Sunteți pe pagina 1din 552
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI Bucuresti, Aleea Lacul

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Documentul de referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din Activităţile Miniere

Edificio EXPO, c/ Inca Garcilaso s/n, E-41092 Sevilla - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es; Email: JRC-IPTS-EIPPCB@cec.eu.int

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru

a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele

Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de

coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere

in implementarea conventiei bilaterale.

In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.

Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.

Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “).

Edificio EXPO, c/ Inca Garcilaso s/n, E-41092 Sevilla - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es; Email: JRC-IPTS-EIPPCB@cec.eu.int

Acest document este unul dintr-o serie de documente deja publicate după cum se poate vedea din lista de mai jos (la momentul publicării acestui document, nu toate documentele constitutive au fost introduse):

Denumire completă

Codul

BREF

Documentaţie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creşterea Păsărilor şi a Porcilor

ILF

Documentaţie referitoare la principiile generale de monitorizare

MON

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente de Tăbăcire a Pieilor

TAN

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Fabricare a Sticlei

GLS

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Pastei de Lemn şi a Hârtiei

PP

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Producerea de Font şi Oţel

I&S

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Fabricare Cimentului şi a Varului

CL

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Sistemele Industriale de Răcire

CV

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Fabricare a Clorurilor şi Bazelor

CAK

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Procesare a Metalelor Feroase

FMP

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Metalelor Neferoase

NFM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industria Textilă

TXT

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Ţiţei şi Rafinării

REF

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Chimică Organică de Volum Mare

LVOC

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea şi Administrarea Sistemelor de Apă Reziduală şi de evacuare a Gazelor în Sectorul Chimic

CWW

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industriile Mâncării, Băuturii şi Laptelui

FM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Fierăriei, Topitoriei şi Turnătoriei

SF

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente legate de Emisiile Poluante Rezultatele din Depozitare

ESB

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Economie şi Efectele Cross-Media

ECM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Instalatiile Mari de Ardere

LCP

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Abatoare şi Produse Animale

SA

Documentaţie referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Existente pentru Administrarea Sterilului şi a Pietrei reziduale rezultate din Activităţile Miniere

MTWR

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeţelor Metalice

STM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industriile de Tratare a Deşeurilor

WT

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale. Anorganice de Volum Mare (Amoniac, Acizi şi Îngrăşăminte Chimice)

LVIC-AAF

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Incinerarea Deşeurilor

WI

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Polimeri

POL

Documentul de referinta referitor la Tehnicile de Eficientizare a Energiei

ENE

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Organice

OFC

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Speciale Anorganice

SIC

Executive summary

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeţelor folosind Solvenţi

STS

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale cu volum mare anorganic (Solide şi Altele)

LVIC-S

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Ceramică

CER

Executive Summary

SUMAR

Scopul acestei lucrări

Această lucrare acoperă activităţi legate de managementul sterilului şi sedimentelor rezultate din mineritul diferitelor minereuri care au un impact potenţial important asupra mediului. În deosebi lucrarea a căutat activităţi care pot fi date exemplu ca fiind “bine administrate”. Tehnicile de minerit şi modul de procesare a minereului sunt privite ca fiind relevante doar pentru managementul sterilului şi sedimentelor. Dorinţa este de a creşte gradul de înţelegere a unor astfel de practici şi de a încuraja folosirea lor în toate activităţile din acest sector. Punctul de pornire a acestei lucrări şi dezvoltarea concretă a acestui document este reprezentat de Comunicatul din partea Comisiei Europene COM(2000) 664 ce se referă la “Modul de lucru în siguranţa în activităţile miniere”. Acest comunicat a apărut ca un răspuns la alunecările de teren provocate de steril în Aznalcollar şi în Baia Mare şi a propus crearea unui plan de recuperare a zonelor respective, care includea elaborarea unui Document de Referinţă BAT bazat pe un schimb de informaţii dintre Statele Membre ale Uniunii Europene şi industria minieră. Acest document este rezultatul acestui schimb de informaţii. A fost creat ca urmare a unei iniţiative a Comisiei şi ca un document anticipativ a Directivei propuse de administrare a deşeurilor provenite de la industriile extractive 1 . Accidentele mai sus menţionate au atras atenţia publicului referitor la administrarea iazurilor de decantare şi a barajelor miniere. Totuşi nu trebuie uitat ca alunecările de teren provocate de haldele de steril şi piatră reziduală pot de asemenea provoca distrugeri mari mediului înconjurător. Dimensiunile oricărui tip de organizare a sterilului pot fi enorme. Barajele pot înalte de zeci de metri, haldele pot fi chiar mai mari de 100 m şi lungi de câţiva kilometrii, conţinând posibil sute de milioane de metri cubi de steril şi piatră reziduală. Conform Cărţii anuale Eurostat 2003 2 mai mult de 300 de milioane de tone de deşeuri provenite din minerit şi cariere de suprafaţă se estimează că ar fi generate anual în UE-15. În acest document sunt discutate următoarele metale, bazându-se pe faptul că sunt scoase la suprafaţă şi procesate în Uniunea Europeană (UE-15), ţările ce acced la UE-15, ţările candidate şi Turcia:

aluminiu

cadmiu

crom

cupru

aur

fier

plumb

mangan

mercur

nichel

argint

staniu

wolfram

zinc.

Aceste metale sunt toate discutate în acest document, indiferent de cantităţile produse sau de metoda de procesare a minereului folosită (metode mecanice, flotatia, metode chimice sau hidrometalurgice cum ar fi lesierea) Cărbunele şi minereuri industriale selectate, sunt de asemenea discutate în acest document:

baritină

borat

feldspat (dacă este recuperat prin decantare)

1 ) COM(2003) 319 final, 2.6.2003. Directiva propusă include referinţe la BAT în articolele sale 4(2), 19(2) şi 19(3) 2 ) Cartea anuală Eurostat 2003, Un ghid statistic al Europei, A 8-A Ediţie, Eurostat, Biroul de Statistică a Comunităţilor Europene, Luxembourg

Executive summary

fluorină

caolin (dacă este recuperat prin decantare)

calcar (dacă este procesat)

fosfaţi

potasiu

stronţiu

talc (dacă este recuperat prin decantare).

Cărbunele este inclus doar atunci când este procesat şi când se produce steril (intrând astfel în tema lucrării de faţă). În general, acest lucru înseamnă că cărbunele brut (sau piatra de cărbune, sau cărbunele negru) iese din discuţie, pe când lignitul (sau cărbunele brun), care foarte rar se întâmplă să nu fie procesat, nu iese în nici un caz din discuţie. Şistul petrolifer este procesat în Estonia, iar din această procesare rezultă mari cantităţi de steril care trebuie administrat. Din această cauză s-a decis să se includă şi acest minereu în documentul de faţă. Totuşi pentru că nu au fost puse la dispoziţie suficiente informaţii demne de luat în consideraţie referitoare la acest subiect, problemele create de procesarea şisturilor petrolifere nu sunt discutate în acest document.

