Sunteți pe pagina 1din 4

Structuri discontinui Sub numele de rupturi sau fracturi sunt cuprinse suprafetele in lungul carora a avut loc o intrerupere

a coeziunii initiale a rocilor. Ele reprezinta structuri discontinui, ce rezulta ca urmare a comportarii casante a rocilor, in care blocuri de roca sunt separate (si uneori deplasate) prin discontinuitati inguste si aproximativ planare. Se mai foloseste termenul de disclocatii disjunctive. Dimensiunea rupturilor variaza in limite foarte largi, de la ordinul centimetrilor la cel al zecilor sau sutelor de ilometri. Dupa extinderea pe verticala pe care o au in scoarta terestra ele pot fi! " fracturi de cuvertura c $# and afecteaza numai patura suparioara a scoartei terestre, pana la adancimi in general mai mici de % ilometri. " fracturi adanci, care strabat scoarta terestra sau c&iar intreaga litosfera (ex! fracturi de rift, fracturi transformante, fraturi de subductie) Discontinuitatile (rupturile) in roci se grupeaza in doua categorii majore! " fisuri # adica rupturi la care componenta deplasarii paralele cu structura (cu planul de separatie) este zero sau sunt insotite de o deplasare foarte mica. " falii # discontinuitati insotite de o deplasare vizibila, paralela cu planul de dicontinuitate. FALII. Caractere generale si elementele faliilor 'rin falie se intelege o ruptura a rocilor din scoarta terestra in lungul careia a avut loc o deplasare vizibila, paralela cu suprafata de ruptura. ( falie presupune atat o discontinuitate fizica cat si una geometrica. Desi regula este ca falia sa fie reprezentata printr"o linie transanta, totusi sunt cazuri cand falia este distribuita pe o zona mai lata sau mai ingusta, ce consta din numeroase falii mai mici, paralele intre ele sau anastomozate. )ceasta zona se numeste zona de falie, iar daca saritura nu se face brusc, ci progresiv (in trepte) poarta denumirea de falie in trepte. (fig.) Elementele unei falii Suprafata de ruptura care separa cele doua compartimente se numeste planul faliei. 'ozitia in spatiu a unei falii este definita prin pozitia planului de falie, adica de directia si inclinarea acestuia. (directia si inclinarea se definesc in mod identic cu cele ale planelor de stratificatie, vazute la lucrari prcatice). *olumele de roci care au fost deplasate unele fata de altele prin faliere se numesc compartimente sau blocuri, iar zona adiacenta suprafetei de ruptura (imediata vecinatate) in cele doua compartimente constituie peretii faliei. +n cazul faliilor cu o inclinare diferita de ,- o (.,-o) se distinge un compartiment superior sau de acoperis, situat deasupra planului de falie si un compartiment inferior sau de culcus, situat sub planul faliei. (fig) )tunci cand planul faliei este marcat in relief (la suprafata terenului) printr"o treapta sau un abrupt, punctul cardinal spre care este orientat abruptul se numeste privirea faliei, iar acel abrupt (treapta) se numeste relieful sau escarpamentul faliei. +n urma deplasarii faliei, cele doua compartimente pot sa ramana alaturate (alipite) sau se pot departa unul de celalalt. +n acest caz, spatiul dintre cele doua compartimente este umplut cu un material fragmentat, provenit din ruperea (zdrobirea) rocilor din cele doua compartimente, aflate in imediata vecinatate a planului de ruptura. )cest material fragmentat este denumit brecie de falie sau microbrecie, daca fragmentele sunt mai mici de /mm (microscopice). 0nele microbrecii sunt moi si

