aingere drepurilor auorilor. ubiec al drepurilor cone(e drepului de auor poae *i arisul inerpre sau e(ecuan in rapor de propria

II.6.4.

DPI1) inerpreare sau e(ecutie, producaorul de inregisrari sonore penru propriile inregisrari si organismele de radio si @ privind propriile emisiuni. Deci subiec al drepurilor cone(e drepului de auor poae *i o persoana *izica sau juridica. %' Drepurile arisilor inerpreti sau execuanti Porivi legii, prin arisi inerpreti sau e(ecuanti se inteleg acorii, cinaretii, muzicienii, dansaorii si ale persoane care prezina, cina, recia, declama, inerpreeaza, regizeaza, dirijeaza sau e(ecua in orice al mod o opera lierara arisica sau un specacol de orice *el. -a si subiecul drepului de auor, arisii inerpreti sau e(ecuanti bene*iciaza de drepuri morale si parimoniale. )' Drepurile morale drepul de a preinde recunoaserea paerniatii propriei inerpreari sau e(ecutii; drepul de a preinde ca numele sau pseudonimul sa ii *ie indica la *iecare specacol si la *iecare inerpreare ori uilizare a inregisrarii aceseia; drepul de a preinde respecarea realiatii presatiei sale si de a se opune de*ormarii, *alsi*icarii sau modi*icarii prin care s!ar prejudicia grav onoarea sau repuatia sa; drepul de a se opune oricarei uilizari a presatiei sale daca aceasa ar *i de naura sa o prejudi*ieze Drepurile morale nu po *ace obiecul renuntarii sau insrainarii, dar po *i ransmise pe cale succesorala. Porivi legii, arisilor inerpreti sau e(ecuanti le sin recunoscue urmaoarele drepuri parimoniale legae de auorizare, *i(area presatiei, reproducerea presatiei *i(ae, di*uzarea presatiei *i(are prin vinzare, inc6iriere, imprumu ori prin al mod de ransmiere cu ilu oneros sau graui: prezenarea inr!un loc public a presatiei; aesarea presatiei *i(ae; emierea sau ransmierea prin radio sau @ a presatiei. 4n cazul in care inerprearea sau e(ecutia ese rezulaul aciviatii unor nepro*esionisi, acesia vor desemna pe unul dinre ei penru a auoriza e(erciarea acesora. 4n cazul operelor audio!video, al inregisrarilor sonore, se prezuma ca arisul inerpre cedeaza producaorului drepul e(clusiv de e(ploaare a presatiei. Penru comunicare publica arisului inerpre sau e(ecuan i se cuvine 8.C din sumele incasae de producaor. Dispozitiile privind sabilirea remuneratiei operelor creae in cadrul unui conrac de munca si drepul de adapare se aplica in mod corespunzaor si in cazul drepurilor cone(e. 3' Drepurile producaorilor de inre"israri sonore -on*orm legii, prin inregisrare sonora sau *onograme se inteleg orice *orma, inclusiv sonora, a suneelor provenie dinr!o inerpreare ori e(ecutie a unei opere ori a reprezenarilor *onice ale acesor sunee, indi*eren de meoda si suporul uiliza. Din aceasa caegorie *ac pare si *i(arile audio!vizuale. Producaorul de inregisrari sonore, ca persoana *izica sau juridica ce isi asuma raspunderea organizarii si *inantarii aciviatii de *i(are a suneelor, are drepul neparimonial de a i se inscrie numele pe suporul de ambalaj. Privind drepul parimonial, legea recunoase: drepul de a auoriza reproducerea propriilor inregisrari sonore; di*uzarea propiilor inregisrari cu ilu oneros sau graui; emierea sau ransmierea prin radio sau @ a propriilor inregisrari; prezenarea inr!un loc public a copiilor inregisrae sonore; adaparea inregisrarilor; imporul copiilor legal realizae; drepul de a impiedica imporul de copii *ara auorizatia sa. Duraa drepurilor parimoniale ale producaorilor de inregisrari sonore ese de 8. de ani. +uorii operelor inregisrae, producaorii, arisii inerpreti si e(ecuanti au drepul la o remuneratie plaia de *abricantii sau imporaorii de aparae care permi reproducerea. Remuneratia reprezina 8C din pretul de vinzare a suporurilor sau aparaelor, 8C din valoarea vamal declaraa a produselor imporae. +ces procen nu se retine in cazul imporului de suporuri si aparaura *ara scop comercial.

DPI13 Di*uzarile ulerioare primei di*uzari in cadrul unei presatii arisiice nu mai necesia auorizarea din parea iularului drepurilor cone(e deci in siuatia inc6irierii sau imporului. Duraa proectiei drepurilor de auor Drepul de auor ia nasere in momenul realizarii unei opere, indi*eren de *orma sau modul concre de e(primare. De regula, opera, ca srucura uniara, are un momen bine deermina ai sub aspecul crearii propriu!zise, ci si sub aspecul naserii drepului de auor. 4n cazul in care realizarea operei se *ace in eape, pe parcursul unei perioade de imp, momenul naserii drepului de auor se va rapora la *iecare eapa in pare. 4n cazul in care inr!un inerval de imp apar mai mule volume, serii, parti ale operei, drepul de auor se va calcula disinc in rapor de *iecare pare. -eea ce carcaerizeaza aparitia drepului de auor ese caracerul sau limia. Deosebirile e(isene inre regimul proprieatii asupra bunurilor corporale si regimul proprieatii inelecuale se e(plica in primul rind prin aceea ca bunurile corporale sin uilizae de una sau mai mule persoane, pe cind proprieaea inelecuala inde sa *aca pare din parimoniul public. 9pera supravietuiese auorului si coninua sa poare amprena personaliatii acesuia, ceea ce impune un regim di*erentia inre prerogaivele parimoniale si neparimoniale ale drepului de auor. Din aceasa perspeciva, duraa proectiei drepului de auor ese guvernaa de doua principii *undamenale care se regasesc si in dispozitiile legii: 1. duraa nelimiaa a drepurilor morale; ). duraa limiaa a drepurilor parimoniale. Duraa sub aspecul caracerului nelimia al drepurilor morale, ese evidena necesiaea recunoaserii acesei rasauri privind caracerul limia in imp al drepului parimonial. e impun unele precizari: regula de baza o consiuie recunoaserea drepului parimonial pe o parcursul vietii auorului, *iind supuse drepului comun; drepurile parimoniale ce decurg din drepul de auor se po ransmie pe cale succesorala pe o perioada sric deerminaa de 2. de ani.

II.6.5.

II.7.

ransmierea succesorala a drepului de auor

Nu ese in*luentaa de daa la care opera a *os adusa la cunosinta publicului. Daca auorul nu are moseniori, drepul revine organismului de gesiune coleciva mandaa de auor, iar in lipsa unui manda oranismului de gesiune coleciva cu cel mai mare numar de membri din acel domeniu de creatie. "egea prevede o proectie de 2. de ani si penru proejarea: operelor publicae sub pseudonim sau *ara indicarea auorului; in cazul operelor realizae in colaborare caz in care ermenul se calculeaza de la moarea ulimului coauor daca se evidentiaza caracerul disinc al conributiei coauorilor, ermenul se va calcula de la moarea *iecarui coauor in pare; in cazul operelor colecive, ermenul de proectie de 2. de ani se calculeaza incepind cu daa aducerii operelor la cunosinta publicului. Daca opera nu ese *acua publica in decurs de 2. de ani de la creare, ermenul se calculeaza din momenul realizarii inegrale a operei. 4n cazul operelor de ara aplicaa legea prevede un ermen de proectie de )8 ani de la daa crearii aceseia. Drepurile parimoniale ale creaorilor de programe pe calculaor sin proejae pe o impul vietii, iar ransmierea succesorala ese limiaa la 8. de ani. 4n oae cazurile ermenele ramin nesc6imbae, c6iar daca au inerveni modi*icari neesentiale, adaugiri, adapari privind sc6imbarea, aranjarea sau corecarea continuului. DDD rebuie *acua disinctie inre regimul juridic al drepurilor personale neparimoniale si drepurile parimoniale. oae prerogaivele cu caracer neparimonial care alcauiesc drepurile de auor sin prin naura lor inransmisibile. ransmisiunea moris causa a drepurilor de auor inervine porivi dispozitiilor drepului civil. Drepurile parimoniale se reansmi pe o perioada de 2. de ani, oricar ar *i daa aducerii la cunosinta. Drepurile parimoniale de auor se dobindesc in momenul desc6iderii succesiunii, iar acceparea succesiunii rebuie sa inervina in % luni de la desc6idere. 4n cazul decesului unui mosenior din clasa descendentilor, acivul sau rece la copii sai moseniori =*iind si

DPI1& acesia descendentii auorului>. Desi drepurile personale neparimoniale sin, prin naura lor, inransmisibile, proectia acesora ese asiguraa si dupa moarea iularului, *ap jusi*ica prin aceea ca personaliaea auorului supravietuiese prin opera sa. ransmisiunea succesorala a drepului de auor deroga de la drepul comun ai prin ransmisiunea limiaa a drepurilor propriu!zise, ci si sub aspecul perioadei in care ese asiguraa valori*icarea. Regula o consiuie: ransmierea pe o perioada de 2. de ani, cu unele e(ceptii legae de naura operei. Daca nu e(isa moseniori, e(ercitiul acesor drepuri se ransmie care organismul de gesiune coleciva.

II.8.