De asemenea acest document nu se adresează următoarelor:

amplasamente abandonate, cu toate că unele exemple de amplasamente abandonate de curând sunt discutate.

managementul extragerii, procesării şi sterilului asociat operaţiunilor de extragere a gazelor şi produselor petroliere (ţiţei şi apa sărată).

Toate minereurile menţionate anterior fac obiectul documentului care:

Abordeaza managementul sedimentelor miniere

Include procesări ale minereurilor relevante pentru managementul sterilului (de exemplu când modul de procesare al minereului influenţează caracteristicile şi comportamentul sterilului)

Se concentreaza direct asupra managementului sterilului, de exemplu în bazine/baraje, haldele sau când sterilul este folosit pentru umplutură

Include studii referitoare la stratul vegetal şi stratul superior de pământ care trebuie îndepărtate pentru a se ajunge la minereu, dacă acestea sunt folosite pentru administrarea sterilului

Industria mineritului

Scopul mineritului este acela de a satisface cererea pentru resurse de metale şi minereuri pentru a dezvolta infrastructura, etc. şi pentru că în multe cazuri substanţele extrase sunt materialele de bază pentru producerea a multor bunuri şi materiale se poate spune că sunt folosite şi pentru a spori calitatea vieţii populaţiei. Aceste lucruri includ, de exemplu, minereuri metalifere sau metale, cărbune, sau minereuri industriale folosite în sectorul chimic sau pentru construcţii, etc. Produsele industriei mineritului se folosesc direct neprocesare câteodată, dar de cele mai multe ori sunt rafinate mai mult de exemplu în topitori. Etapele tipice ale procesului de extracţie a unui minereu sunt extracţia, urmată de procesare minereului şi nu în ultimul rând transportul produselor şi administrarea reziduurilor rămase de pe urma procesării. Pentru cele mai multe minereuri, producţia mineritului european este mică în comparaţia cu producţia întregii lumi (de exemplu aur: 1%, cupru: 7%), şi cifrele sunt similare pentru cărbune (6%). În contrast cu cifrele de producţie care sunt în general în scădere în sectoarele de extracţie a metalelor şi cărbunelui, producţia a multor minereuri industriale a crescut treptat la nivel european. Producţia europeană reprezintă o mare parte din producţia întregii lumi, în cazul celor mai multe minereuri industriale (feldspat: 64 %, potasiu: 20 %).

Executive Summary

Unele părţi ale industriei miniere din Europa, cum ar fi cea de extracţie a metalelor şi a cărbunelui, funcţionează sub incidenţa unor reglementări economice clare, în principal datorită faptului că depozitele nu mai pot reprezenta o concurenţă la nivel internaţional. Sectorul metalifer al UE se află de asemenea într-o situaţie delicată în general datorită dificultăţilor întâmpinate în a găsi noi zăcăminte profitabile în regiuni geografice cunoscute. Cu toate că producţia minelor din aceste zone este redusă, consumul creşte încet. Din această cauză, pentru a acoperii această cerere de pe piaţă a crescut rata importurilor în Europa. Mărimea companiilor care lucrează în acest sector variază de la o mână de angajaţi până la câteva mii per şantier. Patronajul variază între companii internaţionale, grupuri industriale, companii publice autonome şi companii private.

Managementul sterilului şi sedimentelor

Administrarea reziduurilor ce rămân de pe urma operaţiunilor de minerit, de mare importanţă în acest document fiind, sterilul şi sedimentele miniere, care au caracteristica de a fi prezente în mod general la toate minele de orice tip, ele reprezentând o povară financiară nedorită din punctul de vedere a administratorilor. În general mina şi fabrica de procesare a minereului sunt construite pentru a extrage cât mai multe produse care pot fi comercializate, iar apoi reziduurile şi administrarea mediului în general este gândită ca o consecinţă a extragerii şi procesării minereului. Există multe metode de a administra sterilul şi sedimentele miniere. Cele mai des întâlnite metode sunt:

Se separă sterilul amestecat cu slam in iazurle de decantare

Folosirea sterilului sau a sedimentelor miniere pentru a astupa mine subterane sau cariere de suprafaţă sau folosirea acestor două reziduuri pentru a construi baraje miniere

Descărcatul de steril şi piatră reziduală mai mult sau mai puţin uscat pe aşa numiţii munţi de steril sau pe versanţii dealurilor

Folosirea sterilului şi a sedimentelor miniere pe post de piatră pentru betoane, sau pentru refacerea zonei în care a fost de exemplu e exploatare de suprafaţă

depozitarea pentru uscare a sterilului întărit

Descărcarea sterilului în apă (de exemplu în mare, lacuri sau râuri). Punctele de administrare a sterilului şi a sedimentelor miniere variază ca mărime, de exemplu de la bazine de depozitare a sterilului de mărimea unei piscine şi până la bazine de 1000 de hectare, şi de la halde mici de steril şi piatră reziduală până la zone de depozitare a sedimentelor miniere de mai multe sute de hectare sau munţi de steril de peste 200 m înălţime. Modul de alegere a metodei ce trebuie folosite pentru administrarea sterilului şi/sau a sedimentelor miniere depinde în principal de evaluarea a trei factori şi anume:

Costurile implicate

Cât de bine este din punct de vedere al mediului

Riscul în caz de eşec.

Puncte cheie referitoare la impactul asupra mediului înconjurător

Impacturile principale asupra mediului survenite datorită amenajărilor ce administrează sterilul şi sedimentele miniere rezultat de pe urma exploatărilor de diverse feluri, sunt impacturi asociate cu locul în care se află respectiva exploatare, mărimea zonei afectate de exploatare precum şi de emisiile potenţiale de praf şi ape reziduale pe termen scurt sau pe termen lung. Mai mult, pericolul de alunecări de teren ale sterilului şi sedimentelor miniere din cadrul amenajărilor ce administrează aceste reziduuri, pot la rândul lor cauza mari pagube asupra mediului înconjurător şi chiar pierdere de vieţi omeneşti. Bazele pentru o administrare corectă a sterilului şi sedimentelor miniere sunt reprezentate de o bună caracterizare a materialului, acest lucru incluzând o prevedere corectă a comportamentului pe termen lung a reziduurilor, şi o bună alegere a locaţiei de depozitare. Emisii:

