Introducere

Voi aborda aceast tem att ntr-o manier global ct i punctual, din perspectiv chinez. De asemenea, m simt dator s clarific terminologia folosit. n uropa folosim sintagma !socialism" pentru dou realit#i destul de diferite. $entru prima, socialismul cuprinde partidele socialiste din ntreaga lume. $entru cea de a doua, care se raporteaz la conte%tul chinez, socialismul se refer la $artidul &omunist din &hina. Dar, pentru a n#elege modul n care voi folosi n continuare acest cuvnt, trebuie avut n vedere c aceasta este mai degrab o problem de terminologie dect una de substan#. 'u putem vorbi de socialism n secolul al (()-lea fr a face referire la cliva*ul dintre stnga i dreapta, att n ideologie ct i n politic. ste o diferen#iere tradi#ional i conven#ional, care, dei privit de unii ca fiind irelevant pentru perioada contemporan, eu consider c este n continuare important. 1. Stnga i dreapta n politica contemporan Voi ncepe cu prezentarea caracteristicilor stngii, apoi cu cele ale dreptei. + trstur principal a modului de gndire al stngii este deschiderea ctre schimbare, privit ca o urmare a voin#ei politice i nu ca un simplu rspuns la dezvoltarea natural, organic a realit#ii. Deci stnga este deschis schimbrii, pe care o consider rezultatul voin#ei politice i nu doar rezultatul transformrii naturale a lumii.

- Din acest punct de vedere, atitudinea stngii fa# de realitate este ntotdeauna critic i
gnditorii stngii sunt adep#ii a ceea ce putem numi, fr vreo conota#ie negativ, inginerie social. $entru ntreaga stng, nu numai pentru comuniti, este nc valabil ideea pe care o putem gsi n Manifestul Comunist, este important nu numai s e%plici realitatea, ci i s o transformi. -- doua caracteristic a stngii este sensibilitatea social. &u alte cuvinte, stnga are ntotdeauna gri* de grupurile sociale sau categoriile sociale vulnerabile, srace, marginalizate, inclusiv de minorit#i .nu numai cele na#ionale, ci orice tip de minoritate/. -- treia trstur la care m gndesc este aceea c stnga aspir ctre egalitate i incluziune. galitatea este principala valoare a gnditorilor de stnga iar incluziunea este, pentru secolul al (()-lea, o continuare, o modernizare a valorii egalit#ii. -&ea de a patra caracteristic a stngii este interna#ionalismul. 0tnga nu este na#ionalist, este esen#ialmente interna#ionalist. -ceasta nu nseamn c nu e%ist elemente na#ionaliste n gndirea de stnga, dar stnga crede n valorile sale i aceste valori transcend etnicitatea sau na#ionalitatea. &onsecin#a acestor trsturi specifice este c orice gndire de stnga .e%ist i o stng pluralist/ acord ntietate statului fa# de pia#, muncii fa# de pie#e i capital, comunit#ii i societ#ii fa# de individ. -ceasta nu nseamn c pia#a, capitalul i individul nu sunt importante sau c stnga este indiferent fa# de ele, dar dac n ultim instan#, punem n balan# aceste valori, statul, munca i comunitatea vor fi pe primul loc. Diferen#ele din cadrul curentelor de stnga sunt date de gradul de acceptare i promovare al celui de al doilea tip de elemente i entit#i, n conformitate cu rolul dat pie#ei, capitalului i individului n doctrinele partidelor de stnga. Dar independent de acest al doilea tip de valori, primul tip va fi ntotdeauna mai important pentru partidele de stnga.

-cest lucru este valabil pentru socialiti, pentru social-democra#i, pentru partidele laburiste i pentru comuniti, care intr, din acest punct de vedere, n aceeai categorie. $e de alt parte, partidele de dreapta nu sunt deschise fa# de schimbare. 0ingura schimbare acceptat este transformarea 1natural" a societ#ii i, la modul general vorbind, schimbarea organic a realit#ii. Dreptei nu-i place schimbarea. &hiar i neoconservatorii americani, care cred c -merica are dreptul s mearg oriunde n lume i s schimbe regimuri, nu cred n schimbarea social i economic. -cetia consider c schimbarea poate fi impus prin for# i nu prin orice politic social sau economic. 2n adevrat gnditor de dreapta va considera ntotdeauna c valorile ar putea fi e%portate, dar nu i revolu#ia. 2n gnditor neoconservator consider c valorile nu pot fi e%portate, ci pot fi doar impuse. Deci neo-conservatorii vor e%porta mereu contra-revolu#ie i niciodat revolu#ie, vor e%porta doar opozi#ie la schimbare i niciodat adevrata schimbare. -- doua caracteristic a dreptei este sensibilitatea redus fa# de problemele sociale. 0ensibilitatea dreptei se reduce doar la ideea de lege i ordine, la supravegherea liberei competi#ii i, n cel mai bun caz, la asigurarea egalit#ii oportunit#ilor. -&ea de a treia particularitate este diferen#ierea ntre caracteristicile gnditorilor de dreapta i partidele de dreapta. Din punctul de vedere al partidelor de dreapta, inegalitatea este motorul progresului deoarece aceasta alimenteaz competi#ia, iar competi#ia este sursa progresului. Din punct de vedere al modului de gndire al dreptei, cu ct sunt mai mari inegalit#ile, cu att sunt mai mari ansele de progres. De aceea, e%cluderea nu este evitat, ci din contr, acceptat. -2ltima caracteristic este na#ionalismul. 0tatul este important deoarece este vzut ca un garant al identit#ii i un aprtor al na#iunii. 'a#ionalismul este important pentru a delimita un grup de alt grup, pentru a crete securitatea celui dinti 3 printr-un *oc de sum nul, o na#iune ctig att ct pierd celelalte. 2. Diversitatea stngii 0tnga a fost i va fi divers pn la sfritul istoriei. Dac privim de e%emplu spre uropa, nu vom putea vorbi de o singur social-democra#ie. Desigur toate ramurile i toate curentele stngii sunt ramuri ale aceluiai arbore genealogic, curente ale aceluiai ocean, dar sunt foarte diverse prin ele nsele. 'u putem vorbi de o viziune unic a stngii europene. De ce este stnga att de divers4 De ce nu avem o singur micare de stnga, din moment ce, aparent, avem un set comun de valori ca rdcin a stngii, aa cum am men#ionat mai sus4 &red c variabila care e%plic aceast diversitate este una evident, geografia. )nclud n conceptul de geografie i elementul demografic, i m gndesc la cel pu#in dou elemente, numrul popula#iei i nivelul de educa#ie. Dac ne gndim la secolul al (()-lea i la tehnologia e%istent, putem n#elege c nivelul educa#iei devine mai important pentru diferen#ele n gndire dect n secolele anterioare. Dac vorbim numai despre democra#ie, democra#ia original, direct, antic a fost posibil din dou motive, comunit#ile umane erau mai mici i membrii acestora aveau un nivel de educa#ieasemntor. n comunit#ile mari, n care oamenii nu au o educa#ie egal,acest tip de democra#ie nu este posibil. +amenii nu pot intra to#i n contact att din cauza numrului mare, ct i a educa#iei inegale. Dac vorbim despre &hina, cred c nainte de a-i dezvolta .dac se dorete n primul rnd acest lucru/ un tip de democra#ie similar cu cel din uropa, mai nti trebuie educat popula#ia i omogenizat nivelul de informare al acesteia, avnd n vedere

