Sunteți pe pagina 1din 13

LUCRAREA NR.

5 MSURAREA TEMPERATURII
5.1. Generaliti Msurarea temperaturii se bazeaz pe diferite efecte fizice determinate de variaia temperaturii. Cele mai importante dintre acestea sunt dilatarea solidelor! lic"idelor sau a #azelor$ variaia rezistenei electrice$ tensiunea electromotoare la %onciunea a dou metale$ intensitatea radiaiilor emise$ variaia frecvenei de rezonana a unui cristal! etc. &ntervalul de temperatura uzual poate fi considerat 'ntre ( ... )(((( *! 'n #eneral! sau ( ... 5((( * 'n ma%oritatea aplicaiilor industriale! +tiintifice! etc. Aceasta este o #am e,trem de lar#! care nu poate fi acoperit de niciunul din tipurile cunoscute de traductoare de temperatura. Ali parametrii importani sunt precizia de msurare! dimensiunile! sensibilitatea! stabilitatea! timpul de rspuns. Cele mai obi+nuite mi%loace de msurare a temperaturii sunt - termometre cu lic"id$ - termometre manometrice$ - termometre bimetalice$ - termorezistoare metalice$ - termistoare$ - termometre cu cuar$ - termocupluri$ - pirometre de radiaie. .rimele trei dintre acestea nu necesit dispozitive electronice pentru msurare. 5.2. Termorezistoare metalice /e bazeaz pe variaia rezistivitii metalelor cu temperatura. 0n prezent se folosesc pe scar lar# pentru confecionarea termorezistoarelor platina! nic"elul! 1o2framul +i cuprul. Alte metale! ca iridiul! rodiul! ar#intul! fierul +i tantalul se folosesc 'n aplicaii speciale. .latina 'ntrune+te cele mai multe ca2iti pentru utilizarea 'n termorezistoare. .latina nu se volatilizeaz p3n la 2((((C. 0n sc"imb! ea poate fi contaminat de #aze 'n atmosfere reductoare +i acioneaz ca un cata2izator 'n prezena anumitor "idrocarburi$ de aceea! termorezistoarele cu platin sunt de obicei capsulate. &nterva2ul util de temperatur pentru termorezistoarele cu platina este 'ntre -24( ... 56((7C. Nic"elul prezint 'ntre ( ... 2((7C cea mai mare variaie a rezistenei cu temperatura dintre toate metalele$ dar peste 8((7C coeficientul su de temperatura scade brusc! iar caracteristica sa este puternic neliniar. 9o2framul este util 'n special pentru msurri de temperaturi 'nalte! peste 2(((7C. Cuprul se o,ideaz u+or +i '+i pierde puritatea! ceea ce 'l face mai puin utilizabil. :raductoarele termorezistive din fir meta2ic se construiesc cu dou! trei sau patru cone,iuni! 'n funcie de precizia necesar. ;ac se cere o precizie ridicat! construcia cu patru cone,iuni este preferat! deoarece este sin#ura care permite eliminarea efectului rezistenei cone,iunilor +i contactelor. Construcia traductorului depinde de destinaia lui. Un e,emplu de construcie este reprezentat 'n fi#.5.2. Msurarea se face! 'n mod obi+nuit! cu a%utorul unei puni 9"eatstone ec"ilibrate manual sau automat! iar pentru msurari de foarte mare precizie se folosesc puni :"omson.

