FIZIOLOGIE AN I MEDICINA

Conf. Univ. Dr. ANCA BDRU 1

OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Studiaza !ro"#$#%# Con$tant#%# nor&a%# a%# $tru"turi%or 'io%o(i"# $u)#rior or(anizat#* in"#)and "u "#%u%a $i a(r#(at#%# "#%u%ar# din t#$uturi $i or(an# $i $far$ind "u or(ani$&u% u&an . T#r&#nu% +fizio%o(i#, - d# ori(in# (r#a"a . physis=natura* fiinta/ logos0$tiinta 1 2

OBIECTUL FIZIOLOGIEI

T#r&#nu% d# fizio%o(i# introdu$ in &#di"ina d# 2. FERNEL . 3456 1 in tratatu% MEDICINA* "a tit%u a% )ri&u%ui "a)ito% d#$)r# fi%ozofia naturii.

OBIECTUL FIZIOLOGIEI
D#nu&ita $i +anti"a&#ra )ato%o(i#i, * a a'ordat d# %a in"#)ut &odu% d# d#$fa$urar# a )ro"#$#%or vita%#* fa"torii "ar# %# d#t#r&ina $i &#"ani$&#%# %or d# intr#tin#r# . O'i#"tu% fizio%o(i#i "%ar "onturat Evo%utia fizio%o(i#i %#nta $i an#voioa$a datorita "on"#)tii%or fi%ozofi"# do&inant# $i %i)$#i d# &#tod# $i t#7ni"i ad#"vat# 8i%%ia& 9arv#: initiaza t#&#%ia fizio%o(i#i #;)#ri&#nta%# a ani&a%#%or $i o&u%ui in %u"rar#a $a d#$)r# "ir"u%atia $an(#%ui . 3<6= 1 Fizio%o(ia )r#"iz#aza $u' ra)ort fun"tiona% %i&it#%# dintr# nor&a% $i )ato%o(i" * of#rind )# 'aza "unoa$t#rii &#"ani$&#%or nor&a%#* )rin"i)ii%# ori#ntativ# a$u)ra "or#"tarii a"#$tor &#"ani$&# d#r#(%at# in "ur$u% 'o%i%or. Ori"# )ato%o(i# in"#)# $i $far$#$t# "u fizio%o(ia

FIZIOLOGIA IN ANTIC9ITATE
9i))o"rat# . 5>>?@AA I.#.n 1 * "ondu"ator a% $"o%ii d# &#di"ina din Co$ a fondat &#di"ina rationa%?#&)iri"a . Organismul alcatuit din patru umori : sange, flegma, bila galbena, bila neagra ( sange venos ) derivate din cele patru elemente ale filozofiei ionice : aer, pamant, apa si foc Ga%#n ( 129-201 !e!n!) din "ergam arata "a ventriculul stang si arterele contin sange, ntre creier, maduva si nervii periferici sunt legaturi structurale #ste intemeietorul vivisectiei

FIZIOLOGIA RENASTRII SECOLUL AL BIB?LEA

L#onardo da Cin"i . 3546?343D 1 $escrie valvele inimii %odul lor de functionare #&plica zgomotul arterial cardiac prin inc'iderea valvulara (oate arterele si venele pleaca din inima, nu din ficat %iscarile plamanilor sunt pasive, urmand cutia toracica %usc'ii sunt alcatuiti din fibre in care se termina nervii Andr#a$ C#$a%iu$. 3435?34<5 1 ntemeiaza o metoda de studiu anatomic )tabileste o nomenclatura anatomica 2#an Fran"oi$ F#rn#% . 35DA?344= 1 *dmite posibilitatea contractiei musculare in afara vointei 8i%%ia& 9arv#: . 34A=?3<4A 1 ntemeietorul morfologiei functionale a animalelor si omului $escrie circulatia sangelui in inima, circulatia mica "ostuleaza e&istenta unor pori in tesuturi intre ramificatiile aortei si venele circulatiei mari Mar"#%%o Ma%)7i(7i . 3<6=?3<D51 $escrie capilarele pulmonar, confirmand ipoteza lui +arve, a porilor dintre artere si vene

OBSERCATIILE LUI 9ARCEE ASU!RA CIRCULATIEI CENOASE

FIZIOLOGIA RENASTRII SECOLUL AL BIB?LEA ? II ?