numrul mare al popula#iei din &hina. 5i nu spun c democra#ia func#ioneaz foarte bine n uropa de astzi, nu cred acest lucru, dar deficitul democratic este mai pu#in vizibil acolo datorit comunit#ilor umane de dimensiuni mai mici. -cest lucru ar fi imposibil n &hina. &red c, la nceput, geografia era legat n principal de posibilitatea oamenilor de a se hrni. Desigur, dac vorbim de agricultur putem observa diferen#ele, dac era realizat pe suprafe#e ntinse sau pe mici suprafe#e, dac era realizat direct de proprietarul pmntului sau de persoane anga*ate de proprietar. De asemenea, se puteau observa deosebiri dac anga*a#ii lucrau cu familiile sau singuri, dac erau plti#i n bani sau n produse i aa mai departe. 6eografia era cea care determina toate diferen#ele i, n continuare, v voi e%plica de ce aceste aspecte au influen#at ideologiile i ac#iunea politic. 6eografia a determinat modul n care se organizau familiile i acest model de organizare a creat, n cele din urm, tradi#ia antropologic a societ#ilor. %ist o diferen# ntre situa#ia n care copii triesc mpreun cu prin#ii i cu bunicii n aceeai cas i cea n care, atunci cnd cresc, triesc separat i au propriile ctiguri sau dac averea este mpr#it n mod egal ntre copii sau inegal, unul dintre acetia beneficiind de aproape toat averea, iar ceilal#i de nimic. -ceste moduri de organizare a familiei reprezint rdcinile diferen#elor n tradi#ia antropologic a societ#ilor, iar aceste diferen#e sunt cruciale pentru diferitele moduri de gndire din cadrul stngii sau dreptei7 dar astzi vom discuta doar despre modul de a gndi al stngii. 8evenind n prezent, astzi n 6ermania, 0uedia sau -ustria fondul antropologic al societ#ii este autoritar i inegalitar, iar social-democra#ia este bine dezvoltat. n aceste #ri, social-democra#ii consider c inegalitatea nu poate fi evitat, dar se folosesc de rolul statului pentru a face suportabil aceast inegalitate, pentru a redistribui resursele. n state precum 9ran#a, 0pania i )talia, partidele de stnga sunt socialiste iar fondul lor antropologic este liberal i egalitar. De vreme ce libertatea i egalitatea sunt greu de combinat ca valori, putem observa c i aceste partide sunt radicale i agresive. n aceste state mentalitatea socialist a influen#at, de asemenea, i partidele de dreapta. n consecin#, domnul &hirac este mai mult orientat spre stnga n discursurile sale dect :on; <lair n =area <ritanie, dei ultimul apar#ine unui partid de stnga. n state precum =area <ritanie sau 'orvegia, fondul anthropologic este liberal i inegalitar, de aceea acolo e%ist laburism, un alt curent al gndirii de stnga. =odul de promovare al agendei sociale a partidelor laburiste const n a permite muncitorilor s-i creeze sindicate i apoi s concureze i s negocieze liber. 'u spun c $artidul >aburist din =area <ritanie este n favoarea inegalit#ii, ci c acesta accept inegalitatea sau i este indiferent, c accept o societate bazat pe pia#. n cele din urm, n state unde fondul este autoritar i egalitar putem observa c partidele comuniste nfloresc. 5i dac nu partidele comuniste, mcar un mod de gndire comunist. - spune c ma*oritatea #rilor din lume au un astfel de fond antropologic, 8usia, aproape toate celelalte state slave, 8omnia i &hina. 8ezultatul este c aceast asociere a unui fond antropologic autoritar limitat de un rezultat egalitar duce ctre un mod autocratic de organizare a societ#ii. -cest mod de organizare autocratic trebuie la rndul su mpr#it n totalitar i autoritar. :otui, cred c n #rile importante ale lumii nu mai gsim metode autoritare de conducere asociet#ii. Dar putem observa n multe state o ncercare de combinare a modului de organizare planificat cu economia de pia#. -ceasta este o cale specific prin care po#i construi orice doreti 3 socialism sau socialdemocra#ie

n diferite state, inclusiv &hina sau 8omnia. &onsider c este necesar s amintim toate aceste aspecte nainte de a intra n secolul al (()lea. 3. Dumanii stngii Dumanii ideologiei de stnga sunt consumerismul i tehnocra#ia. &onsumerismul sau societatea de pia# st la originea neoconservatorismului i neo-liberalismului. $entru acestea, totul graviteaz n *urul consumului, iar valorile nu mai conteaz, din moment ce, din contr, valorile ar trebui s serveasc consumului. n acest conte%t, valorile *oac un rol utilitar i nu unul moral sau social. Vorbind despre tehnocra#ie, m refer la acele curente care tind s considere c ideologia nu mai este necesar, singurul lucru care conteaz este buna administrare sau 1buna guvernare", cum o numesc americanii. De e%emplu, n timp ce consumeritii spun c economia social nu este bun, dar societatea de pia# da, i din acest punct de vedere se ciocnesc intelectual cu stnga, tehnocra#ii spun c nicio ideologie nu este bun, deoarece orice ideologie este inutil, singurul lucru important fiind s po#i garanta buna administrare a diverselor probleme e%isten#iale. 4. Stnga democrat i stnga nedemocrat 'u cred c termenul 1democra#ie" este corect folosit n acest conte%t, dar l folosesc deoarece este uzual. $refer s vorbesc despre stnga pluralist i participativ n compara#ie cu stnga unitar sau centralizat, i nu despre stnga democrat i nedemocrat. 'u voi caracteriza &hina, sau socialismul chinez, ca o pe o stng nedemocrat, ci a caracteriza-o mai degrab ca pe o stng disciplinat, unitar sau, poate, centralizat. Dar ce este democra#ia4 'oi n uropa nu am putut gsi o defini#ie nc. &hiar i cele mai faimoase organiza#ii europene care se ocup cu probleme legate de democra#ie nu au putut a*unge la o concluzie comun cu privire la ce este democra#ia. 'oi n uropa suntem foarte narcisiti fa# de propria democra#ie dar evitm s vorbim despre ea deoarece tim c odat nceput discu#ia, nu ne vom putea pune de acord asupra multor lucruri. Din punctul meu de vedere, democra#ia este un mod de organizare a societ#ii bazat pe trei elemente, ?. capacitatea de a adopta i de a schimba decizii fr violen#7 @. sistemul de control i echilibru institu#ional7 A. accesul sigur .dar nu total/ al persoanelor la deciziile politice. 6radul de acces variaz foarte mult, de la un loc la altul. n mod normal, o astfel de democra#ie necesit transparen#, responsabilitate, deschidere i pluralism. :rebuie s adaug aici faptul c democra#ia este n criz pretutindeni n lume. &ei care de obicei critic nivelul democra#iei sau deficitul democratic din &hina prefer s nu vorbeasc de imensul deficit democratic din propriile societ#i. $rincipalii inamici ai democra#iei sunt totalitarismul, oligarhia i populismul. n timp ce n secolul al ((-lea democra#ia a putut nvinge totalitarismul, pe de alt parte a devenit tot mai vulnerabil fa# de oligarhie i populism. De fapt, n multe state democratice importante din uropa i -merica de 'ord, democra#ia este un sistem de reguli i proceduri ce mascheaz structura oligarhic a societ#ii. -vem oligarhia celor boga#i, fr banii crora nimeni nu poate nfptui politici, oligarhia media, a birocra#ilor, a organiza#iilor financiare interna#ionale, a +'6urilor .a.m.d. $robabil, solu#ia pentru secolul al (()-lea va fi, pentru c provocarea este nfrngerea oligarhiilor, nu distrugerea oligarhilor .deoarece nu avem destul putere pentru acest lucru/, ci multiplicarea lor astfel nct s li se pulverizeze puterea absolut. +amenii au n#eles c democra#ia a devenit manipulativ