Fig.5.1. Traductor cu termorezistiv metalic :ermorezistoarele pot fi utilizate la msurarea temperaturii 'ntre <24(...2(((7C! cu o precizie de obicei de (!2 ... 27C! dar care a%un#e - la traductoare speciale - p3na la (!(() 7C. :impul lor de rspuns este relativ scurt. ;ependena 'ntre rezistena termorezistenei +i temperatur este dat de relaia ) =5.2> R : = R ( 2 + a ( : :( ) + b ( : :( ) 0n tabelul 5.2 sunt prezentate caracteristicile principalelor metale utilizate 'n termorezistene. Tabelul 5.1

Fig.5.2. Montarea termorezistenelor n conducte 5.3. Termistoare :ermistoarele sunt dispozitive semiconductoare sensibile la temperatur! a cror rezisten variaz 'n mare msura cu temperatura. Ma%oritatea tipurilor de termistoare au un coeficient de temperatur ne#ativ. :ermistoarele sunt confecionate din amestecuri de o,izi de nic"el! man#an! cobalt! fier! ma#neziu! titan +i alte metale! sinterizate la temperaturi peste 2(((7C. 0n fi#.5.8 sunt reprezentate c3teva tipuri constructive de termistoare folosite la msurarea temperaturii. .entru diferite aplicaii! termistoarele pot fi 'ncapsulate 'n plastic sau metal! 'n sonde de diferite dimensiuni +i forme sau 'n sticl.
)

Fig.5.3. Tipuri constructive de termistoare Caracteristicile termice +i electrice ale termistoarelor sunt mai puin stabile dec3t ale termorezistoarelor metalice. .ot fi cu caracteristic ne#ativ =N:C> ca 'n fi#.5.?.a sau cu caracteristic pozitiv =.:C>. Cele mai des 'nt3lnite sunt termistoarele N:C.

Fig.5.4. Caracteristicile termistoarelor a ! variaia rezistenei n "uncie de temperatur#$ b ! caracteristica tensiune%curent ;ac se cunoa+te rezistena R( a termistorului =semiconductor> la o temperatur iniial oarecare :(! se poate determina rezistena semiconductorului la o temperatur oarecare : prin relaia
R: = R( e
2 2 @ : :(

=5.)>

unde @ este o constant de material ce depinde de materialul termistorului. :ermistoarele sunt utilizabile 'n domeniul <A( - 5 )(( (C! iar constanta de timp este 'ntre c3teva zecimi de secunde +i c3teva secunde. Ba de termorezistene au urmtoarele avanta%e - sensibilitatea de 2( ori mai mare$ - rezisten iniial mare! eroriile datatorate rezistenelor firelor de le#tur sunt mai mici +i se asi#ur u+or adaptarea de impedan cu circuitele electronice$ - dimensiuni mici. :ermistoarele pot fi utilizate asociate cu amplificatoare operaionale ca 'n fi#.5.5 a +i b. /c"ema simplificat din fi#.5.5.a permite obinerea unei tensiuni invers proporionale cu
8

rezistena termistorului R:$ scara aparatului este cresctoare cu temperatura! dar puternic neliniar. /c"ema din fi#.5.5.b folose+te o punte cu dou termistoare unul activ +i altul de referin. Aceast sc"em permite msurarea temperaturii 'n #ame oric3t de restr3nse! cu scri aproape liniare. Camele pot fi comutate prin sc"imbarea rezistoarelor R2 +i R).

Fig.5.5. Termometre cu termistor a. cu ampli"icare direct#$ b. n punte& cu dou# termistoare 5. . Termoc!"le #tra$!ctoare termoelectrice% :ermocuplurile sunt traductoarele de temperatur cele mai rsp3ndite 'n industrie! pentru un interval foarte lar# de temperaturi +i o varietate de condiii de msurare. /unt bazate pe efectul termoeleetric =efeet /eebecD> apariia unei tensiuni eleetromotoare 'ntr-un circuit din dou metale diferite 'n funcie de diferena dintre temperaturile celor dou %onciuni. :ermocuplul obi+nuit const din dou fire din metale sau alia%e diferite! sudate 'ntre ele! astfel 'nc3t s constituie o %onciune de msurare =sau %onciune cald> +i o %onciune de referin =sau %onciune rece>! ca 'n fi#.5.6. :emperatura msurat este de fapt diferena de temperatur dintre cele dou %onctiuni. .entru a msura temperaturi absolute! este necesar ca %onciunea de referin s fie meninut la o temperatur constant =de obicei! la (7C>.

