Sunteți pe pagina 1din 199

REPARATII SISTEM RUTIER Pachet 2: DN22 Km 227+000 Km 287+400

PROIECT TEHNIC CAIETE DE SARCINI DETALII DE EXECUTIE


PIESE SCRISE PIESE DESENATE

BENEFICIAR: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Constanta CONTRACT: 28/10048/2010

Denumirea lucrarii:

Reparatii sistem rutier. Pachet2: Dn 22 Km 227+000 Km 287+400 Proiect Tehnic, Caiete de Sarcini, Detalii de Executie C.N.A.D.N.R. D.R.D.P. Constanta S.C. INCERTRANS S.A.

Faza de proiectare: Beneficiar: Elaborator:

FOAIE DE SEMNATURI

DIRECTOR GENERAL:

ing. Razvan NOVASELIV

DIRECTOR CERCETARE-DEZVOLTARE:

ing. Gheorghe DINU

DIRECTOR TEHNIC:

ing. Costel GHEORGHE

COLECTIV DE LUCRU:

ing. Mihai BELCIU ing. Catalin DIMA geol. Mariana ENCIU

BORDEROU MEMORIU TEHNIC ...................................................................................................................... 4 1. Date generale ....................................................................................................................... 4 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 2. 3. 4. 2.1 3.1 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 5. 6. 7. 8. 9. Denumirea obiectivului de investiii ............................................................................... 4 Amplasamentul .............................................................................................................. 4 Titularul investitiei......................................................................................................... 4 Beneficiarul investitiei ................................................................................................... 4 Elaboratorul documentatiei ............................................................................................ 4 Situaia existenta ............................................................................................................ 4 Descrierea lucrrilor de baz .......................................................................................... 6 Situatia proiectata .......................................................................................................... 8 Protectia mediului ........................................................................................................ 17 Securitatea si sanatatea in munca ................................................................................. 27 Exigente de verificare a proiectului .............................................................................. 47 Durata de realizare si etapele principale ....................................................................... 48

Descrierea investitiei ............................................................................................................ 4 Date tehnice ale investitiei ................................................................................................... 6 Solutia proiectata ................................................................................................................. 8

Costurile estimative ale investitiei ...................................................................................... 49 Indicatori de apreciere a eficientei economice .................................................................... 51 Sursele de finantare a investitiei ......................................................................................... 51 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ..................................... 51 Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei ......................................................... 52 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 Valoarea totala a investitiei, inclusiv TVA(mii lei)....................................................... 52 Esalonarea investitiei (INV/C+M)................................................................................ 52 Durata de realizare(luni): ............................................................................................. 52 Capacitati (in unitati fizice si valorice) ......................................................................... 52 Alti indicatori specifici ................................................................................................ 52 Avize si acorduri de principiu .......................................................................................... 52 Certificat de urbanism .............................................................................................. 52 Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor ....................................................... 52 Acord de mediu ........................................................................................................ 52

10.

10.1 10.2 10.3

CAIETE DE SARCINI

MEMORIU TEHNIC

1. Date generale
1.1 Denumirea obiectivului de investiii Reparatii sistem rutier pe DN 22 Km 227+000 Km 287+400 1.2 Amplasamentul Judetul Tulcea, Constanta. 1.3 Titularul investitiei C.N.A.D.N.R. D.R.D.P. Constanta 1.4 Beneficiarul investitiei C.N.A.D.N.R. D.R.D.P. Constanta 1.5 Elaboratorul documentatiei S.C. INCERTRANS S.A. Bucuresti

2. Descrierea investitiei
2.1 Situaia existenta Drumul national DN 22 asigura legatura rutiera intre municipiul Rabnicu Sarat km 0+000, Braila km 78+400, Tulcea km 178+000 si Constanta (intrarea Ovidiu) km 287+400.

Sectorul de drum pe care se va realiza refacerea sistemului rutier este intre km 227+000 km 287+400, si se desfasoara pe raza judetelor Tulcea si Constanta. Traseul drumului national strabate localitatile Mihail Cogalniceanu, Babadag, Baia, Mihai Viteazu si Tari Verde. Pe acest sector DN 22 se intersecteaza cu urmatoarele drumuri publice: DC 20 in zona localitatii Baia DJ 226 in zona localitatii Mihai Viteazu DC 78 spre Fantanele DJ 226A stinga spre Nuntasi si dreapta spre Cogealac DC 77 dreapta spre Cogealac DC 81 dreapta spre Gura Dobrogei DC 82 stinga spre Sacele DC 80 dreapta spre Palazu Mic DC 85 stinga spre Piatra DC 86 stinga spre Sibiuara si dreapta spre DN 2A DC 91 spre Oituz DJ 226 in zona localitatii Lumina

Elementele geometrice in plan corespund unui drum in zona de podis cu aliniamente si curbe cu raze corespunzatoare unor viteze cuprinse intre 50-80 km/h. In profil longitudinal pantele sunt sub 6% cu exceptia unei zone de 2.1 km de la km 273+450 la km 275+550 unde pe partea dreapta este banda a III-a si rampele ajung la 8%. In profil transversal drumul are partea carosabila de 6.50-7.0m si platforma de 8.009.00m, cu exceptia zonei de la km 285+956 la km 287+456 unde exista 4 benzi ( 14.00m carosabil si 17.00 platforma ). In general drumul este intr-un usor rambleu inafara localitatilor. Traficul de calcul (Nc) exprimat in milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) s-a obtinut pe baza structurii traficului mediu zilnic anual in posturile de recenzare aferente sectorului de drum, considernd 2011 anul darii in exploatare si perioda de perspectiva de 15 ani.

3. Date tehnice ale investitiei


3.1 Descrierea lucrrilor de baz Descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza Premisele si conditiile necesare realizarii acestui obiectiv constau in reabilitarea, dezvoltarea si protejarea infrastructurilor de baza si a conditiilor naturale (ambientale) in abordarea integrata a problemelor economice, sociale si de mediu. a. Caracteristicile geotehnice i geofizice ale terenului din amplasament Relieful Dobrogei de nord este variat. Muntii Macinului, cu numeroase masive granitice si cuartitice, prezinta creste ascutite, orientate NW-SE, la fel ca structurile hercinice si chimerice. Cota maxima este 458 m in masivul Greci. Zona triasica are un relief domol, iar bazinul Babadag alcatuieste un podis cu inaltimii medii de 200-300m. Relieful Dobrogei centrale este format din dealuri si coline domoale, care nu depasesc 300m. El este mai putin accidentat, fapt ce arata o actiune indelungata de peneplenizare, datorata evolutiei orogenice ce a luat sfarsit mai devreme decat in Dobrogea de nord. Din punct de vedere geologic in Dobrogea de nord se disting trei subunitati: -zona muntilor Macin, cu formatiuni proterozoice si paleozoice de geosinclinal; -zona Tulcea cu formatiuni mezozoice de geosinclinal, sub care apar butoniere cu formatiuni paleozoice; -bazinul Babadag, alcatuit din depozite neocretacice de platforma. In Dobrogea centrala sunt larg dezvoltate formatiunile proterozoice care suporta o cuvertura subtire de depozite mezozoice de platforma. Peste toate acestea se gasesc depozite cuaternare continentale-depozite loessoide. b. Din punct de vedere climatic Zona aparine unui climat temperat continental dup repartiia indicelui de umiditate Thornthwait, conform STAS 1709/1-90, prezentand anumite particularitati legate de pozitia

geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanente evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte. c. Adncimea de nghe Adncimea de nghe n terenul natural, conf. STAS 6054-85 este 90-100cm. d. Seismicitate Conform STAS 11100/1-77, zona studiata se incadreaza in macrozona seismica 6 (Dobrogea centrala) si 7 iar potrivit Normativului P100-2004, coeficientul de intensitate seismic are valoarea Ks=0,16 in Dobrogea de nord si Ks=0,20 in Dobrogea centrala pentru zona de calcul E, iar valoarea perioadei de col Tc=0,7, iar valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru cutremure avnd IMR 100 ani este de cuprinsa intre 0,20 g in partea de nord vest a Dobrogei si de 0,16g NE-centru si sud. e. Hidrogeologia O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului Constanta este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii. Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a. Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene fluviul Dunarea si Marea Neagra.

