Sunteți pe pagina 1din 12

ACTIUNEA CIVILA

Dreptul la actiune reprezinta posibilitatea titularului dreptului , ori a persoanelor carora legea le recunoaste legitimare progesuala activa, de a recurge la forta de constrangere a statului. Mijlocul practic de valorificare a acestui drept este actiunea

Dreptul Actiune

la

actiune

DEFINITIE = ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protectia judiciara a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege.

ELEMENTELE ACTIUNII CIVILE:

PARTILE - titularul dreptului suiectiv incalcat sau contestat si cel despre care se pretinde ca l-a impiedicat pe titular in exercitarea fireasca a dreptului.

Reclamant si Parat Fond Apelant si Intimat Apel Recurent si Intimat Recurs Contestator si Intimat Contestatie in anulare Revizuent si Intimat Revizuire Creditor si Debitor Executare silita

Partile sunt cele intre care exista raportul juridic dedus judecatii, si nu reprezentantii acestora, intrucat numai lor le va fi opozabila hotararea. Au calitate de parte si organele sau persoanele carora legiuitorul le-a recunoscut calitate procesuala activa

OBIECTUL - este pretentia concreta a reclamantului, ceea ce solicita prin cerere: executarea sau rezilierea ori rezolutiunea unui contract; plata unei sume de bani; predarea unui bun etc.

Acesta este important pentru : - determinarea competentei, admisibilitatii unor mijloace de proba, fixarea taxei de timbru iar instanta este legata de obiect in sensul ca nu poate da mai mult, mai putin sau altceva decat s-a cerut.

CAUZA - scopul urmarit de acela care apeleaza la actiune fie pentru a pretinde fie pentru a se apara.

Cauza cererii de chemare in judecata = temeiul juridic al cererii Motivul cererii = temeiul care serveste la justificarea cauzei

EXEMPLU in contractul de vanzare-cumparare cauza cererii de chemare in judecata , motivul este cel cu care se dovedeste existenta ctr de vanz-cump inscrisul

EXEMPLU daca se revendica un bun, cauza actiunii este aceea de a redobandi posesia unui bun detinut abuziv de catre o alta persoane, cauza cererii de chemare in judedcata este titlul de proprietate al reclamantului care poate fi contract v-c, uzucapiune, succesiune etc.

Aceasta distinctie este necesara atunci cand se invoca autoritatea de lucru judectat care presupune tripla identitate de parti, obiect si cauza. Pentru determinarea autoritatii de lucru judecat se verifica cauza cererii de chemare in judcata, si nu cauza actiunii care este aceeasi intr-un anumit tip de actiune.

CONDITIILE DE EXERCITIU ALE ACTIUNII

O persoana poate deveni parte intr-un proces numai daca indeplineste cumulativ contitiile necesare exercitarii actiunii civile:

1. AFIRMAREA UNUI DREPT (formularea unei pretentii)

Oricine pretinde un drept in fata instantei trebuie sa faca o cerere in fata instantei.

DREPTUL pentru a putea fi exercitat, trebuie sa intruneasca anumite conditii : Sa fie recunoscut si ocrotit de lege Sa fie exercitat potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut de lege Sa fie exercitat cu buna credinta Sa fie actual, sa nu fie supus vreunui termen sau conditie suspensiva; sa fie un dreptn corespunzator unei obligatii exigibile

Exceptii de la conditia ca dretul sa fie actual creditorul unui drept afectat de un termen sau conditie suspensiva poate sa ceara masuri de conservare ori asigurare, pentru a preintampina reclamanutului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului. Hotararea obtinuta in instanta va putea fi pusa in executare numai la scadenta. Este profitabila creditorului care la scadenta are deja un titlu pe care il poate pune in executare.

Daca in urma dezbaterilor contradictorii in care se cerceteaza fondul juridic dedus judecatii se constata ca dreptul pretins de reclamant nu exista sau nu indeplineste conditiile de validitate impuse de lege, cererea va fi respinsa ca nefondata sau neintemeiata. Daca dreptul nu e actual, lispa acestei conditii poate fi invocata prin exceptia prematuritatii cererii ( exceptie de fond si absoluta ). Daca s-a admis execeptia , dupa implinirea termenului sau conditiei suspensive dreptul devine actual si poate face obiectul unei noi actiuni fara a se invoca autoritatea de lucru judat intrucat nu s-a discutat fondul.

2. INTERESUL

= folosul practic, imediat pe care il are o parte pentru a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.