St#)7#n 9a%#$ . 3<AA?3A<3 1 %asoara presiunea arteriala si venoasa %asoara volumul sanguin Antoin# Lavoi$i#r ( 1-./-1-9. ) 0ormarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de o&idare 1ocalizeaza insa o&idatiile la nivelul plamanilor

FIZIOLOGIA CAUZAL ANALITICA

C%aud# B#rnard ( 3=3@?3=A= ) * demonstrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului $escopera actiunile digestive principale ale sucului pancreati )ustine e&istenta unor fermentatii fara microorganisme $escrie nervii vasomotori 2reaza conceptul de mediu intern cu compozitie constanta Eti#nn# Mar#:. 3=@>?3D>5 1 * Otto Fran"F . 3=<4?3D55> * Ern#$t Star%in( . 3=<<?3D6A 1 2ercetari asupra circulatiei sangelui 8i%%#& Eint7ov#n . 3=<>?3D6A 1 nventeaza galvanometrul cu coarda si studiaza cu a3utorul sau electrocardiograma umana Ion At7ana$iu ( 1454-1925 ) 0ondatorul scolii romanesti de fiziologie e&perimentala "romotorul electrofiziologiei , initiatorul cercetarilor electromiografice 9

GALCANOMETRUL CU COARDA

10

ECOLUTIA FIZIOLOGIEI
6euronii Ra&on E CaGa% (1490) : entitati morfo-functionale distincte ale sistemului nervos )inapsa S7#rrin(ton ( 149- ) : pentru a defini relatiile de contiguitate dintre neuroni 7efle&ele conditionate in studiul activitati nervoase superioare I.!. !av%ov( 190. ) )istemul port 'ipotalamo-'ipofizar Gr.T. !o)a $i Unna Fi#%din( . 19/0 ) "ancreina Ni"o%a# C. !au%#$"u ( 1921) 'ormon pancreatic 'ipoglicemiant nsulina Bantin( $i B#$t (1922)- premiu 116obel

!REMIILE NOBEL STOCH9OLM 3> DECEMBRIE

12

!REMIUL NOBEL !ENTRU FIZIOLOGIE SAU MEDICINA 6>><

13

!REMIILE NOBEL STOCH9OLM 3> DECEMBRIE 6>><

14

NOBEL BANHET 6>><

15

SISTEMELE DE CONTROL ALE COR!ULUI FEEDBACH NEGATIC

16

FEEDBACH NEGATIC IN REGLAREA RES!IRATIEI

17

SISTEMELE DE CONTROL ALE COR!ULUI FEEDBACH !OZITIC

18

APA IN ORGANISM

CONTINUTUL DE A!A 60% din greutate

19

COM!ARTIMENTELE LIC9IDIENE

20

COM!ARTIMENTE LIC9IDIENE II

21

ELECTROLITII IN ORGANISM

In lichidele organismului se gasesc dizolvati : - compusi organici, cu molecula mica glucoza, uree, aminoacizi ! - su"stante macromoleculare mai alea proteine ! - electroliti anorganici Electrolitii anorganici au rol in distri"utia si retinerea apei, in determinarea presiunii osmotice si a concentratiei de #$ ioni 22

COM!OZITIA ELECTROLITICA A FLUIDELOR COR!ULUI

23

!RINCI!ALELE MINERALE DIN ORGANISM .I1 Sodiul Na $ ! - %orme:ionizat in plasma

ion predominant extracelular membrana celulara oarte permeabila pentru !a" # Roluri :# ion caracteristic extracelular cu rol in # repartitia $idrica intra si extracelulara # intretinerea presiunii osmotice extracelulare % 80% # reglarea &'( ) component in sistemele tampon de bicarbonat si os at * # transmiterea impulsului ner+os # mentinerea proprietatilor musc$ilor si contractiile miocardului 24