!imiele exerciarii drepului de auor

Drepul e(clusiv al auorului de a consimti la uilizarea operei de care altii compora si o serie de derogari. /(ceptiile de la drepul e(clusiv de e(ploaare al auorului sin inemeiae si jusi*icae prin *unctia sociala a drepului de auor. Porivi legii, ese permisa uilizarea unei opere care anerior a *os adusa la cunosinta publicului, *ara a mai *i necesar consimtaminul auorului si *ara plaa unei remuneratii =cu conditia de a o uiliza con*orm bunelor uzante, porivi e(ploaarii normale a operei si *ara a se aduce aingere auorilor> iularilor drepului de e(ploaare. 4n cadrul acesei limiari a e(erciarii drepului de auor sin prevazue: Reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau adminisraive in masura jusi*icaa de scopul acesora; 5ilizarea de scure ciae dinr!o opera in scop de analiza sau criica ori cu ilul e(empli*icaiv, in masura in care *olosirea lor jusi*ica aceasa. 4n aces caz reproducerea rebuie sa *ie *idela, insotia de indicarea operei si auorului. 4n cazul operei de ara plasica, ciarea nu poae *i concepua in ineriorul operei. Privind ciarea muzicala, aceasa nu ese permisa in cuprinsul alei opere muzicale. 9rice imprumu al unei masuri sau *raze muzicale sugesive consiuie conra*acere. 5ilizarea de aricole izolae sau scure e(rase din opere in publicatii, in emisiuni radio sau @, in inregisrari sonore sau audio!vizuale desinae e(clusiv invataminului Reproducerea penru in*ormare si cerceare de scure e(rase de opere in cadrul biblioecilor, muzeelor, *onoecilor, publicatiilor culurale sau siinti*ice. /se permisa reproducerea inegrala in cazul in care aces lucru se jusi*ica prin necesiaea inlocuirii unui e(emplar deeriora ori in cazul pierderii unui e(emplar unic. Reproducerea, di*uzarea si comunicarea de e(rase din aricole ori reporaje radio in scopul in*ormarii publicului asupra unor probleme de acualiae. 4n aces scop ese permisa si reproducerea, di*uzarea sau comunicarea de *ragmene in con*erinte, pledoarii. Reproducerea imaginii unei opere de ar6iecura, ara plasica =*oogra*ica>, aplicaa, amplasaa permanen in locuri publice. Reprezenarea si e(ecuarea unei opere in cadrul aciviatii insiutiilor de invatamin e(clusiv in scopuri speci*ice si cu conditia ca reprezenarea, e(ecuarea si accesul publicului sa *ie grauie. -on*orm legii, ese permisa rans*ormarea unei opere *ara consimtaminul aurorului sau plaa unei remuneratii: daca se realizeaza in scop priva, ne*iind desinaa ori pusa la dispozitia publicului; daca rezulaul rans*ormarii ese o parodie sau o caricaura, cu conditia ca rezulaul sa nu creeze o con*uzie cu privire la opera originala si auorul ei; daca rans*ormarea ese impusa in scopul uilizarii permise de auor. Din considerene publiciare, ese admisa reproducerea operei publiciare in e(pozitii, liciatii, irguri sau colectii, in scopul inocmirii de caaloage. 4n oae acese cazuri, ese obligaorie indicarea operei si a auorului, daca acese mentiuni sin inscrise pe lucrarea uilizaa. /(isenta unor mijloace larg accesibile privind inregisrarile audio!vizuale a deermina reglemenarea unei e(ceptii de la regimul uilizarii libere a operelor. +ces *el de reproducere, c6iar daca sin realizae in scop paricular, impun drepul la remuneratie al

DPI18 auorului. 4n aces scop s!a prevazu obligatia producaorilor de suporuri penru inregisrari audio!video, ci si producaorilor de aparae de inregisra de a plai o remuneratie. Penru a esa *unctionarea produselor de inregisra audio!video cu prilejul *abricarii sau vinzarii acesora, se po reproduce si prezena e(rase din opere, cu conditia ca acese operatiuni sa *ie reduse la dimensiunile necesare esarii. 4n cazul emierii unei opere prin mijloacele *ara *ir =unde radio> ese necesara obtinerea unei auorizatii de ransmisie, *ara plaa unei remuneratii separae, cu conditia ca ransmisia sa *ie nealeraa, similara si inegrala si sa nu depaseasca zona geogra*ica penru care s!a permis emisia. Dispozitiile speciale reglemeneaza comunicarea prin radio!@ care public a unei opere. 9rganismul emitaor are drepul sa inregisreze opera penru nevoile proprii, emitind o singura daa. 4n cazul in care se urmarese o noua emiere a operei, ese necesara obtinerea unei noi auorizatii. 4n siuatia in care in ermen de % luni de la prima emiere nu se solicia o noua auorizare, organismul emitaor ese obliga sa disruga inregisrarea.

II.9.

Cesiunea drepurilor parimoniale

Posibiliaea auorului de a ceda prin conrac o pare din drepurile sale rebuie analizaa in rapor de naura comple(a a drepului de auor. +uorul sau iularul drepului de auor poae ceda prin conrace speci*ice numai drepuri parimoniale, nu si drepuri morale. -6iar si in cazul drepurile parimoniale, cesiunea poae *i limiaa la anumie drepuri, penru un anumi erioriu si penru o perioada deerminaa. ub aspecul ininderii drepurilor care po *i cedae, cesiunea poae *i e(clusiva sau neec(lusiva. 4n cazul cesiunii e(clusive, iularul drepului de auor nu mai poae uiliza opera in modaliatile, pe erioriul si duraa convenia cu cesionarul, si nici nu mai poae ransmie drepul respeciv alei persoane. 4n aceasa siuatie, caracerul e(clusiv al cesiunii rebuie prevazu e(pres prinr!un conrac in *orma scrisa. pre deosebire de aces caz, cesiunea nee(culsiva nu limieaza acese drepuri ale auorului, iar cesionarul nee(clusiv nu poae ceda drepul sau unei ale persoane *ara acordul cedenului. -esiunea unui drep parimonial nu are e*ece si asupra celorlale drepuri *ata de care nu s!a conveni prin conrac. Principalele conrace avind ca obiec drepuri de auror sin: conracul de ediare, de reprezenare publica, de *olosire a unei opere inr!un *ilm si conracul de di*uzare a unei opere prin radio. oae acese conrace se caracerizeaza prin *apul ca sin: consensuale, bilaerale, inuiu personae, oneroase, iar *orma scrisa ese conditie de proba si nu de validiae =*ace e(ceptie conracul avind ca obiec opere uilizae in presa>. 4n general, acese conrace au ca obiec o opera erminaa, dar devine o mai *recven conracul de comanda al unei opere viioare. -u oae acesea, nu ese posibila cesiunea drepurilor asupra operelor viioare, c6iar daca ar *i nominalizae. Conracul de ediare /se amplu reglemena in majoriaea legislatiilor, as*el inci de mule ori acese prevederi se aplica prin asemanare cu celelale conrace. /se de*ini ca *iind conracul prin care iularul drepului de auor cedeaza ediorului, in sc6imbul unei remuneratii, drepul de a reproduce si de a di*uza opera sa. 4n siuatia in care iularul drepului de auor impuernicese pe c6eluiala sa un edior sa reproduca si evenual sa!i si di*uzeze opera, aceasa conventie nu va *i un conrac de ediare, ci se vor aplica regulile privind conracul de anrepriza. Prin conracul de ediare auorul poae ceda drepul de reproducerea, di*uzare, auorizarea raducerii ori adapare a operei. Porivi legii, conracul de ediare rebuie sa cuprinda clauze cu privire la: 1. duraa cesiunii ). naura e(clusiva sau nee(clusiva si ininderea erioriala a cesiunii 3. numarul ma(im si minim al e(emplarelor &. remuneratia auorului 8. numarul de e(emplare rezervae auorului cu ilu graui

II.9.1.

DPI1% %. ermenul penru aparitia si di*uzarea e(emplarelor *iecarei editii sau a *iecarui iraj 2. ermenul de predare a originalului operei de care auor '. procedura de conrol asupra numarului de e(emplare produse de care edior +bsenta oricareia dinre clauzele 1, ) sau & da drepul partii ineresae sa solicie anularea conracului. /diorul are si obligatia de a permie auorului sa aduca imbunaatiri sau modi*icari operei in cazul unei noi editii si sa resiuie auorului originalul operei, cu conditia ca modi*icarile sa nu sc6imbe esential cosurile ediorului. -onracul de ediare va puea *i ceda de edior numai cu acordul auorului. Daca nu se prevede al*el, conracul de ediare va incea dupa e(pirarea duraei sabilie sau dupa epuizarea ulimei editii. e considera epuizaa editia sau irajul daca numarul de e(emplare nevindu ese mai mic de 8C din numarul oal de e(emplare, in orice caz mai mic de 1.. e(emplare. 4n cazul nepublicarii operei in ermenul conveni, auorul poae solicia, porivi drepului comun, des*iintarea conracului si daune penru nee(ecuare, pasrind si remuneratia primia. Daca prin conrac nu s!a prevazu ermenul de publicare a operei, acesa se considera a *i de un an. Daca opera a *os disrusa daoria *ortei majore, auorul ese indrepati la o remuneratie care ii va *i plaia numai daca opera s!a publica. Conracul de reprezenare in public a unei opere +ceasa caegorie include conracul de reprezenare earala sau de e(ecutie muzicala. pre deosebire de conracul de ediare, in acesa caegorie de conrace cesiunea nu rebuie sa *ie e(clusiva. De asemenea, in domeniul muzical si coregra*ic, conracele sin adesea inc6eiae nu direc cu auorii, ci cu agentiile care!i reprezina. Prin conracul de reprezenare earala sau de e(ecutie muzicala, iularul drepului de auor cedeaza unei persoane *izice sau juridice drepul de a reprezena sau de a e(ecua in public o opera acuala sau viioare, iar cesionarul se obliga sa o reprezine sau sa o e(ecue in conditiile convenie. +ceasa caegorie de conrace se poae inc6eia cu privire la o opera lierara, dramaica, muzicala, dramaica!muzicala, coregra*ica sau panomima. -onracul se inc6eie in *orma scrisa, pe o duraa deerminaa sau penru un numar deermina de comunicari care public. 4n conrac rebuie sa se prevada daa premierei, caracerul e(clusiv sau nee(clusiv al cesiunii, ermenul, precum si remuneratia auorului. 4 n absenta acesor reglemenari, in caz de inrerupere a reprezenarilor imp de doi ani consecuiv, auorul poae cere des*iintarea conracului, avind drepul la daune!inerese porivi drepului comun. 7ene*iciarul acesui ip de conrac nu poae ceda conracul unui ert cu caliae de organizaor de specacole, deci cu consimtaminul auorului. -esionarul ese obliga sa permia auorului sa conroleze reprezenarea sau e(ecuarea operei si sa sustina in mod adecva realizarea conditiilor e6nice. 4n mod periodic, dar nu mai putin de odaa pe an, cesionarul rebuie sa comunice iularului drepului de auor numarul de reprezenatii sau e(ecutii si siuatia incasarilor. De asemenea, la ermenele prevazue in conrac cesionarul rebuie sa plaeasca auorului sumele convenie. 4n caz de nereprezenare sau nee(ecuare a operei cu ermenul sabili, auorul poae solicia, porivi drepului comun, des*iintarea conracului si daune!inerese, pasrind si remuneratia primia. Conracul de inc.iriere /se reglemena prin dispozitiile ar. %3 din "egea nr. '#1$$%. Prin conracul de inc6iriere a unei opere auorul se angajeaza sa permia *olosinta pe imp deermina cel putin a unui e(emplar al operei sale in original sau copie. De regula, aces conrac se inc6eie cu privire la programele penru calculaor, opere *i(ae in inregisrari sonore sau audiovizuale. -esionarul drepului de inc6iriere se angajeaza sa plaeasca o remuneratie auorului pe perioada ci *olosese e(emplarul operei. 4nc6eierea conracului nu lezeaza drepul de auor, cu e(ceptia drepului de di*uzare, daca nu s!a conveni al*el. -onracul de inc6iriere a operei ese supus dispozitiilor din drepul comun privind conracul de locatiune.

II.9.2.

II.9.3.

DPI12

II.10.

