Profesionistii si intreprinderea - NCC

Consecintele practice ale schimbrii de paradigm cu care opereaz NCC nu aduc o revolutie in materie, ci doar o evolutie in domeniu. Astfel, art. 2, alin 1, privind obiectul si continutul Noului Cod civil, se constituie intr-o dispozitie umbrel care reglementeaz in mod unitar, din punct de vedere al formei, toate raporturile de drept privat privite, prin prisma distinctiei fcute de dreptul roman, in opozitie cu dreptul public. Art. 2 - (1) Dispozitiile prezentului cod reglementeaz raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. Art. 3, alin. 1,NCC, explic regula din art. 2, alin. 1, statuand c: Art. 3 - (1) Dispozitiile prezentului cod se aplic si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil. Reglementrile de pan la 1 octombrie 2011 in ceea ce priveste raporturile de drept privat se regsesc in cele dou seturi de norme care au guvernat aceast materie, si anume Codul civil de la1864 si Codul comercial de la 1887. Rationamentul de comercialitate se fcea, potrivit paradigmei fostului Cod comercial, pornindu-se de la criteriul obiectiv faptul de comert (art. 3, c.com); subsecvent se trecea la criteriul subiectiv artat la art. 4, c.com., comerciantul. In cazul in care actul este comercial numai pentru una din prti, potrivit art. 56, c.com, toti contractantii sunt supusi, in ceea priveste acest act, legii comerciale.Noul Cod civil aduce o simplificare de aici inainte, aplicandu-se raporturilor dintre neprofesionisti, raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre profesionisti si neprofesionisti. Nu exist ins o identitate intre notiunile de profesionist si comerciant. Din punctul de vedere al organizrii materiei, dispozitiile privitoare la profesionisti nu sunt plasate intr-o sectiune distinct a Noului Cod civil, acesta instituind dreptul comun pt diferitele institutii reglementate, venind apoi cu detalii privitoare la transformarea acelei institutii in msura in care in acel raport juridic intervine un profesionist. Astfel, art. 2, alin 2, NCC statueaz o regula cunoscut si pan acum, si anume: Art. 2 - (2) Prezentul cod este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozi tiilor sale. Noul Cod civil contine un set de norme reziduale pt reglementarea tuturor problemelor ce pot interfera cu domeniul dreptului privat ce ofer atat principiile generale cat si rationamentul juridic adecvat in cazul in care legea special nu ofer informaii suficiente. Criteriile de distinctie instituite de NCC pt determinarea raporturilor care fac obiectul art. 2 si 3 din NCC sunt: a. subiectiv profesionist (art. 3 (2) NCC)e 2 0 1 1 comerciant, intreprinztor, operator economic (art. 8(1) LPA) persoane autorizate s desfsoare activitti economice (art. 8(2) LPA) persoane autorizate s desfsoare activitti () profesionale (art. 8(2) LPA) b.obiectiv intreprindere (art. 3 (3) NCC) exercitarea sistematic (art. 3(3) NCC) a unei activitti organizate sub forma unei intreprinderi (art. 3(3) NCC) producerea, administrarea ori instrinarea de bunuri sau prestarea de servicii
1

(art. 3(3) NCC) activitti de productie, comert sau prestri servicii (art. 8(2) LPA) indiferent dac are sau nu un scop lucrativ (art. 3(3) NCC) Criteriul obiectiv devine doar un element al celui subiectiv (art. 8(2) LPA) Astfel, sub imperiul reglementrii NCC criteriul subiectiv a devenit preponderent, in principiu trebuind verificat dac in acel raport juridic intervine un profesionist si in subsidiar se verific existena unei intreprinderi. Acest mecanism pare a aduce o rsturnare de situatie fat de reglementrile anterioare care statuau verificarea cu prioritate a criteriului obiectiv si apoi a celui subiectiv, in determinarea existentei unui raport juridic comercial. Cu toate acestea, in practic, rationamentul juridic trecea in multe dintre situatii la stabilirea regimului raportului juridic in baza criteriului subiectiv. Un exemplu relevant in aceast materie il reprezint ac tiunea in regres in cazul unui accident de circulatie intre doi necomercianti ce au incheiat polite RCA si CASCO. Dup plata despgubirilor de ctre societtile de asigurare, in fata instanei se naste un litigiu intre cele dou societti de asigurare in baza unei rspunderi civile delictuale iniiale intre cei doi participanti la trafic. In aceast situatie, reglementrile legale nu prevedeau solutia clar a schimbrii naturii raportului juridic in urma translatrii raporturilor juridice dintre participantii la trafic, prin subrogatie, la raportul juridic dintre cele dou societti de asigurare. Prin admiterea recursului in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis c, in aplicarea dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind societtile de asigurare si supravegherea asigurrilor, natura juridic a actiunii in regres exercitate de asigurtor (societate de asigurare) impotriva persoanelor culpabile de producerea unui accident este comercial, iar nu civil (Decizia XXIII/2007).