SODIUL

25

!RINCI!ALELE MINERALE DIN ORGANISM .II1

!ota$iu% . HI1 - For&#: ionizat intracelular membrana celulara este mai putin permeabila pentru 89 - Ro%uri : ion caracteristic intracelular cu rol in - mentinerea presiunii osmotice - reglarea p+-ului - repartitia 'idrica intra si e&tracelulara - e&citabilitate, conductibilitate, transmitere sinaptica - contractie musculara si a miocardului - transfer O2 si 2O2 in sange 26

!OTASIUL

27

!rin"i)a%#%# &in#ra%# din or(ani$& . III 1

C%oru% . C%?1 0orme : 6acl : circa 120 gr predomina in tesutul con3unctiv intestinal si piele 7oluri : ion caracteristic e&tracelular cu rol in - mentinerea presiunii osmotice , a p+-ului si balantei 'idrice intra si e&tracelular - fenomenul +amburger ( migratia ionilor de 2l-) - formarea +2l in stomac - activarea amilazei

28

!rin"i)a%#%# &in#ra%# din or(ani$& . IC 1

Ca%"iu% . Ca6I1 0orme:- nedifuzibil ( proteinat de 2a 29) :50; -neionizat, difuzibil ( fosfati, citrati ) -ionizat , difuzibil ( 2a29)- .0<0; activ fiziologic 7oluri : rol structural esential in oase si dinti ( fosfat tricalcic si -'idro&iapatita ) confera rezistenta si duritate - coagularea sangelui - contractia musculara -functiile miocardului - transmiterea sinaptica -activator enzimatic pentru tripsina, lipaza, fosfataza alcalina

29

!RINCI!ALELE MINERALE DIN ORGANISM .C1

Fo$foru% . ! 1 7oluri : rol structural esential in oase si dinti ( fosfat tricalcic , 'idro&iapatita) : confera rezistenta si duritate - constituent al *6$ si *76 cu rol in sinteza proteinelor , multiplicarea celulara , transmitere genetica - ca fosfolipide in structura membranelor celulare si reglarea transportului prin membrane - molecule macroergice : *(",*$",=(" - activarea vitaminelor din grupul > Ma(n#ziu% . M( 1 7oluri : ion caracteristic intracelular - component al unor sisteme enzimatice cu tiaminpirofosfat ca si cofactor , pentru fosforilarea o&idativa - contractia musculara - transmiterea neuromusculara ( sinergic cu ionii de 2a29)

30

DE!LASAREA A!EI IN ORGANISM

31

!RINCI!IUL DILUTIEI
Co%u&u% .&% 10 Cantitat#a d# $u'$tanta indi"ator introdu$a Con"#ntratia )#r &% a $u'$tant#i di$)#r$at# in %i"7id

RETINETI 3. Cantitat#a tota%a d# $u'$tanta indi"ator introdu$a in va$ 6. Con"#ntratia $u'$tant#i in %i"7id du)a di$)#r$i#

32

SUBSTANTELE MARHER
6eto&ice nerte metabolic 6efi&abile pe elementele figurate , alte celule sau albumina )a nu afecteze distributia lic'idiana prin modificari de presiune osmotica )a nu paraseasca rapid compartimentul Omogenizabile rapid $ozabile 33

D#t#r&inar#a vo%u&#%or "o&)arti&#nt#%or %i"7idi#n#

Apa totala : apa radioactiva sau apa grea contine tritiu radioactiv sau deuteriu ! $upa in3ectarea ? , acestea se amesteca cu apa totala in cateva ore , iar pentru calculul apei toatale se foloseste principiul dilutiei Volumul lic. extracelular : sodiul radioactiv, clorul radioactiv,ionul tiocianat, inulina si za'aroza ! $upa in3ectare se amesteca in /0-50 min cu lic'idul e&tracelular , iar pentru calcul se foloseste principiul dilutiei Volumul lic. Intracelular : se calculeaza prin diferenta dintre apa totala si lic'idul e&tracelular Volumul plasmatic :se folosesc proteine plasmatice radioactive ( marcate cu 1/1 ) sau proteine plasmatice de care se leaga coloranti ( (-142. numit si albastru #vens ) Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga de eritrocite ! 34