din moment ce, de fapt, mascheaz structuri oligarhice, i nu mai au ncredere n lideri, deci avem o democra#ie fr lideri de ncredere, fr oameni creduli. Din aceast cauz, oamenii caut lideri salvatori, considernd c vine -pocalipsul, c se apropie sfritul lumii, i cineva trebuie s i salveze, pentru c altfel civiliza#ia va disprea., -tt populismul ct i terorismul sunt nrdcinate n aceste sentimente. De fapt terorismul este o e%presie a abordrii populiste. Dac ne uitm n *urul nostru, &hina, din punctul meu de vedere, nu mai este comunist, aa cum 0tatele 2nite ale -mericii nu mai sunt democrate, din perspectiva rela#iei acestora cu democra#ia pur. $utem gsi pu#in totalitarism n &hina, aa cum putem gsi pu#in democra#ie n 0tatele 2nite. n prezent, n secolul al (()-lea, valorile centrale se confrunt cu cteva dileme care trebuie rezolvate. &ea mai important dilem este 1egalitate contra libertate". $entru stnga centralizat, care sus#ine o democra#ie controlat, egalitatea const n rezultate. $entru centru-stnga .pe care unii ar numi-o 1stnga liberal", la fel cum poate fi numit i 1dreapta liberal"/ egalitatea se afl, sau ar trebui s apar, n oportunit#i. $entru stnga participativ, egalitatea const n incluziune. )ndivizii ar trebui inclui n mod egal n comunit#i i de acolo, prin solidaritate, ar trebui s contribuie la progresul societ#ii i ar trebui s i resolve problemele e%isten#iale, intelectuale i spirituale. Din acest punct de vedere, dac stnga a nceput de la egalitate, ca valoare central, n acest secol integrarea, incluziunea, societatea integra#ionist au devenit principalele valori ale stngii. $entru dreapta, democra#ia i libertatea nu merg mpreun. $entru stnga autocratic, egalitatea i libertatea nu merg mpreun. $entru stnga participativ, egalitatea, democra#ia i libertatea sunt compatibile. )ni#ial, stnga autoritar a ncercat s ob#in egalitatea prin transformarea tuturor n proletari. -stfel, oamenii posedau doar propria for# de munc. -cest lucru nu a avut succes, deoarece, dac fiecare are o singur posesiune i aceasta este for#a de munc, competi#ia dispare i este nlocuit cu apatia. )ar apatia duce la stagnare. =area ntrebare pentru stnga n secolul al (()-lea este, ce a greit stnga autoritar i centralizat4 $olitica acesteia a fost greit, dimensiunea politic, adic lipsa democra#iei, sau dimensiunea economic, lipsa unei economii de pia#4 5i dac numai una dintre acestea a fost greit, poate fi una dintre ele schimbat fr a se schimba i cealalt4 &omunismul ar trebui schimbat doar din cauza modului greit de concepere a dimensiunii economice sau putem avea un regim politic autoritar i o pia# liber4 -cestea sunt principalele ntrebri ale stngii n secolul al (()-lea. $utem spune c cea mai rea parte a societ#ii comuniste sau a societ#ii planificate de stnga a fost dimensiunea economic. De la faptul c economia nu func#iona au pornit toate necazurile i slbiciunile regimului comunist. Deoarece nu putea e%ista o economie de pia# fr a e%ista transparen#, pluralism i competi#ie n plan politic. 'u se putea pur i simplu realiza o reform economic fr o reform politic. n aceste condi#ii, se pune ntrebarea ce tip de reform politic ar putea fi luat n considerare. 5. Re orma politic pentru trans ormarea stngii autoritare :ransformarea stngii autoritare poate urma aceiai pai oriunde n lume. Dar economia de pia# nu se poate adopta prin aceleai reforme politice oriunde n lume. Din moment ce stnga, aa cum am spus, este foarte variat, i modalit#ile prin care se impun

