Fitoterapia

Planul leciei :
1.Notiune.Scopul 2.Indicatii si contraindicatii 3.Avantaje.Dezavantaje 4.Plante medicinale-notiune,recoltarea si pastrarea,prepararea si administrarea. 5.Fitoterapia in afectiunile sistemului digestiv.
Fitoterapia-este o ramura a categoriei alternative si semnifica terapia cu plante medicinale.Este stiina despre prevenirea,tratarea si tratamentul afectiunilor si bolilor umane,animale si vegetale cu ajutorul plantelor,considerate plante medicinale. Scopul: Fitoterapia mai implica si conceptul de a trai in deplina armonie cu regnul vegetal,atit in plan fizic cit si afectiv.Prin administrarea unor remedii naturale,actiunea asupra organismului este mai fina,mai coerenta,decit n cazul tratamentelor contemporane. Indicaii: Hepatite cronice Ulcer gastric Cardiopatie ischemica Hipertensiune arteriala Accidente vasculare cerebrale Astm bronsic Dereglari hormonale,etc. Contraindicaii: In situatii urgente medicinale In situatii urgente chirurgicale In cazul bolilor infectioase grave,etc. Avantaje: Accesibilitatea plantelor Actiunea blinda si lipsa efectelor adverse Tratarea bolnavului ca un intreg Se adreseaza oricarei grupe de virsta Sunt usor de administrat Durata tratamentului poate fi pe perioade mai lungi. Dezavantaje: Efectele se instaleaza mai lent Nu sunt foarte eficiente in tratamentul bolilor acute. Plantele medicinale sunt acele specii vegetale care sunt cultivate sau cresc spontan si prin compozitia lor chimica au proprietati farmaceutice folosite in terapia umana. Prepararea si administrarea plantelor medicinale: Pentru obtinerea substantelor medicamentoase din plante,se pot folosi diferite procedee de preparare ca: infuzia,decoctul, maceratul, baile, tincturile etc.,care n general se bazeaza pe extractia principiilor active, folosindu-se dizolvanti ca: apa, vinul, alcoolul, otetul, uleiul etc. Cele mai cunoscute si usor aplicabile metode de extragere a substantelor active din plante medicinale sunt infuzia, decoctul si maceratul, pe baza de apa. Infuzia de plante medicinale consta in pastrarea plantei medicinale in contact cu apa clocotita pentru un timp relativ redus de 2-3 minute si folosirea solutiei obtinute dupa strecurare. Cantitatea de infuzie de plante

medicinale este de obicei de o lingurita la 250 ml de apa clocotita, si se utilizeaza in general flori si frunze de plante medicinale. Decoctul obtinut din plante medicinale se obtine din materia vegetala maruntita (aproximativ o lingura) la care se adauga apa (250 ml) si se fierbe intre 5 si 30 de minute, dupa care se strecoara cat timp este fierbinte si se completeaza cu apa fierbinte in cantitatea necesara, corespunzatoare cantitatii de apa pierdute prin evaporare pentru decoctul de plante medicinale. Decoctul se foloseste indeosebi pentru obtinerea principiilor active din plante medicinale care au un tesut lemnos (radacini, scoarta). Sucul proaspat obtinut din plante medicinale se utilizeaza intern sub forma de picaturi sau extern prin aplicarea pe diferite zone ale pielii. Maceratul de plante medicinale consta in pastrarea plantei maruntite, in contact cu apa rece pentru un timp de 1-12 ore. Maceratul se foloseste cel mai frecvent in cazul plantelor medicinale la care extractia principiilor active necesita timp mai lung: vsc, nalba, in. Maceratul se prepara la temperatura camerei, iar ceaiul obtinut prin extractie apoasa se prepara pentru o singura zi. Se bea neindulcit sau indulcit cu miere de albine. Utilizarea n afectiunile aparatului digestiv:
- stomatita -candidoza bucala -faringita -gastrita -constipatii,diaree -colecistita -dischinezia biliara -colici abdominale

Stomatita este o inflamaie a mucoasei bucale. Papilele gingivale se umfl i deseori singereaz. Limba se acoper cu un strat de culoare deschis care apoi devine cafeniu. Alteori apar pe mucoas pete albicioase. Evoluia bolii este de lung durat, iar primul pas este eliminarea factorilor iritani: tutun, alcool,alimente picante. Fitoterapie-Infuzia de ceai de mueel- are efect dezinfectant la nivelul mucoasei i, de obicei, nltur senzaia neplcut a stomatitei. Se prepar o infuzie concentrat,din 4 lingurie la o can de ap i se face gargar de 3-4ori pe zi. Tot pentru gargar se folosete decoctul de coada racului i de cerenel. Candidoza bucala este infecia cu o ciuperc numit candida. Se localizeaz n zona mucoaselor. n gur se formeaz plci albe de diferite dimensiuni,constituite din filamentele ciupercii, acoperind o zon roie,presrat cu eroziuni i plesnituri. n colurile gurii se poate forma oplesnitur adnc, dureroasa.Leziunile sunt rezistente la tratament i recidiveaz frecvent. Tratamentul se face prin badijonri cu soluii antiseptice. Fitoterapie- Ca i n cazul stomatitei, gargara cu mueel are efect calmant i cicatrizant.Mai eficient este cura de afine proaspete. Se consum cte o jumtate de can de afine, timp de o sptmn, apoi se face pauz dou sptmni i se poate repeta. n timul iernii se poate face o infuzie din trei linguri de afine uscate peste care se toarn 200 g de ap fierbinte. Lichidul se bea dup mesele principale, cu sorbituri mici, timp de o sptmn.
Faringita -este inflamaia mucoasei faringiene, inclusiv a amigdalelor. Boala se mai numete i angin i este o infecie cu streptococi sau stafilococi.Debuteaz cu durere la nghiit, senzaii de nepturi i cldur n faringe,uscciunea gurii. De multe ori bolnavul prezint o tuse seac,obositoare. Fitoterapie infuzia de mueel din dou lingurie de plant la o can cu ap, ndulcit cu miere de tei sau flori de cimp este considerat un dezinfectant eficient al mucoasei faringiene.Ceaiul de ovrv 2-3 cni pe zi, preparat dintr -o linguri de plant la can este, i el, util. Infuziile de mueel i ovrv pot fi folosite pentru gargar. Gastrita