EC9ILIBRUL 9IDRIC

35

REGLAREA EC9ILIBRULUI 9IDRIC

)e face prin : - reglarea ingestiei de lic'ide prin senzatia de sete - reglarea pierderilor de apa , prin 'ormonul antidiuretic cu rol ma3or in controlul reabsorbtiei renale de apa si al osmolaritatii plasmei Reglarea aportului hidric : @ senzatia de sete apare la reducerea continutului 'idric din organism sub 1;! S#t#a poate fi produsa prin : - stimularea osmoreceptorilor 'ipotalamici ( prin cresterea presiunii osmotice a lic! e&tracelular ) - stimularea voloreceptorilor atriali ( in 'ipovolemie ) 36

FACTORII DE CONTROL AI SETEI Fa"toru% O$&o%aritat#a Co%u&u% $an(uin !r#$iun#a $an(uina An(iot#n$ina II A%ti fa"tori Cr#$t#r#a $#nzati#i S"ad#r#a $#nzati#i d# $#t# d# $#t# 2rescuta S"azut )cazuta 2rescuta U$"ar#a &u"oa$#i 'u"ofarin(i#n# S"azuta Cr#$"ut Cr#$"uta S"azuta Di$t#n$ia (a$tri"a 37

REGLAREA ELIMINARILOR DE A!A )e face prin reactii compensatorii - 7or&onu% antidiur#ti" .AD9 1 $i ALDOSTERON , pentru retinerea apei si prin FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL , pentru eliminarea apei

38

REGLAREA SECRETIEI DE AD9

39

TULBURARI ALE EC9ILIBRULUI 9IDRIC

!#rtur'ari%# &#ta'o%i$&u%ui a)#i int#r#$#aza $i $odiu% in &aGoritat#a "azuri%or* dar )oat fi $i $#)arat#. Tu%'urari%# $# dator#aza ? )i#rd#ri%or #;"#$iv# d# a)a . d#fi"it#%or d# a)a 1 - bilant hidric negatic r#t#nti#i in #;"#$ a a)#i . #;"#$ d# a)a 1 - bilant hidric pozitiv

40

DEFICITUL DE A!A
Int#r#$#aza in $)#"ia% "o&)arti&#ntu% #;tra"#%u%ar * und# ar# %o" o "r#$t#r# a )r#$iunii o$&oti"# . in )%a$&a $i %i". Int#r$titia% 1 . A)a #$t# atra$a din "#%u%# $i se produce d#$7idratar# "#%u%ara "u $#nzati# d# $#t#/ u$"a"iun#a &u"oa$#i 'u"ofarin(i#n# Da"a &#"ani$&#%# 7o&#o$tati"# $unt #fi"i#nt# ar# %o" $#"r#tia d# AD9. Tu%'urari%# $#&na%at# $# "or#"t#aza ra)id du)a in(#$tia "or#$)unzatoar# d# a)a . 41

EBCESUL DE A!A
"rezenta unui e&ces de lic'id in tesuturile organismului EDEM #demul poate fi prezent in compartimentul : - intracelular - e&tracelular Ed#&u% intra"#%u%ar apare in doua situatii : 1! $eprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor! "oate apare acolo unde flu&ul sanguin local este redus iar aportul de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal ! *re loc deprimarea activitatii pompelor membranare , in special a pompei ce scoate sodiul din celula! )e produce osmoza apei in celula ! 2! nflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare ! )pdiul si alti ioni intra in celula , producand osmoza consecutiva a apei in celula

42

EBCESUL DE A!A
Edemul extracelular "oate fi cauzat de : - e&travazarea e&agerata de lic'id din sangele capilar sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lic'idul din interstitii - retentia renala de apa si sare