sunt denumite prin termenul de argila de falie. 0rmarite pe intinderi mai mari, suprafetele de ruptura care separa compartimentele nu au intotdeauna o forma plana. Ele pot prezenta sc&imbari de directie in plan orizontal sau sc&imbari de inclinare in adancime. +n cazul sc&imbarii inclinarii in adancime se pot intalni trei situatii!(fig) " suprafata faliei prezinta in sectiune transversala, convexitatea orientata in sus, iar inclinarea creste cu adancimea. " convexitatea suprafetei de ruptura este inddreptata in jos, iar inclinarea descreste in adancime. " convexitatea suprafetei de ruptura este orientata lateral, iar falia isi sc&imba sensul inclinarii in adancime. +ntersectia unei falii (planului de falie) cu suprafata relefului este denumita linia sau urma faliei. 'entru o falie verticala ea este o linie dreapta, iar pentru o falie oblica ea poate fi dreapta (cand suprafata reliefului este plana) sau sinuoasa (asemanatoare cu limita unui strat inclinat) in cazul unui relief accidentat. Deplasarea unui compartiment in raport cu celalalt se poate realiza in doua moduri! " prin translatie, cand liniile paralele si continui inainte de faliere ramin paralele si dupa faliere. " prin rotire, caz in care liniile paralele inainte de faliere, nu mai sunt paralele dupa faliere. 1otirea unui compartiment fata de celalalt se produce in jurul unei axe orientata perpendicular pe planul faliei, iar punctul in care aceasta axa travesrseaza planul faliei si in jurul caruia se produce rotirea se numeste nodul faliei. +n nodul faliei saritura (deplasarea relativa a celor doua compartimente) este zero si creste odata cu departarea fata de acesta. Deplasarea relativa a compatimentelor +n majoritatea cazurilor nu se poate preciza care din compartimentele unei falii s"a miscat si care a ramas pe loc, sau daca ambele compartimente s"au miscat deodata in sensuri opuse sai in acelasi sens dar cu viteze diferite. De aceea, in analiza gerometrica se considera deplasarea relativa a compartimentelor (miscarea unui compartiment, raportata la celalalt compartiment si nu raportata la un sistem de referinte extern). 2arimea deplasarii relative a compartimentelor, unul fata de celalalt se exprima prin notiunile de saritura, salt, amplitudine sau pasul faliei. (fig) Saritura neta sau totala se defineste ca distanta masurata in planul faliei intre doua puncte initial alaturate, situate in compartimentul din culcus, respectiv in cel din acoperisul faliei. (3vectorul deplasarii care uneste punctele initial alaturate din cele doua compartimente) 'entru definirea sariturii totale sau nete a unei falii, este necesara identificarea, in ambele compartimente ale faliei a unui reper liniar ce a fost deplasta prin faliere. )cest reper poate sa fie unul din planele de stratificatie a unui strat (sau c&iar un strat, daca este foarte subtire), linia de intersectie a doua filoane mai vec&i decat falia, sau sarniera unui aniclinal4sinclinal afectat de o falie transversala sau diagonal. Saritura totala este definita de! " distanta masurata intre doua puncte initial alaturate " ung&iul format in planul faliei intre orientarea sariturii totatle si orizontala continuta iin planul de falie (directia faliei). )cest ung&i se numeste pitc&"ul faliei Saritura totala prezinta urmatoarele componente! " saritura pe inclinare, distanta masurata pe linia de cea mai mare panta a planului de falie.