Notiunea de profesionist criteriul subiectiv

De la intrarea in vigoare a Noului Cod civil, noiunea de comerciant isi pierde continutul stabilit prin c.com..Astfel, NCC opereaz cu notiunea de profesionist (art. 3, NCC) definit prin art. 8 al Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Noului Cod civil, care statueaz, la alin 1: Art. 8. (1) Notiunea "profesionist" prevzut la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, intreprinztor, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate s desfsoare activitti economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevzute de lege, la data intrrii in vigoare a Codului civil. Teza a II-a, alin 1, art. 8, face referire la orice alte persoane autorizate s desfsoare activitti economice sau profesionale care reprezint de fapt ceea ce numim astzi profesiile liberale. Astfel, in lumina Noului Cod civil, atat agentul economic care detine o agentie imobiliar cat si avocatul sunt profesionisti.

Notiunea de intreprindere criteriul obiectiv

Noul Cod civil defineste intreprinderea la art. 3, alin 3, ca fiind: Art. 3 - (3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematic, de ctre una sau mai multe persoane, a unei activitti organizate ce const in producerea,
2

administrarea ori instrinarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent dac are sau nu un scop lucrativ. Similar prevederilor art.7 din Codul comercial care statuau c: Art. 7 - Sunt comerciani aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societile comerciale., pentru a considera c suntem in prezenta unei intreprinderi trebuie observate mai multe aspecte: - activitatea trebuie desfsurat in mod sistematic; - activitatea trebuie desfsurat de ctre una sau mai multe persoane; - activitatea trebuie s fie organizat (si in lumina c.com. si in lumina NCC, simplul fapt al desfsurrii sistematice si organizate a unei activiti anume, chiar si fr autoriza tia administrativ necesar, constituie activitate comercial derulat de un comerciant, in baza c.com., si de un profesionist, in baza NCC, lipsa de autorizare are consecinte doar in planul dreptului public si nu in cel al dreptului privat); - activitatea const in producerea, administrarea, instrinarea de bunuri, prestarea de servicii (asa numitul sector tertiar); - potrivit art. 8, alin 2, al Legii de punere in aplicare a Noului Cod civil: in toate actele normative in vigoare, expresiile acte de comert", respectiv "fapte de comert" se inlocuiesc cu expresia "activitti de productie, comert sau prestri de servicii"; - teza final a art. 3, alin 3, NCC, subliniaz c activitatea exercitat sistematic este considerat intreprindere indiferent dac are sau nu un scop lucrativ; as tfel vor fi subsumate regimului privind exploatarea unei intreprinderi si activit tile exercitate cu titlu repetat si sistematic de asociatii si fundatii (Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii) Noul Cod civil impune reguli speciale in reglementarea raporturilor juridice in cadrul crora intervine un profesionist, si anume: 1. in raporturile juridice cu un neprofesionist trebuie restabilit egalitatea pr tilor, in lumina teoriei asimetriei informatiei neprofesionistul are parte de o protectie suplimentar din partea legii; experienta profesional explic agravarea rspunderii; 2. in raporturile juridice cu un alt profesionist, msurile de protectie ar fi inutile, asa incat trebuie inlturat formalismul necesar unui consimtmant neviciat, pentru a permite o mai rapid desfsurare a raporturilor juridice dintre profesionisti; Din punct de vedere cantitativ, in NCC, normele care folosesc ca punct de legtur criteriul subiectiv sunt mult mai numeroase decat cele care folosesc drept punct de legtur criteriul obiectiv, ca de exemplu: 2011. organizarea patrimoniului (art. 31-33, 328, 2172, 2324, 2614, 2368, 2389, 2393, 2468 NCC; art. 151, Legea de punere in aplicare a Noului Cod civil) elementele de identificare a persoanei (art. 96, 2570 NCC) guvernana corporativ (art. 741, 1297 NCC) stabilirea preului (art. 1233, 1446, 1523, 2010, 2069, 2097 NCC) agravarea rspunderii profesionale (art. 391, 1358, 1480, 1958, 2107, 2339 NCC) folosirea unor contracte speciale cu coninut profesional accentuat (art. 1778, 1785, 1949, 2043, 2069, 2072, 2075, 2091 NCC) prescriptie norma special (art. 2520 NCC)

 probe (art. 230, litera c) din Legea de punere in aplicare a Noului Cod civil); in ceea ce priveste probele in materie comercial se va pstra reglementarea c.com. pentru perioada de tranziie pan la intrarea in vigoare a noului cod de procedur civil. Profesionistul si normele care sunt edictate in materia raporturilor cu profesionistii aduc aminte de reglementrile din materia protectiei consumatorilor. De exemplu, in ceea ce priveste definitia dat consumatorului in reglementarea actual din legile speciale, exist o paralel notabil intre consumator si neprofesionist si intre persoana impotriva creia trebuie protejat consumatorul si profesionist. Nu trebuie absolutizat aceast paralel, in lumina art. 1177, NCC, dreptul consumatorului e un drept special iar NCC isi pstreaz caracterul de drept comun in aceast materie.