/pararea drepului de auor

Penru a da e*icienta juridica drepurilor ce decurg din caliaea de subiec al drepului de auor, prin "egea nr. '#1$$% s!a prevazu ca incalcarea acesora poae arage raspunderea civila, conraventionala sau penala. Dispozitiile speciale cuprinse in lege se compleeaza cu dispozitiile drepului comun. 4n ce privese apararea prerogaivelor drepului de auor pe calea actiunii, se remarca incriminarea ca in*ractiune a mai mulor incalcari aduse drepurilor de auor si drepurilor cone(e, incalcari grupae in & caegorii: 1. fapele savirsie fara auorizarea sau consimtaminul iularului , prinre care: aducerea la cunosinta publica a unei opere prin incalcarea drepului de divulgare; prezenarea scenica, reciarea, e(ecuarea sau prezenarea direca in orice modaliae publica a operei; permierea accesului public la bazele de dae pe calculaor care contin sau consiuie opere proejae; raducerea, publicarea in culegeri, adaparea sau rans*ormarea unei opere in vederea obtinerii unei opere derivae; *i(area pe un supor a presatiei unui aris inerpre sau e(ecuan; emierea ori ransmierea prin radiodi*uziune sau eleviziune a presatiei ori reransmierea prin orice mijloc de comunicare care public; prezenarea inr!un loc public a inregisrarii sonore a unui producaor; emierea sau ransmierea inregisrarilor sonore ale unui producaor; *i(area programelor de radio sau eleviziune sau ransmierea prin orice mijloc de comunicare care public; comunicarea inr!un loc accesibil publicului cu plaa a programelor de radio si eleviziune. Penru oae acese modaliati in*ractionale, actiunea penala se pune in miscare prin plingerea prealabila *ormulaa de iularul drepului incalca; pedeapsa ese inc6isoare o luna ) ani sau amenda )......3........ lei. $" ace prin care se aduce aingere drepului la paerniaea operei' insusirea *ara drep a caliatii de auor a unei opere; aducerea la cunosinta publica sub un al nume deci acela detinu de auor. +ctiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a subiecului drepului de auor; *apa se pedepsese cu inc6isoare 3 luni 8 ani sau amenda 8...... 1......... lei. 3" fape cu regim juridic diferi, respeciv' in*ractiuni *ata de care punerea in miscare a actiunii penale se *ace la plingerea prealabila; in*ractiuni *ata de care actiunea penala se pune in miscare din o*iciu =regim sanctionaor idenic>. +s*el se urmaresc la plingerea prealabila in*ractiunile privind: imporarea in vederea conra*acerii pe erioriul Rom,niei a copiei dupa o opera; reproducerea presatiei unui aris inerpre sau e(ecuan; reproducerea inregisrarilor sonore ale unui producaor; imporarea in vederea comercializarii in Rom,nia a inregisrarilor sonore ale unui producaor. Din o*iciu se urmaresc prin care se aduce aing*ere drepului de auor ai imp ci iularul drepului nu a consimti la: reproducerea inegrala sau partiala a unei opere; di*uzarea unei opere; e(punerea in public a unei opere de ara plasica, ara aplicaa, *oogra*ica sau ar6iecura; proiecarea in public a unei opere cinemaogra*ice sau a unei opere audiovizuale; emierea unei opere prin orice mijloc, ransmierea ori reransmierea aceseia; emierea sau ransmierea inr!un loc accesibil publicului a unei opere radiodi*uzae sau elevizae; di*uzarea presatiei unui aris inerpre sau e(ecuan;

DPI1' di*uzarea inregisrarii sonore a unui producaor, inclusiv prin inc6iriere; di*uzarea inclusiv prin inc6iriere a programelor radio sau @; imporarea in vederea comercializarii in Rom,nia a programelor radio sau @. -ercearea din o*iciu a acesor incalcari evidentiaza ineresul proejarii drepului de auor de evenualele lezari prin *olosirea neconrolaa a unor mijloace de di*uzare masiva a operelor. Din o*iciu se urmaresc si ale doua in*ractiuni incriminae =ar. 1&3>: punerea la dispozitia publicului prin orice mod de ransmiere, cu ilu oneros sau graui, a mijloacelor desinae sergerii neauorizae, neuralizarii dispoziivelor de proectie ale programelor penru calculaor; re*uzul de a declara provenienta unei opere sau suporuri pe care ese inregisraa o presatie sau un program de radio sau @ proejae. &. Pe linga acese infractiuni prevazue de (egea nr" 8)1**!, prin mijlocirea drepului penal, ese sanctionaa si conrafacerea. -onra*acerea poae *i savirsia *ie de un ert =care nu se a*la in nici un rapor juridic cu auorul>, *ie de o persoana care depasese limiele auorizarii dae de auor. -onra*acerea reprezina o aingere adusa drepului de reproducere, drep recunoscu auorului, savirsia *ie prin reproducerea inegrala sau partiala a unei opere derivae *ara acordul auorului, *ie prin adaparea ilicia unei opere. In*ractiunea de conra*acere se savirsese cu inentie si se poae realiza prin modaliati di*erie: reproducerea, reprezenarea, e(ecuarea sau di*uzarea sub orice *orma a operei aluia conra*acere bruala sau servila; reciarea ilicia consind in reproducerea de *ragmene dinr!o opera *ara respecarea conditiilor prevazue de lege; de*ormarea sau modi*icarea unei opere penru realizarea unei opere derivae *ara consimtaminul auorului. De asemenea, jurisprudenta a considera ca si reproducerea prin ranspunerea inr!o ala ara *ara consimtaminul auorului ese o conra*acere. 4n docrina se *ace disinctia inre acele de conra*acere si plagia ca aingere adusa drepului de auor. -onra*acerea reprezina aingerea adusa drepului de auor caracerizaa prin aceea ca rasaurile esentiale ale unei opere sin preluae dinr!o opera anerioara apartinind alui auor. Penru a se sabili e(isenta conra*acerii rebuie sa se analizeze elemenele de asemanare dinre cele doua opere, si nu deosebirile dinre acesea. pre deosebire de conra*acere, plagiaul consa in realizarea unei opere noi prin imiarea alei opere apartinind alui auor. Persoana care a su*eri o aingere inr!un drep personal neparimonial poae cere insantei sa dispuna incearea *apului prin care ese lezaa. Drepurile personale neparimoniale sin proejae si dupa moarea iularului, ca in cazul incalcarii drepului la paerniaea operei, a drepului la inviolabiliaea operei ori in cazul drepului la reracare. Prin e(ercitiul actiunii civile se urmarese ai incearea savirsirii acelor prin care se lezeaza drepul de auor, ci si obligarea celui vinova la resabilirea siuatiei anerioare prin di*erie mijloace cum ar *i: republicarea 6oaririi insantei pe c6eluiala celui vinova; reragerea e(emplarelor viciae; scoaerea din circuiul comercial prin con*iscarea si disrugerea copiilor e*ecuae ilegal; remierea incasarilor realizae prin acul ilici sau, daca prejudiciul nu poae *i recupera as*el, remierea bunurilor rezulae prin *apa ilicia in vederea valori*icarii acesora pina la acoperirea inegrala a prejudiciilor cauzae; disrugerea ec6ipamenelor si mijloacelor a*lae in proprieaea *apuiorului, daca acese ec6ipamene au avu ca desinatie initiala sau principala reproducerea ilicia. 4ncalcarea unui drep personal neparimonial poae avea consecinte si in plan maerial, auorul puind *olosi actiunea in raspundere civila delicuala =ar $$' si urm. -od civil>. 4n cazul incalcarii prevederilor cuprinse in conracele speci*ice cesiunii drepului parimonial de auor, resabilirea drepului se poae realiza pe calea raspunderii civile conracuale.

DPI1$ 4n ce privese liigiile cu elemene de e(raneiae, con*orm "egii nr. <#1$$) privind raporul de drep inernational priva, se prevede ca naserea si singerea drepului de auor asupra unei opere de creatie sin supuse legii saului unde a *os depusa; seninta civila ese daa la cunosinta publicului. +ctiunile prin care se urmarese reparatia in cazul incalcarii drepului de auor sin supuse legii locului unde a avu loc incalcarea. (olul asociatiilor si uniunilor de creaori in exerciarea si apararea drepului de auor 5ilizarea masiva a operelor proejae si necesiaea e(erciarii prerogaivelor drepului de auor dupa moarea auorului au deermina creserea rolului socieatii de auori in adminisrarea coleciva a inereselor creaorilor. "egea recunoase capaciaea socieatilor de auori: de a rezolva ec6iabil plaa drepurilor de auor la remuneratie in cazul uilizarii masive a operelor de proectia operelor clasicilor si respecul declara de a auoriza uilizarea unor opere proejae in cazuri jusi*icae si cind auorul re*uza abuziv sa consima de a e(ercia in ineresul arei si culurii prerogaivele neparimoniale dupa moarea auorilor. +sociatiile si uniunile de creatie din Rom,nia sin organizae ca avind personaliae juridica, sin consiuie prin libera asociere, au o organizare pe baza unor saue adopae de membrii lor. Prin Decreullege nr. )2#1$$. s!au pus bazele organizarii si *unctionarii organizatiilor de scriiori, arisi, solisi si compoziori, creaori de *ilm si de earu. +sociatiile de creaori po avea uniati economice independene =ediuri, ipogra*ii, aeliere de creatie ec.>; veniurile obtinue sin *olosie la realizarea obiecivelor culurale si sarcinilor prevazue prin sau. 9rice iular al drepului de auor sau al drepurilor cone(e poae incredinta prin conrac e(ercitiul drepurilor sale unui organism de gesiune coleciva, organism care ese obliga sa accepe e(erciarea acesui drep daca o as*el de aciviae ese prevazua prin sau. Eesiunea coleciva a drepurilor de auor si a drepurilor cone(e se poae *ace numai penru operele si presatiile aduse anerior la cunosinta publicului. /(erciarea gesiunii colecive incredintaa prin conrac de manda nu poae resrimnge in nici un *el drepurile parimoniale ale iularilor. 4ncalcarea de care un organism de gesiune coleciva a unui drep a obligatiilor ce ii revin *ace posibil ca 9*iciul RomAn penru Drepurile de +uor sa dispuna inrarea in legaliae, puind solicia c6iar in *ata insantei des*iintarea organismului.

II.10.1.

III. Drepul de proprieae indusriala III.1.

Notiunea0 izvoarele si principiile drepului de proprieae indusriala

Pe linga drepul de auor, drepul proprieatii inelecuale se ocupa si cu sudiul drepului de proprieae indusriala, domeniu ce include: inventiile si breveele de inventii; marcile si indicatiile geogra*ice; desenele si modelele indusriale; concurenta neloiala. Proectia acesui ip de creatie nu ese o preocupare e(clusiva a legii moderne. 4n drepul roman e(isa o insiutie de proectie asemanaoare celor moderne, iar ulerior aceasa proectie s!a consolida pe ideea de privilegiu. 4n sec. ?@ sin semnalae privilegiile menie sa asigure un drep e(clusiv asupra creatiilor e6nicii noi. 4n 12$. apare prima lege a breveelor in 5+, iar in 12$1 apare o lege similara in 0ranta, aceasa din urma in*luentind subsantial reglemenarile ulerioare din /uropa. 4n Fara RomAneasca primele reglemenari privioare la inventii sin semnalae inr!un 6risov din 122&, in impul lui +le(andru Ipsilani, prin care era organizaa o comisie *ormaa din rei boieri care se ocupa, prinre alele, si de inventiile in domeniul e6nic.