valorile de stnga ar trebui s fie diverse. -ceasta ne aduce la problema democra#iei n mega-societ#i. Demografia conteaz, numerele sunt importante i relevante, una este s construieti democra#ia n =alta i altceva este s o construieti n &hina. n timp ce facem acest lucru, trebuie s n#elegem c oamenii nu au nevoie doar de mncare, ci i de un scop 3 acetia ac#ioneaz nu numai n func#ie de pre#ul la utilit#i, dar i n func#ie de valori i simboluri. ntr-o societate laic, aa cum este orice democra#ie modern, liderii ar trebui s nlocuiasc miturile, dar eecul lor duce la crize epistemologice, urmate de o viziune apocaliptic i milenar, de frici societale. De aceea liderii .n cazul nostru grupul de lideri din $artidul &omunist &hinez/ ar trebui s fie capabili s asigure acele simboluri i acea conducere care s men#in oamenii uni#i, ceea ce presupune c trebuie s coordoneze democra#ia i n acelai timp s asigure un autocontrol, un sistem de feed-back din interiorul puterii. )ar &hina cred c urmeaz tocmai aceast cale. n &hina grupul de lideri, partidul, sunt supervizate de un sistem de control i echilibru care s-a dezvoltat i func#ioneaz n interiorul partidului, asigurnd oamenilor confortul continuit#ii i securit#ii, permi#nd func#ionarea unei economii de pia# libere. 'oi n uropa spunem c 2niunea uropean va fi ori social, ori nu va e%ista deloc. -cest lucru este valabil i pentru &hina. &hina va fi ori social, ori va intra ntr-un colaps care va determina i colapsul ntregii lumi, din cauza mrimii pe care o are &hina. =rimea redistribuirii de care avem nevoie n &hina este imens pentru c societatea este imens. norma redistribuire, ca e%presie a unui foarte comple% tip de solidaritate, necesit un tip de putere politic solid. n orice caz, ns, controlul ntregii puteri duce la corup#ie. 5tim cu to#ii faimoasa zical, orice putere corupe i puterea absolut corupe n mod absolut. $entru a evita aceast corup#ie avem nevoie de control. $roblema este dac acest control provine din afara sau din interiorul conducerii. 5i pentru aceast sarcin, pe care o are &hina, cred c rezolvarea este de a asigura controlul n interiorul partidului nainte de a asigura controlul din afara partidului. n concluzie, ?/ nu e%ist o stng unic, e%ist un socialism, o ideologie social cu geometrie variabil i specificitate local, chiar dac valorile de baz sunt comune. Din acest punct de vedere socialismul de tip chinez este legitim pentru c e%ist tipuri de socialism cu specificit#i locale7 @/ ntr-o societate controlat, economia de pia# poate func#iona dac func#ioneaz sistemul de echilibru i control mcar n cadrul cercului de putere. Din acest punct de vedere, reformele politice care au loc n &hina fr a abandona valorile de stnga sunt mai profunde dect s-ar crede sau sunt gata s cread mul#i. <inen#eles c aceste reforme politice sunt realizate ntr-un mod diferit fa# de cum se realizeaz ele n uropa sau n alte pr#i ale lumii. $entru mine, ceea ce n trecut s-a numit 1comunism chinez" a fost poate un confucianism militar, iar astzi se poate numi confucianism de pia#. 9ondul cultural i filosofic are, i ar trebui s aib impact asupra reformelor dezvoltate n fiecare #ar7 A/ n secolul al (()-lea poate c avem nevoie s reinventm democra#ia n moduri diferite, ca pe o realitate cu geometrie variabil urmnd variabilitatea culturilor noastre. Dac vom reui s realizm acest lucru, lumea noastr va fi mult mai fericit.

I.

Socialismul !ar"ist

)deea de dreptate sociala nu este noua. a a aparut inca de la aparitia inegalitatii insesi,adica din perioada sclavagista.)nca de atunci au e%istat oameni care au atras atentia asupra discrepantei dintre bogatia unora si saracia altora si au considerat-o ca fiind nedreapta.0i inca de atunci au izbucnit miscari adesea sangeroase ale celor saraci si asupriti impotriva celor bogati si puternici.$rima mare astfel de miscare sociala a avut loc in gipt acum aproape BCCC de ani si este descrisa in asa numitul !$apirus al lui )puDer".Demnitarul )puDer,un membru al clasei stapanitoare,priveste cu amaraciune cum totul s-a intors cu susul in *os, !$riviti,cel care nu a avut nici o vita stapaneste acum o cireada intreaga.&el care nu a avut graunte nici macar de seminte este stapanul hambarelor.&el care lua grane pe datorie astazi imprumuta pe altiiE gaturile sclavelor sunt pline de bi*uterii,barbatii de seama s-au pomenit in brutarii.+amenii de seama sunt flamanzi si fug,copiii lor au fost ucisi,fiind izbiti de pereti,fiul unei personae de seama nu se deosebeste de un om de randFF.?2lterior,suntem informati de rascoalele sclavilor din 8oma antica,ce au culminat cu rascoala lui 0partacus din GA-G? i.e.n.,de rascoalele taranilor chinezi,care au dus uneori la caderea unor puternice dinastii,de rascoalele sclavilor si oamenilor liberi saraci din &alifatul -rab,apoi de marile rascoale ale taranilor iobagi din vul =ediu.HacIueria franceza,rascoala lui Jatt :;ler din ?AK?,razboiul husit din &ehia,rascoala din :ransilvania condusa de 6heorghe Do*a,razboiul taranesc german din ?L@B-?L@L/.8epresiunile au fost intotdeauna sangeroase.0partacus si mii de sclavi au fost crucificati,6heorghe Do*a a fost torturat cu cruzime inainte de a fi ucis,iar despre cruzimea nobililor apuseni aflam din relatarea unei rascoale a taranilor din 'ormandia.nordul 9rantei/ in MMG,descriere ce apartine lui 6uillaume de Humieges in !8omanul lui 8ollo", !8aoul.ducele 'ormandiei,n.a.

-tats-a maniat &a nici nu i-a mai *udecat. $e toti i-a facut de tot plansul, Dintii sa le smulga a pus dansul, $e unii iarasi sa-i orbeasca, 0a- i traga-n teapa,sa-i ciungeasca, $e sub genunchi pe toti sa-i arda, &hiar de ar fi viata sa si-o piarda $e unii-n foc i-a mistuit 0au aruncat in plumb topit, 0i asa pe toti a pus sa-i dreaga Nazi de vazut viata-ntreagaFF

>upta de clasa a fost,deci,intr-adevar o lege fundamentala a dezvoltarii societatii.e%ceptind perioada primitive,cand nu e%istau inca clase/. !-rmonie socialaFF nu a e%istat practic niciodata.0i cu toate acestea nu s-a a*uns niciodata la o imbunatatire reala a situatiei celor multi.&el mult s-a a*uns la inlocuirea unei e%ploatari cu alta.-stfel,e%ploatarea sclavagista a fost.cel putin in uropa/ inlocuita cu cea feudala,iar cea feudala cu cea capitalista.)n ce priveste e%ploatarea capitalista,trebuie spus ca inca de la inceput ea nu s-a dovedit cu nimic mai blanda,mai umana decat cea sclavagista sau feudala.2nii comentatori din vremea aceea au afirmat ca,in ce priveste cruzimea,ea nu se deosebeste de fapt de e%ploatarea sclavagista a negrilor din sudul 0tatelor 2nite,una din putinele regiuni ale lumii unde se pastrase acest mod de e%ploatare.:impul de munca era foarte lung,nelimitat practic de nici o lege,salariul foarte mic,iar in goana dupa profit capitalistii foloseau pe scara larga munca femeilor si a copiilor.&onditiile de viata in cartierele muncitoresti ale marilor orase industriale.>ondra,=anchester,>iverpool,$aris/ erau comparabile cu cele care domnesc in prezent in mahalalele unor orase ca DhaOa,&alcutta,=anila sau 8io de Haneiro.)n 6ermania,pe la ?KBC,numarul de zile de munca pe saptamana era in medie de PC-GL pentru mineri,KL-?CC pentru muncitorii din fabriciA.)n primul volum al !&apitaluluiFF Qarl =ar% mentioneaza,intre altele,cazul unui copil de sapte ani care in -nglia anului ?KPA muncea ?L ore pe zi,si al unor muncitori feroviari care tot in aceeasi perioada munceau ?B,?K,@C sau chiar BC-LC de ore fara intrerupereRB&a urmare a conditiilor infernale de munca si viata mortalitatea in randul muncitorilor era foarte ridicata.>a =ulhouse,in ?K@G,speranta de viata nu depasea @? de aniRL)n -nglia,pe la ?KCC,diferenta de inaltime era de @C de centimetri intre tinerii