Fig.5.'. (nsamblu de m#surare a temperaturii cu un termocuplu .entru prote%area termocuplurilor 'mpotriva aciunilor fizico-c"imice +i mecanice se folosesc diverse tipuri de 'nveli+uri protectoare! teci! carcase! etc. Construcia obi+nuit! pentru temperaturi mai 'nalte include un tub de protecie =fi#.5.A>.

Fig.5.). Construcia unui termocuplu industrial


?

:ipurile uzuale de termocupluri folosite pentru msurarea temperaturii este prezentat 'n tabelul 5.). Tabelul 5.2.

Fig.5.*. Tensiunea generat# +t.e.m, de di"erite termocupluri n "uncie de temperatur# 1 ! Cu%Const.$ 2 ! Fe%Const.$ 3 ! -iCr%-i$ 4 ! .t /0 +131,%.t$ 5 ! -iCr%Const.$ ' % .t /0 +321, % .t /0 +'1,$ ) .allapat .t /0 +51,%(u% .t+21, Ca instrument indicator a tensiunii electromotoare =t.e.m> #enerate de termocuplu se poate utiliza un milivoltmetru! un compensator automat electronic. Utilizarea milivoltmetrelor prezint avanta%ul simplitii! dar precizia este sczut.
5

/e utilizeaz milivoltmetre cu rezistene interne =R mv> de 2(-2(( care indic cderea de tensiune U =+i nu t.e.m. a termocuplului E> la bornele rezistenei proprii Rmv
U = & R mv = E R mv EmFG R mv + R e,t

=5.8>

unde Re,t este rezistena conductoarelor de le#tur +i a termocuplului. 5.5. Pirometre $e ra$iaie /unt bazate pe radiaia termic a corpurilor! proprietate universal! absent numai la #azele inerte sau 'n apropierea temperaturii zero absolut. Bolosesc un sistem optic care colecteaz radiaia infraro+ie +i vizibil - uneori printr-un filtru - de la obiectul vizat! +i o concentreaz asupra unui detector. Msurarea temperaturii unui corp se face fr contact cu corpul respectiv. Numai ener#ia radiat pe lun#imile de und de =(!8 < )(> m =limita inferioar a spectrului vizibil +iinfraro+ul apropiat> este util pentru msurare.

Fig.5.3. Construcia unui pirometru cu radiaie /istemul optic < format din lentile +i o#linzi < este construit corespunztor distanei de msurare +i dimensiunilor corpului vizat. 5.&. Termometre c! c!ar /e bazeaz pe modificarea frecvenei de rezonan a unui cristal de cuar care asi#ur o dependen practic liniar a frecvenei de rezonan cu temperatura. /e obine o sensibilitate de 2 DHzI(C. .entru indicarea di#ital a temperaturii! se utilizeaz modificrile frecvenei de oscilaie a cuarului termosensibil cu oscilaiile unui cuar de referin. La ie+ire se conecteaz de obicei +i un convertor di#italI analo#! pentru 'nre#istrare =fi#.5.2(>.

Fig.5.12. Termometru cu cuar .recizia acestor aparate este de (!(2 ... (!2 7C. Buncioneaz 'n mod normal 'ntre - ?( ... 5 )5( (C. :raductoarele cu cuar mai au avanta%ele urmtoare au timp de rspuns scurt =cca 2 s>$ msurarea nu este afectat de cone,iuni =uint posibile msurri c"iar la distane mari! datorit conversiunii 'n frecven>.
6