" saritura pe directie (longitudinala), distanta masurata paralel cu directia faliei (reprezinta proiectia sariturii totale pe linia de directie) " saritura verticala, reprezinta amplitudinea deplasarii relative pe verticala a acelor doua compartimente (adica proiectia pe verticala a sariturii totale). " saritura orizontala, proiectia pe un plan orizontal a sariturii totale. " saritura transversala, deplasarea relativa a compartimentelor masurata perpendicular pe directia faliei. +n cazul faliilor la care deplasarea relativa s"a facut dupa linia de cea mai mare panta a planului de falie, pitc&"ul faliei este ,-o, saritura pe directie fiind nula. 5a faliile la care deplasarea relativa este paralela cu directia, pitc&"ul este zero, saritura pe inclinare este nula. +n acest caz falia se numeste de decrosare. 6and deplasarea compartimentelor este diagonala, pitc&"ul faliei este un ung&i ascutit, iar falia prezinta o saritura pe inclinare si o saritura pe directie. )tunci cand capetele stratelor din cele doua compartimente sunt incovoiate in vecinatatea planului de falie, saritura totala masurata in planul faliei intre doua puncte initial adiacente este mai mica decat deplasarea reala a unui compartiment fata de celalalt, masurata la o anumita distanta de planul faliei, in zona neafectata de incovoierea stratelor. 'entru a indica in acest caz, saritura reala a compartimentelor se utilizeaza termenul de s&ift (fig). a"b 3 saritura totala a faliei (masurata in planul faliei, intre doua puncte initial alaturate) e"f 3 s&iftul faliei pe inclinare 'rin saritura aparenta se intelege distanta masurata pe o directie oarecare, intre cele doua parti ale unui orizont reper planar, deplasate de o falie. CLASIFICAREA FALIILOR Exista numeroase sc&eme de clasificare pentru falii, bazate pe criterii geometrice sau genetice. Clasificarea geometrica a faliilor /. Dupa raportul dintre directia faliei si directia stratelor faliate se disting! " falii directionale " a caror directie este paralela cu cea a stratelor. " falii pe stratificatie " la care planul faliei coincide cu un plan de stratificatie (directia si inclinarea faliei sunt egale cu cele ale stratelor) " falii perpendiculare pe directia stratelor (falii ortogonale) " a caror directie coincide cu linia de cea mai mare panta a stratelor. " falii oblice " directia faliei face un ung&i .,- o cu directia stratelor. 7. +n raport cu directia planului axial al unei cute afectate de o falie se deosebesc! " falii longitudinale " planul faliei este orientat paralel cu directia planului axial al cutei pe care o afecteaza. " falii transversale " directia planului de falie este perpendiculara sau face un ung&i mare cu directia planului axial al cutei faliate. " falii diagonale " directia planului de falie face un ung&i oarecare (.,- o) cu directia planului axial al cutei. 8. Dupa marimea ung&iului de inclinare al planului de falie se disting! " falii verticale " planul faliei face un ung&i de ,-o cu un plan orizontal. " falii cu inclinare mare " ung&iul de inclinare al planului de falie este .9% o " falii cu inclinare mica " ung&iul de inclinare al planului de falie este :9% o

" falii listrice " planul de falie este curbat (ung&i de inclinare variabil). 9. Dupa raportul dintre inclinarea planului de falie si cea a stratelor! " ;alii verticale! " in strate orizontale " in strate inclinate " in falii verticale " ;alii inclinate! " in strate orizontale " in strate inclinate! " falii conforme (planul faliei are acelasi sens de inclinare cu cel al stratelor afectate) " falii contrare (planul faliei inclin ain sens contrar cu cel al stratelor afectate) %. Dupa sensul deplasarii aparente a compartimentelor, vizibil in sectiuni geologice perpendiculare pe directia faliei se deosebesc! " falii normale (stratul reper din compartimentul din acoperisul faliei apare coborat in raport cu acelasi reper din compartimentul din culcusul faliei) " falii inverse (stratul reper din compartimentul din acoperisul faliei apare ridicat in raport cu acelasi reper din compartimentul din culcusul faliei) <. Dupa modul de asociere in plan orizontal se disting sisteme de falii " paralele " in culise (releu) " concentrice " radiare =. Dupa modul de prezentare in sectiuni transversale se disting urmatoarele tipuri de asociatii de falii! " ;alii in trepte 3 sisteme de falii in general paralele, la care compartimentele coboara succesiv intr"un singur sens. 6and falierea este insotita de o sc&imbare a inclinarii stratelor (o rotire a acestora in jurul unei axe orizontale), faliile pot forma trepte sintetice (cand sensul de inclinare al faliilor coincide cu sensul de inclinare al stratelor) sau trepte antitetice (cand sensul de inclinare al planelor de falie difera de cel al stratelor faliate). " >orsturi 3 asociatii de falii la care compartimentul central este mai ridicat decat cele laterale. Ele se pot forma ca efect al unor forte de distensiune (&orsturi de distensiune), caz in care compartimentele sunt flancate de falii normale sau ca efect al unor forte de compresiune (&orsturi de compresiune) si in acest caz sunt flancate de falii inverse. " ?rabene 3 sisteme de falii mai mult sau mai putin paralele, la care compartimentul central este coborat in raport cu cele laterale. Se deosebesc grabene de distensiune, flancate de falii normale, generate de actiunea unor forte orientate in sensuri divergente si grabene de compresiune flancate de falii inverse, generate de actiunea unor forte orientate in sensuri convergente. " >emigrabene 3 sunt compartimente coborate, limitate pe de o parte de o falie sau de un singur sistem de falii in trepte, iar de cealalta parte de o flexura. Ele reprezinta efectul unei miscari de basculare a unui sector al scoartei.