Apele reziduale şi praful sunt emanate, controlat sau necontrolat, de către sterilul şi sedimentele miniere din amenajările ce le administrează, pot fi toxice pentru oameni, animale şi plante. Apele reziduale pot fi acide sau alcaline, şi pot conţine metale dizolvate şi/sau solubile precum şi constituienţi organici complecşi insolubili antrenanţi proveniţi din procesarea minereurilor, şi nu în

Executive summary

ultimul rând substanţe naturale organice cum ar fi substanţele humice şi acizi carboxilici proveniţi din operaţiunile de minerit. Substanţele din emisii, nivelului lor de pH, conţinutul de oxigen dizolvat, temperatura şi duritatea, pot fi toate aspecte importante ce afectează toxicitatea lor către mediul înconjurător receptor. În ultimele două decenii s-a sporit gradul de cunoaştere a unei probleme de mediu apărută în minerit cunoscută sub denumirea de “drenarea rocii acide” sau ARD. ARD se asociază cu minereuri de sulfură din care se extrag Pb, Zn, Cu, Au şi alte minereuri, incluzându-se cărbunele. Pentru că ARD-ul pot să apară din pereţii sulfuroşi ai exploatărilor de suprafaţă, şi minelor de adâncime, numai administrarea sterilul şi sedimentele miniere sunt luate în considerare în acest document.

Problemele cheie de la care pornesc toate aceste probleme de mediu sunt:

Sterilul şi/sau sedimentele miniere conţin de cele mai multe ori sulfuri de metal

Sulfurile se oxidează când intră în contact cu oxigenul şi apa

Oxidarea sulfurilor creează un metal alcanizat

Generarea alcanizării de-a lungul a unor perioade lungi de timp

Acolo unde există o deficienţă de minereuri pentru amortizarea acizilor.

Explozii şi alunecări accidentale:

Colapsul oricarei instalatii administrare a sterilului şi a sedimentelor miniere poate avea efecte pe termen scurt şi lung. În general consecinţele pe termen scurt includ:

Inundaţii

Acoperiri/sufocări

Spargere şi distrugere

Distrugerea infrastructurii

Otrăvirea. Efectele potenţiale pe termen lung includ:

Acumularea metalelor în plante şi animale

Contaminarea solului

Pierdere de vieţii omeneşti şi/sau de animale

Reabilitarea şi îngrijirea după închidere a zonei în care s-a aflat exploatarea:

Atunci când o exploatare ajunge la final, zona pe care s-a aflat această exploatare trebuie să fie pregătită pentru modul în care va fi utilizată în continuare. De obicei, cel puţin în ultimele decenii, planurile pentru închiderea şi curăţarea zonei pe care a existat înainte exploatarea au fost condiţii pentru a obţine aprobările necesare exploatării începând încă din etapa de planificare, şi prin urmare trebuie să fie actualizate în mod regulat odată cu orice modificare a modului de desfăşurare a operaţiunilor de exploatare a minereurilor prin intermediul negocierii cu autorităţile locale şi alţi acţionarii. În unele cazuri, ţinta este de a avea o cât mai mică aparentă asupra solului şi zonei înconjurătoare, pe când în alte cazuri ţinta este de a schimba complet peisajul. Conceptul de “proiectarea închiderii” înseamnă că închiderea site-ului este luată în considerare în studiul de fezabilitate făcută pentru deschiderea unei noi exploatări această fiind în continuu actualizată şi urmărită în timpul funcţionării minei. În orice caz, impacturile nefaste asupra mediului înconjurător trebuie să fie minime.

Proceduri şi tehnici uzuale Tehnici de minerit:

Extracţia unui minereu (procesul numit minerit), procesarea minereului şi managementul sterilului şi sedimentelor sunt considerate în cele mai multe cazuri o singură operaţiune. Extracţia minereului şi procesarea sa precum şi administrarea sterilului şi a sedimentelor miniere depind de tehnica de minerit aplicată. Prin urmare este important să avem o înţelegere clară a celor mai importante metode de minerit. Pentru extracţia de minereuri solide există patru tipuri de concepte de minerit:

(1) Exploatarea de suprafaţă (2) Mina subterana (3) Cariera şi (4) Exploatări in solutie.

Executive Summary

Alegerea se face ţinându-se seama de mai mulţi factori, cum ar fi:

Valoarea minereului dorit

Calitatea minereului

Mărimea, forma şi adâncimea la care se găseşte marea parte a depozitului de minereu

Condiţiile oferite de mediul înconjurător în zona respectivă

Calităţile geologice, hidrogeologice şi geomecanice ale pământului în care va urma să fie exploatarea

Condiţiile seismice din zona respectivă

Locaţia zonei depozitului principal de minereu

Solubilitatea depozitului

Impactul operaţiunii asupra mediului

Limitările suprafeţei pământului

Este pământul liber pentru cumpărare sau nu.

Mineralogie:

În general există posibilitatea de a face diferenţa intre minereuri principale cum ar fi oxizi, sulfaţi, silicat şi minereuri carbonate, care la contactul cu fenomenele atmosferice şi alte schimbări pot să sufere schimbări chimice fundamentale (de exemplu trecerea sulfurilor în oxizi la contactul cu fenomenele atmosferice). Mineralogia este stabilită de către natură şi determină, în multe cazuri modul de extragere a minereului respectiv precum şi modul de administrare a sterilului şi sedimentelor miniere rezultate.

O bună cunoaştere a mineralogiei reprezintă un precursor important pentru:

Administrarea zgomotului (de exemplu administrarea separată a sterilului şi pietrei a generatore de acizi şi respectiv negeneratoare de acizi)

O nevoie redusă de folosire a tratamentelor la finalul procesului de extracţie (cum ar fi tratamentul cu var aplicat apelor reziduale cu acizi provenite de la TMF)

Mai multe posibilităţi de a utiliza sterilul şi/sau sedimentele miniere ca părţi componente.

Tehnici de procesare a minereului:

Scopul procesării minereului este de a transforma minereul brut extras din mină într-un produs ce poate fi comercializat. Această procesare se face de cele mai multe ori în cadrul minei, amenajarea respectivă denumindu-se amenajare de procesare a minereului (fabrică sau concentrator). Scopul principal al procesării este aceea de a reduce cantitatea de minereu brut extras, care trebuie să fie transportat şi procesat de procese auxiliare (de exemplu topitoriile), prin folosirea diferitelor metode pentru a separa partea valoroasă (dorită) a minereului de steril. Produsul comercializat din ce rezultă poartă denumirea de minereu concentrat, iar materialul rămas de pe urma procesării sale poartă denumirea de steril. Procesarea minereului include diferite proceduri care se bazează pe caracteristicile fizice proprii ale minereului (mărimea particulelor, densitate, proprietăţile magnetice, culoarea) sau proprietăţile fizico-chimice (stresul provocat la suprafaţă, hidrofobia,umidibilitatea).