4. Solutia proiectata
4.1 Situatia proiectata Platforma proiectata a drumului Platforma de 9,00m din care 7,00m parte carosabila si doua acostamente de 1,0m din care banda de incadrare ca structura rutiera fiind compusa prin extinderea doar a stratului de uzura pe o latime de 0,50m. Platforma modifificinduse intre km 273+450 si km 275+550 aici apare a treia banda pentru vehiculele lente, in zonele intersectiilor cu drumuri clasificate unde ne permite existentul si pe finalul traseului la intrare in Constanta unde platform se mareste la doua benzi pe sens. Traseul in plan Viteza de proiectare a traseului este de 80km/h in afara localitatilor si 50km/h in zona localitatilor. Elementele geometrice ale traseului respecta dimensiunile specificate in STAS 863/1985 corespunzatoare vitezei de proiectare adoptate. Racordarile aliniamentelor au fost optimizate prin introducerea supralargirilor unde permite existentul si suprainaltarilor corespunzatoare.

Profilul longitudinal Profilul a fost realizat prin mentinerea unor cote minime fata de existent impuse de grosimea straturilor de ranforsare proiectate. Acolo unde a fost posibil s-a efectuat si optimizarea racordarilor in plan vertical a declivitatilor succesive. Astfel profilul longitudinal proiectat al drumului urmeaza vechiul profil ce corespunde formelor de relief existente in general sunt cuprinse intre 0,2% si 6%, pante mai accentuate de peste 7,00% se intilnesc pe sectorul intre km 273+450 si km 275+550 unde este asigurata a treia banda la deal pentru vehilulele lente. Profilul este preponderent intr-un rambleu de aproximativ 0,5 1,5m.

Structura rutiera proiectata (conform transversalelor tip din volumul de parti desenate) a) Stratura de ranforsare si reprofilare cu BAD25m : 5cm strat de izura MASF16m SR 174/1-2009 5cm binder de criblura BAD25m SR 174/1-2009 preluare denivelari cu BSD25m in grosime medie de 4.00cm in etapa1 folosurea ca strat suport structura rutiera existenta. b) Stratura de ranforsare si reprofilare cu Piatra Sparta : 5cm strat de izura MASF16m SR 174/1-2009 5cm binder de criblura BAD25m SR 174/1-2009 8cm mixtura sfaltica AB2 SR 174/1-2009 20cm strat constant de piatra sparta preluare denivelari si reprofilare cu Piatra Sparta. folosirea ca strat suport structura rutiera existenta. Drumurile laterale se vor amenja pe latime actual si pe lungime de 25m structura rutiera fiind compusa din 0,20m strat de piatra sparta si 0,20m strat de fundatie din balast. Parcarile existente se vor executa cu structura rutiera propusa pentru ranforsarea partii carosabile. Parapetii se regasesc in lungul traseului in special pe zona rampelor dar si la podete si pod.

Lucrari de remediere a sistemului rutier existent Se vor colmata fisurile si crapaturile din imbracamintea bituminoasa, rosturile din pavajul existent de asemenea se vor colmata. Se va freza si se va asterne beton astfaltic pe toate zonele cu fisuri longitudinale si transversale, faiantari si tasari. La marginea partii carosabile, in zonele cu fisuri si crapaturi se va asterne un strat de geocompozit pe o latime de 1m.

Acostamente Consolidarea acostamentelor se realizeaza prin scarificare si completare cu piatra sparta sort 0-16. Se prelungeste stratul de beton astfaltic peste acostament pe o latime de 50cm. Pentru reabilitarea acostamentelor se va realiza o curatare si o profilare a acostamentelor axistente pe o grosime de 5-10cm grosime, urmata de completare cu material granular pana la cota finala prevazuta in proiect. Scurgerea apelor Este asigurata prin urmatoarele lucrari proiectate: pantele partii carosabile si acostamentelor proiectate in profil transversal pentru dirijarea apelor de suprafata inafara suprafetei drumului. vor fi realizate santuri noi de scurgere pe ambele parti ale drumului si vor fi pereate la pante mici cuprinse intre 0%-0.25% si pante mai mari de 3% cu beton de ciment (C30/37) de 10cm, 5cm nisip. Vor fi realizate santuri si rigole noi neprotejate. curatarea si inlaturarea din albia podetului a noroiului, gunoaielor, plantatiilor si a plutitorilor depusi in vecinatatea care ar impiedica scurgerea rapida a apei. corectarea locala cu mijloace mecanizate a albiei din zona podetului pentru dirijarea curentului de apa perpendicular pe aliniamentul podetului. refacerea pereurilor. podete tubulare f500 L =6,0m pentru asigurarea continuitatii santurilor in zona intersectiilor cu rumurile laterale podete pentru accese in curti L=4,0m. Aplicabilitatea santurilor din pamant si santurilor cu sectiune protejata sunt indicate in profilele tip din prezenta documentatie. Deoarece defectele la poduri si podete pot evolua in timp intre perioada realizarii proiectului si repararea acestor defecte, inainte de repararea fiecarui defect se va realiza un releveu dupa care reparatia se face pe intreaga suprafata sau masa constatata.

Siguranta circulatiei S-au prevazut parapeti metalici de tip semigreu amplasati pe rambleu, la rampele podurilor si in localitati, in zona cubelor cu raza mica. Parapetul metalic existent, deteriorat, se va demola. Detaliile si aplicabilitatile lucrarilor sunt specificate in plansele desenate ale documentatiei. Semnalizare rutiera definitiva ( pe perioada de exploatare) Aceasta va fi compusa din : marcaje orizontale : axul drumului cu linie continua in toate zonele unde depasirea este interzisa ( curbe periculoase, zone fara vizibilitate, intersectii, etc) axul drumului cu linie intrerupta in toate zonele unde depasirea este permisa ambele margini ale partii carosabile. curbe curbe periculoase limitare de viteza prioritate de circulatie pe zonele de drum fara vizibilitate limitare de gabarit limitare de tonaj panouri indicatoare pentru

Semnalizare pe timpul executiei: aceasta se va organiza in conformitate cu Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului, functie de situatia concreta si se va supune avizarii serviciului Siguranta circulatiei din cadrul AND. De asemenea vor fi realizate borne kilometrice si hectometrice acolo unde se constata lipsa sau deteriorarea totala a acestora precum si reconditionarea si aducerea la starea initiala a celor partial deteriorate.