provenind din familii instarite si cei provenind din familii muncitoresti.9oarte grea era si situatia muncitorilor agricoli.2n fermier american care a vizitat -nglia in ?KLC scria despre muncitorii agricoli din vestul tarii,numindu-i !cei mai degenerati,saraci,prosti,brutali si vulgari din cati am vazut in regatul acestaE'-am mai vazut nici in )rlanda,nici in 6ermania sau in 9ranta,nici macar printre negri sau indienii de la noi sau printre chinezi si malaiezieni oameni ale caror gusturi sa fie mai instinctuale si ale caror scopuri si moduri de viata sa fie mai *osniceEF )n mod firesc,au aparut oameni care s-au intrebat,este e%ploatarea vesnica4 ste o !lege a naturii" ca unii oameni sa fie bogati,iar altii saraci,asa cum sustineau,si mai sustin,apologetii capitalismului40au-tinind cont de situatia negrilor din -merica,a evreilor din )mperiul :arist,ori a femeilor,este normal ca unii oameni sa aiba mai multe drepturi decat altii4)ar daca nu este normal,ce trebuie facut pentru a pune capat inegalitatii si e%ploatarii40ingurii care au reusit sa dea un raspuns adecvat au fost marii oameni de stiinta germani Qarl =ar%.?K?K-?KKA/ si 9riedrich ngels.?K@C-?KML/. i si-au intemeiat concluziile pe o analiza 0:))':)9)&- a societatii,de aceea socialismul intemeiat de ei se numeste !socialism stiintific",deosebindu-se de socialismul dinaintea lor care,propunind solutii nerealiste,poate fi numit !socialism utopic". =ar% si ngels au aratata,in primul rand,ca aparitia capitalismului nu este o intamplare,un accident al istoriei sau rezultatul unei conspiratii misterioase a celor ce doreau nimicirea vechiului mod de viata feudalo-patriarhal.&apitalismul se naste D)' feudalism,ca rezultat necesar al dezvoltarii fortelor productive in cadrul acestui sistem.$e masura ce fortele de productie se dezvoltau,relatiile de productie deveneau o frana in calea lor. !Descoperirea -mericii,ocolirea -fricii pe mare au deschis burgheziei in ascensiune un nou camp de actiune.$iata )ndiilor +ccidentale si cea chineza,colonizarea -mericii,schimbul cu coloniile,inmultirea mi*loacelor de schimb si a marfurilor in genere au dat negotului,navigatiei,industriei un avant necunoscut pana atunci,facand astfel ca elemental revolutionar din societatea feudala in descompunere sa se dezvolte cu rapiditate.=odul de organizare feudal sau corporativ de pana atunci nu mai puteau satisface cererea de produse,care crestea o data cu crearea de noi piete.=anufactura i-a luat locul. =esterii breslasi au fost inlaturati de catre starea de mi*loc industriala7 diviziunea muncii dintre diferitele corporatii a disparut, facand loc diviziunii muncii inlauntrul fiecarui atelier. Dar pietele se inmulteau fara incetare, cererea crestea necontenit. =anmufactura a devenit si ea neindestulatoare. -tunci aburul si masina au revolutionat productia industriala. =area industrie moderna a luat locul manufacturii, locul starii de mi*loc industriale l-au luat industriasii milionari, sefi ai unor intregi armate industriale, burghezii moderni". &apitalismul, cu toata e%ploatarea sa nemiloasa a munictorilor, este o oranduire sociala superioara feudalismului, *ucand in istorie un rol progresist. liberate din catusele sistemului feudal, ale economiei naturale si micii productii, fortele de productie au cunoscut o dezvoltare uriasa. 0-a trecut de la mica productie manuala la marea productie realizata cu masini. &omunicatiile intre tari si continente au fost mult usurate, prin aparitia vaselor cu aburi si a cailor ferate. 0-a dezvoltat din ce in ce mai mult $)-:- =+'D)->-, iar natiuni din cele mai departate si mai deosebite din punctul de vedere al traditiilor vin tot mai mult in contact unele cu ce celelalte.>umea devine din ce in ce mai mult o singura entitate globala,in care partile componente.natiunile/ sunt din ce in ce mai integrate.2ltimele decenii au confirmat pe deplin acest aspect,prin procesul cunoscut sub numele de !globalizareFF. !$rodusele spirituale ale diferitelor natiuni devin bunuri