43

EDEMUL !RODUS !RIN EBTRACAZAREA DE LIC9ID DIN CA!ILARE SAU OBSTRUCTIE LIMFATICA

&'Presiunea capilara crescuta - retentie renala excesi+a de apa si sare ) ) insu icienta renala, exces de mineralocorticoizi * # presiune +enoasa ridicata ) insu icienta cardiaca , staza +enoasa localizata , insu icienta pompelor +enoase * (' Scaderea proteinelor plasmatice - pierderi de proteine prin urina # pierderi prin lipsa tegumentara ) arsuri, rani * # sinteza proteica insu icienta ) boli $epatice, de icit de aport * 3- Permea"ilitate capilara crescuta - reactii imune ce produc eliberare de $istamina sau alte substante imune # toxine # in ectii bacteriene 4- )loca*ul drena*ului lim+atic 44

TEST !ENTRU EDEM

45

EDEMUL !RODUS !RIN RETENTIE RENALA DE A!A SI SARE

C%orura d# $odiu ra&an# a)roa)# in tota%itat# in "o&)arti&#ntu% #;tra"#%u%ar. C#%# &ai &u%t# 'o%i "ar# "o&)ro&it fun"tia r#na%a au t#ndinta d# a r#du"# #;"r#tia d# a)a $i $ar# )rin urina. Con$#"int# 3. Ed#& #;tra"#%u%ar intin$ 6. 9i)#rt#n$iun# datorata "r#$t#rii vo%#&i#i

46

RELATIA DINTRE !RESIUNEA LI SI COLUMUL LI

!r#$iun#a Li J ? @ &&9( La - @&&9( * vo%u&u% LI #$t# d# J 36 %itri. LI #$t# $u' for&a d# (#% . G#%u% #$t# i&)ortant )r#vin# "ur(#r#a "u )r#a &ar# u$urinta a %i"7idu%ui )rintr# t#$uturi din "auza fi%a&#nt#%or d# )rot#o(%i"ani . for&at# din a". 7ia%uroni" $i )rot#in# 1 "ar# a"tion#aza "a un 'ur#t#

47

+FACTOR DE SIGURANTA ANTIEDEM +

Con$ta din tr#i &#"ani$&# 3. !r#$iun#a n#(ativa a Li $a fi# anu%ata $i $a d#vina )ozitiva 6. F%u;u% %i&fati" )oat# "r#$t# d# %a 3> %a 4> d# ori - "on$titui# fa"tor d# $i(uranta d#oar#"# )r#vin# "r#$t#r#a )r#$iunii LI %a va%ori )ozitiv# @. +S)a%ar#a, )rot#in#%or din LI. !# &a$ura "# )rot#in#%# $unt ind#)artat# din int#r$titiu * "r#$t# dif#r#nta dintr# )r#$iun#a "o%oido$&oti"a a )%a$&#i $i "#a int#r$titia%a * "r#$"and a'$or'tia o$&oti"a a %i"7idu%ui din int#r$titii in "a)i%ar#

48

EC9ILIBRUL OSMOTIC
M#&'rana "#%u%ara #$t# o $tru"tura r#%ativ )#r&#a'i%a* )rin "ar# a)a tr#"# )rin osmoza M#&'rana "#%u%ara #$t# r#%ativ i&)#r&#a'i%a )#ntru ionii &i"i * a$tf#% "a a)a trav#r$#aza &#&'rana in (radi#nt * $)r# "o&)arti&#ntu% und# "on"#ntratia $o%viti%or #$t# "r#$"uta

49

,-#I.I)R/. OSMO0I O)%OA* B 01CDC1 $# *"* "7 6(7-O %#%>7*6* )#% "#7%#*> 1* ( dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratie crescuta )

50

OSMOZA SI !RESIUNEA OSMOTICA . I 1

!smoza #$t# f%u;u% d# a)a )rintr?o &#&'rana $#&i)#r&#a'i%a * din$)r# "o&)arti&#ntu% "u "on"#ntrati# $"azuta * $)r# "#% "u "on"#ntrati# "r#$"uta . S# )rodu"# "a ur&ar# a &i$"arii "in#ti"# )#r&an#nt# a )arti"u%#%or * d# o )art# $i a%ta a &#&'ran#i "resiunea osmotica # #$t# data d# &i"ro&o%#"u%#%# dizo%vat# ? i&)i#di"a o$&oza ? "r#$t# odata "u "r#$t#r#a "on"#ntrati#i $o%utii%or !smolul# "a)a"itat#a $o%viti%or d# a r#a%iza o$&oza $i d# a )rodu"# )r#$iun# o$&oti"a $# &a$oara in o$&o%i . E$t# o &a$ura a nu&aru%ui tota% d# )arti"u%#