INSTALAIA DE ILUMINAT A INTERSECIEI DINTRE DN 22 SI DN 2A Instalaia de iluminat proiectata va deservi intersectia dintre drumurile E60(DN2A)-E87(DN22) inclusiv zona adiacenta interseciei (zona benzilor de preselectie) i va cuprinde instalaia de alimentare cu energie electric, instalatia de distribuie i protecie, precum i instalatia de priza de pamant. La proiectarea instalaiei de iluminat s-au avut n vedere aspectele de tehnica iluminatului specifice sistemelor de iluminat destinate traficului rutier, corespunztor prevederilor din normativul NP-062- 2002. S-a urmrit scoaterea n eviden a caracteristicilor cii de circulaie i a traficului rutier n scopul asigurrii securitii persoanelor, a fluenei traficului rutier i a condiiilor optime de vizibilitate i confort vizual, n baza unor considerente luminotehnice, estetice i economice. Din punct de vedere luminotehnic, s-au avut n vedere att criterii obiective cum ar fi nivelul i distribuia luminanelor sau iluminrilor, ct i criterii subiective cum ar fi culoarea aparent a surselor, redarea culorilor, ghidajul vizual, poluarea luminoas, etc. De asemenea pentru confortul vizual i capacitatea vizual a participantului la trafic s-a avut n vedere limitarea posibilitii de apariie a fenomenului de orbire prin cele dou forme: orbirea de incapacitate (fiziologic) - prin evitarea apariiei n faa participantului la trafic a unei suprafee luminoase de luminan mare i respectiv orbirea de inconfort (psihologic) - prin evitarea apariiei unei neuniformiti a distribuiei luminanelor n planul cii de circulaie aflat n cmpul vizual al participantului la trafic. Nivelul de iluminare al caii de circulaie depinde de o serie de factori cum ar fi: densitatea de trafic (numrul vehiculelor / or, band i sens de pe calea de circulaie), complexitatea traficului (condiii de trafic, vizibilitate, vecinti), controlul traficului (asigurarea siguranei traficului rutier, prin prezena semnelor i semnalizrilor rutiere, a marcajelor rutiere), separarea traficului (marcarea benzilor de circulaie pentru autovehicule, vehicule de transport, vehicule de vitez redus, cicliti, pietoni). Drumurile E60(DN2A) - E87(DN22) sunt drumuri de trafic cu viteza maxim admis de 90km/h, fr zon de separaie ntre sensuri, pentru care clasa sistemului de iluminat este Ml, conform clasificrii din normativul NP-062-2002.

Intersectia dintre drumurile E60(DN2A) - E87(DN22) se incadreaza in clasa C0 pentru sistemul de iluminat aferent, conform prevederilor aceluiai normativ, pentru care vor corespunde urmtorii parametrici luminotehnici: - nivelul de iluminare mediu in intersectie (Emed) : 50 lux ; - coeficientul de uniformitate general al iluminrii (UO) : 0,4 ; Pentru un sistem de iluminat rutier redarea culorilor este un factor mai puin important, fiind suficient o redare satisfctoare a culorilor pentru care indicele specific are valori cuprinse ntre 20 ... 40. Pentru zona adiacenta interseciei (zona benzilor de preselectie) se propune adoptarea unui sistem de iluminat cu amplasare bilateral a corpurilor de iluminat, avnd n vedere ca E60(DN2A) si E87(DN22) au cate dou benzi de circulaie pe sens. Corpurile de iluminat de tip stradal se vor instala pe stlpi cu nlimea de 9m. Pentru zona interseciei se propune instalarea unui stlp de 12m in centrul rondului care va fi echipat cu 6 corpuri de iluminat de tip stradal. DESCRIEREA INSTALAIEI DE ILUMINAT Instalaia de iluminat va cuprinde corpurile de iluminat i stlpii cu braul de susinere i sistemul de fixare. Corpurile de iluminat vor fi cu becuri cu vapori de sodiu de 150W (putere instalata 169W), 230V, 50Hz, IP66, cu un flux luminos de circa 17500 Im avnd curba fotometric simetric n planul longitudinal al drumului i respectiv asimetric n planul transversal. Corpurile de iluminat vor avea o naintare (avans) pozitiv, cu proiecia centrului fotometric al corpului de iluminat pe carosabil, pentru utilizarea eficient a fluxului luminos emis, realizat prin nclinarea corespunztoare a braului i a corpului de iluminat. Stlpii vor fi din otel galvanizat i vor asigura mpreun cu braul de susinere o nlime de montaj a corpului de iluminat de 9m fa de nivelul drumului. Stlpii cu inaltimea de 9m pot fi cu unul sau doua brae. Stlpii vor fi montai pe fundaii din beton, fiind uniform distribuii la intervale de circa 30m, cu retragerea de 1m faa de marginea marcajului drumului, corespunztor vitezei maxime admise. Fiecare stlp va fi prevzut cu cate o cutie de conexiune IP65 pentru legarea in bucla a cablurilor de alimentare. De asemenea fiecare stlp va avea o born special pentru legarea la pmnt.

A rezultat un numr total de 62 de corpuri de iluminat, respectiv un numr total de 48 de stlpi cu inaltimea de 9m cu un brat i 4 stlpi cu inaltimea de 9m cu doua brae, precum i 1 stlp cu inaltimea de 12m cu 6 brae. Puterea totala instalat / cerut este de 10,48kW. S-a efectuat calculul luminotehnic pentru sistemul de iluminat propus pentru drum. Se observa ca pentru zona centrala a interseciei se obine un nivel de iluminare mediu de 51,3 lux cu coeficienii de uniformitate Emin/Emed 0,60 i Emin/Emax 0,47 , iar pentru toata suprafaa studiata se obine un nivel de iluminare mediu de 30,4 lux. INSTALATIA ELECTRICA Instalaia electric aferent instalaiei de iluminat cuprinde reeaua electric de alimentare, distribuia la fiecare punct de consum i circuitele de derivaie pn la fiecare corp de iluminat, precum i instalata de priz de pmnt aferenta. Avnd n vedere c lungimea circuitelor pentru instalaia de iluminat rutier este considerabila, reeaua electric de alimentare s-a mprit n dou tronsoane distincte:
-

o reea va alimenta 27 corpuri de iluminat totalizand o putere de 4,563kW; o reea va alimenta 35 corpuri de iluminat totalizand o putere de 5,915kW. Instalatia de iluminat va fi alimentata printr-un branament de joasa tensiune in

baza avizului furnizorului de energie electrica ENEL DISTRIBUTIE i va cuprinde in principal tabloul electric de branament cu contorul de energie electrica aferent. Instalatia de iluminat va fi deservita de tabloul de iluminat T.L i va fi alimentata din tabloul electric de branament printr-o linie electrica subterana LES cu lungimea de circa 500m, realizata cu cablu electric tip CYAbY4x25mm2. Instalatia de iluminat propriu-zisa va fi alimentata prin cabluri tetrapolare tip CYAbY4xl6mm2 pozate subteran i interconectate in bucla pana la fiecare cutie de conexiune IP65 instalata pe fiecare stlp. Aceasta soluie are avantajul ca nu mai necesita manoane de derivaie. Corpurile de iluminat aferente instalatiei de iluminat vor fi conectate succesiv pe faze diferite astfel: pe faza LI vor fi conectate corpurile de iluminat 1, 4, 7 ..., pe faza L2 vor fi conectate corpurile de iluminat 2, 5, 8 ... i pe faza L3 vor fi conectate corpurile de iluminat 3, 6, 9 ..., etc.