Fitoterapie

- Principiile active ale pelinului l fac eficient n mai multe afeciuni, printre care i n gastritele de aciditate sczut.Se pune o linguri de plant ntr -o can de ap fiart. Lichidul trebuie s se bea ntre mese, nendulcit, cu toate c este foarte amar. - Infuzia de glbenele din dou lingurie cu flori de glbenele la o can cu ap, se prepar o infuzie care se bea pe parcursul unei zile, nainte de mese. Infuzia de glbenele are efect cicatrizant i calmant, vindec ulceraiile produse pe mucoase i distruge anumii microbi. - Ceaiul gastric -reprezint o combinaie pe care o putei face chiar acas. Are proprieti antiseptice, uor astringente, cicatrizante i de calmare a durerilor, iar prin aciunea valerianei, mentei i ppdiei se calmeaz spasmele ce provoac durerile violente specifice crizelor de gastrit.
Constipaii Fitoterapie -Coaja de cruin -are cea mai puternic aciune laxativ. Sefolosete coaja veche, de cel puin un an, ca decoct, cu o linguride coaj la o can cu ap clocotit. Se las timp de 20 de minute,apoi se fierbe, timp de o jumtate de or. Se bea ndulcit cu miere. -Seminele de in -au aciune mecanic rezolvnd constipaiilerebele. Se face o past din dou lingurie de semine, puin zdrobite,Si cteva linguri de ap cldu. Se consum dup amiaza sauseara, nainte de culcare. -Seminele de mutar se consum ca atare sau nmuiate n puinap, timp de o sptmn, mrind progresiv cantitatea, de la o jumtate de linguri la o lingur. Nu se consum mai mult de osptmn. -Ceaiul laxativ -coaj de cruin, frunze de roini, rdcin de lemndulce, volbur. Se bea seara, la culcare, cte un ceai ndulcit cumiere. n cazul constipaiilor rebele putei repeta doza dimineaa, pestomacul gol. Diaree Fitoterapie -Ceai de ment concentrat-infuzie cu 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit.Se consum cte 2-3 cni, nendulcit, pe parcursul unei zile ntregi. -Decoct de fructe de afine -se prepar fie decoct, dintr -o linguri de fructe puin zdrobite la o can, fie soluie macerat la rece, timp de 7-8 ore. -Frunze de fragi, mure i zmeur-se face o infuzie din dou lingurie de frunze uscate sau proaspete la o can cu ap. Are un gust aromat, plcut i efect garantat. -Infuzie de frunze de nuc -se beau dou cni pe zi dintr-o infuzie fcut din 2 lingurie de plant la o can. Colecistita Fitoterapie -Se vor consuma ceaiurile amare, datorit capacitii lor de a mri secreia bilei.Ceai de anghinare preparat

din patru lingurie de plant la 500 ml de ap clocotit. Are aciune antimicrobian i coleretic. Se poate bea ndulcit cu miere, n cure de o lun de zile, naintea meselor principale. -Decoctul de cicoare -are efect depurativ i colagog. Decoctul se face din 2 lingurie de plant mrunit la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea naintea meselor principale. -Ceaiul de glbenele-are aciune antiinflamatoare. Se bea o infuzie preparat din dou lingurie de plant la o can cu ap. Se bea fracionat, pe parcursul unei zile ntregi, cu nghiituri mici. Dischinezia biliara
Fitoterapie -Decoctul de cicoare -are efect depurativ, laxativ i coleretic.Stimuleaz funciile ficatului. Decoctul se face din 2 lingurie de plant mrunit la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5minute. Se bea naintea meselor principale. -Infuzia de glbenele- are efect sedativ local, antiinflamator,coleretic, colagog. Se prepar o infuzie din dou lingurie de plant la o can cu ap clocotit din care se bea, cu nghiituri mici, pe parcursul unei zile. -Infuzia de intaur-mrete activitatea vezicii biliare. Se bea cte o jumtate de can naintea meselor principale. -Ceaiul de levnic-are aciune antispasmodic, calmant,antiseptic. Se beau dou cni de ceai pe zi, dintr -o infuzie de 2lingurie la o can cu ap fierbinte.

Colici abdominale Fitoterapie -Infuzie combinat de flori de tei, mueel i frunze de ment, uor ndulcit cu miere sau zahr. Se bea cldu, cu nghiituri mici. -Formula de ceai mpotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada oricelului, flori de mueel, frunze de roini, fenicul, izm-bun,cimbru de cultur. Plantele care intr n compoziia acestui amestec au aciune antiseptic, calmant i antivomitiv. Astfel, mueelul i coada oricelului, datorit uleiurilor volatile bogate n aluzen, au o aciune puternic antiseptic, calmnd spasmele musculaturii stomacului. Roinia, menta i capsulele de mac opresc contraciile ce provoac durerile, suprim greurile i stimuleaz funciile digestive. Fructele de fenicul ajut la eliminarea gazelor, iar cimbrul i celelalte plante uleio-eterice au proprieti antiseptice i stimulative.