comune.2nilateralitatea si marginirea nationala devin din ce in ce mai cu neputinta si,din numeroasele literature nationale si locale ia nastere o literatura universala.FFK)ata cu adevarat niste cuvinte profeticeR-stazi vedem ca oamenii din cele mai indepartate colturi ale lumii incep sa gandeasca din ce in ce mai mult la fel,sa se imbrace mai mult sau mai putin la fel,sa traiasca la fel.=uzica occidentala,mai ales genul hip-hop,este ascultata practice in toata lumea.De asemenea,anumite genuri muzicale non-occidentale sunt din ce in ce mai la moda in +ccident.0porturi care au aparut in -nglia sau 02- se practica cu entuziastm pe tot globul,la fel si altele care au aparut in +rientul )ndepartat. 'outatea adusa de capitalism fata de epocile precedente este aceea ca productia devine 0+&)->-.Dupa cum spune ngels, !)n locul rotii de tors,al razboiului de tesut manual si al ciocanului fierarului au aparut masina de filat,razboiul de tesut mechanic,ciocanul cu aburi,locul atelierului l-a luat fabrica,care reclama cooperarea a sute de mii de muncitori.0i,intocmai ca mi*loacele de productie,productia insasi s-a transformat dintr-un sir de acte individuale intr-un sir de acte sociale,iar produsele din produse ale unor indivizi in produse sociale.9irul,tesaturile,obiectele de metal care ieseau acum din fabrici erau produsul muncii colective a numerosi muncitori,prin mainile carora trebuiau sa treaca pe rand pentru a fi gata.'ici unul dintre muncitori nu mai putea spune despre ele,eu le-am facut,sunt produsul meu.FF -nalizind capitalismul,=ar% si ngels,oricat de mult l-au criticat,nu l-au privit niciodata ca pe un rau absolut,ci ca pe un stadiu de dezvoltare ' & 0-8 pe care omenirea trebuie sa-l parcurga in dezvoltarea ei ascendenta. i i-au criticat cu asprime pe !socialistii reactionari",cum sunt numiti in =anifestul $artidului &omunist.-cestia,condamnind burghezia si e%ploatarea capitalista,doreau o intoarcere fie la randuielile medievale.!socialistii feudali"/,fie la mica productie si proprietate. !socialistii micburghezi"/.Demascindu-i pe primii,=ar% si ngels afirmau, !-tunci cand feudalii demonstreaza ca modul lor de e%ploatare difera de e%ploatarea burgheza,ei uita un singur lucru,si anume ca e%ploatau in conditii si impre*urari cu totul diferite si in prezent depasiteFF,si numeste socialismul feudal !agheasma cu care popa sfinteste necazul aristocratuluiFF.0ocialismul !mic-burghezFF este caracterizat astfel, !$otrivit continutului sau pozitiv,insa,acest socialism vrea sau sa restabileasca vechile mi*loace de productie si de schimb si,o data cu ele,vechile relatii de proprietate si vechea societate,sau sa ferece din nou,cu forta,mi*loacele moderne de productie si de schimb in catusele vechilor relatii de proprietate,care au fost sfaramate si trebuia sa fie sfaramate de aceste mi*loace.)n ambele cazuri,acest socialism este reactionar si utopic.FF?C + intoarcere la vechile randuieli nu mai este deci posibila.&hiar daca,prin absurd,ea s-ar infaptui,dezvoltarea istorica ar duce inevitabil la reaparitia capitalismului, !vlastarul inevitabil" al feudalismului si micii productii.)n zilele noastre,corespondentii !socialistilor reactionari" de pe vremea lui =ar% si ngels sunt,printre altii,unii !militanti impotriva globalizarii" care doresc intarirea statului national in fata marilor corporatii multinationale,uitind ca insesi aceste corporatii s-au nascut pe o baza nationala.)nainte de a fi o corporatie multinationala %%on a fost o firma -mericana,iar :o;ota una *aponeza.-cesti reactionari moderni,ai caror reprezentanti de frunte sunt Hean =arie >e $en si <ritish 'ational $art; nu inteleg ca,asa cum constituirea statelor nationale,in perioada de ascensiune a capitalismului a reprezentat un stadiu superior in comparatie cu faramitarea statala de dinainte.de e%emplu in 6ermania,)talia,8omania/sau cu imperiile multinationale absolutiste.:urcia,8usia,-ustro-2ngaria/,tot asa si inlaturarea tot mai

accentuata a barierelor nationale in epoca globalizarii reprezinta un progres,un stadiu superior ireversibil. i se agata in continuare de speranta imbunatatirii situatiei muncitorilor in cadrul statului national.vezi lozinca legionara !dreptatea ta-adica a muncitorilor-in cadrul dreptatii neamului/,desi nici chiar in perioada de glorie a !statului bunastarii" aceasta imbunatatire n-a fost decat cu totul partiala si in ultima instanta iluzorie,dupa cum a aratat cu prisosinta ofensiva neoliberala din ultimele doua-trei decenii.=ai mult,orice intarire a statului national duce,in epoca globalizarii,la o accentuare a conflictelor intre diversele state capitaliste,dat fiind ca si in continuare diversele grupari capitaliste,oricat ar fi de multinationale,sunt legate mai mult de un stat capitalist national decat de altele si folosesc acest stat pentru a lupta impotriva altor grupari capitaliste.-stfel,companiile americane,care sunt cele mai puternice din lume,folosesc statul american pentru a promova in lume neoliberalismul,deoarece aceasta politica le-ar aduce un avanta* clar in lupta cu competitori mai slabi.&and alte state nationale iau masuri protectioniste,pentru a-si apara capitalistii proprii,sunt imediat acuzate de nationalism economic si !concurenta neloialaFF sau !lipsa de transparentaFF.$e de alta parte insusi statul american practica o politica protectionista fata de companii straine.Daca toate statele capitaliste ar persista pe calea protectionista,cerind in acelasi timp deschiderea pietelor straine pentru capitalurile lor,rezultatul ar fi indeplinirea visurilor lui >e $en,dar nu imbunatatirea situatiei muncitorilor ci repetarea situatiei din ?M?B si ?MAM cand marile puteri capitaliste s-au anga*at in doua pustiitoare razboaie mondiale cu unicul scop de a-si elimina rivalii de pe piata. Dar daca nu este posibila o imbunatatire a situatiei maselor printr-o intoarcere la forme depasite de organizare a productiei.economie naturala,dependenta personala,mica productie,protectionism economic,limitare a imigratiei/,cum poate fi totusi capitalismul doborat4 8aspunsul lui =ar% si ngels este ca )' 0)0: =2> &-$):->)0: )'020) se afla germenii pieirii lui si totodata ai instaurarii unei oranduiri noi,nemaiintalnite in istorie.-ceasta pentru ca,in timp ce productia devine sociala,modul de insusire ramane )'D)V)D2->,deoarece proprietatea ramane privata.se inlocuieste numai forma ei,proprietatea feudala bazata pe e%ploatarea iobagilor e inlocuita de cea capitalista,bazata pe e%ploatarea muncitorilor salariati,liberi din punct de vedere *uridic/.9abrica nu apartine muncitorilor,ci proprietarului,patronului.0copul acestuia nu este de a mari bunastarea generala a societatii,sau macar a anga*atilor sai,ci de a-si mari profitul,de a-l ma%imiza,ceea ce nu se poate face decat prin e%ploatarea salariatilor,prin micsorarea salariului,marirea zilei de munca sau abtinerea de la !cheltuieli e%cesive" cum ar fi cele pentru prevenirea accidentelor sau a bolilor profesionale.-ltfel,patronul insusi ar fi inlaturat de pe piata de alti capitalisti mai putin !impovarati" de cheltuieli si s-ar putea trezi chiar el in situatia de salariat.6oana dupa profit determina cresterea competitiei,inlaturarea tot mai pronuntata a micilor proprietari si chiar a multora din intreprinzatorii mi*locii care,neputind face fata concurentei marilor firme,se ruineaza si ingroasa randurile proletariatului.$roductia se concentreaza tot mai mult,iar polarizarea societatii in bogati si saraci se accentueaza.Datorita contradictiei intre caracterul social al productiei si modul privat al insusirii,cresterea prosperitatii generale a societatii nu duce la micsorarea mizeriei ci,dimpotriva,la cresterea ei.=ai mult decat orice alt sistem social e%istent in istorie,capitalismul nu poate nicidecum sa produca bogatie fara sa produca inca si mai multa saracie,e%ploatare si suferinta.&apitalismul intra in criza. !8elatiile burgheze