DPI). Reglemenari privind marcile ca semne disince sin semnalae in drepul roman, care sanctiona, prinre alele, si aciviatile de conra*acere. 4n evul mediu se acorda o deosebia aentie reglemenarii marcilor, sauele di*erielor corporatii insiuind obligatia marcarii produselor si inerzicind *olosirea unor semne suscepibile sa creeze con*uzii. 4n epoca moderna debuul ese marca de aparitia in 1'82 in 0ranta a unei legi privind marcile. -i privese modelele si desenele indusriale, reglemenarea acesora ese de daa mai recena.

III.2.

Inventiile notiune0 breveabiliae si proectia juridica

Prima lege privind proectia inventiilor in Rom,nia a *os adopaa in 1$.%; cu unele modi*icari, a *os in vigoare pina in 1$%2. 4n prezen, legea aplicabila inventiilor ese "egea nr. %&#1$$1 si Regulamenul de aplicare a acesei legi. "egea cuprinde reglemenari reunie in "egea nr. '#1$$%: -ap. I Dispozitii generale -ap. II Inventia breveabila -ap III 4nregisrarea, publicarea si e(aminarea cererilor de breve si eliberarea breveului -ap. I@ Drepuri si obligatii -ap. @ ransmierea drepurilor -ap. @I +pararea drepului parimonial privind inventiile -ap. @II +ributiile 9 I: privind inventiile -ap. @III Dispozitii ranziorii si *inale Porivi legii, asupra inventiilor sin recunoscue si aparae prin eliberarea unui ilu de proectie de care 9 I:. Inventia ese rezulaul unei aciviati creaoare, iar procesul de realizare a unei inventii apare inodeauna ca o idee care propune o solutie noua aplicabila inr!un domeniu ale vietii economice si sociale. Rezolvind o problema pracica, aciviaea creaoare ese deerminaa de dezvolarea siintei si e6nicii. 4n mod obisnui, in cazul aciviatii de creatie o prima eapa o reprezina descoperirea siinti*ica, inventiile *iind considerae aplicatii indusriale ale descoperirilor siinti*ice. "egislatiile europene au *os preocupae de asigurarea cadrului legislaiv adecva penru proectia descoperirilor siinti*ice. 4n acord cu aceas preocupare, prin raaul de la Eeneva =1$2'> s!au pus bazele sisemului de inregisrare inernationala a descoperirilor siinti*ice, urmarindu!se ai simularea creatiei siinti*ice, ci si *aciliarea accesului la in*ormatia siinti*ica. "egea inerna nu cuprinde ace normaive care sa proejeze descoperirile siinti*ice, nici nu de*inese inventia. Desi prin inrarea in vigoare a "egii nr. %&#1$$1 a *os abrogaa "egea nr. %)#1$2&, de*initia pe care aces ac normaiv o dadea inventiei ramine in coninuare valabila. Din aceasa perspeciva, prin inventie se intelege ideea siinti*ica sau e6nica ce prezina nouae si progres *ata de sadiul cunoscu al e6nicii mondiale, care nu a mai *os breveaa sau *acua publica in tara sau srainaae, reprezenind o solutie unica, si poae *i aplicaa penru rezolvarea unei probleme din orice domeniu al vietii economice si sociale. Inventiile po *i grupae in rapor de mai mule crierii de clasi*icare: dupa posibiliaea brevearii: breveabile nebreveabile =e(cluse de la proectia juridica> dupa corelatia dinre ele: principale care au o e(isenta de sine saaoare, deci po *i aplicae independen complemenare care aduc imbunaatiri alor solutii, *ara de care nu po *i aplicae Proectia juridica a inventiilor se realizeaza pe calea breveului de inventii, care con*era iularului un drep e(clusiv de e(ploaare pe duraa de valabiliae. reveul reprezina un ilu elibera de sa care aesa caliaea de inventie a obiecului sau si care recunoase iularului o serie de drepuri. Drepul la breve de inventie ese recunoscu invenaorului sau succesorului sau, sabilindu!se as*el subiecul proectiei. Porivi regulamenului de aplicare al "egii nr. %&#1$$1, prin invenaor se intelege persoana care a crea inventia, iar prin

DPI)1 succesor in drepuri al persoanei *izice persoana careia i s!a ransmis *ie drepul la eliberarea breveului de inventie, *ie drepurile ce decurg dinr!un breve elibera. Recunoaserea caliatii de subiec succesorilor invenaorului se regasese in siuatia cind cererea de eliberare a breveului ese depusa de moseniorii auorului sau cind cererea de eliberare a breveului ese depusa de persoana careia invenaorul i!a ransmis drepurile sau cind inventia a *os realizaa de un salaria caruia i s!a da sarcina unei aciviati invenive speciale. De mule ori, inventia ese rezulaul unei aciviati comune, a unei colaborari, ceea ce ridica problema sabilirii subiecului care poae preinde recunoaserea caliatii de invenaor. "egea consacra in rezolvarea acesei probleme crieriul aciviatii creaoare, e(cluzind de la caliaea de creaori ai inventiei persoanele care au da un simplu ajuor e6nic conribuind la aplicarea inventiei, nu si la aciviaea creaoare. 4n siuatia in care obiecul inventiei ese divizibil, *iecare subiec va avea caliaea de invenaor in rapor de inreaga inventie, dar si caliaea de auor al partii din inventie care ese rezulaul aciviatii personale de creatie si care poae *i separaa si *olosia ca aare. -ind inventia ese indivizibila, caliaea de subiec a *iecarui coauor se va rapor la inventie in ansamblu. Daca o inventie a *os realizaa in mod independen de mai mule persoane, drepul la breve apartine aceleia care a depus prima cererea de breve. 4n cazul in care invenaorul ese salaria, in lipsa unor prevederi conracuale mai avanajoase, legea a prevazu rei solutii disince: 1. -aegoria propriu!zisa a indaoririlor de serviciu aplicabila salariatilor angajati in vederea e(ecuarii unor misiuni invenive cind drepul la ac6izitionarea breveului apartine uniatii. Invenaorului i se recunoase drepul la remuneratie suplimenara con*orm creatiei. +i invenaorul, ci si uniaea au obligatia de a se abtine de la orice divulgare a inventiei. ). -aegoria inventiilor realizae de salaria *ie in e(erciarea *unctiei sale, *ie in domeniul de aciviae al unei uniati, *ie prin cunoaserea sau *olosirea e6nicii si mijloacelor speci*ice uniatii, *ie cu ajuorul maerial al uniatii. 4n acese cazuri drepul la breve de inventiei va apatine salariaului. 3. Daca inventia rezula dinr!un conrac de cerceare, drepul la breve de inventie apartine uniatii ce a comanda cercearea, iar invenaorul are drepul la o remuneratie suplimenara. Raporurile dinre salariati si uniaea in care acesia lucreaza sin reglemenae prin regulamenul de aplicare a legii. 4n cazul inventiilor secree creae in bene*iciul apararii nationale = RI, :+N, :I> se vor elabora meodologiile in rapor de speci*icul inventiei, dar pornind de la prevederile cadru ale legii. Divergentele ivie inre invenaor si uniae cu privire la remuneratie si care nu au *os solutionae pe calea arbirajului arag compeenta insantelor de judecaa. oae acese prevederi sin aplicabile si persoanelor *izice sau juridice sraine cu sediul in Rom,nia sau sediul in srainaae, urmind a *i corelae cu conventiile inernationale la care Rom,nia ese pare si cu conventiile bilaerale. +cese dispozitii presupun recunoaserea principiului raamenului national care impune recunoaserea in *avoarea srainilor unionisi a drepurilor pe care le recunosc nationalilor si principiului raamenului unionis care presupune recunoaserea drepurilor con*erie de -onventia de la Paris. Inventia breveabila /se de*inia ca *iind inventia noua rezulaa dinr!o aciviae inveniva si suscepibila de aplicare indusriala. 9rice inventie ese noua daca nu ese continua in sadiul e6nicii in rapor de cunosintele devenie cunoscue publicului. Divulgarea nu consiuie un impedimen, in masura in care emana de la invenaor sau de la succesorul sau in drepuri. -onditia ca inventia sa rezule dinr!o aciviae inveniva presupune ca, penru o persoana cu cunosinte de specialiae in acel domeniu, sa nu rezule in mod eviden din cunosintele cuprinse in sadiul e6nic. 4n ce privese posibiliaea aplicarii indusriale, ese necesar ca inventia sa poaa *i *olosia cel putin inr!un domeniu de aciviae.

III.2.1.