51

OSMOZA

52

OSMOZA SI !RESIUNEA OSMOTICA . II 1

In mod curent , se +oloseste termenul de miliosmol egal cu &1&222 osm ' Activitatea osmotica e3primata in mOsm 14g apa 5 se numest osmolalitate Activitatea osmotica e3primata in mOsm 1l apa 5 se numeste osmolaritate .a temperatura de 67 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera in solutie o presiune osmotica de &8,622 mm#g' Multiplicand cu 622 osmolaritatea normala a .,- si I- !, o"tnem o valoare a presiunii osmotice de 5790 mmHg. Presiunea osmotica(mmHg) = 19,3 x osmolalitate(m sm!"g apa) Osmolaritatea totala a +iecaruia din cele trei compartimente este de 9 300m sm!l' Osmolaritatea plasmei este cu &,6 mOsm mai mare decat in .I si .I- ' :i+erenta este produsa de e+ectul osmotic al proteinelor plasmatice care creaza in capilare o presiune cu 9 (2 mm#g mai mare decat in .I '

53

CALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE DE SUBSTANTELE OSMOTIC ACTICE .&O$&K%1

INDICATORUL !LASMA

.I-#I:/. IN0,RS0I0IA. @>3*4

LIC9IDUL INTRACELULAR

3. ACTICITATEA OSMOLARA TOTALA

@>6*=

@>6

6. !RESIUNEA OSMOTICA . &&9(1

454>

45@>

45@>

54

,-#I.I)R/./I OSMO0I- IN0R, -OMPAR0IM,N0/. ,;0RA-,./.AR SI IN0RA-,./.AR

TONICITATEA UNEI SUBSTANTE )ro)ri#tat#a a"#$t#ia d# a d#t#r&ina d#)%a$ar#a a)#i in "#%u%a . inf%u; d# a)a 1 $au in afara "#%u%#i . #f%u; d# a)a 1

55

MENTINEREA EC9ILIBRULUI OSMOTIC INTRE COM!ARTIMENTUL INTRA SI EBTRACELULAR

56

DEZEC9ILIBRUL OSMOTIC
E"7i%i'ru% o$&oti" intr# "o&)arti&#nt#%# IC $i EC - "or#"tat ra)id . in $#" $au &inut# 1 9i)#ro$&o%aritat#a $ Cauz# : - aport insuficient de apa - pierderi e&cesive de apa ( renale si e&trarenale ) - aport e&cesiv de sodiu 9i)oo$o%aritat#a Cauz# aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari deficitare

57

CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A CONC. DE SODIU

Ionii d# $odiu din %EC & determina direct sau indirect peste '() din presiunea osmotica a acestui compartiment !#ntru r#(%ar#a o$&o%aritatii LEC $i a "on" d# $odiu * a"tion#aza tr#i $i$t#&# d# "ontro% * ind#)#nd#nt# 3. Si$t#&u% o$&or#"#)tor? 7or&on antidiur#ti" 6. M#"ani$&u% $#t#i @. M#"ani$&u% a)#titu%ui )#ntru $ar#

58

CONTROLUL OSMOLARITATII LEC

3. SISTEMUL OSMORECE!TOR 9ORMON ANTIDIURETIC . AD9 1

59

AD9?u%

C 6 r#"#)tori )#ntru va$o)r#$ina AL 6 aMua)orina 6

60

REGIUNEA ANTEROCENTRALA A CENTRICULULUI @ . ACaC@ 1

*rie neuronala pentru controlul osmolaritatii n regiunea *?a ?/ , cat si in vecinatatea ei , e&ista :neuroni : - stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii 1#2 - in'ibati de scaderea osmolaritatii 1#2 osmoreceptori

n partea superioara a zonei *?a?/ se afla o structura specializata denumita or(an $u'forni"a% in partea inferioara o alta structura numita or(an va$"u%ar a% %a&in#i t#r&ina%# ntre aceste doua zone se afla nu"%#u% &#dian )r#o)ti" care are multiple cone&iuni nervoase : - cu cele doua organe - cu nucleul supraoptic E - cu centrii de control ai presiunii arteriale