Tehnicile generale aplicate în procesare minereului sunt:

Pulverizarea

Sortarea şi hidro-ciclonarea

Concentrarea gravometrica

Flotatia

Sortarea

Separarea magnetică

Separarea electrostatică

Lesierea

Ingrosarea

Filtrarea.

Executive summary

Unele dintre aceste tehnici necesită folosirea reactivilor. În cazul agenţilor spumanţi plutitori, sunt necesare bazine de colectare şi modificatori pentru a realiza separarea (decantarea) dorită.

Tehnicile folosite în procesarea minereurilor au un efect asupra caracteristicilor sterilului.

Administrarea sterilului şi a sedimentelor miniere:

Câteva dintre cele mai importante caracteristici ale materialelor din amenajările de administrare ale sterilului şi sedimentelor miniere sunt:

rezistenţă de rupere prin forfecare

distribuţia mărimii particulelor

densitate

plasticitate

conţinutul umed

permeabilitate

porozitate.

Barajele de steril sunt structuri de suprafaţă în care se administrează sterilul mâlos. Acest tip de amenajare a exploatării de steril (TMF) este de obicei folosit pentru steril obţinut din procesarea

umedă.

incluzând:

Pentru depozitarea în siguranţă a sterilului trebuie luate în considerare diverse activităţi,

diguri pentru a reţine sterilul

sisteme de deviere pentru scurgerile naturale din jurul bazinului sau prin bazin

livrarea de steril din uzina de procesare a minereului către barajul de steril

depozitarea sterilului în cadrul digului

protecţia zonei înconjurătoare faţă de impactul negativ asupra mediului

sisteme de instrumentare şi monitorizare pentru a realiza controlarea bazinului

aspecte pe termen lung ( de exemplu închidere şi administrare post-exploatare).

Alte tehnici pentru administrarea sterilului şi a sedimentelor miniere sunt umplerea pământului la loc, administrarea în grămezi, steril îngroşat, administrare subacvatică şi găsirea altor folosinţe.

De obicei o mină, împreună cu uzina de prelucrare a minereului şi exploatările de steril şi piatră reziduală, rămân în funcţie doar pentru câteva decenii. Minele părăsite (nu sunt subiectul acestei lucrări), sterilul şi sedimentele miniere pot rămâne în urmă mult după activitatea de minerit a încetat. De aceea trebuie acordată o atenţie specială închiderii corecte, reabilitării şi administrarea post- exploatare a acestor amenajări.

Cele mai importante aspecte ale sterilului şi sedimentelor miniere, în afara alegerii locaţiei, sunt luarea în considerare a modurilor de cedare a grămezilor şi bazinelor, relaţia dintre caracteristicile şi comportamentului sterilului şi potenţialul de scurgeri de rocă acidă (ARD).

Procese şi tehnici aplicate, nivele de emisii şi uzură

În următoarea listă sunt subliniate câteva exemple ale celor mai importante aspecte în administrarea sterilului, incluzând:

sterilul nămolos, numit "nămol roşu" din rafinarea aluminiului are un nivel crescut al ph-ului şi este ori depozitat în sisteme convenţionale bazin/baraj, îngroşate într-o asemenea măsură încât pot fi "stivuite uscat", ori deversat în mare

sterilul rezultat din operaţii asupra metalelor nepreţioase sunt în principal administrate ca deşeuri în bazine mari de steril. Adesea minereurile brute de metale nepreţioase conţin sulfuri (într-o cantitate mai mare decât minereurile tampon încorporate), astfel încât sterilul are un potenţial de drenare a sedimentelor acide (ARD). Într-o variantă sterilul este descărcat subacvatic pentru a

Executive Summary

preveni generarea ARD-ului încă de la început. Alte variante îngroapă parte a sterilului, umplând pământul al loc. În multe cazuri, metoda aleasă pentru închiderea bazinului de steril este tehnica de acoperire "umedă", iar în alte cazuri sunt aplicate acoperiri uscate.

asuprea sterilului inferior din minereu brut de fier se operează prin grămezi. Sterilul nămolos este administrat prin bazine

unele mine de aur din Europa au potenţial net de ARD. Dacă este folosită filtrarea cu cianuri pentru a extrage aurul, cianura este distrusă înainte de a descărca sterilul în bazin.

Pentru minereuri industriale, multe amenajări nu generează steril deloc sau vând sterilul ca agregat pentru beton

exploatările de borat depozitează mai întâi sterilul brut în grămezi înainte de a-l îngropa

o exploatare cu fluorine descrisă în acest document descrisă în acest document deversează sterilul în mare

o exploatare de caolin descrisă în acest document mai întâi deshidratează sterilul fin înainte de a fi transferate în grămezi,. Acest lucru se face şi în unele exploatări de var/carbonat de calciu

o exploatare de var descrisă în acest document descarcă sterilul nămolos într-o fostă carieră

exploatări de carbonat de potasiu se ocupă de sterilul solid depozitându-l în grămezi sau îngropându-l. Sterilul lichid este parţial pompat în puţuri adânci şi conduse parţial spre ape de suprafaţă. Într-un caz descris în acest document există deversarea în mare a sterilului

în exploatările de cărbune, sterilul brut este depozitat în grămezi sau în foste exploatări de suprafaţă. Nămolul fin este ori deversat în bazine ori filtrat. În unele cazuri sterilul filtrat ca şi sterilul brut sunt vândute. În alte cazuri acestea sunt depozitate în grămezi. Umplerea la loc a pământului cel mai adesea nu este viabilă.

unele măsuri aplicate pentru prevenirea accidentelor includ: manuale de monitorizarea rutinelor, de operaţiuni supraveghere şi mentenanţă (OSM), audituri independente, analiza apelor, măsurători ale alunecărilor, reconsiderarea planificării făcută de experţi externi, folosirea piezometrelor, a inclometrelor şi a monitorizării seismice.

În lista următoare sunt subliniate câteva exemple ale celor mai importante chestiuni în managementul sedimentelor miniere, incluzând:

în exploatările de sub pământ sedimentele miniere rămâne de obicei sub pământ

la fel ca în cazul sterilului, sedimentele miniere rezultat din exploatarea metalelor nepreţioase are uneori un potenţial ARD. Unele exploatări administrează sedimentele miniere cu potenţial ARD şi cel fără potenţial ARD separat. Cel care nu generează ARD ori este folosit ca agregat pentru beton , folosit la construcţia de baraje sau drumuri în zonă, sau este depozitat în grămezi. La închidere, grămezile de piatră reziduală generator de ARD sunt acoperite cu învelişuri proiectate uscate care au drept scop prevenirea generării de ARD

sedimentele miniere dintr-o exploatare de fier este depozitat în grămezi împreună cu sterilul brut

sedimentele miniere provenit din exploatări de aur este depozitat în grămezi, foloseşte pentru construcţia barajelor sau îngropate înapoi în pământ

unele exploatări de minereuri industriale îngroapă sedimentele miniere sau îl vând ca agregat pentru beton

în multe exploatări de cărbune sedimentele miniere este depozitat în grămezi împreună cu sterilul fin filtrat. Proiectarea finală a grămezilor este realizată cu acordul autorităţilor şi a comunităţilor cu scopul de a crea structuri integrate în peisaj.