Reelele electrice pentru instalaia de iluminat vor fi pozate subteran direct n pmnt, pe pat de nisip, n lungul drumurilor la distana de circa 0,5m-lm fa de carosabil, iar la subtraversari prin tuburi de protecie fixate n beton. n dreptul fiecrui stlp fiecare cablu (intrare - ieire) va fi pozat prin tuburi de protectie distincte PVC-M075 (2xl,5m/stalp) fixate pe stlp, pn la irul de cleme din cutia de conexiune IP65 instalata pe stlp. Prin interiorul stlpului se va poza cablul de derivaie tip CYY3xl,5mm2 de la cutia de conexiune IP65 pn la corpul de iluminat. Corpul de iluminat este legat la pmnt prin structura metalic a stlpului. n paralel cu reeaua electric de alimentare, n profilul de an, se va poza la adncimea de circa 50cm conductorul de protecie PE din 0l_-zn40x4. La fiecare stlp se vor scoate musti" din acelai material la care se va conecta borna de legare la pmnt a fiecrui stlp. Pe pasaj acest conductor va fi nglobat n structura de beton. Conductorul de protecie PE va avea continuitate galvanic pe ntreaga lungime, pn la sursa de energie. La extremitile instalaiei de iluminat se va realiza cte o priz de pmnt distinct cu rezistena de dispersie de lOohm. Prizele de pmnt locale se vor realiza cu electrozi din OL-Zn02,5"x3m btui vertical n pmnt i interconectai cu conductor din banda din OL-Zn40x4 sudat la partea superioara a electrozilor. Cordoanele de sudur se vor proteja la coroziune. Prizele de pmnt locale se vor interconecta prin conductorul de protecie PE astfel nct rezistena de dispersie a ansamblului s fie de 4ohm. NORMATIVE, STANDARDE, LEGI DE BAZ NP062-2002 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier i pietonal 17-2002 Normativ privind proiectarea si executarea instal. electr, cu tens. sub lkV 120-2000 Normativ pentru protecia construciilor mpotriva trsnetului. NTE007-2008 Normativ pt. proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice PE116-1994 Normativ de ncercri si msurtori la echipamente i instalaii electrice. SR CEI 61200-413:2005 - Ghid pentru instalaii electrice. Partea 413: Protecia mpotriva atingerilor indirecte. ntreruperea automat a alimentrii. SR EN 60898+Al:1995 ntreruptoare automate mici.

SR EN 60439-1-2001 Ansamburi prefabricate de joasa tensiune SR EN 40-5-2002 Stlpi pentru iluminat public. Partea 5: Cerine pentru stlpi de oel SR EN 60598-1/1994 Corpuri de iluminat. SR 13433 Iluminatul cilor de circulaie. Condiii de iluminat pentru ci de circulaie destinate traficului rutier, pietonal i/sau ciclitilor i tunelurilor / pasajelor subterane rutiere. STAS ISO 9001 : 1991 Sistemele calitii model pentru asigurarea calitii n proiectare, dezvoltare, producie, montaj, service. Ordinul MMPS 508-2002 Norme generale de protecia muncii Ordinul MMPS 275-2002 Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice. Legea 307-2006 privind aprarea mpotriva incendiilor. Legea 319-2002 privind sntatea i higiena muncii. Legea 10-1995 privind calitatea n construcii. Legea 13-2007 Legea energiei electrice. HG 90-2008 privind racordarea utilizatorilor la reelele electrice de interes public. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Lucrrile de execuie ale instalaiilor electrice se vor putea efectua numai fr alimentare cu energie electric pe circuitele electrice respective. Punerea sub tensiune pentru probe se va putea face numai dup verificarea instalaiilor, cu respectarea normelor de protecie a muncii. Pe durata execuiei i apoi pe durata de utilizare, instalaiile electrice vor asigura protecia mpotriva electrocutrii prin atingere direct, prin mijloace tehnice i organizatorice, precum i protecia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect, exclusiv prin mijloace tehnice. Vor fi respectate prevederile normativelor i ale standardelor n vigoare, din care se menioneaz normativul 17/2002 (pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice de joas tensiune), normativul NTE007-2008 (pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice), normativul 120/2000 (pentru protecia construciilor mpotriva trsnetului), precum i ordinul MMPS508/2002 (norme generale de protecia muncii) i

ordinul MPS275/2002 (norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia EE), etc. MASURI P.S.I. n conformitate cu prevederile din Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor si cu normativul PI 18/1999 (privind rezistena la foc a construciilor), msurile P.S.I vor avea in vedere dimensionarea cilor de curent, modul de pozare a conductoarelor si cablurilor electrice, protecia fiecrui circuit cu ntreruptoare automate sau cu sigurane automate cu protecie la suprasarcin i la scurtcircuit, avnd n plus protecie diferenial dup caz. 4.2 Protectia mediului Un mijloc important n realizarea si mentinerea echilibrului ecologic al ambiantei omului este reintegrarea naturii n localitati si a localitatilor n peisajul natural. Sistematizarea rurala, urbana, si la o scara mai larga, sistematizarea teritoriala abordeaza, deopotriva , problemele ambientului peisagistic (estetic si functional) si cele ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic si psihosocial). Elemente referitoare la impactul asupra mediului a lucrarilor propuse: Reparatii sistem rutier pe DN 22 Km 227+000 Km 287+400

4.2.1 N TIMPUL EXECUTIEI Protectia calitatii apelor Surse existente si posibile de poluare a apelor n perioada de executie , sursele posibile de poluare a apelor snt: executia propriuzisa a lucrarilor, manipularea materialelor de constructie, traficul de santier si organizarile de santier. Astfel, lucrarile de terasamente determina antrenarea unor particule fine de pamnt care pot ajunge n apele de suprafata. Manipularea si punerea n opera a materialelor de constructii (beton, bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale,

combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor n apropierea cursurilor de apa pot conduce la producerea unor deversari accidentale n acestea. Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie de drumuri nu sunt neglijabile. Dupa datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor specifice executiei drumurilor poate fi de pana la cca. 2000 t/km, pentru drumuri noi. Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante n atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina -, particule n suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel nct poluantii din aer sunt transferati n ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc). Statiile de alimentare cu carburanti si de ntretinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. Aceste statii trebuie avizate la faza de proiect si verificate periodic n timpul functionarii din punct de vedere al protectiei mediului. Organizarile de santier, functie de complexitatea activitatii acestora, trebuie, de asemenea, avizate si controlate din punct de vedere al protectiei mediului. n categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala rezultata din posibilele accidete de circulatie n care sunt implicate cisterne ce transporta substante periculoase. O atentie deosebita va trebui acordata momentului asternerii mbracamintii bituminoase, pentru a se evita scurgerea unor produse petroliere n apele de suprafata. Avnd n vedere aceste lucruri, putem estima ca lucrarile ce urmeaza a fi executate nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra cursurilor de apa. Epurarea apelor uzate Pentru executia lucrarilor analizate nu sunt prevazute amenajari de santier si nici depozite permanente de materiale, astfel ca nu este cazul unor amenajari speciale pentru colectarea si epurarea apelor uzate. n cazul depozitelor temporare de materiale, care pot fi spalate de apele pluviale, se recomanda amenajarea platformelor de depozitare cu santuri perimetrale de garda. Aceste santuri vor fi curatate periodic pentru a se evita colmatarea lor.