de productie si de schimb-spune =anifestul-relatiile burgheze de proprietate,societatea burghez moderna care a produs,ca prin farmec,mi*loace de productie si de schimb atat de uriase,seamana cu vra*itorul care nu mai poate stapani puterile intunericului pe care le-a dezlantuit.De decenii,istoria industriei si comertului nu este altceva decat istoria razvratirii fortelor de productie moderne impotriva relatiilor de proprietate care sunt conditiile de e%istenta ale burgheziei si ale dominatiei ei. ste de a*uns sa pomenim crizele comerciale care,prin repetarea lor periodica,pun tot mai amenintator sub semnul intrebarii e%istenta intregii societati burghezeE8elatiile burgheze au devenit prea stramte pentru a cuprinde avutia produsa de ele."??0ocietatea se afla in pragul unei revolutii.-sa cum candva burghezia a rasturnat nobilimea feudala pentru a asigura mersul inainte al societatii,tot astfel o noua clasa va trebui sa rastoarne burghezia pentru a se asigura ca societatea nu se va intoarce la barbarie.0i tot =ar% si ngels au aratat care va fi acea clasa-clasa muncitorilor salariati,proletariatul.Din ce cauza4$entru ca,asa cum am vazut,micii proprietari.taranul care-si munceste singur petecul de pamant,micii !tarabagii" de la orase/se ruineaza tot mai mult si dispar,pe cand proletariatul,dimpotriva,creste tot mai mult,pana cand fata in fata se vor afla,in linii mari,doar burghezii si proletarii. !&elelalte clase decad si pier o data cu marea industrie7proletariatul,dimpotriva,este produsul ei cel mai propriu."?@De asemenea,dupa cum am vazut,micii proprietari sunt reactionari,fiind intr-o masura si mai mare decat capitalistii o frana in calea progresului. )n urma revolutiei proletare va deveni oare proletariatul o noua clasa e%ploatatoare,asa cum a devenit burghezia dupa ce a rasturnat nobilimea48aspunsul lui =ar% si ngels este,nuR)n capitalism fortele productive au cunoscut o dezvoltare atat de puternica,incat a devenit posibil ca desfiintarea formei private de insusire sa asigure un progres real,si sa nu duca la stagnare.8evolutia proletara nu va inlatura doar o forma anume de proprietate private cu alta,asa cum a facut revolutia burgheza,ci va inlatura orice forma de proprietate privata asupra mi*loacelor de productie si,implicit,orice forma de e%ploatare a unei clase de catre alta. a va institui proprietatea colectiva,sociala asupra mi*loacelor de productie si va deschide drumul unei societati fara clase antagoniste,unei societati in care vor domni in sfarsit armonia intre membrii ei,libertatea,egalitatea,fraternitatea si dreptatea.)ntr-o prima faza a acestei noi societati organizarea de stat va fi inca necesara,pentru ca proletariatul sa infranga incercarile burgheziei de a se opune masurilor revolutionare,intrucat burghezia,se intelege,nu va disparea peste noapte.Dupa ce aceasta rezistenta va fi pe deplin infranta,iar procesul de e%propriere incheiat,statul va disparea si el,pentru ca,nemaie%istind clase sociale,nu-si va mai avea rostul.<ineinteles,cu timpul va disparea si celalat stalp al asupririi care este religia,si toate celelalte reziduuri negative a @CC de ani de capitalism si LCCC de ani de societate impartita in clase. -m e%pus,pe scurt si in linii mari,rezultatele analizei efectuate de =ar% si ngels asupra societatii capitaliste si a societatii in general.$utem spune ca marele lor merit consta in faptul ca au evidentiat sapte lucruri. ?.&apitalismul a aparut ca rezultat necesar al dezvoltarii feudalismului.+ intoarcere la feudalism si in general la randuielile precapitaliste nu mai este nici posibila si nici de dorit. @.&apitalismul reprezinta un progres in comparative cu feudalismul,asa cum si feudalismul reprezentase un progres in comparative cu sclavagismul. A.&ontradictia principala a capitalismului este intre caracterul social al productiei si forma privata a insusirii.

B.$rabusirea capitalismului este inevitabila. L.0ingura clasa capabila sa rastoarne capitalismul este clasa muncitorilor salariati,proletariatul. P.&apitalismul reprezinta 2>:)=- societate bazata pe e%ploatare si dupa el nu va mai urma nici o alta societate bazata pe e%ploatarea unei clase de catre alta. G.0tatul nu va disparea imediat dupa revolutia comunista,ci treptat.-celasi lucru se va intampla cu religia. -naliza mar%ista a societatii capitaliste este confirmata de practica.)n cei aproape ?PC de ani care au trecut de la redactarea =anifestului capitalismul a dovedit cu prisosinta ca este incapabil de a se !umanizaFF. l demonstreaza mereu si mereu ca nu poate produce prosperitate fara a produce inca si mai multa mizerie.0tatele 2nite,care sunt cea mai puternica tara capitalista din lume,au si cea mai ridicata rata a inegalitatii dintre tarile capitaliste dezvoltate.-ceasta rata,masurata prin asa numitul coeficient 6ini,a crescut constant in ultimele decenii.-stfel,in ?MGC coeficientul 6ini al 0tatelor 2nite era de C,AMB,in ?MKC de o,BCA,in ?MMC de C,B@K,iar in @CCC de C,BP@.)n @CCC salariul mediu era sub cel din ?MGM,desi productivitatea crescuse cu BLS?A&ati dintre apologetii est-europeni ai capitalismului stiu.sau,mai bine zis,cati se fac ca nu stiu/ca in ?MKM e%istau in orasele 0tatelor 2nite cartiere in care mortalitatea infantila era mai mare decat in toate tarile esteuropene,inclusiv 2niunea 0ovietica4?B$entru ei insa s-ar parea ca supremul criteriu pentru a determina situatia maselor intr-o tara este absenta cozilor.Daca intr-o tara e%ista cozi in fata magazinelor,inseamna ca acolo !se traieste mai rau" decat intr-una in care nu e%ista.'u au contat pentru ei asemenea aspecte !secundare" si !neimportante" cum ar fi cel ca in 0tatele 2nite e%istau mult mai multi oameni fara adapost,fara mi*loace de trai,analfabeti sau fara acces la asistenta medicala decat in 8omania sau 2niunea 0ovieticatot ce au vazut ei era !bunastare", !prosperitate", !dinamism" si !eficienta".)n schimb in st,unde mai multi oameni aveau o e%istenta asigurata,ei au vazut ineficienta si dezvoltare nesustenabila.-tat de rupti de realitate,de miopi din punct de vedere socio-economic sunt acesti apologeti incat o polemica cu ei nici nu-si mai are rostul. )n ce priveste poate cea mai laudata tara capitalista din lume care este &hina.8epublica $opulara/,coeficientul 6ini este !doar cu putin" mai mic decat in cea mai puternica tara capitalista din lume,in ciuda cresterii economice remarcabile din ultimele decenii.&a si in !tara tuturor posibilitatilor" acesti apologeti,fiind oameni practici,s-au luat dupa criterii e%terioare,vizibile pentru toata lumea. i au remarcat contrastul evident intre fatadele stralucitoare ale bancilor si =ac Donalds-urilor si !cenusiul"de pe vremea lui =ao.'u conteaza faptul ca mai putini oameni au acces la asistenta medicala in &hina lui Nu Hintao decat in cea a lui =ao,tot ce vad economistii este un !dinamism" care face economia si societatea sa !duduie"?L. :eza lui =ar% despre polarizarea tot mai accentuata a societatii in capitalism si cresterea mizeriei celor multi este confirmata practice de toate tarile care au incercat !panaceul universal" al privatizarilor si deregularilor.:arile -mericii >atine,care au dus in ultimele decenii o politica sustinuta de liberalizare economica au cunoscut si o crestere accentuata a inegalitatii.&onform unui raport recent al +'2,nu mai putin de @A de milioane de latino-americani au !decazut" din situatia de membri ai clasei de mi*loc in cea de saraci in doar ultimii sase ani.$olarizarea s-a accentuat si in fostele tari socialiste ale uropei de st,dupa ?MKM-?MM?.$e parcursul anilorFMC !clasa de mi*loc" s-a micsorat aici cu mai mult de G procente,in timp ce economia se reorganiza pe principii