5.'. E("erimentri Cu a%utorul unor termistoare! la care se cunosc caracteristicile rezisten-temperatur! +i a unor termocuple =de e,emplu termocuplul multimetrului Mastec" MJ 6?> se msoar temperaturile 'n diferite puncte ale unui rezistor de putere care se 'nclze+te +i apoi se rce+te. Alte aplicaii ale traductoarelor de temperatur sunt termostatele. :ermostatele electronice au o mare aplicabilitate! ele pot 'nlocui cu succes termostatele electrice clasice. C3teva e,emple de folosire a termostatelor electronice sunt - microcentralele de apartamente! unde termostatul are rol de a menine valoarea temperaturii din camer la o valoare re#lat$ - protecia la strpun#ere a unui element semiconductor de putere =tiristoare! triace! etc.>! aici termostatul poate 'ntrerupe impulsurile de comand a elementului de putere dac temperatura radiatorului acestuia cre+te accidental$ - protecia circuitelor inte#rate inteli#ente! unde termostatul este inte#rat 'n aceea+i capsul cu circuitul pe care 'l prote%eaz$ dac se atin#e o temperatur! 'n interiorul capsulei! la care %onciunile p-n din care este alctuit inte#ratul s-ar putea distru#e =apro,. 225C >! termostatul decupleaz inte#ratul de la sursa de alimentare un anumit timp =e, amplificatoarele audio inte#rate de putere>. 0n principiu! un termostat electronic se compune din urmtoarele blocuri funcionale senzor! eta% de amplificare! eta% de ie+ire. Ca senzor de temperatur! poate fi folosit un termistor =care poate fi cu coeficient de temperatur ne#ativ sau pozitiv>! ori una sau mai multe diode conectate 'n paralel. 0n cazul termistoarelor cu coeficient ne#ativ de temperatur =N:C>! rezistena electric acestora scade atunci c3nd temperatura cre+te$ 'n cazul termistoarelor cu coeficient pozitiv de temperatura =.:C>! fenomenul se petrece invers! adic dac temperatura cre+te! cre+te +i rezistena electric a acestora. Bolosirea unei diode ca senzor de temperatur! se bazeaz pe faptul c tensiunea la bornele sale cre+te sau scade cu )mF I C 'n funcie de variia temperaturii. Eta%ul de amplificare se poate realiza cu amplificatoare operaionale = e, AA?2! LM8)?N>! sau cu tranzistoare conectate 'n diferite moduri =e, ;arlin#ton! emitor-comun! eta% diferenial>. Eta%ul de ie+ire se adopt 'n funcie de condiiile +i modul 'n care va fi folosit termostatul! de e,emplu - dac termostatul trebuie s decupleze de la reea un motor electric atunci c3nd temperatura carcasei acestuia cre+te! se poate folosi un eta% de ie+ire cu releu$ - dac termostatul se folose+te pentru meninerea constant a temperaturii unui radiator! ca eta% de ie+ire se poate folosi un tranzistor de putere medie! care are ca sarcin ='n colector> un ventilator. 0n fi#.5.22 este reprezentat un termostat electronic alctuit din - senzor de temperatur N:C =apro,. A(( la )(C >$ - eta% de amplificare! realizat cu amplificatorul operaional AA?2! +i tri##er-ul /c"mitt! realizat cu tranzistoarele bipolare :2 +i :) $ - eta% de ie+ire compus din dioda Kener ;K! tranzistorul :8 ! dioda 2N?((2 +i releu. La intrarea neinversoare =8> a circuitului AA?2 se stabile+te un anumit potenial cu a%utorul rezistenei semire#labile R ) ! care 'mpreun cu R2 +i R 8 formeaz un divizor rezistiv! din care se stabile+te de fapt intervalul de temperaturi la care va lucra termostatul. :ermistorul R :H fi,eaz la un moment dat tensiunea pe intrarea inversoare =)>. ;iferena de tensiune dintre cele dou intrri! este amplificat de amplificatorul operaional AA?2. Faloarea amplificrii este dat de valoarea rezistenei de reacie R2) . /c"ema prezint o bucl de reacie ne#ativ.
A

;iferena de tensiune amplificat! este aplicat printr-un divizor rezistiv! realizat cu R 6 +i R A ! circuitului tri##er - /c"mitt. :ri##er-ul /c"mitt! are rolul de a transforma variaia lent a semnalului din baza tranzistorului :2 ! 'ntr-o variaie brusc =circuitul tri##er! prezint o funcie de transfer cu "isterezis>! pentru a asi#ura anclan+area ferm a releului. Cu alte cuvinte tri##er-ul basculeaz! c3nd tensiunea din baza tranzistorului :2 atin#e un anumit Lpra#M F&N2 ! acesta fiind pra#ul superior al curbei "isterezis =starea NN>! +i revine 'n starea iniial! c3nd tensiunea din baza lui :2 atin#e pra#ul inferior F&N ) =starea NBB>.