Niveluri de emisie si consum Cea mai mare parte a apei procesate este întoarsă de la amenajarea administrării sterilului la uzina de prelucrare a minereului, dar aglomerarea de reactivi este o problemă de luat în considerare.

Datorită marilor schimbări din mineralogie, minerit si în metodele de prelucrare a minereului şi în restricţiile zonei, este imposibilă continuarea rezumării nivelelor de emisii şi de consum. Totuşi, multe amenajări au oferit aceste informaţii, care sunt incluse în capitolul 3. Tipic, informaţiile includ date despre uzura apei şi cantitatea de apă procesuală reutilizată, analiza apei, uzura reactivilor, emisiile de praf şi informaţii referitoare la emisiile în apă.

Executive summary

Costuri În Capitolul 3 au fost incluse câteva exemple de costuri ale administrării sterilului şi sedimentelor miniere pentru exploatare şi închiderea sa.

Tehnici de luat în considerare în determinarea BAT

Capitolul 4 conţine informaţia detaliată folosită pentru a determina BAT-ul pentru administrarea sterilului şi a sedimentelor miniere în activităţi miniere.

Scopul a fost de a include destule informaţii pentru a demonstra aplicabilitatea tehnicilor în general sau în cazuri particulare. Informaţiile din acest capitol sunt esenţiale în determinarea BAT.

Acele tehnici care sunt evaluate ca fiind BAT, sunt referite şi în capitolul 5. Astfel utilizatorii documentului sunt direcţionaţi către discuţia tehnicilor relevante asociate concluziilor BAT, care pot îi pot asista când determină condiţiile de trecere bazate pe BAT.

Unele dintre tehnicile din Capitolul 4 sunt de natură tehnică, pe când altele sunt practici pentru o corectă operare, incluzând tehnici de administrare.

Tehnicile sunt grupate în următoarea ordine:

principii generale: principii pentru un bun management, strategii de management şi recunoaşterea riscului, toate cu scopul de a oferi cadrul general pentru o administrare cu succes a sterilului şi a sedimentelor miniere.

managementul ciclului de viaţa: O reducere a riscului oricăror eşecuri poate să fie ajutată de o respectare şi aplicare riguroasă de către operator a tehnicilor inginereşti disponibile adecvate proiectării, exploatării şi închiderii amenajărilor de administrare a sterilului şi sedimentelor miniere pe întreaga perioadă a operării lor. Unele instrumente esenţiale pentru o bună tehnologie sunt stabilirea unor lucruri de bază ale mediului, a caracteristicilor sterilului şi sedimentelor miniere, folosirea manualelor pentru siguranţă şi a auditurilor, ca şi aplicarea planului de închidere de la început.

prevenirea şi controlul emisiilor:

administrarea ARD: sunt o serie de opţiuni de prevenire, control şi tratament ( de exemplu învelişuri, adăugarea de minereuri tampon, tratament activ/pasiv) dezvoltate pentru steril şi piatră reziduală cu potenţial de generare ARD, aplicabile pentru faze operaţionale şi de închidere ale ciclului de viaţă al minei

tehnici de reducere a uzurii reactivilor: sunt disponibile mai multe abordări ale reducerii folosirii reactivilor , ca de exemplu monitorizarea computerizată a calităţii alimentării, strategii operaţionale de minimizare a adăugării de cianură şi pre-sortarea alimentării uzinei de prelucrare prevenirea erodării apei: erodarea apei amenajărilor de administrare a sterilului şi sedimentelor miniere poate fi evitată prin acoperirea pantelor sau prin încurajarea consolidării particulelor prevenirea prafului: principalele surse de emisii de praf sunt malurile iazurilor de decantare, pantele exterioare ale barajelor şi mormanelor şi transportul sterilului şi sedimentelor miniere. O tehnică de a preveni apariţia prafului este menţinerea umedă a malurilor bazinelor şi a celorlalte pante tehnici de reducere a zgomotului: cele mai întâlnite surse de zgomot sunt transportul, descărcarea şi împrăştierea, când sunt folosite camioane şi benzi rulante. Zgomotul de bruiaj al camioanelor poate fi redus prin izolarea operaţiilor de descărcare din interior prin bariere de zgomot restaurarea/refacerea vegetaţiei progresivă: mormanele şi barajele sunt adesea restaurate/revegetate în timpul exploatării. Printre alte avantaje, acest lucru permite o perioadă scurtă a perioadei de închidere. analiza apei: realizarea unei analize detaliată a apei este de importanţă pentru proiectarea oricărui iaz de steril, pentru amplasarea minei şi pentru orice scenariu de după încheierea

Executive Summary

exploatării. Analiza apei poate determina capacitatea de scurgere a bazinului şi înălţimea necesară de gardă a barajului (dacă apa din bazin nu poate fi direct descărcată în cursul apei destinate). La închidere, analiza apei este evaluată pentru a implementa planuri de închidere drenarea bazinelor: în bazine impermeabile, este necesar un sistem de drenaj pentru a permite refolosirea apei procesuale şi pentru a reduce mărimea necesară a bazinului administrarea apei libere: dacă apa liberă din bazin nu este deversată direct într-un curs natural al unei ape, este necesar să se aranjeze decantarea astfel încât toată apa liberă să fie întoarsă către uzină sau, în cazul climatelor aride şi fierbinţi, evaporată managementul infiltraţiilor: O precerinţă a proiectării sistemelor de management ale infiltraţiilor este o înţelegere profundă a cadrului hidrogeologic al zonei. În unele cazuri, infiltraţiile sunt prevenite. În alte scenarii apa infiltrată este colectată sau, dacă este de bună calitate, îi este permisă prelingerea în pânza freatică tehnici de reducere a emisiilor în apă: Emisiile în apă pot fi prevenite prin refolosirea apei procesuale. Dacă nu este posibil, apa uzată se poate dovedi a fi acidă sau alcalină, poate conţine suspensii, componente dizolvate sau metale (de exemplu arsenic) sau substanţe chimice de proces (de exemplu cianură). Tehnicile de tratare care pot fi aplicate diferă pentru fiecare compus monitorizarea pânzei freatice: pânza freatică este de obicei monitorizată în jurul tuturor zonelor de steril şi piatră reziduală. Aceasta include nivelul apei freatice şi calitatea apei prevenirea accidentelor:

administrarea sterilului sau sedimentelor miniere într-o mină: Pentru a evita dărâmarea barajelor şi a mormanelor, cel mai bun loc de construire a unei amenajări pentru managementul sterilului şi sedimentelor este o mină potrivită din apropiere, de vreme ce în acest caz stabilitatea barajului/mormanului nu este o problemă. devierea cursului natural: un sistem de deviere este critic pentru siguranţa barajului de steril. Cedarea oricărei părţi poate conduce la reţinerea în siguranţă a unor torente pentru care nu a fost proiectat cu posibilitatea de supraplin, conducând la un eşec total al barajului pregătirea solului natural de sub baraj: solul natural de sub barajul colector este de obicei decopertat de toată vegetaţia şi solul humus, pentru a oferi o "fundaţie" pentru structură materialul de construcţie al barajului: Condiţia esenţială în alegerea materialului de construcţie al barajului este că materialele ar trebui să fie apte pentru scop şi nu trebuie să se slăbească în condiţii operaţionale sau climatice depozitarea sterilului: depozitarea corespunzătoare a sterilului, mai ales în stare umedă, este critică pentru stabilitatea structurii. Tipic, sterilul umed este descărcat peste creasta barajului într-o distribuţie cât se poate de uniformă în jurul barajului, pentru a crea o "plajă" de steril pe partea interioară a barajului de reţinere tehnici de a construi şi a ridica baraje: barajele de steril se construiau din partea brută a sterilului şi într-adevăr acesta poate încă fi un mod foarte potrivit de a reţine nămolul sterilului. Totuşi, în decursul vieţii minei, calităţile minereului brut se pot schimba şi se poate schimba şi tehnica de procesare şi de aceea caracteristicile sterilului se pot şi ele schimba. Deci managementul calităţii este o problemă delicată de-a lungul ciclului de viaţă al exploatării. De aceea există un trend de a construi barajul iniţial de pornire şi adesea el creşte, cu material de împrumut, a cărui calitate poate fi mai uşor monitorizată în timpul construcţiei barajului. Totuşi, nu numai că tipul materialului folosit pentru a construi baraje miniere este important, dar şi plasarea şi tasarea unor materiale de construcţii potrivite, pentru a asigura o stabilitate pe termen lung. Tipurile de bază ale barajelor sunt baraje convenţionale sau baraje construite folosind metoda amonte, aval sau a axei cursului de apă managementul apei libere, înălţimea de gardă a barajului, deversarea de urgenţă şi stabilirea planului de inundare: tehnici pentru înlăturarea apei libere includ deversoare, canale deschise şi puţuri de decantare. Împreună cu menţinerea unei înălţimi de gardă a barajului corespunzătoare şi cu sistemele de deversare de urgenţă, acesta este un instrument esenţial pentru prevenirea accidentelor, precum revărsarea barajelor. drenarea barajelor: digurile permeabile se bazează pe principiul că infiltrarea prin dig trebuie să fie proiectată cu mult sub baza aval al pantei exterioare. Acest lucru se poate realiza printr- un sistem de drenare internă, cu zona de drenare situată în secţiunea internă a barajului. Barajele impermeabile au sisteme similare de drenare, cu scopul de a opri erodarea părţii centrale a digului şi a pantei exterioare a barajului

Executive summary

monitorizarea infiltraţiilor: infiltraţiile controlate se produc prin baraj şi asigură stabilitatea prin micşorarea presiunii fluidelor din pori asupra barajului. Totuşi, este esenţial ca infiltraţiile să fie bine controlate şi administrate atât cu respect pentru activităţile de zi de zi ale mediului, cât şi din punctul de vedere al evitării unui accident. stabilitatea barajului şi a mormanului de steril si piatră reziduală: o măsură importantă a stabilităţii mormanelor este factorul de siguranţă, de exemplu proporţia rezistenţei la rupere prin forfecare faţă de tensiunea de forfecare tehnic de monitorizare a stabilităţii barajelor şi mormanelor: baza pentru orice monitorizare este dezvoltarea unui plan de monitorizare. Monitorizarea constă dintr-o listă de măsurători realizate la anumite intervale. Planul general de monitorizare include tipic şi planurile pentru inspectări şi audituri/reevaluări. Un alt factor care influenţează stabilitatea barajelor şi mormanelor este stabilitatea straturilor inferioare, de exemplu solul pe care sunt formate mormanele managementul cianurii: în plus faţă de tratarea sterilului din scurgerile de cianură, administrarea CN include şi un număr mare de măsuri de securitate adoptate pentru a preveni accidentelor. Planul uzinei include şi diverse soluţii tehnice cu scopul prevenirii accidentelor. deshidratarea sterilului: principalul dezavantaj în cazul sterilului mâlos este mobilitatea. Dacă structura containerului (de exemplu bazinul) ar ceda, sterilul mâlos s-ar lichefia şi apoi ar cauza prejudicii considerabile datorită caracteristicilor sale fizice şi chimice. Pentru a evita această problemă au fost dezvoltate două alternative: administrarea sterilului uscat şi al sterilului îngroşat. reducerea amprentelor: o modalitate eficientă de a reduce amprenta amenajărilor de administrare a sterilului şi sedimentelor miniere este de a îngropa la loc toate sau o pare dintre aceste materiale. Alte opţiuni includ managementul sterilului subacvatic, de exemplu deversarea în mare sau găsirea altor folosinţe pentru steril şi piatră reziduală. atenuarea accidentelor: două instrumente pentru atenuarea accidentelor sunt planificarea de urgenţă şi evaluarea şi urmărirea incidentelor instrumente de management al mediului: sistemele de management ale mediului sunt un instrument folositor pentru a ajuta prevenirea poluării provenite în general din activităţi industriale.

BAT pentru managementul sterilului şi sedimentelor în activităţi miniere

Capitolul BAT Capitolul (Capitolul 5) identifică aceste tehnici care sunt considerate a fi BAT, bazându-se pe informaţiile din capitolul 4 şi luând în considerare definiţia "celor mai bune tehnici disponibile" şi consideraţiile cuprinse în Anexa IV a Directei IPPC (vezi Prefaţa).

Capitolul BAT este împărţit într-o parte generică, aplicabilă tuturor amenajărilor de administrarea a sterilului şi sedimentelor miniere şi o parte pentru anumite minereuri.

Deciziile de administrare a sterilului şi sedimentelor miniere sunt bazate pe caracteristicile mediului, fiabilitatea economică şi a riscului, riscul fiind un factor specific zonei.