DPI)) 9biecul inventiei breveabile poae *i un produs, un procedeu, o meoda cu anumie caracerisici proprii. in breveabile numai produsele indusriale. Produsele naurale in realizarea carora nu inervine omul nu po consiui obiec al proprieatii indusriale. Produsul nu se ideni*ica cu rezulaul, deoarece produsul are un caracer concre, pe cind rezulaul inventiei il reprezina avanajul obtinu prin aplicarea inventiei. Procedeul poae consa inr!o operatiune sau mijloc indusrial prin care se poae obtine un produs sau un rezula indusrial maerial. +ceasa caegorie se apropie de meoda, puind avea *orma mijloacelor penru obtinerea unui rezula sau produs indusrial. :eoda reprezina o modaliae de realizare. /se breveabila si inventia avind ca obiec un nou soi de plana, un 6ibrid sau rasa noua de animale, cu conditia ca acesea sa *ie noi, disince, omogene si sabile. 4n aces caz, soiul de plane, 6ibrizii sau rasa de animale rebuie sa isi mentina omogeniaea si sabiliaea rasaurilor relevane dupa inmultiri repeae la nivelul *iecarui ciclu al reproducerii si sa nu *i *os comercializae sau o*erie spre vinzare. Proectia realizarilor in domeniul bioe6nologiei ridica probleme deosebie mai ales sub aspecul de*inirii marii varieati de produse pe care le desemneaza. Penru a *i proejae prin breve, soiurile de plane si rasele de animale rebuie sa indeplineasca in mod cumulaiv & conditii: nouae, disinciviae, omogeniae si sabiliae. +cese conditii sin amplu analizae in regulamenul de aplicare a "egii nr. %&#1$$1. Nouaea privese cerinta ca la daa depunerii cererii penru acordarea proectiei soiul sau rasa sa nu *i *os vindu sau pus la dispozitia ertilor in anumie conditii. Disinciviaea se re*era la conditia ca soiul sau rasa sa se deosebeasca de orice al soi sau rasa cunoscua la daa inregisrarii cererii. 9mogeniaea are in vedere e(isenta unui grad su*icien de uni*orm sub aspecul rasaurilor caracerisice relevane. +ceasa conditie ese indeplinia c6iar daca e(isa o anumia variatie previzibila ca urmare a pariculariatilor de reproductie. -onditia sabiliatii ese respecaa daca, dupa inmultiri repeae sau in cazul unui ciclu de inmultiri, rasaurile caracerisice relevane ramin nesc6imbae. +ceasa conditie se considera indeplinia daca au *os con*irmae in scris de auoriatile compeene carora le revine obligatia veri*icarii si esarii noilor soiuri sau rase. Dispozitiile analizae desemnind s*era obiecului inventiei si conditiile cererii rebuie respecae penru a puea bene*icia de proectie prin breve. Nu po bene*icia de proectie prin breve inventiile care conravin ordinii publice se re*era la dispozitii normaive din drepul public care privesc inerese generale si au prioriae in rapor de viata privaa; cerinta bunelor moravuri are in vedere *apul ca imoraliaea ese asimilaa ilegaliatii. -ele doua conditii nu rebuie sa *ie indeplinie in mod cumulaiv. Pe linga acese caegorii de inventii, legea prevede e(pres ca nu po *i proejae prin breve ideile, descoperirile, eoriile siinti*ice, meodele maemaice, programele de calculaor, solutiile cu caracer economic sau de organizare, diagramele si meodele de invatamin si insruire, reguli de joc, siseme urbanisice, planurile si meodele de sisemaizare, *enomenele *izice in sine, reteele culinare si realizarile cu caracer eseic. +cese realizari nu inrunesc conditiile penru breveare, dar unele dinre ele sin proejae pe calea drepurilor de auor. 9 problema conroversaa o consiuie proectia opogra*iilor de semiconducori. 5n proiec de proectie a opogra*iilor circuielor inegrae a *os elabora si in tara noasra, in cadrul 9 I:, dar nu a *os *inaliza. 1nre"israrea0 publicarea si exam inarea cererii de breve si eliberarea breveului Proectia prin breve se deosebese de proectia in emeiul drepului de auor prin aceea ca impune indeplinirea anumior conditii. Procedura eliberarii breveului presupune inregisrarea unor cereri de breve la 9 I:. 4nregisrarea cererii reprezina un ac consiuiv de drepuri si marc6eaza debuul procedurii de eliberare a breveului. 0omaliaea adminisraiva a inregisrarii cererii ese un elemen consiuiv de drepuri, as*el inci, in siuatia con*licului dinre doi invenaori ai aceleiasi inventii, drepul e(clusiv va *i recunoscu aceluia care a depus cel dinii cererea

III.2.2.

DPI)3 de breve. Deci drepul asupra inventiei poae *i din acel momen recunoscu nu primului invenaor, ci primului depunaor al cererii. Porivi legii, cererea de breve poae *i depusa de: invenaor =sau un coleciv de invenaori> aunci cind drepul la eliberarea breveului nu apartine uniatii al carui salaria ese invenaorul; succesorul in drepuri al invenaorului cind invenaorul a ransmis drepul sau unei persoane *izice sau juridice; uniaea al carui salaria ese invenaorul in cazul inventiilor de serviciu si al celor asimilae acesora. -ererea rebuie sa aiba ca obiec o singura problema, c6iar daca aceasa implica mai mule solutii e6nice noi sau mai mule variane de realizare a aceleiasi idei invenive. 4n cerere rebuie sa *ie incluse daele de ideni*icare cu privire la soliciare, descrierea inventiei si revendicarile, evenual si desenele e(empli*icaive. Revendicarile consau in prezenarea succina a elemenelor de nouae ale inventiilor; *iind suporul drepului con*eri prin breve, descriu ininderea proectiei. Revendicarea principala ese prima revendicare ce cuprinde oae elemenele necesare solutiei propuse. ubrevendicarile deriva de la revendicarea principala si cuprind modaliati ale ideii invenive e(primae in aceasa revendicare. -on*orm regulamenului, oae cererile de breve depuse la regisraura 9 I: rebuie sa *ie analizae in ziua depunerii. Depunerea cererii se *ace *ie direc la regisraura 9 I:, *ie prin scrisoare recomandaa. Daa depoziului national!reglemenar ese daa depunerii cererii de breve sau daa care rezula din raaele si conventiile inernationale la care Rom,nia ese pare. 4n cazul in care din cererea de breve lipsesc revendicarile, acesea po *i depuse ulerior. 4n cazul nedepunerii revendicarilor, cererea se considera abandonaa si se respinge ca aare. +cordarea daei de depozi national!reglemenar penru cererile de breve de inventie se inscrie in Regisrul national al cererilor depuse la 9 I: si se comunica solicianului in decurs de 3 zile. Depoziul national asigura un drep de prioriae. +uorul breveului are drepul la recunoaserea *apului ca a *os primul care a gasi solutia pe care o reprezina inventia. +ces drep se numese drep de prioriae si se nase in momenul realizarii inventiei, puind *i dovedi prin orice mijloace de proba. Daa prioriatii ese si momenul in rapor de care se apreciaza nouaea inventiei. -ererea de breve rebuie sa aiba un singur obiec, respeciv sa propuna rezolvarea unei singure probleme. +ces principiu ese numi principiul uni*icarii inventiei; ese recunoscu de majoriaea legislatiilor si ese consacra de -onventia privind eliberarea breveului european. 4n docrina s!a propus drep crieriu de breveare con*orm acesui principiu e(isenta unui drep inveniv general. Daca cererea de breve nu are un singur obiec, se poae dispune divizarea aceseia. -ererea de breve poae sa cuprinda invocarea uneia sau mai mulor prioriati in baza uneia sau mai mulor cereri anerioare sau ulerioare de depozi national reglemenar. -onventia de la Paris consacra drepul de prioriae unionis in *avoarea resorisantilor care au depus o cerere de breve inr!unul dinre saele membre. 0ara recunoaserea acesui drep, proectia alei tari ar *i imposibila. Penru a da nasere unui drep de prioriae, primul depozi rebuie sa *ie un depozi national reglemenar, adica sa indeplineasca oae conditiile cerue de legea nationala in care ese *acu. implul *ap al e*ecuarii unui prim depozi inr!o tara a 5niunii nu asigura apararea inventiei in celelale tari membre. Penru a!si asigura proectia, ese necesar ca invenaorul sa depuna in tarile unde proectia prezina inerese penru el o cerere separaa. Invocarea prioriatii unei inventii se poae *ace si in baza unui depozi crea in urma e(punerii inr!o e(pozitie inernationala organizaa pe erioriul RomAniei sau in saele membre ale conventiilor la care tara noasra ese pare. -ererea rebuie depusa in % luni de la daa inroducerii produsului in e(pozitie. -ererile de breve care indeplinesc conditiile cerue de lege se publica dupa 1' luni de la daa depoziului national reglemenar sau a prioriatii invocae. Publicarea se poae *ace si inr!un ermen mai scur, la crerea persoanei *izice sau juridice indrepatie. 9daa cu publicarea cererii de breve se poae publica si un rapor de documenare rapor care poae *i publica si ulerior.

DPI)& /(aminarea cererii de breve poae *i cerua in 3. luni de la daa depoziului; in caz conrar cererea se considera abandonaa si se respinge. /(aminarea cererii se *ace sub aspecul respecarii conditiilor de *ond si de *orma ale prioriatii invocae, precum si al uniatii in rapor de prevederile legii. Goarirea de acordare a breveului de inventie sau de respingere a cererii se ia de o comisie de e(aminare din cadrul 9 I: in 1% luni de la inregisrarea cererii. oae 6oaririle 9 I: vor *i moivae si inscrise in Regisrul National al cererilor de breve de inventie depuse. 7reveul de inventie ese elibera de direcorul general 9 I: si se inscrie in Regisrul national al breveelor de inventie. Duraa de valabiliae a unui breve de inventie ese de ). de ani, cu incepere de la daa consiuirii depoziului national reglemenar. 4n cazul inventiilor care per*ectioneaza o ala inventie proejaa proprieae inelecuala breve, duraa de valabiliae ese limiaa la aceea a breveului acorda penru inventia pe care o per*ectioneaza, *ara a puea *i mai mica de 1. ani.

III.2.3. A.

Drepurile si obli"atiile invenaorului

Drepuri neparimoniale /liberarea breveului de inventie con*era invenaorului: drepul de a inerzice ertilor *abricarea, comercializarea, o*erirea spre vinzare, *olosirea sau socarea produselor; in cazul meodelor sau procedeelor drepul de a inerzice *olosirea acesora. +s*el se consacra drepul e(clusiv de e(ploaare al invenaorului, care implica drepul de a inerzice ertilor *olosirea inventiei *ara auorizarea daa de invenaor. +ces drep consacra prin lege ese amplu analiza in regulamen. %' Drepul la proectie provizorie Din momenul consiuirii depoziului national reglemenar si pina la eliberarea breveului de inventie, invenaorul bene*iciaza de o pare din drepurile recunoscue iularilor. Perioada de proectie provizorie devine as*el o perioada de esare a valorii inventiei, masura denumia in docrina occidenala sisemul examenului amina. 4n cazul respingerii cererii de breve in urma e(amenului de *ond, proectia inceeaza si produce e*ece reroaciv. )' Drepul exclusiv de a auoriza expoaarea inventiei de care iularul unei inventii de per*ectionare Ratiunea insiuirii acesui drep decurge din legaura indisolubila dinre breveul principal si breveul de per*ectionare. 4n cazul re*uzului nejusi*ica, iularul drepului de per*ectionare va puea actiona pe calea drepului comun penru a pune capa abuzului de drep. 3' Drepul privind recunoaserea caliatii de adevara creaor0 ca drep ce decur"e *iresc din caliaea de auor +ces drep moral are un caracer absolu personal, inalienabil si imprescripibil. pre deosebire de drepul de auor propriu!zis, in cazul inventiilor drepul la caliaea de auor se nase din momenul concreizarii acului de creatie, dar el ese conditiona de eliberarea ilului depozi. 4n aces emei, invenaorului i se recunoase drepul de a i se mentiona numele si caliaea in breveul elibera, in carneul de munca, in ale ace si publicatii in care se *ace vorbire cu privire la inventia sa. 4n siuatia in care iularul breveului ese o ala persoana deci invenaorul, acesa are drepul de a i se elibera un duplica al breveului. 4n cazul in care breveul ese elibera unei organizatii, drepul de divulgare are anumie pariculariati, iar auorul are obligatia de a in*orma uniaea cu privire la sadiul realizarii inventiei. +' Drepul de a cere revalidarea breveului in cazul decaderii din drepuri a iularului de breve ca urmare a neplaei axelor Invalidarea se publica de care 9 I:. 4n aceasa siuatie, inventia poae *i uilizaa de erti si nu poae *i ransmisa deci cu parimoniul celui care uilizeaza inventia. ,' Drepul de a renunta in o sau in pare la breve De regula, proectia prin breve inceeaza la e(pirarea valabiliatii acesuia.