Debite si concentratii de poluanti comparativ cu normele legale n vigoare. Apele pluviale, care pot fi ncarcate cu pulberi pulverulente datorate prezentei depozitelor temporare de materiale, pot fi deversate n cursurile naturale de apa n conditiile respectarii prevederilor NTPA 001 si a conditiilor specifice impuse de CN Apele Romne. Pentru folosintele de apa aferente lucrarilor de realizare a tronsonului de drum analizat se va avea n vedere respectarea actelor de reglementare n vigoare si anume: -Legea mediului - legea 137/1995, cu modificarile si completarile ulterioare -Legea apelor - legea 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare -NTPA 001/2002 - respectiv normativul care stabileste concentratiile poluant ilor n apele evacuate n receptori naturali. -Ordinul MAPPM 1146/2002. Protectia aerului Sursele de poluanti pentru aer Realizarea investitiei propuse implica, n perioada de executie: -lucrari n amplasamentul obiectivului: -lucrari cuprinznd construirea terasamentelor, realizarea sistemului rutier, -traficul auto de lucru. Lucrarile de executie includ operatii care se constituie n surse de emisie a prafului n atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamntului si materialelor balastoase, precum si perturbarii suprafetelor. O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vntului, fenomen care nsoteste, n mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vntului. Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vntului este, n principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc n amplasament sunt surse libere, diseminate pe suprafata pe care au loc lucrarile, avnd cu totul alte particularitati dect sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare n atmosferaa aerului impurificat si a gazelor reziduale.

-Concentratii si debite masice de poluanti evacuati in atmosfera Normele legale n vigoare nu prevad standarde la emisii pentru surse nedirijate si libere. Referitor la sursele mobile se prevad norme la emisii pentru autovehicule rutiere, si respectarea acestora cade n sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate n traficul auto de lucru. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Sursele actuale de zgomot si vibratii sunt reprezentate de traficul rutier, de o serie de activitati gospodaresti din zonele locuite. In perioada de construire, procesele tehnologice descrise anterior presupun folosirea unor grupuri de utilaje care, atat prin activitatea in punctele de lucru (amplasamentul drumului, organizare de santier, gropa de imprumut etc.) cat si prin deplasarile lor, constituie surse de zgomot si vibratii, care se suprapun peste fondul descris anterior. n ceea ce priveste vibratiile, desi pot fi motive de aparitie a lor n structura terasamentului, n special n cazul circulatiei utilajelor grele, drumul analizat nu este direct fundat n roca de baza, existnd n sistemul rutier straturi intermediare, care au si rol de rupere a vibratiilor. Din aceasta cauza nu se considera necesar sa se puna problema aparitiei de niveluri ale intensitatii vibratilor peste cele admise prin SR 12025:1994. Protectia solului si subsolului Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructii pentru sosele sunt diverse si semnificative. Reabilitarea unui drum necesita decopertarea, transportul si punerea n opera a unor volume importante de materii prime si materiale, aducerea la cota a unor lucrari de infrastructura edilitara existente si amenajarea pentru circulatie a platformei drumului. Poluarea n timpul executiei lucrarilor de construire are efectul cel mai important asupra solului. Aceasta poluare este temporara, legatade durata realizarii reabilitarilor si poate fi redusa prin masurile corespunzatoare luate de constructori. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Lucrarilr de reabilitarea propusa nu va conduce la cresterea turbiditatii. Vegetatia de pe amplasament va fi reinstalata dupa definitivarea lucrarilor.

Din cele prezentate se poate trage concluzia ca lucrarile de reabilitare propuse nu poate genera un impact semnificativ asupra florei si faunei din zona traversata. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectati prin expunerea la atmosfera poluata generate de lucrarile din timpul fazei de constructie. Perioada de construire nu va implica riscuri iesite din comun asupra infrastructurii prezente, n proiect fiind prevazute lucrari de mutare si de protectie a acestora.

Gospodarirea deseurilor Pentru a asigura managementul deseurilor in conformitate cu legislatia nationala, antreprenorul lucrarilor va ncheia contracte cu operatorii de salubritate locali n vederea depozitarii deseurilor. Principalul tip de deseuri va fi reprezentat prin deseuri de constructie inerte (pamant, balast, piatra, ciment, asfalt), pentru care se propune refolosirea sau depozitarea sa in cea mai apropiat halda municipala de deseuri. Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hrtie, pungi, folii de polietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul de executie. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Substantele toxice si periculoase pot fi: carburantii (motorina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor. Date fiind distantele reduse pana la eventualele puncte de aprovizionare, nu este necesara depozitarea n amplasament a acestora. Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cte ori va fi necesar. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse n santier n perfecta stare de functionare, avnd facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor si ntretinerea acumulatorilor auto se vor executa n ateliere specializate.

4.2.2 N TIMPUL EXPLOATARII Protectia calitatii apelor Surse existente si posibile de poluare a apelor Potentiale surse de impurificare a apelor n perioada de functionare sunt date de: -depunerea directa pe luciul apei de poluanti rezultati din trafic; -deversari de ape uzate neepurate, direct n emisari; se considera ape uzate, apele pluviale ce spala soseaua. -deversari n emisari ale apelor potential poluate cu substante toxice si/sau periculoase rezultate din accidente rutiere. Poluarea apelor de suprafata datorita exploatarii drumurilor se produce n perioadele ploioase prin antrenarea materiilor solide si lichide depuse pe calea de rulare. -Debite si concentratii de poluanti comparativ cu normele legale n vigoare. Avand in vedere traficul extrem de redus, nu sunt de presupus depasiri ale indicatorilor normati. n functie de evolutia traficului rutier si a indicatorilor de calitate a apelor evacuate se va evalua necesitatea mbunatatirii masurilor specifice pentru protectia mediului. Protectia aerului Traficul rutier este singura sursa de impurificare a atmosferei aferenta obiectivului studiat. Poluantii emisi n atmosfera, caracteristici arderii interne a combustibililor fosili n motoarele vehiculelor rutiere, sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si organice sub forma de gaze si de particule, continnd: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantitati de amoniac, compusi organici volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din evaporarea benzinei din carburatoare si rezervoare), particule ncarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn). Emisiile au loc n apropierea solului (nivelul gurilor de esapament), dar turbulenta creata de deplasarea vehiculelor n stratul de aer de lnga sol si de diferenta de temperatura dintre gazele de esapament si aerul atmosferic conduc la o naltime de emisie

de circa 2 m (conform informatiilor din literatura de specialitate). Sursa reprezentata de traficul rutier pe soseaua de centura este o sursa liniara Emisiile pot varia n timp, depinznd de intensitatea si de structura traficului (pe categorii de vehicule). Este dificil sa se estimeze foarte precis emisiile n timp, acestea fiind determinate de o multitudine de variabile independente, supuse apriori erorilor de estimare. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot si vibratii Sursele de zgomot si vibratii, n perioada de operare sunt reprezentate de vehiculele de toate categoriile de greutate aflate n circulatie. Trebuie efectuata periodic o monitorizare a traficului si a nivelurilor de zgomot. n cazul depasirii limitei de zgomot in cazul folosintelor sensibile, vor putea fi montate panouri fonoabsorbante sau se vor institui restrictii de viteza, dupa caz. -Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Dupa finalizarea lucrarilor, se va efectua monitorizarea traficului si a nivelului de zgomot. n cazul depasirii limitei de zgomot in zonele cu folosinte sensibile, vor fi montate panouri fonoabsorbante sau se vor institui restrictii de viteza, dupa caz. Protectia solului si subsolului Surse de poluanti pentru sol si subsol Surse de poluare sezoniera, determinate de interventiile din timpul iernii n timpul iernii, pentru topirea ghetii de pe carosabil, se mprastie cca. 2-4 m3 de sare pe 1 km de sosea. Se apreciaza ca efectul poluarii sezoniere asupra drumurilor ce urmeaza a fi reabilitate este redus. Aceasta apreciere are n vedere lucrarile de colectare si evacuare a apelor din precipitatii, lucrari care asigura reducerea poluarii terenurilor adiacente lucrarii. Poluantii proveniti din circulatia rutiera au urmatoarele surse: -reziduuri din combustibil nears; -reziduuri provenite din uzura pneurilor; -reziduuri metalice provenite de la uzura si coroziunea vehiculelor; Dupa punerea n exploatare a drumului sursele de poluare a solului se constituie n: -