Pentru completitudine, aici se prezintă toate concluziile BAT.

BAT general BAT este pentru a:

aplica principiile generale stabilite în Secţiunea 4.1

aplica o abordare referitoare la managementul ciclului de viaţă după cum a fost descris în Secţiunea 4.2.

Managementul ciclului de viaţă acoperă toate fazele vieţii unei amenajări, incluzând:

faza de proiectare (Secţiunea 4.2.1.):

caracteristicile de bază ale mediului (Secţiunea 4.2.1.1.)

caracterizările sterilului şi ale sedimentelor miniere (Secţiunea 4.2.1.2.)

Executive Summary

studii TMF şi planificări (Secţiunea 4.2.1.3.), care acoperă următoarele aspecte:

documentarea selectării locului de amplasare

studierea impactului asupra mediului

studierea riscului

planul de pregătire pentru urgenţe

planul depozitării

analiza apei şi planul de administrare şi

planul de scoatere din exploatare şi de închidere

TMF şi proiectarea structurilor asociate (Secţiunea 4.2.1.4)

control şi monitorizare (Secţiunea 4.2.1.5.)

faza construirii (Secţiunea 4.2.2.)

faza operaţională (Secţiunea 4.2.3.), cu elementele:

manuale OSM (Secţiunea 4.2.3.1.)

auditare (Secţiunea 4.2.3.2.)

faza închiderii şi administrării post-exploatare (Secţiunea 4.2.4.), cu elementele:

obiectivele închiderii pe termen lung (Secţiunea 4.2.4.1.)

chestiuni specifice închiderii (Secţiunea 4.2.4.2.) pentru

halde

iazuri, incluzând

o

iazuri cu acoperiş împotriva apei

o

iazuri deshidratate

o

amenajări pentru administrarea apei

Mai mult, BAT este şi pentru:

reduce uzarea reactivilor (Secţiunea 4.3.2.)

prevenirea erodării apei (Secţiunea 4.3.3.)

prevenirea generării de praf (Secţiunea 4.3.4.)

realizarea unei analize a apei (Secţiunea 4.3.7.) şi folosirea rezultatelor pentru a dezvolta un plan de administrare (Secţiunea 4.2.1.3.)

aplicarea managementului apei libere (Secţiunea 4.3.9.)

monitorizarea pânzei freatice din jurul tuturor zonelor cu steril şi piatră reziduală (Secţiunea

4.3.12.).

Managementul ARD-ului Caracteristicile sterilului şi sedimentelor miniere (Secţiunea 4.2.1.2. în combinaţie cu Anexa 4) includ determinarea potenţialului de formare a acidului al sterilului şi/sau sedimentelor miniere. Dacă există un potenţial de formare a acidului, BAT este primul care previne generarea de ARD (Secţiunea 4.3.1.2.), şi dacă generarea de ARD nu poate fi prevenită, atunci BAT controlează impactul ARD (Secţiunea 4.3.1.3.) sau aplică opţiuni de tratare (Secţiunea 4.3.1.4.). Adesea este folosită o combinaţie a acestora. (Secţiunea 4.3.1.6.).

Toate opţiunile de prevenire, control şi tratare pot fi aplicate instalaţiilor existente şi celor noi. Totuşi, cele mai bune rezultate la închidere vor fi obţinute când planurile sunt dezvoltate pentru închiderea exploatării chiar de la începutul (în starea de proiectare) operaţiunii (filozofia "din leagăn în mormânt).

Aplicabilitatea opţiunilor depinde în principal de condiţiile locului ales. Factori precum:

analiza apei

disponibilitatea posibilului material folosit pentru acoperire

nivelul pânzei freatice.

influenţează opţiunile aplicabile într-un loc anume. Secţiunea 4.3.1.5 oferă un instrument de a decide care este cea mai potrivită soluţie pentru închidere.

Managementul infiltraţiilor (Secţiunea 4.3.10)

Executive summary

Este de preferat ca locaţia amenajării de administrare a sterilului şi a sedimentelor miniere să fie aleasă în aşa manieră încât să nu fie necesară izolaţie. Totuşi, dacă acest lucru nu este posibil, şi infiltraţiile sunt dăunătoare, şi/sau viteza de curgere a infiltraţiilor este mare, atunci infiltraţiile trebuie evitate, reduse (Secţiunea 4.3.10.1) sau controlate (Secţiunea 4.3.10.2) (în ordinea preferinţei). Adesea este aplicată o combinaţie între aceste măsuri.

Emisii în apă BAT este pentru:

a reutiliza apa procesuală (vezi Secţiunea 4.3.11.1)

a amesteca apei procesuale cu altă apă reziduală care conţine metale dizolvate (vezi Secţiunea

4.3.11.3)

a instala bazine de sedimentare pentru a captura particule fine de eroziune (vezi Secţiunea

4.3.11.4.1.).

a înlătura particule solide şi metale dizolvate înainte de a se vărsa apa reziduală în cursurile de apă (Secţiunea 4.3.11.4.)

a neutraliza apa reziduală alcalină cu acid sulfuric sau dioxid de carbon (Secţiunea 4.3.11.6.)

a înlătura arsenicul din apa reziduală minieră prin adăugarea de săruri ferice (Secţiunea 4.3.11.7.).

Secţiunile din Capitolul 3 referitoare la emisii şi nivele de consum prezintă exemple ale nivelelor atinse. Nu s-a putut face nici o legătură între tehnicile aplicate şi datele disponibile despre emisii. De aceea în acest document nu a fost posibilă tragerea de concluzii BAT cu nivelele de emisii corespunzătoare.

Următoarele tehnici sunt BAT pentru tratarea apelor reziduale acide (Secţiune 4.3.11.5.):

tratamente active:

adăugarea de piatră de var (carbonat de calciu), var stins sau var nestins

adăugarea de soda caustică pentru ARD cu un mare conţinut de mangan

tratament pasiv:

construirea de mlaştini

deschiderea canalelor de piatră de var/ canalelor de scurgere a varului anoxic

puţuri de deviaţie.

Sistemele de tratament pasiv sunt o soluţie pe termen lung după dezinstalarea unei amenajări, dar numai dacă sunt folosite ca un pas de rafinare combinat cu alte măsuri (preventive).