DPI)8 "egea permie renuntarea la drepuri, inclusiv la breve. Renuntarea se poae *ace pe baza unei declaratii scrise si inregisrae la 9 I:. Inventia sau parea din inventie la care s!a renunta poae *i e(ploaaa liber de care parti. Renuntarea produce e*ece incepind cu inregisrarea la 9 I: a cererii. Drepurile si proectia po incea si ca urmare a anularii in o sau in pare a breveului. -ererea de anulare se poae *ace de persoana ineresaa in o cursul de valabiliae a breveului, iar compeenta de solutionare revine ribunalului 7ucuresi. ' Drepul de a bene*icia de asisenta unui consilier auoriza in proprieae indusriala Regulamenul de aplicare a legii prevede conditiile pe care o persoana rebuie sa le indeplineasca penru a avea caliaea de consilier in maerie de brevee, *iind prevazue si siuatiile in care se acorda asisenta. -' Drepul de divul"are a inventiei +patine invenaorului si succesorilor lui in drepuri si poae *i e(ercia pina la publicarea descrierii inventiei de care 9 I:. +ces drep compora unele resringeri in cazul inventiilor cu caracer secre. +ribuirea caracerului secre se *ace cu insiintarea invenaorului caruia i se acorda o compensatie maeriala. Persoana *izica#juridica ce solicia eliberarea breveului poae solicia ca 9 I: sa nu publice inventia pina la o anumia daa. 4n cazul aribuirii caracerului secre, 9 I: asigura pasrarea acesui caracer, in acord cu legislatia privioare la apararea secreului de sa. #' Drepul de a bene*icia de credie in valua penru plaa axelor necesare brevearii in srainaae a inventiei 4naine de *ormarea unui depozi in srainaae, cererea de breve rebuie inregisraa in tara, iar 9 I: rebuie insiinta cu privire la inentia declansarii procedurii in srainaae. Drepuri parimoniale Invenaorul are drepuri parimoniale care se sabilesac pe baza de conrac, renuntindu!se as*el la sisemul recompenselor care era consacra anerior.

B.

C. Obli"atii Pe linga acese drepuri, se prevad si anumie obligatii care revin invenaorului: %' Obli"atia de acorda la cerere iularului de breve asisenta e.nica penru punerea in aplicare a inventiei -onditiile privind modaliatile si cadrul respecarii acesei obligatii se sabilesc prin conrac. 4n aces mod se urmarese aplicarea inventiei inr!o maniera uniara. )' Obli"atia de a plai axele de mentinere in vi"oare a breveului a(ele de breveare ale persoanei *izice#juridice se plaesc in valua in conul 9 I:.
ransm ierea drepurilor Drepurile parimoniale ce decurg din realizarea unei inventii sin ransmisibile in o sau in pare. Po *i ransmise: drepul la acordarea breveului de inventie in cazul in care acul de ransmiere inervine inaine de pronuntarea deciziei cu privire la acordarea breveului; drepul asupra breveului aunci cind obiecul ransmierii il *ormeaza breveul; acul se poae inc6eia dupa eliberarea breveului pe oaa duraa de validiae a acesuia; drepul e(clusiv de e(ploaare si celelale drepuri parimoniale. -el mai *recven caz de ransmiere a drepurilor parimoniale se realizeaza prin conracul de licenta. Conracul de cesiune -esiunea a *os consideraa ca o *orma de vinzare, ceea ce a deermina aplicarea dispozitiilor din drepul comercial. -esiunea poae *i definiiva sau emporara, iularul breveului rezervindu!si drepul de a prelua breveul dupa e(pirarea ermenului *i(a. Dupa aspecul ininderii, cesiunea poae *i oala sau partiala. -esiunea oala vizeaza inregul breve si inregul erioriu pe care inventia ese proejaa. -esiunea poae *i partiala: sub aspec eriorial daca se re*era numai la o pare din erioriul pe care inventia ese proejaa;

III.2.4.

A.

DPI)% sub aspecul aplicatiilor aunci cind inventia ese suscepibila de mai mule aplicatii si numai unele dinre acesea *ormeaza obiecul ransmisiunii; sub aspecul continuului drepului ransmis un breve nul nu va puea *orma obiecul conracului de cesiune. -esiunea poae *i cu ilu oneros sau cu ilu graui. Prin cesiune se rans*era in parimoniul cesionarului drepul de proprieae asupra breveului si drepul la actiune in conra*acere. Nu po *i ransmise drepurile personale neparimoniale. -onracul de cesiune da nasere unor obligatii speci*ice in sarcina partilor. -edenul va avea in principal obligatia de a remie obiecul conracului, ceea ce implica olerarea acelor de e(ploaare ale cesionarului. De asemenea, ese tinu sa respece si obligatia de garantie imporiva viciilor ascunse ale obiecului conracului si imporiva evictiunii. -u oae acesea, nu ese inerzisa includerea in conrac a mai mulor clauze de negarantie; cesiunea *acindu!se pe riscul cesionarului dupa cedarea breveului, cedenul nu mai are drepul sa e(ploaeze inventia; in caz conrar cesionarul poae sa invoce garantia evictiunii sau poae recurge la actiunea in conra*acere. -esionarul are in principal obligatia de a plai pretul daca cesiunea s!a *acu cu ilu oneros. Conracul de licenta Reprezina o *orma speci*ica prin care se realizeaza rans*erul de e6nologie; ese acordul prin care iularul unui drep de proprieae indusriala concede unei ale persoane, in o sau in pare, *olosinta drepului sau e(clusiv de e(ploaare in sc6imbul platii de redevente. "icenta poae *i concedaa si de copropriearul sau de uzu*rucuarul unui breve. /se permisa concedarea unui numar nelimia de licente asupra aceluiasi breve. -onracul de licenta se caracerizeaza prin aceea ca ese consensual, nesupus unor *ormaliati, si se inc6eie pe duraa nedeerminaa. -onracul inceeaza sa produca e*ece prin anularea breveului sau rezolutiune. De regula, conracul de licenta ese cu ilu oneros, dar poae *i si cu ilu graui. 0iind inc6eia inuiu personae, ese inadmisibil rans*erul drepului dobindi de bene*iciar *ara consimtaminul iularului breveului. Dupa naura obiecului, conracul de licenta poae *i: de breve, de mentinere de licenta sau poae avea ca obiec un desen sau model indusrial. 4n *unctie de caracerul lor, conracele po *i de licenta e(clusiva sau nee(clusiva, iar dupa erioriul pe care produc e*ece po *i licente limiae =partiale> sau nelimiae =oale>. ransmisiunea produce e*ece *ata de erti din momenul inregisrarii la 9 I:. Drepul e(clusiv de e(ploaare al iularului unui breve ese asocia cu obligatia de e(ploaare, prin care se proejeaza ineresul socieatii de a bene*icia de progresul asigura prin *olosirea inventiei. Daca o inventie nu a *os aplicaa sau aplicaa insu*icien in tara, iar iularul breveului nu poae jusi*ica aiudinea pasiva, legea permie soliciarea acordarii licentelor obligaorii. -ererea de acordare a licentei obligaorii se poae *ormula de persoana ineresaa si se adreseaza ribunalului :unicipiului 7ucuresi dupa & ani de la inregisrarea cererii sau dupa 3 ani de la eliberarea breveului, socoindu!se ermenul care e(pira cel mai irziu. "egea prevede e(pres ca licenta obligaorie ese nee(clusiva si ese acordaa cu deerminarea srica a duraei, nivelului redeventelor si drepurilor banesi cuvenie invenaorului. "icenta obligaorie isi produce e*ecele din momenul inregisrarii la 9 I:.

B.

III.3.

Inovatiile

+u& i ,,, Din D/?: Inovatie H sc6imbare, nouae pre*acere; rezolvare a unei probleme de e6nica sau de organizare a muncii in scopul imbunaatirii =produciviatii> muncii, per*ectionarii e6nice sau rationalizarii solutiilor aplicae. Inventie H rezolvare sau realizare e6nica dinr!un domeniu al cunoaserii care prezina nouae si progres *ata de sadiul cunoscu pina aunci.

DPI)2

III.4.

2arcile si indicatiile "eo"ra*ice

emnele disincive *ormeaza o caegorie de obiece ale proprieatii indusriale caracerizae prinr!o *unctie comuna aceea de a permie ideni*icarea rapida a provenientei unor produse si di*erentierea unor produse idenice sau asemanaoare, dar care provin de la producaori di*eriti. +lauri de semnele disincive propriu!zise care sin marcile si indicatiile geogra*ice mai sin proejae numele comercial, emblema, ilurile de periodice. 2arcile Porivi "egii nr. '&#1$$', marca ese un semn suscepibil de reprezenare gra*ica, servind la deosebirea produselor sau serviciilor unor persoane *izice sau juridice de cele apartinind alor persoane. @aloarea marcii consa in in*ormatia pe care o *urnizeaza consumaorului privior la originea produselor, permitindu!i sa le deosebeasca.

III.4.1.