61

6. MECANISMUL SETEI
)etea este primul reglator al aportului de apa ! D#finita F cerinta ( pofta ) constienta pentru apa ! Lo"a%izar#a "#ntri%or $#t#i : - 7egiunea *?a?/ - Aona preoptica 'ipotalamica "#ntru% $#t#i Sti&u%u% fizio%o(i" : des'idratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice a 1#2 prin : - aport 'idric deficitar - e&ces de sodiu - pierderi de poatasiu

62

CENTRII SETEI

63

9OMEOSTAZIA A!EI SI SARII

Contro%u% 7or&ona% a% #"7i%i'ru%ui 7idro? #%#"tro%iti" 3. D#$7idratar# $"ad#r#a #%i&inari%or d# a)a 6. 9i)#r7idratar# "r#$t#r#a #%i&inari%or d# a)a @. E;"#$ d# $ar# "r#$t#r#a #%i&inari%or d# $ar# 5. D#fi"it in $ar# di&unuar#a #%i&inari%or d# $ar#

64

CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON

65

MECANISMUL A!ETITULUI !ENTRU SARE

Sti&u%ii care determina apetitul pentru sare sunt : 1!)caderea concentratiei sodiului in 1#2 2! nsuficienta circulatorie determinata de 'ipovolemie Dif#r#nta &aGora intr# $#t# $i a)#titu% )#ntru $ar# : - setea apare imediat - apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv I&)ortanta a)#titu%ui )#ntru $ar# : - demonstrata la bolnavii cu boala *ddison (nu au secretie de aldosteron) ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc sodiului in 1#2 si a volemiei G stimuleaza dorinta de sare

66

ALTI FACTORI 9ORMONALI DE CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU

Fa"tori ?fa"toru% natriur#ti" atria% .FNA 1 M#"ani$&u% $i a"tiun#a ?a"tion#aza )# r#". FNA d# ti) A d# %a niv#% (%o&#ru%ar / in7i'a r#a'$or'tia d# $odiu $i $#"r#tia d# r#nina* in7i'a #%i'#rar#a d# a%do$t#ron $i va$o)r#$ina* va$odi%atator* 7i)ot#n$iv - a"tion#aza )# r#"#)torii FN9 d# ti) B / va$odi%atator ?!GE 6 r#na%a #$t# )rodu$a %a #;)an$iun#a LEC / #f#"t in7i'itor a$u)ra tran$)ortu%ui tu'u%ar d# $odiu

? fa"toru% natriur#ti" 7i)ota%a&i" .FN91 ? $i$t#&u% )ro$ta(%andini" r#na% . S!G 1

67

APA IN ORGANISM - IN0R,)ARI ?arianta RAS!UNSURI MULTI!LE 3. Un #;#r"itiu fizi" )r#%un(it nu d#t#r&ina )i#rd#ri d# a)a )rin : *! )istemul respirator >! "iele 2! %aterii fecale $! (ranspiratie #! Crina 6. Fa"torii "ar# d#t#r&ina $#n$u% d# d#)%a$ar# a% a)#i in or(ani$& $unt *! "resiunea osmotica >! "resiunea 'idrostatica 2! %embranele celulare $! "resiunea coloidosmotica #! )tructura moleculara a apei @. Car# din vo%u&#%# "o&)arti&#nt#%or %i"7idi#n# din or(ani$& $# d#t#r&ina dir#"t "u aGutoru% &arF#ri%or *! *pa intracelulara >! *pa totala 2! *pa e&tracelulara $! ?olumul interstitial #! ?olumul plasmatic

68