Emisii de zgomot (Secţiunea 4.3.5.) BAT este pentru:

a folosi sisteme de lucru continue (de exemplu benzi rulante, conducte)

a încorpora sistemele de acţionare ale benzilor în zone în care zgomotul este o chestiune locală

mai întâi a crea panta exterioară a mormanului şi apoi a transfera rampele şi bancurile de lucru în zona interioară a mormanelor pe cât posibil

Proiectarea barajului În plus faţă de măsurile descrise în Secţiunea 4.1. şi Secţiunea 4.2., în timpul fazei de proiectare (Secţiunea 4.2.1.) a unui baraj de steril, BAT este pentru:

a folosi ca reper mărimea unei inundaţii care se întâmplă odată la o sută de ani, pentru proiectarea mărimii capacităţii de urgenţă de descărcare a unui baraj in cazul unui accident cu intensitate mai scazuta

a folosi ca reper mărimea unei inundaţii care se întâmplă odată la 5000-10000 de ani, pentru proiectarea mărimii capacităţii de urgenţă de descărcare a unui baraj cu rezistenţă mare la accidente de intensitate mare.

Executive Summary

Construirea barajului În plus faţă de măsurile descrise în Secţiunea 4.1 şi Secţiunea 4.2, în timpul fazei de construire (Secţiunea 4.2.2) a unui baraj de steril, BAT este pentru:

a curăţa solul natural de sub bazin de toată vegetaţia şi solurile humus (Secţiunea 4.4.3.)

a alege un material de construcţie al barajului care să se potrivească scopului şi care nu se va slăbi în condiţii operaţionale sau climatice (Secţiunea 4.4.4.).

Ridicarea barajelor În plus faţă de măsurile descrise în Secţiunea 4.1 şi Secţiunea 4.2, în timpul fazelor de construcţie şi operaţionale (Secţiunile 4.2.2. şi 4.2.3.) a unui baraj de steril, BAT este pentru:

a evalua riscul unei presiuni mari interstiţiale şi a monitoriza presiunea interstiţială înainte şi în timpul fiecărei ridicări. Evaluarea ar trebui făcută de un expert independent.

a folosi tipuri convenţionale de baraje (Secţiunea 4.4.6.1.), în condiţiile următoare, când:

sterilul nu este potrivit pentru construirea barajului

reţinerea în siguranţă este necesară pentru stocarea de apă

amenajarea de administrare a sterilului este într-o locaţie îndepărtată şi inaccesibilă

reţinerea apei cu steril este necesară pentru o perioadă extinsă (de exemplu cianura)

scurgerea naturală în bazin este mare şi supusă la mari variaţii şi stocarea apei este necesară pentru a o controla

a folosi metoda de construcţie amonte (Secţiunea 4.4.6.2.), în condiţiile următoare:

există un risc foarte mic seismic

sterilul este folosit pentru construirea barajului: cel puţin 40-60% material cu mărimea particulelor între 0.075 şi 4 mm în steril întreg (nu se aplică pentru steril tasat)

a folosi metoda de construcţie în aval (Secţiunea 4.4.6.3.), în aceleaşi condiţii, atunci când:

este disponibilă o cantitate suficientă de material de construcţie pentru baraj (de exemplu steril sau piatră reziduală)

a folosi metoda de construcţie a axei centrale (Secţiunea 4.4.6.4), în următoarele condiţii, atunci când:

riscul seismic este scăzut.

Operarea barajului În plus faţă de măsurile descrise în Secţiunea 4.1. şi Secţiunea 4.2., în timpul fazei operaţionale (Secţiunea 4.2.3.) a unui iaz de steril, BAT este pentru:

a monitoriza stabilitatea după cum este specificat mai jos

a asigura devierea oricărei descărcări în bazin departe de bazin în eventualitatea unor dificultăţi

a asigura amenajări alternative pentru descărcare, posibil în altă îndiguire

a asigura amenajări pentru o decantare secundară (de exemplu revărsare de urgenţă, Secţiunea 4.4.9.) şi/sau barje de pompare de rezervă pentru urgenţă, dacă nivelul apei libere din bazin atinge înălţimea de gardă minimă pre-determinată (Secţiunea 4.4.8.)

a măsura mişcările pământului cu inclometre adânci şi a avea cunoştinţă despre condiţiile presiunii interstiţiale

a asigura un drenaj corespunzător (Secţiunea 4.4.10.)

a

în

şi

menţine

înregistrări

despre

proiectare

construcţie

şi

orice

actualizări/schimbări

proiect/construcţie

a menţine un manual de siguranţă al barajului după cum se descrie în Secţiunea 4.2.3.1. în combinaţie cu audituri independente după cum s-a menţionat în Secţiunea 4.2.3.2.

a educa personalul şi a asigura training adecvat pentru personal.

Înlăturarea apei libere din iaz (Secţiunea 4.4.7.1) BAT este pentru:

a folosi un canal deversor în solul natural pentru bazinele din zona văii şi din afara văii

a folosi o coloană de decantare:

Executive summary

în climate reci cu un bilanţ pozitiv al apei

pentru bazine stil padoc (cu secţiune pătrată)

a folosi un puţ decantant:

în climate calde cu un bilanţ negativ al apei

pentru bazine tip padoc

dacă se menţine o mare înălţime de gardă.

Deshidratarea sterilului (Secţiunea 4.4.16.) Alegerea metodei (steril nămolos, tasat sau uscat) depinde în principal de evaluarea a trei factori, şi anume:

cost

condiţii de mediu

riscul eşecului.

BAT este pentru aplicarea managementului pentru:

steril uscat (Secţiunea 4.4.16.1)

steril ingrosat (Secţiunea 4.4.16.2.) sau

steril in forma de slam (Secţiunea 4.4.16.3.)

Există mulţi factori care influenţează alegerea tehnicilor potrivite pentru o anume amenajare. Câţiva dintre aceşti factori sunt:

mineralogia minereului brut

valoarea minereului brut

distribuţia mărimii particulelor

disponibilitatea apei de proces

condiţii climatice

spaţiu disponibil pentru managementul sterilului.

Funcţionarea amenajării de management a sterilului şi a sedimentelor miniere În plus faţă de măsurile descrise în Secţiunea 4.1. şi Secţiunea 4.2, în timpul fazei operaţionale (Secţiunea 4.2.3.) a oricărei amenajări de administrare a sterilului şi sedimentelor miniere, BAT este pentru:

a devia deversarea externă naturală (Secţiunea 4.4.1.)

a administra sterilul sau sedimentele miniere în mină (Secţiunea 4.4.1.). În acest caz stabilitatea pantei mormanului/barajului nu est o problemă

a aplica un factor de cel puţin 1.3 tuturor stivelor şi barajelor în timpul funcţionării (Secţiunea

4.4.13.1)

a îndeplini o progresivă restaurare/replantare (Secţiunea 4.3.6).

Monitorizarea stabilităţii BAT este pentru:

a monitoriza într-un bazin/baraj de steril (Secţiunea 4.4.14.2.):

nivelul apei

4.4.14.4.)

calitatea şi cantitatea scurgerilor de infiltraţii prin baraj (vezi şi Secţiunea 4.4.12.)

poziţia pânzei freatice