capitaliste.?P$olarizarea se adanceste nu doar la nivelul diverselor tari capitaliste,ci si intre acestea.Daca in aniiFPC veniturile celor mai bogate tari erau de ?P ori mai mari decat ale celor mai sarace,in ?MMM ele erau de AL de ori mai mari.)n timp ce in ?MPC e%istau in lume ?M tari bogate non-occidentale,in prezent nu mai e%ista decat noua.?G0i tocmai in aceste tari sarace,sau in curs de dezvoltare se intalnesc si azi cele mai barbare forme de e%ploatare capitalista.=unca ieftina,cu o durata neingradita,si in conditii nesigure,interzicerea sindicatelor sunt larg raspandite,la fel si munca copiilor in intreprinderi capitaliste.Vinovatii nu sunt doar capitalistii autohtoni,ci si,din ce in ce mai mult, !luminatii" si !umanitaristii" capitalisti occidentali.sau *aponezi,sudcoreeni,taiDanezi/,care,nefiind multumiti de pretentiile !rasfatatilor" muncitori occidentali si nici chiar de cele ale muncitorilor imigranti, !imigreaza" ei insisi in &hina,:hailanda,)ndonezia,=e%ic,<razilia in cautarea celei mai ieftine si mai supuse forte de munca cu putinta pentru a realiza vechiul deziderat capitalist al ma%imizarii profitului si eficientei,bineinteles,nu numai in interesul lor,ci si !al intregului popor". )n ce priveste munca copiilor,recordul il detine )ndia,urmata de alte tari din -sia de 0ud'epal,<angladesh,$aOistan,0ri >anOa.)ndia-care dupa mai bine de un deceniu de reforme si-a marit considerabil eficienta economiei,mergind pana acolo incat este considerate un candidat serios la statutul de viitoare superputere a secolului ((),detine si alte doua recorduri incontestabile-cel mai mare numar de oameni saraci din lume.ACC de milioane de indieni traiesc cu mai putin de un dolar pe zi/ sic el mai mare procent de copii malnutritiLCS,mai mare decat cel din -frica subsaharianaR0e poate mandri de asemenea si cu cea mai mare mahala din lume-Dharavi din =umbai.?K'umarul copiilor care muncesc se estimeaza a fi intre PC si ??L milioane.Desigur,nu toti lucreaza in intreprinderi capitaliste,dar cei care o fac o duc cel mai rau,indeosebi cei ocupati in constructii,industria te%tila sau a tigaretelor.beedi/.+rele de munca a*ung la ?@ pe zi sau chiar mai mult,P sau G zile pe saptamana.$entru cea mai mica greseala copiii sunt pedepsiti cu asprime,*igniti sau batuti.0alariile sunt foarte mici,cu mult sub nivelul celor obisnuite in )ndia,iar rata accidentelor si a bolilor profesionale,mai ales respiratorii,este ridicata?M.0ituatia este la fel de grea si in tarile din *ur,precum si in tari ca 'igeria.unde e%istau la inceputul anilorFMC ?@ milioane de copii care munceau/ sau in tarile -mericii >atine.Dar fenomenul nu este limitat la !lumea a treia".&onform ultimelor estimari, !apro%imativ @,L milioane de copii muncesc in economii industrializate sau aflate in tranzitie"@C=a*oritatea lor provin din familii de imigranti sau apartinind minoritatilor nationale.0i in lumea bogata e%ista deci lucruri mai rele decat cozile la alimentare,dupa cum arata sugestiv un raport al Numan 8ights Jatch pe anul @CCC.&onform acestuia,in agricultura 0tatelor 2nite sunt ocupati circa ACC CCC de adolescenti intre ?L si ?G ani,dar statisticile nu-i include si pe cei sub ?B ani.=a*oritatea celor intervievati au declarat ca la anga*are nu li se ceruse sa-si declare varsta.2nii munceau cate ?C si chiar ??-?@ ore pe zi,in conditii de e%punere prelungita la caldura sau pesticide.Doar *umatate dintre minorii intervievati au declarat ca aveau la dispozitie apa pentru spalarea mainilor,iar in unele cazuri nu li se asigura nici macar apa de baut.0alariile erau foarte mici,in unele cazuri AP,AC sau chiar @C de dolari pe ziR@?$e langa e%ploatarea copiilor,lumea capitalista,atat cea dezvoltata cat sic ea in curs de dezvoltare,se confrunta cu aceleasi rele sociale e%istente pe vremea lui =ar%soma*ul,criminalitatea,prostitutia,lipsa de adapost.+ameni !ai strazii" de toate varstele pot fi intalniti din <ucuresti si =oscova pana la 8io de Haneiro,&alcutta,Dhacca,Hohannesburg,&airo,Jashington,>ondra,$aris.

-dversarii mar%ismului ar putea obiecta totusi,daca este adevarat ca tezele lui =ar% cu privire la societatea capitalista s-au dovedit *uste,atunci de ce in ?MKM-?MM? nu capitalismul ci socialismul s-a prabusit4>a aceasta intrebare se poate raspunde simplu,istoria nu merge in linie dreapta,are suisuri si coborasuri.8evolutia rusa din ?M?G a reprezentat un astfel de suis,deschizand drumul unui mers ascendent.2lterior,revolutia socialista a invins si in alte tari,nu numai din uropa,dar si din -sia si -merica >atina.Dar partidele de inspiratie mar%ista care au venit la putere in aceste tari,pe langa unele realizari incontestabile,au comis si greseli grave.