-uleiuri si grasimi minerale; -reziduuri provenite din uzura drumului; recomanda: -colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (lichide, menajere, tehnologice); - nierbarea suprafetelor de sol neacoperite de vegetatie; -verificarea periodica a sistemului de captare, epurare si evacuare a apelor meteorice. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat dupa terminarea lucrarilor de reabilitare si n viitor nu va determina situatii critice de sanatate a populatiei. Adoptarea n legislatia nationala a Directivelor EU privind emisiile de la autovehicule va conduce la diminuarea concentratiilor de poluanti in aerul ambiental. n ceea ce priveste obiectivele construite, trebuie facuta precizarea ca o parte din emisiile de poluanti sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciaza ca, indiferent de intensitatea traficului, concentratiile de SO2 si NOx se situeaza n grupa A de agresivitate. Totodata traficul auto este responsabil de prezenta particulelor slab solubile, care determina ncadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv pna la agresiv. Se apreciaza ca n perioadele caracterizate de umezeala ridicata a aerului atmosferic (n principal sezonul rece), actiunea acestor particule poate fi considerata agresiva. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Lucrarile de ntretinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi ncadrate n categoria substantelor toxice si periculoase. Aceste materiale sunt: -Motorina - carburant utilizat de utilaje si n buna parte si de vehiculele de transport; -Benzina; -Lubrifianti (uleiuri, vaseline); -Lacuri si vopsele, diluanti - utilizate n cadrul lucrarilor de ntretinere, protectie si marcaje rutiere. Lucrari si dotari pentru protectia solului si subsolului Pentru protectia solului si subsolului n perimetrul sectorului de drumului, se

Pot sa apara probleme n timpul manipularii si utilizarii acestor produse de catre unitatile specializate n lucrari de ntretinere si reparatii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unitati trebuie sa respecte normele specifice de lucru pentru desfasurarea n conditii de siguranta deplina a operatiilor respective. Recipientii folositi trebuie recuperati si valorificari corespunzator. 4.2.3 LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA Dupa finalizarea lucrarilor la suprastructura, zonele afectate vor fi curatate si nivelate, si toate terenurile afectate readuse la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie. 4.2.4 PREVEDERI PENTRU MONITORINGUL MEDIULUI In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii, avand in vedere concentrarea redusa de lucrari, nu se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate care sa efectueze monitorizarea periodica a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului. In conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a variantelor de circulatie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor. In acest sens, constructorulu ii va reveni obligatia - de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii; - de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea; - de a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii, - de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente. 4.2.5 Amenajarea pentru protectia mediului si aducere la stare initiala Categoriile de peisaje amenajate ndeplinesc multiple functii; ele si exercita actiunea n acelasi timp, dar unele prevaleaza asupra altora, ca urmare a specificului programelor peisajelor n cauza. Aceste functii se manifesta att n sfera ecologica (protectia si ameliorarea mediului), ct si n cele sociale, culturale, istorice si economice.

n contextul artificializarii crescnde a mediului de viata al oamenilor, rolul ecologic al zonelor verzi se situeaza pe prim-plan, decurgnd din multiple actiuni ale acestora, foarte improtante pentru habitatul uman. Functiile zonelor verzi care contribuie n mod esential la calitatea mediului de viata n teritoriul urban si rural sunt: ameliorarea microclimatului localitatii, purificarea atmosferei si atenuarea poluarii fonice. 4.2.5.1 Ameliorarea microclimatului Vegetatia lemnoasa din cuprinsul localitatilor modereaza temperaturile excesive si atenueaza variatiile de temperatura diurne si sezoniere. Prin efectul de umbrire si prin procesele de evapo-transpiratie ale maselor de frunzis (pentru un gram de apa evaporata se consuma 600 de calorii), temperatura medie a aerului n zilele de vara este cu 2-3,5 C mai scazuta n preajma padurilor si n interiorul spatiilor libere arborizate fata de zonele neplantate ale localitatii si cu 12-14 C mai scazuta dect temperatura constructiilor si a ariilor betonate si asfaltate. n sectoarele umbrite de plantatiile de arbori, radiatia calorica nregistreaza o scadere de pna la 5 C fata de cele umbrite numai de cladiri. Spatiile verzi influenteaza favorabil microclimatul si prin stimularea schimburilor de aer. Diferenta de temperatura dintre zonele verzi si aglomerarile de constructii sau teritoriile deschise, lipsite de plantatii, duce n perioadele de calm canicular la formarea unor curenti de aer ce pot atinge 1 m/s. Aceasta briza, cu sensul dinspre zonele plantate catre zona construita n timpul zilei si invers n timpul noptii, contribuie la schimbul caloric si la dispersarea poluarii. n cazul investitiei noastre n perspectiva de cincisprezece ani o sa avem o acoperire de 75,61% a suprafetelor reamenajate cu arbori si arbusti. Dupa cincisprezece ani cnd masa vegetala (n special arborii si arbustii) ajung la maturitate diferenta de temperatura intre parc si mediul nconjurator va fi 2,5 3,5 C. 4.2.5.2 Purificarea atmosferei Reducerea poluarii atmosferei constituie o problema dificil de rezolvat, fiind necesare, n primul rnd, masuri complexe care vizeaza tehnologiile industriale si procedeele tehnice pentru limitarea emanarii de poluanti. Un rol important n asanarea atmosferei l au zonele verzi, prin actiuni de epurare fizica chimica si bacteriologica.

Prin epurarea fizica masele vegetale epureaza atmosfera prin retinerea prafului si pulberilor. Impuritatile n suspensie, ntlnind filtrele de vegetatie se depun n principal pe frunzis. Cercetarile au constatat ca o peluza de iarba retine de 3 6 ori mai mult praf dect o suprafata nuda, iar un arbore matur retine de 10 ori mai multe impuritati dect o peluza de marimea proiectiei coroanei acestuia pe sol. Capacitatea de epurare fizica depinde de specie si este mai mare la arborii si arbustii foiosi cu suprafata foliara mare si cu frunze paroase si nervuri proeminente: 4.2.5.3 Atenuarea poluarii fonice Zgomotele cele mai frecvente n mediul localitatilor au o intensitate cuprinsa ntre 40 si 80 decibeli, care asalteaza permanent sensibilitatea oamenilor, accentund diferitele stari de stres. Masele dense de frunzis ale arborilor si arbustilor intercepteaza energia fonica a surselor de zgomot si o atenueaza, n masura n care plantatiile sunt suficient de compacte si largi. De aceea n investitie am folosit aliniament mixt de arbori si arbusti pentru delimitarea zonelor de trafic si spatiu verde. 4.3 Securitatea si sanatatea in munca 4.3.1 ASPECTE GENERALE Accidentele in munca constituie un factor de risc care in lipsa unor masuri de prevenire pot genera pierderi de vieti omenesti, traumatisme, costuri suplimentare ale investitiei si intarzieri in finalizarea lucrarilor. Statisticile arata ca diversele categorii de lucrari au ponderi diferite in cauzele generatoare de accidente. Graficul alaturat ilustreaza aceste ponderi.