A. 3unctiile marcii :arca indeplinese mai mule *unctii: %' 3unctia de di*erentiere a produselor :arca individualizeaza produsele a*lae pe piata, punind pe producaor la adapos de siuatia ca marca sa *ie uilizaa de concuretii sai. ub aces aspec, marca devine un insrumen de aragere a clienelei prin aprecierea de care se bucura in rindul cumparaorilor. 4ncepind prin a di*erentia subiecele de marca, ajunge sa di*erentieze obiecele sau subiecul maerial al drepurilor respecive, *enomen numi obiecivizarea marcii. +s*el, *unctia de di*erentiere a producaorului a deveni o *unctie de di*erentiere si ideni*icare a produselor. )' 3unctia de concurenta -onribuind la individualizarea produselor unui anumi producaor si *iind un semn e(erior al valorii lor, marca permie orienarea optiunii cumparaorului care produse care au dobindi o buna repuatie. +s*el, unele marci au ajuns sa se ideni*ice cu produsul. +ces mecanism consolideaza *unctia de concurenta, *unctie care s!a simpli*ica pina la denaurare odaa cu dezvolarea publiciatii, deoarece marca a deveni un mijloc de presiune asupra cererii, prin di*erentierea ari*iciala a produselor combinae cu publiciaea e(cesiva. De la di*erentierea produselor unor inreprinderi s!a ajuns la di*erentierea marcilor aceleiasi inreprinderi penru acelasi produs, ca urmare a muliplicarii modelelor, ilurilor, paleei colorisice sporindu!se vinzarea in jurul marcii diversi*icae. +buzul publiciar inde sa suplineasca di*erentierea obieciva cu di*erentierea subieciva. 3' 3unctia de "arantie a caliatii /se indisolubil legaa de *unctia de concurenta. -u ajuorul marcii, consumaorul ajunge sa ideni*ice un anumi produs pe care il pre*era daoria caliatilor sau modului de prezenare. :arca devine penru consumaor o garantie a caliatii consane a unui anumi produs, *ara ca aceasa garantie sa *ie de naura juridica. Prin marca se sabilese o legaura inre producaor si consumaor. Nementinerea caliatii de care producaor nu arage o sanctiune juridica, ci deermina cumparaorul sa!si reorieneze optiunea care ale produse. 4n unele domenii =moda, cosmeice ec.> unele marci devin un adevara simbol al caliatii. 4n mod obisnui, consumaorul nu are la dispozitie elemenele necesare spre a consaa singur caliaea produselor a*lae pe piata, *iind in*orma numai pe cale publiciara. +s*el, di*erentierea produselor in mod obieciv, pe baza caliatii, se rans*orma in di*erentiere subieciva, bazaa pe credinta cumparaorului, ceea ce il *ace sa pre*ere o anumia marca cu convingerea ca ea corespunde unei caliati superioare. +' 3unctia de or"anizare a pietii 4n ineractiunea dinre productie si consum, marca apare ca un insrumen de organizare a pietii, ca mijloc de corelare a cererii si o*erei. +ceasa *unctie se re*leca in special asupra disributiei, prin reducerea rolului disribuiorului la simplul aribu al aprovizionarii, *ie prin rans*ormarea sa inr!un responsabil al caliatii produsului. Noile *orme de disributie =auoserviri> re*leca *apul ca marca se vinde singura, as*el inci disribuiorii si!au crea marci proprii ori revendica e(clusiviaea marcii producaorului pe piata. -erintele economice si comerciale au rans*orma marca in principalul insrumen al marIeing!ului.

DPI)' ,' 3unctia de monopol 0unctia de concurenta si organizare a pietii se ranspune in anumie conditii inr!o *unctie de monopol, *iind sprijinia in aces sens de *unctia de reclama. endinta proli*erarii ari*iciale a marcilor producaorilor si aceea de asigurare a e(clusiviatii disribuirii au condus la rans*ormarea concurentei simulaoare in concurenta de monopol. :uliplicarea marcilor aceluiasi producaor penru acelasi ip de produse, *ara sa e(ise o di*erentiere obieciva, devine cu impul o *rina a productiei. -rearea de prea mule varieati limieaza randamenul marcilor, ceea ce deermina o slabire a marcii. Producaorul inde sa preinda e(clusiviaea disributiei si sa in*luenteze pretul. 0unctia de monopol in*luenteaza si srucura cererii, care devine o mai comple(a, orienindu!se spre produse inuile. :arca ajunge sa denaureze concurenta, consolidind un privilegiu nejusi*ica penru marcile mari. ' 3unctia de reclama Penru consumaor marca ajunge sa devina un simbol lega direc de repuatia unui produs, as*el inci ceea ce se impune cumparaorului ese in primul rind marca in rapor de provenienta sau caliaea produsului. +ceasa *unctie a aparu prin deasarea marcii de produsul desina sa!l individualizeze. 0orta reclamei tine de insasi originaliaea marcii, de impresia pe care o produce asupra consumaorului. Prin *orta de aractie pe care a dobindi!o, marca devine un elemen auonom al sc6imbului comercial, depasind sadiul de elemen accesoriu al produsului . -' 3unctia de proectie a consumaorului Penru consumaor marca presupune o caliae consana; de aceea ese imporan sa e(ise o in*ormare coreca a consumaorului, as*el inci sa *ie proeja imporiva inselaciunii. DDD 4n cadrul reuniunii de e(perti de la Eeneva =1$2'> s!a ajuns la concluzia ca ese necesara o reconsiderare a concurentei neloiale, care sa permia consumaorului sa!si valori*ice singur sau prin inermediul unor asociatii drepurile sale. +vind in vedere ca *unctia de garantie a caliatii produsului nu are o semni*icatie imporana, ese necesara reprimarea pracicilor abuzive, in primul rind prin coreca in*ormare a consumaorului.

B. Semnele prin care po *i consiuie marcile 4n ar. 3 li. a din "egea nr. '&#1$$' sin enumerae e(empli*icaiv: cuvinele =numele de persoane>, desenele, lierele, ci*rele, elemenele *iguraive, *ormele ridimensionale, *orma produsului sau ambalajului, combinatia de culori sau o combinatie a acesor semne. C. Clasi*icarea marcilor -lasi*icarea marcilor prezina imporanta sub aspecul regimului juridic, in special cu privire la conditiile de valabiliae si aprecierea evenualelor incalcari. ub aspecul desinatiei economice, marcile po *i de *abrica =individualizeaza producaorii> si de comert =individualizeaza comerciantii>. +i marcile de *abricatie, ci si cele de comert se re*era la produse, deosebindu!se as*el de marcile de serviciu menie sa individualizeze presarile de servicii. Dupa iularul drepului la marca, se dising: marci individuale marci care au drep subiec o persoana *izica sau juridica deerminaa; marci colecive apartin unui grup de uniati care des*asoara o aciviae indusriala sau comerciala, dupa ce au cazu de comun acord asupra marcii colecive, dar care auorizeaza aplicarea lor =de obicei> alauri de marca individuala, cu conditia respecarii caliatii. Dupa caracerul lor, deosebim marci *aculaive si obligaorii, caracer care depinde de *unctia lor economica. :ajoriaea legislatiilor consacra caracerul *aculaiv al marcilor, cu ilu de e(ceptie *iind reglemenaa si obligatia de marcare. 4n rapor cu modul de alcauire se dising: marca simpla alcauia dinr!un singur semn, nume, denumire; marca combinaa =mai des uilizaa deoarece asigura mai bine caracerul disinciv> compuse sau comple(e, dupa cum elemenele combinae sin de aceeasi naura sau de naura di*eria. 4n *unctie de naura, marcile po *i:

DPI)$ marci verbale alcauie din cuvine scrise; marci *iguraive alcauie din reprezenari gra*ice. Prin -onventia de la Paris se reglemeneaza si marca agenului sau reprezenaului, aceasa *iind o marca *olosia de disribuior =spre deosbire de produsele imporae si e(pediae cu marca producaorului>. Desi initial marca a consiui un semn disinciv penru produsul *ini, in prezen ese uilizaa si penru maerii prime sau inermediare. +ces ip de marca ese numi in docrina marca insotioare. Pe linga aceasa caegorie de marci a caror e(isenta ese sabilia prin docrina, prin lege se consacra: marca anerioara reprezenind marca inregisraa, precum si marca depusa penru a *i inregisraa cu conditia inregisrarii ulerioare; marca JJJJ marca larg recunoscua in Rom,nia la daa depunerii unei cereri de inregisrare sau la daa prioriatii revendiaa in cerere; marca coleciva desinaa a servi la deosebirea produselor sau serviciilor membrilor unei asociatii de pprodusele sau serviciile apartinind alor persoane; marca de ceri*icare indica *apul ca produsul sau serviciul penru care ese uilizaa sin ceri*icae de iularul marcii in ceea ce privese caliaea, precizia, modul de *abricatie ori ala caracerisica. Penru a bene*icia de proectie, marcile rebuie sa indepineasca mai mule conditii: Disinciviaea implica originaliae si nouae. emnul nu rebuie sa *ie banal, lipsi de individualiae. 9riginaliaea nu presupune un caracer absolu in spatiu si imp ce se apreciaza in rapor de obiecul pe care urmeaza sa!l ideni*ice. "ipsese aceasa rasaura in cazul semnelor prea simple sau al celor descripive =care se re*era e(clusiv la naura, conditiile *abricarii, caliaea sau ala rasaura a produsului>. -xclusiviaea porivi acesei conditii, nu po *i inregisrae ca marci semnele care cuprind indicatii *alse sau inselaoare cu privire la zona geogra*ica, naura sau caliaea produsului, daca acesea sin de naura sa creeze con*uzii. Disponibiliaea presupune ca semnul sa nu *i apartinu anerior alei persoane. Nu ese proejabila marca idenica cu o marca anerioara daca insotesc acelasi produse, deoarece e(isa riscul con*uziei. Prin lege se prevede e(pres ca naura produselor sau serviciilor penru care se solicia inregisrarea marcii nu consiuie nici un obsacol la inregisrarea aceseia.

D. Subiecul drepului la marca Drepul la marca apartine persoanei *izice sau juridice care a depus prima cererea de inregisrare a marcii si care des*asoara aciviati de comert sau indusrie. Drepul la marca poae apartine mai mulor persoane care e(ercia impreuna o aciviae de comert sau indusrie. +cese dispozitii privesc marcile individuale. -i privese marcile colecive, acesea apartin membrilor unei asociatii. E. Drepurile con*erie de marca 9 problema conroversaa legaa de marca ese aceea a caracerului absolu sau relaiv, respeciv daca aces drep ese opozabil erga omnes sau numai *ata de ceilalti concurenti. 9pinia majoriara sustine caracerul absolu al drepului la marca. pre deosebire de drepul nascu din breveul de inventie, drepul la marca poae *i prelungi nelimia in imp. +ces drep se caracerizeaza prin eriorialiae, ceea ce presupune ca proectia se e(inde la inregul erioriu national, dar ceea ce ese speci*ic ese *apul ca are si vocatie de universaliae. Dezvolarea comertului inernational a deermina o e(indere a proectiei marcilor dincolo de limiele erioriale. Principalele prerogaive ale drepului de marca sin: drepul e(clusiv de a *olosi sau e(ploaa semnul ales ca marca; drepul de a inerzice *olosirea aceluiasi semn de care erti. Prin lege sin reglemenae cazurile in care iularul marcii poae solicia insantelor de judecaa sa inerzica ertilor *olosirea marcii *ara consimtaminul iularului: in cazul unor semne idenice cu marca penru acelasi *el de produse sau servicii;

DPI3. cind daoria asemanarii cu marca s!ar puea crea con*uzii; in cazul aplicarii marcii pe produsele sau ambalajele alui producaor, in siuatia uilizarii semnului pe documene sau penru publiciae s.a. /(erciarea drepului se poae *ace numai dupa publicarea marcii. 0olosirea unei marci in rapor cu *unctiile ce ii sin recunoscue impune limie e(ercitiului drepului iularului. Porivi legii, iularul unei marci inregisrae nu se poae opune: acelor de comert avind ca obiec produse ce poara marca in cazul produselor ce au *os puse in circulatie cu acordul acesuia; indicarii numelui si adresei iularului de care un ert in cadrul aciviatii comerciale; *olosirii indicatiilor privind originea geogra*ica, valoarea, caliaea produselor ec.; *olosirii marcii, daca aces lucru ese necesar penru a indica desinatia produsului, siuatie ivia in special in cazul pieselor deasabile. 4n oae cazurile, *olosirea marcii de care un ert rebuie sa se *aca porivi pracicilor loiale.