Poate fi : material, patrimonial cand se urmareste restituirea unui imprumut, revendicarea unui bun sau moral , nepatrimonial in cazul punerii sub interdictie

Reclamantul trebuie sa justifice interesul numai in persoana sa nu si a paratului, insa pe toata durata procesului. Sunt considerate fara interes: Actiune prin care cel care are un titlu executoriu solicita constatarea dreptului sau Partea care a obtinut castig de cauza nu are interes in exerciatrea caii de atac Cerera prin care creditorul urmareste aducerea unor valori in patrimoniul debitorului solvabil. Etc.

faptul ca in procesul de partaj partile au calitate dubla , confera paratului dreptul

la a face recurs numai daca prima instanta a dat o solutie stabilind masa sccesorala si dreptul partilor la actiune nu si aceea in care actiunea a fost respinsa

CONDITIILE INTRESULLUI

sa fie legitim, corespunzator legii materiale si procesuale sa fie nascut si actual ( daca reclamantul nu a facut dovada incalcarii dreptului sau de catre parat se respinge actiunea) sa fie personal si direct (nu este ingaduit unei persoane sa apere interesul altei persoane sau colctiv)

Lipsa interesului se invoca pe cale de exceptie de fond, absoluta; daca exceptia se admite se respinge actiunea pentru lipsa de interes.

3. CALITATEA PROCESUALA

Presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care esttotularul dreptului din raportul dedus judecatii (calitate procesuala activa) si dintre parat si cel obligat in acelasi rapord juridic (calitate procesuala pasiva) In cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare calea justitiei este obligatorie caliatea procesuala activa apartine celui ce se poate prevala de acest interes iar calitatea procesuala pasiva apartine celui fata de care se poate realiza intresul respectiv. Legiuitorul recunoaste legitimare procesuala activa si altor persoane sau organe decat titularul dreptului respectiv :

Ministerul Public - apararea drepturilor si intereselor minorilor, persoaneor puse sub interdictie si ale disparutilor Autoritatea tutelara Asociatiile pentru protectia consumatorilor Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drepturilor omului

Datoria justificarii calitatii procesuale active si pasive revine reclamantului, insa instanta este obligata sa verifice.

Lipsa calitatii Netemenicie in cazul unei actiuni reale introduse de o persoana fara calitate dreptul subiectiv exista insa cererea de chemare in judcata nu a fost introdusa de titularul dreptului respectiv, in cazul cererii netemeinice dreptul insusi nu exista.

TRANSIMTEREA CALITTAII PROCESUALE = pe parcursul judecatii drepturile si obligatiile procedurale se pot transmite fie unei alte parti din proces fie unei persoane straine de proces

Poate fi:

1. LEGALA prin succesiune in cazul persoanelor fizice si prin reorganizare sau transformare la persoana juridica 2. CONVENTIONALA - prin, cesiune de creanta, preluare de datorie, vanzarea sau donarea bunui litigios.

Indiferent de felul transmiterii dobanditorul preia procesul in starea in care se gaseste in momentul in care are loc transmiterea si nu poate cere indeplinirea si fata de el a actelor de procedura care fusesera efectuate anterior. Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata prin exceptie de fond preemtorie, de fond si absoluta. Admiterea exceptiei codnuce la respingerea actiunii datorita lipsei calitatii procesuale active a reclamantului sau ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate porcesuala pasiva. Totodata deoarece este o conditie de admisibilitate, calitatea procesuala, nu se considera gresita nici solutiaa respingerii ca inadmisibila. Chiar in cazurile cand exceptia este unita cu fondul (lipsa calitatii procesuale active intr-o actiune reala), instanta se pronunta mai intai asupra exceptiei si numai daca o respinge asupra fondului.

4. CAPACITATEA PORCESUALA

Capacitatea civila = acea parte a capacitatii juridice a persoanei care consta in capacitatea de a avea si de a-si exercita drepturile civile si de a avea si a-si asun dreptul civil exista capacitate civila de folosinta si de exercitiu...in mod simetric in materia procedurii civile exista capacitate procesuala de folosinta si capacitate procesuala de exercitiu.

A. CAPACITATEA PROCESUALA DE FOLOSINTA:

DEFINITIE: Aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii pe plan procesual. Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate fi parte in judecata. Asiciatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere. Persoanele fizice dobandesc capacitatea de folosinta la momentul nasterii si o pierd odata cu moartea (drepturile sunt recunoscute copilului nascut

viu de la conceptie). Ingradirile aduse capacitatii de folosinta inseamna implicit , incapacitate transpusa pe plan procesual. EX: parintele decazut din drepturile parintesti nu poate sta in proces in legatura cu drepturile si obligatiile fata de minor decat daca este vorba de obligatia de intretinere. Persoanele juridice dobandesc capacitatea de folosinta dupa cum sunt sau nu supuse inregistrarii. Cele care sunt supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de la acel moment iar celelalte de la data actului de dispozitie care le infiinteaza, de la data recunoasterii ori autorizarii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice este guvernata de principiul specializarii care presupune ca o persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, act de infiintare, satut.