Prezentul plan se securitate in munca a fost intocmit in conformitate cu prevederile HG 300/02.03.2006 si Legii319/2006 si reprezinta un plan-cadru fiind necesara completarea cu planurile specifice fiecarui antreprenor/subantreprenor care isi desfasoara activitatea la investitia respectiva. In acest sens s-a urmarit evidentierea ne-exhaustiva a principalelor aspecte menite sa contribuie la eliminarea cauzelor ce pot produce accidente de munca sau imbolnaviri ale personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul investitiei susmentionate. 4.3.2 ORGANIZAREA SISTEMULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Schema de principiu pentru organizarea sistemului de securitate si sanatate in munca este prezentata mai jos.

4.3.3 COORDONATORUL DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA In conformitate cu prevederile art. 7 din HG 300, beneficiarul i/sau managerul de proiect trebuie s desemneze un coordonator in materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii. Coordonatorul de securitate si sanatate a muncii are (potrivit art. 58 din HG300) urmatoarele atributii: a) s coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire i de securitate la alegerea soluiilor tehnice i/sau organizatorice in scopul planificrii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se desfoar simultan ori succesiv i la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru; b) s coordoneze punerea in aplicare a msurilor necesare pentru a se asigura c angajatorii i, dac este cazul, lucrtorii independeni respect principiile prevzute la art. 56, intr-un mod coerent i responsabil, i aplic planul de securitate i sntate prevzut la art. 54 lit. b); c) s adapteze sau s solicite s se realizeze eventuale adaptri ale planului de securitate i sntate prevzut la art. 54 lit. b) i ale dosarului de intervenii ulterioare prevzut la art. 54 lit. c), in funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele modificri

intervenite; d) s organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe antier, i coordonarea activitilor acestora, privind protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor i a riscurilor profesionale care pot afecta sntatea lucrtorilor, informarea reciproc i informarea lucrtorilor i a reprezentanilor acestora i, dac este cazul, informarea lucrtorilor independeni; e) s coordoneze activitile care urmresc aplicarea corect a instruciunilor de lucru i de securitate a muncii; f) s ia msurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate s aib acces pe antier; g) s stabileasc, in colaborare cu managerul de proiect i antreprenorul, msurile generale aplicabile antierului; h) s in seama de toate interferenele activitilor din perimetrul antierului sau din vecintatea acestuia; i) s stabileasc, impreun cu antreprenorul, obligaiile privind utilizarea mijloacelor de protecie colectiv, instalaiilor de ridicat sarcini, accesul pe antier; j) s efectueze vizite comune pe antier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, inainte ca acetia s redacteze planul propriu de securitate i sntate; k) s avizeze planurile de securitate i sntate elaborate de antreprenori i modificrile acestora. 4.3.4 OBLIGATIILE ANGAJATORULUI (1) In baza art.7 din Legea 319/2006 angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea i instruirea lucrtorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii in munc. (2) Angajatorul are obligaia s urmreasc adaptarea msurilor prevzute la alin. (1), inand seama de modificarea condiiilor, i pentru imbuntirea situaiilor existente.

(3) Angajatorul are obligaia s implementeze msurile prevzute la alin. (1) i (2) pe baza urmtoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs; d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce privete proiectarea posturilor de munc, alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc i de producie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra sntii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munc, relaiile sociale i influena factorilor din mediul de munc; h) adoptarea, in mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie individual; i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor. (4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale legii, inand seama de natura activitilor din intreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia: a) s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munc, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la amenajarea locurilor de munc; b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de prevenire, precum i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator s asigure

imbuntirea nivelului securitii i al proteciei sntii lucrtorilor i s fie integrate in ansamblul activitilor intreprinderii i/sau unitii respective i la toate nivelurile ierarhice; c) s ia in considerare capacitile lucrtorului in ceea ce privete securitatea i sntatea in munc, atunci cand ii incredineaz sarcini; d) s asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii s fac obiectul consultrilor cu lucrtorii i/sau reprezentanii acestora in ceea ce privete consecinele asupra securitii i sntii lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de munc; e) s ia msurile corespunztoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat i specific, accesul s fie permis numai lucrtorilor care au primit i i-au insuit instruciunile adecvate. (5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelai loc de munc ii desfoar activitatea lucrtori din mai multe intreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au urmtoarele obligaii: a) s coopereze in vederea implementrii prevederilor privind securitatea, sntatea i igiena in munc, luand in considerare natura activitilor; b) s ii coordoneze aciunile in vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitilor; c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) s informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale. (6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena in munc nu trebuie s comporte in nicio situaie obligaii financiare pentru lucrtori. 4.3.5 RISCURI SPECIFICE

Prezentul capitol prezinta o lista neexhautiva a lucrrilor care implic riscuri specifice pentru securitatea si sanatatea lucrtorilor: 1. Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ingropai sub alunecri de teren, inghiii de terenuri mocirloase/mltinoase ori de a cdea de la inlime, datorit naturii activitii desfurate, procedeelor folosite sau mediului inconjurtor al locului de munc 2. Lucrri in care expunerea la substane chimice sau biologice prezint un risc particular pentru securitatea i sntatea lucrtorilor ori pentru care supravegherea sntii lucrtorilor este o cerin legal 3. Lucrri cu expunere la radiaii ionizante pentru care prevederile legale specifice oblig la delimitarea de zone controlate sau supravegheate 4. Lucrri in apropierea liniilor electrice de inalt tensiune 5. Lucrri care expun la risc de inec 6. Lucrri de puuri, terasamente subterane i tuneluri 7. Lucrri cu tuburi cu aer comprimat 8. Lucrri care implic folosirea de explozibili 9. Lucrri de montare i demontare a elementelor prefabricate grele. 4.3.6 CERINTE MINIME DE SECURITATE I SNTATE PENTRU ANTIERE Cerintele specificate in prezentul capitol sunt conforme cu prevederile Anexei 4 din HG300/2006 PARTEA I Cerine minime generale pentru locurile de munc din antiere 1. Stabilitate i soliditate 1.1. Materialele, echipamentele i, in general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat i sigur.