Fig.5.11. Termostat cu ampli"icator operaional 4i tranzistoare

Fig.5.12. Caracteristica de trans"er a circuitului trigger ! 5c0mitt 0n fi#.5.28 este prezentat un termostat electronic! cu tri##er < /c"mitt realizat cu pori lo#ice O&-NU C;@ ?28EM =::L> +i C;?(P8 =MN/>. .rincipiul de funcionare este acela+i! cu deosebirea c pra#urile de basculare a celor dou pori O&-NU se stabilesc din rezistenele de ?A +i ?A D. Comutatorul / comut de pe o poart pe alta! astfel 'nc3t cele dou pori s nu poat conduce simultan.

Fig.5.13. Termostat cu ampli"icator operaional 4i pori logice


4

&Q2.22 A$ RQ2.4 W

t EminG

( )2 )24 )).6 P )) 6P )8.2 A A.?? 5.(?

8 )) )2) )).? 8 )8 66 )8.2 P 6.2 (.42

6 )8 )(A )?.( A )? 65 )8.2 P ?.?? 8.?P

P )? )(?. 5 )?.? )5 68 )8.) 2 2.68 A.A2

2) )? )(2. A )?.A A )5 6) )8.) 2 8.2 A.A2

25 )5 2P4 )5.) A )6 62 )8.) ) 2.(6 22.P A

24 )5 2P6 )5.5 ? )6 6( )8.) 8 ).22 22.P )

)2 )6 2P). 4 )5.P P )A 5P )8.) 8 (.(8 4 26.) )

)? )6 2P(. ) )?.) P )A 54 )8.) ? A.(8 26.2 A

)A )A 24P )?.) P )4 5A )8.) 5 22.2 5 )(.? 8

8( )6 24P.) )?.)P )4 56 )8.)6 A.(8 )(.8A

- temperatura masurata cu termocuplul ) la capatul rezistorului de putere$ < rezistenta termistorului cu a%utorul caruia se masoara temperature la capatul rezistorului de putere$ $ - temperatura masurata cu termistorul tip < rezistenta termistorului tip

- temperatura masurata cu termocuplul ) la mi%locul rezistorului de putere$ cu a%utorul caruia se masoara temperatura la mi%locul rezistorului de putere$ $ - temperatura masurata cu termistorul tip

:C ()2-)(( :C 2((6 @ Q 88(( E*G @ Q 88(( E*G

2(

t EminG

( )6 24P. ) )?.) P )4 56 )8.) 6 A.(8 )(.8 A

8 )5 2P2 )?.) P )A 5P )8.) 8 ).P) 26.) )

6 )5 2P5 )?.) P )6 6( )8.) 8 ).P) 22.P )

P )? 2P6 )?.) P )6 62 )8.) ) 2.2P 22.P A

2) )? 2P4 )?.) 4 )5 62 )8.) ) 2.25 A.66

25 )? )(( )?.) 4 )5 6) )8.) 2 2.25 A.A2

24 )? )(2 )?.) 4 )5 68 )8.) 2 2.25 A.A2

)2 )8 )(? )?.) 4 )5 68 )8.) 2 2.25 A.A2

)? )8 )(5 )?.) 4 )5 6? )8.) 5.)A A.A5

)A )8 )(5 )?.) 4 )? 6? )8.) 5.)A 8.??

8( )8 )(? )?.)4 )? 6? )8.) 5.)A 8.??

22

2)

28