Actele de procedura savarsite de o persoana fara capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta. Intrucat persoana nu are folosinta unui drept subiectiv civil, cererea va fi solutionata ca si cand dreptul lipseste, asadar respinsa ca nefondata. Lipsa capacitatii de folosinta se invoca pe calea exceptiei, de fond, absoluta, preemtorie.

B. CAPACITATEA PROCESUALA DE EXERCITIU

DEFINITIE: capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice. Pe plan procesual capacitatea de exrecitiu = capacitate unei persoane de a angaja si a conduce personal procesul, indeplinind obligatiile si realizand drepturile procesuale , pentru a valoriifca in justitie dreptul litigios. Capacitatea de a sta in judecata. Persoanele fizice dobandesc capacitatea de exercitiu la varsta de 18 ani. Minora de 16/15 ani care se casatoreste, dobandeste capacitate de exercitiu deplina . Capacitatea de exercitiu inceteaza la deces, punere sub interdicitie sau anularea casatoriei inante ca minora sa implineasca 18 ani. Persoana juridica dobandeste capacitatea de exercitiu la data infiintarii si o pierde la momentul incetarii printr-unul din modurile de incetare prevazute de lege. Principiul specializarii functioneaza si in ceea ce priveste capacitatea de exercitiu.Desi persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin intermediul organelor sale de conducere, in procesul civil nu participa personal, prin org de cond. ci prin reprezentant, care este fie consilierul juridic fie avocatul.

Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt asistate, reprezentate sau autorizate in modurile prevazute de lege.

REPREZENTAREA - intervine in privinta persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu: minorul sub 14 ani si persoana pusa sub interdictie. Pentru minor reprezentantii sunt parinti iar pentru interzis tutorele sau curatorul provizoriu. Codul reglementeaza si posibilitatea reprezentarii legale temporare curator special numit pana la numirea reprezentantului legal. EX: atunci cand la mostenirea parintelui vine copilul minor in concurs cu parintele supravietuitor.

ASISTAREA - este necesara pentru ocrotirea intereselor persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa. Minorul care are intre 14-18 ani va sta personal in proces, asistat de parinti sau in lipsa acestora de tutore care pentru a intregi capacitatea semneaza alaturi de acesta cererile adresate instantei. Parintii si tutorele trebuie sa fie citati. (cu exceptia litigiilor de munca unde minorul va sta in proces singur)

AUTORIZAREA - intervine atunci cand reprezentantul sau ocrotitorul legal face acte de dispozitie: renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv, achiesarea, tranzactia. Pentru efectuarea valabila a actului de procedura respectiv este necesara autorizarea organului competent, de regula autoritatea tutelara. Autorizarea trebuie sa fie anterioara savarsirii actului, lipsa autorizarii conducand la nulitatea actului procedural.

Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are capacitate de exercitiu sunt anulabile. La fel si in cazul celui cu capacitate restransa de exercitiu care nu a fost asistat. Lipsa capacitatii de exercitiu se invoca pe cale de exceptie, de fond, preemtorie, absoluta. Cand instanta constata lipsa calitatii de exercitiu a drepturilor poredurale poate acorda un termen pentru implinirea lipsurilor. Acoperirea acestor lispuri se face de catre reprezentant sau ocrotitor care ratifica actele savarsite de incapabil. Cererea va fi anulata numai daca ipsurile nu se acopera. Nulitatea va afecta numai actele neratificate.

CLASIFICAREA ACTIUNILOR CIVILE


In doctrina actiunile sunt clasificate dupa urmatoarele criterii: scopul material urmarit de reclamant, natura dreptului care se valorifica prin actiune si calea procedurala aleasa de parte pentru a obtine protectia juridica a dreptului.

1. Clasificarea in functie de scopul material:

a) Actiuni in realizarea dreptului = sunt acelea in care reclamantul ce se pretinde titularul unui drept solicita instantei sa il oblige pe parat sa ii respecte dreptul, iar daca acest lucru nu mai este posibil, sa il oblige la plata unor despagubiri pentru prejudiciul suferit. Specific acetsor actiuni este ca hotararea este susceptibila de executare silita, fiind titlu executoriu

- Actiunea in constatarea nulitatii unui contract de vanzare cumparare este o actiune in realizarea dreptului intrucat scopul urmarit de reclamant este repunerea partilor in situatia anterioara.