F. ransmierea drepului asupra marcii :arca ese un bun ransmisibil ai cu ilu oneros, ci si cu ilu graui, in o sau in pare. Pe oaa duraa de proectie, marca poae *i ransmisa prin cesiune sau licenta, precum si in cazul urmaririi silie a debiorului iular al marcii. -onracul de cesiune ese conracul prin care cesionarul dobindese oaliaea drepurilor iularului asupra marcii. 4n cazul cesiunii, drepurile po *i ransmise si independen de *ondul de comert in care ese incorporaa marca. -esiunea se poae *ace in rapor de oae produsele sau serviciile penru care ese inregisraa marca sau numai penru o pare dinre acesea. Penru a evia riscul de con*uzie, marcile idenice sau similare apartinind aceluiasi iular nu po *i ransmise deci prin cesiune oala *ata de o singura persoana. -esiunea se inc6eie in scris si devine opozabila ertilor din momenul inregisrarii in Regisrul national al marcilor. 4n cazul licentei, iularul marcii poae sa auorizeze ertele persoane sa *oloseasca marca in rapor de anumie limie erioriale. -onracul de licenta ese conracul in emeiul caruia iularul unei marci ransmie alei persoane drepul de a aplica sau aasa marca pe produsele pe care le *abrica sau le pune in circulatie. "icenta poae *i: licenta e(clusiva cind iularul se obliga sa nu mai acorde ale licente ertilor; licenta simpla =nee(clusiva>; licenta reciproca inre parti inervine intelegerea de a pune in circulatie un nou produs sub aceeasi marca. "icentiaul care a incalca clauzele conracuale poae *i actiona in jusitie de iularul marcii in ceea ce privese duraa *olosirii, aspecele marcii, naura produselor si serviciilor penru care s!a acorda ori caliaea acesora. Prin lege, licentiaul ese obliga: sa *oloseasca marca penru produsele penru care s!a conveni prin conracul de licenta; sa *aca mentiunea Kprin licentaL alauri de marca aplicaa pe produs asa cum s !a conveni prin conrac. "icenta devine opozabila din momenul inregisrarii in Regisrul national al marcilor. G. Sin"erea drepului asupra marcii Poae inerveni ca urmare a vointei mani*esae de iularul marcii sau ca urmare a cererii *ormulae de orice ert ineresa. "egea recunoase drepul iularului de a renunta la marca penru oae produsele penru care a *os inregisraa sau numai penru o pare din produse. Renuntarea la marca ese supusa inregisrarii la 9 I: si isi produce e*ecele din momenul inscrierii in Regisrul national al marcilor. Daca marca a *orma obiecul unui conrac de licenta, iularul are obligatia de a noi*ica licentiaului *apul ca are aceasa inentie. Pe oaa duraa proectiei, orice persoana ineresaa se poae adresa ribunalului :unicipiului 7ucuresi penru a cere decaderea iularului marcii din drepuri daca: in mod nejusi*ica marca nu a *os *olosia in Rom,nia imp de 8 ani; daca dupa inregisrare marca a deveni uzuala in comert cu un produs sau serviciu penru care a *os inregisraa;

DPI31 daca, dupa inregisrare, ca urmare a *olosirii marcii e(isa posibiliaea inducerii in eroare a publicului; in cazul marcii inregisrae de o persoana *ara caliae. ingerea e*eciva a drepului produce e*ece din momenul raminerii de*iniive a 6oaririi judecaoresi. Persoanele ineresae po solicia ribunalului :unicipiului 7ucuresi anularea inregisrarii marcii, in cazul nerespecarii conditiilor prevazue de lege, cind soliciarea inregisrarii s!a *acu cu rea credinta, cind ese prejudicia renumele sau imaginea unei persoane sau cind se aduce aingere unui drep de proprieae inelecuala dobindi anerior.

H. 2arcile colecive 4nregisrarea acesor marci poae *i soliciaa de asociatiile de *abricanti, producaori, comercianti sau presaori de servicii ca subiecti ai drepului la marci colecive. Procedura si conditiile inregisrarii acesor marci prezina unele pariculariati. 9daa cu depunerea ducomenatiei de inregisrare a marcii, rebuie sa se depuna si regulamenul de *olosinta a marcii. I. 2arcile de ceri*icare ubiecul acesei marci poae *i persoana juridica legal abiliaa sa e(ercie conrolul produselor sau serviciilor cu privire la caliae sau la ale caracerisici. Pe linga documenatia obisnuia ese necesara depunerea regulamenului de *olosire din care sa rezule modaliaea de des*asurarea a aciviatii de ceri*icare.
Indicatiile "eo"ra*ice .ndicatia geografica ese acea denumire care servese la ideni*icarea unui produs originar dinr!o tara, regiune, localiae, in cazurile in care o repuatie sau caracerisica a produsului ese real legaa de locul productiei. Imporanta acordaa acesei indicatii se bazeaza pe caliatile care o deosebesc sub aspecul unei anumie raditii sau a unor conditii naurale. peci*ic indicatiilor geogra*ice ese caracerul eriorial si caracerul coleciv. Indicatiile geogra*ice se re*era la un erioriu deermina si po privi si produse agricole. De asemenea, desemneaza un drep coleciv deoarece apartin unei uniati erioriale sau unei coleciviati de persoane. 4nregisrarea indicatiilor geogra*ice poae *i cerua de asociatiile de producaori care des*asoara o aciviae de productie in zona penru produsele indicae in cerere. 4n cazul inregisrarii, :iniserul +griculurii ceri*ica indicatia geogra*ica a produsului. Nu po *i inregisrae indicatiile care nu indeplinesc conditiile prevazue prin de*initie =care nu sin caliati generice ale produsului, care sin suscepibile de a crea con*uzie sau care conravin bunelor moravuri sau ordinii publice>. Drepul de *olosire se dobindese prin inregisrare in Regisrul national al indicatiilor geogra*ice, iar drepul de uilizare se acorda pe un ermen de 1. ani, cu posibiliaea reinnoirii. pre deosebire de marca, indicatia geogra*ica nu poae *ace obiecul ransmisiunii. Pe linga posibliaea de a solicia anularea, legea recunoase si posibiliaea de a cere decaderea din drep a persoanei ineresae sa *oloseasca indicatia geogra*ica.

III.4.2.

III.5.

2odelele de uiliae0 desenele si modelele indusriale

/odelele de uiliae sin inovatii e6nice care prinr!o *orma noua de dispoziiv sau mecanism au un rol uiliar. -onsiuie o varieae de inventii, *iind denumie si mici inventii, dar, spre deosebire de acesea, nu presupun o aciviae inveniva si au o duraa de proectie mai redusa. Proectia modelelor de uiliae ese e(pres prevazua prin -onventia de la Paris penru proectia creatiei indusriale. /odelele si desenele indusriale sin creatii de *orma prin care se realizeaza individualizarea produselor indusriale prinr!un elemen eseic. Desenele si modelele indusriale apartin prin desinatie si mod de reproducere drepului de proprieae indusriala, iar prin naura e*orului creaor apartin drepului de auor. Pornind de la aceasa dubla naura, modelele si desenele indusriale au *os denumie ara aplicaa sau ara aplicaa la indusrie. Desenele sin ansambluri de linii si culori care produc un e*ec decoraiv nou. /odelele indusriale sin *orme sau aspece plasice care se realizeaza pe supra*ete plane sau in spatiu.

DPI3) 4n lieraura de specialiae s!a sustinu ca aunci cind legaura dinre *orma si e*ecul e6nic ese indisolubila se va aplica regimul breveelor de inventii. Daca e*ecul e6nic se obtine si prin *olosirea alei *orme deci cea uilizaa, proectia va *i ca model sau desen indusrial. Pe plan inernational e(isa rei siseme de proectie: 1. sisemul cumulului de proectie porivi caruia auorul poae invoca simulan drepul de proectie speci*ic si proectia con*orm drepului de auor; ). sisemul cumulului partial in care modelele si desenele indusriale bene*iciaza ai de proectia speci*ica, dar si de proectia drepului de auor, insa ulima *orma ese conditionaa de e(isenta unui elemen de originaliae; 3. sisemul proectiei specifice. "egislatia romAna in vigoare se bazeaza pe sisemul cumulului de proectie, *ap prevazu e(pres de lege. +ceasa prevedere se coroboreaza cu principiile porivi carora drepul asupra desenelor si modelelor indusriale ese recunoscu prin eliberarea unui ilu, organul compeen sa!l elibereze *iind 9 I:. ilul de proectie il consiuie ceri*icaul de inregisrare a desenului sau modelului indusrial. Drepul de a solicia eliberarea ilului apartine e(clusiv auorului sau succesorului sau in drepuri.

A. Obiecul proectiei "egea prevede ca va puea *i inregisra ca desen sau model indusrial aspecul nou al unor produse avind o *unctie uila, *ara ingradiri in ce privese nouaea; conditia se considera indeplinia daca, anerior daei de consiuire a depoziului, modelul sau desenul nu a *os *acu public in tara sau srainaae. -eea ce deosebese modelul de uiliae de modelul sau desenul indusrial ese *apul ca prima caegorie reprezina o solutie e6nica, pe cind ulimele reprezina solutii eseice. -u privire la *unctia uiliara, se considera ca un model sau desen indeplinese aceasa conditie daca obiecul in care a *os incorpora poae *i *olosi inr!un scop oarecare, *ie el decoraiv. B. Conditiile de *orma ale proectiei oae legislatiile care reglemeneaza proectia speci*ica a modelelor si desenelor indusriale o conditioneaza de indeplinirea *ormaliatilor de depozi sau de inregisrare prealabila. "egea romAna in vigoare consacra principiul caracerului aribuiv al depoziului porivi caruia drepul inovaiv asupra modelului sau desenului se nase prin *apul inregisrarii. -ererea de inregisrare insotia de reprezenarea gra*ica a desenului sau modelului indusrial se publica in 7uleinul o*icial de proprieae inelecuala al 9 I: in ermen de % luni de la consiuirea depoziului. 4n % luni de la publicare, cererea de inregisrare ese supusa analizei unei comisii de specialiae din cadrul 9 I:, care se va pronunta prin 6oarire de admiere sau respingere. 4n 3. de zile de la raminerea de*iniiva a 6oaririi de admiere se elibereaza ceri*icaul de inregisrare. ertii ineresati po *ormula obiectii la inregisrare. Drepurile si obligatiile auorului de desene si modele indusriale sin cele ale uuror creaorilor de opere indusriale. +cese drepuri se sing la e(pirarea duraei de proectie sau prin abandonarea lor. ransmierea drepurilor parimoniale privind desenele si modelele indusriale nu ese supusa unor *ormaliati speciale.

III.6.

Concurenta neloiala )

de sMpat