b) Actiuni in constatare = sunt acelea prin care reclamantul solicita instantei sa constate existenta unui drept al sau impotriva paratului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa, fara ca instanta sa condamne la executarea unei prestatii. Daca reclamantul nu se refera la un drept determinat sau determinabil, ci solicita sa se constate ca nu are nici un fel de datorie catre parati, actiunea nu este admisibila. Pe calea acestei actiuni se poate cere numai constatarea existentei sau inexistentei unui drept nu si a unui fapt. (nu este admisibila actiunea in constatare pentru a se stabili identitatea de persoana intre reclamant si cel care figureaza cu al nume intr-un act). Hotararea pronuntata intr-o actiune in constatare nu constitiie titlu executoriu si nu poate fi pusa in executare silita, decat daca s-au acordat si cheltuieli de judecata. Actiunea in constatre are un caracter subsidiar fata de actiunea in realizare si va fi respinsa daca partea poate sa ceara si realizarea dreptului a carui constatare o solicita. Existenta la indemanta reclamantului a unei actiuni in realizare poate fi invocata pe calea unei exceptii de fond

Clasificarea actiunilor in constatare

Pozitive se cere constatarea existentei unui drept

Negative se cere constatarea inexistentei unui drept Declaratorii se solicita instantei contatarea existentei sau inexistentie unui raport juriidc Interogatorii acelea prin care titularul dreptului, in mod prevenitv, cheama o persoana in judecata care ar putea sa ii conteste dreptul pentru a fi intrebata si a se consemna daca il recunoaste sau nu. Trebuie justificat interesul unei asemena actiuni pentru a nu fi abuz de drept (atunci cand reclamantului nu ii este impiedicat exercitiul normal al dreptului) Provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe acela care prin atitudinea si faptele sale il impiedica pe acesta in exercitiul normal al dreptului, pentru ca paratul sa isi valorifice pretentiile sau sa isi dovedeasca dreptul, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca, daca nu il demonstreaza. c) Actiunile in constituire de drepturi = acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoca, in scopul de a creea o situatie juridica noua intre parti. Acele actiuni prin care se urmareste schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice noi intre parti: actiunea de divort, incuviintarea sau desfacerea adoptiei, punerea sau ridicarea interdictiei Hotararile pronuntate asupra lor produc efecte numai pentru viitor. Sunt si care produc efecte retroactive : anularea casatoriei, stabilirea filiatiei, anularea adoptiei.

2. Clasificarea in functie actiune.

de natura dreptului care se valorifica prin

a) Patrimoniale care pot fi :

Mobiliare

Reale - prin care se urmareste valorificarea unui drept real.

Imobiliare actiuni petitorii (apararea unui drept real) si actiuni posesorii ( apararea posesiei ca situatie de fapt.

Personale prin care se valorifica un drept personal, de creanta

Mobiliare daca dreptul de creanta are ca obiect un bun mobil Imobiliare bun imobil

Mixte acelea prin care se valorifica in acelasi timp atat un drept real cat si unul personal ce au aceeasi cauza, izvorasc din acelasi act juridic sau se gasesc intr-un raport de conexitate.

In actiunile reale si mixte calitate procesuala pasiva o are detinatorul bunului indiferent cine este acesta, intrucat dreptul real confera dreptul de urmarire. In cazul actiunilor personale titularul dreptului se poate indrepta numai impotriva celui obligat in acelasi raport juridic. In cazul actiunilor personale si a celor reale mobiliare competenta este a instantei de la domiciliul paratului, in cazul celor imobiliare, competenta este a instantei locului situarii imobilului. In cazul celor mixte reclamantul are posibilitatea de a alege intre domiciliul paratului si locul situarii imobilului. b) Nepatrimoniale - actiunea de divort etc.

3. Clasificarea in functie de calea procedurala aleasa valorificarea dreptului sau.

de parte pentru

a) Actiuni principale = aceea prin care se declanseaza procedura judiciara b) Actiuni accesorii = aceea a carei rezolvare depinde de solutia data celei principale. Pentru calificarea actiunii trebuie vazut capatul de cerere a carui solutie nu depinde de vreun alt capat de cerere.

Ex: Intr-o actiune de divort , capatul de cerere principal este desfacerea casatoriei, toate celelalte cereri, cu privire la nume, incredintarea minorilor, stabilirea pensiei de intretinere sunt cereri accesorii.

c) Actiuni incidentale = acelea care pot avea o existenta de sine statatoare dar ele sunt formulate intr-un proces deja pornit: cererea reconventionala, cererea de interventie voluntara sau fortata.

Din punct de vedere al competentei cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala, chiar si in cazul disjungerii.\ Exista cereri care pot fi formulate numai ca cereri principale si cereri care pot fi formulate numai ca cereri accesorii ( in cazul divortului cererea de pastrare a numelui) Exista cereri de natura accesori care chiar daca nu au fost formulate instanta trebuie sa se pronunte din oficiu ( incredintarea minorilor, pensia de intretinere) Termenul de apel sau recurs este cel al cererii principale chiar daca se ataca numai solutia data asupra cererii accesorie care daca ar fi stat separat ar fi avut alt termen.