1.2. Accesul pe orice suprafa de material care nu are o rezisten suficient nu este permis decat dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel incat lucrul s se desfoare in condiii de siguran. 2. Instalaii de distribuie a energiei 2.1. Instalaiile trebuie proiectate, realizate i utilizate astfel incat s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejai corespunztor contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct ori indirect. 2.2. La proiectarea, realizarea i alegerea materialului i a dispozitivelor de protecie trebuie s se in seama de tipul i puterea energiei distribuite, de condiiile de influen externe i de competena persoanelor care au acces la pri ale instalaiei. 3. Cile i ieirile de urgen 3.1. Cile i ieirile de urgen trebuie s fie in permanen libere i s conduc in modul cel mai direct posibil intr-o zon de securitate. 3.2. In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie s poat fi evacuate rapid i in condiii de securitate maxim pentru lucrtori. 3.3. Numrul, amplasarea i dimensiunile cilor i ieirilor de urgen se determin in funcie de utilizare, de echipament i de dimensiunile antierului i ale incperilor, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente. 3.4. Cile i ieirile de urgen trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient de rezistent i s fie amplasate in locuri corespunztoare. 3.5. Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fr dificultate, cile i ieirile de urgen, precum i cile de circulaie i uile care au acces la acestea nu trebuie s fie blocate cu obiecte. 3.6. Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminare de siguran, de intensitate suficient in caz de pan de curent. 4. Detectarea i stingerea incendiilor

4.1. In funcie de caracteristicile antierului i de dimensiunile i destinaia incperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice i chimice ale substanelor sau ale materialelor prezente, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar s fie prevzute un numr suficient de dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor, precum i, dac este cazul, un numr suficient de detectoare de incendiu i de sisteme de alarm. 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu i sistemele de alarm trebuie intreinute i verificate in mod periodic. La intervale periodice trebuie s se efectueze incercri i exerciii adecvate. 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie s fie accesibile i uor de manipulat. 4.4. Acestea trebuie s fie semnalizate conform prevederilor din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate in locuri corespunztoare. 5. Ventilaie inandu-se seama de metodele de lucru folosite i de cerinele fizice impuse lucrtorilor, trebuie luate msuri pentru a asigura lucrtorilor aer proaspt in cantitate suficient. Dac se folosete o instalaie de ventilaie, aceasta trebuie meninut in stare de funcionare i nu trebuie s expun lucrtorii la cureni de aer care le pot afecta sntatea. Atunci cand este necesar pentru sntatea lucrtorilor, un sistem de control trebuie s semnalizeze orice oprire accidental a instalaiei. 6. Expunerea la riscuri particulare 6.1. Lucrtorii nu trebuie s fie expui la niveluri de zgomot nocive sau unei influene exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. 6.2. Atunci cand lucrtorii trebuie s ptrund intr-o zon a crei atmosfer este susceptibil s conin o substan toxic sau nociv, s aib un coninut insuficient de

oxigen sau s fie inflamabil, atmosfera contaminat trebuie controlat i trebuie luate msuri corespunztoare pentru a preveni orice pericol. 6.3. Intr-un spaiu inchis un lucrtor nu poate fi in nici un caz expus la o atmosfer cu risc ridicat. Lucrtorul trebuie cel puin s fie supravegheat in permanen din exterior i trebuie luate toate msurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv i imediat. 7. Temperatura In timpul programului de lucru, temperatura trebuie s fie adecvat organismului uman, inandu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitrile fizice la care sunt supui lucrtorii. 8. Iluminatul natural i artificial al posturilor de lucru, incperilor i cilor de circulaie de pe antier 8.1. Posturile de lucru, incperile i cile de circulaie trebuie s dispun, in msura in care este posibil, de suficient lumin natural. Atunci cand lumina zilei nu este suficient i, de asemenea, pe timpul nopii locurile de munc trebuie s fie prevzute cu lumin artificial corespunztoare i suficient. Atunci cand este necesar, trebuie utilizate surse de lumin portabile, protejate contra ocurilor. Culoarea folosit pentru iluminatul artificial nu trebuie s modifice sau s influeneze percepia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. 8.2. Instalaiile de iluminat ale incperilor, posturilor de lucru i ale cilor de circulaie trebuie amplasate astfel incat s nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori. 8.3. Incperile, posturile de lucru i cile de circulaie in care lucrtorii sunt expui la riscuri in cazul intreruperii funcionrii iluminatului artificial, trebuie s fie prevzute cu iluminat de siguran de o intensitate suficient. 9. Ui i pori

9.1. Uile culisante trebuie s fie prevzute cu un sistem de siguran care s impiedice ieirea de pe ine i cderea lor. 9.2. Uile i porile care se deschid in sus trebuie s fie prevzute cu un sistem de siguran care s impiedice cderea lor. 9.3. Uile i porile situate de-a lungul cilor de siguran trebuie s fie semnalizate corespunztor. 9.4. In vecintatea imediat a porilor destinate circulaiei vehiculelor trebuie s existe ui pentru pietoni. Acestea trebuie s fie semnalizate in mod vizibil i trebuie s fie meninute libere in permanen. 9.5. Uile i porile mecanice trebuie s funcioneze fr s prezinte pericol de accidentare pentru lucrtori. Acestea trebuie s fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgen, accesibile i uor de identificat, cu excepia celor care se deschid automat in caz de pan de energie, i trebuie s poat fi deschise manual. 10. Ci de circulaie - zone periculoase 10.1. Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, cheiurile i rampele de incrcare, trebuie s fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel incat s poat fi utilizate uor, in deplin securitate i in conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai in vecintatea acestor ci de circulaie s nu fie expui nici unui risc. 10.2. Cile care servesc la circulaia persoanelor i/sau a mrfurilor, precum i cele unde au loc operaiile de incrcare sau descrcare trebuie s fie dimensionate in funcie de numrul potenial de utilizatori i de tipul de activitate. Dac sunt utilizate mijloace de transport pe cile de circulaie, o distan de securitate suficient sau mijloace de protecie adecvate trebuie prevzute pentru ceilali utilizatori ai locului. Cile de circulaie trebuie s fie clar semnalizate, verificate periodic i intreinute. 10.3. Cile de circulaie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat s existe o distan suficient fa de ui, pori, treceri pentru pietoni, culoare i scri.

10.4. Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie s fie prevzute cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu in zonele respective. Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii abilitai s ptrund in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil. 11. Cheiuri i rampe de incrcare 11.1. Cheiurile i rampele de incrcare trebuie s fie corespunztoare dimensiunilor incrcturilor ce se transport. 11.2. Cheiurile de incrcare trebuie s aib cel puin o ieire. 11.3. Rampele de incrcare trebuie s fie sigure, astfel incat lucrtorii s nu poat cdea. 12. Spaiu pentru libertatea de micare la postul de lucru Suprafaa posturilor de lucru trebuie stabilit, in funcie de echipamentul i materialul necesar, astfel incat lucrtorii s dispun de suficient libertate de micare pentru activitile lor. 13. Primul ajutor 13.1. Angajatorul trebuie s se asigure c acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie s asigure personal pregtit in acest scop. Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a lucrtorilor accidentai sau victime ale unei imbolnviri neateptate. 13.2. Trebuie prevzute una sau mai multe incperi de prim ajutor, in funcie de dimensiunile antierului sau de tipurile de activiti. 13.3. Incperile destinate primului ajutor trebuie s fie echipate cu instalaii i cu materiale indispensabile primului ajutor i trebuie s permit accesul cu brancarde. 13.4. Aceste spaii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE. 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde condiiile de munc o cer.

Acestea trebuie s fie semnalizate corespunztor i trebuie s fie uor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie s indice clar adresa i numrul de telefon ale serviciului de urgen. 14. Instalaii sanitare 14.1. Vestiare i dulapuri pentru imbrcminte 14.1.1. Lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie s poarte imbrcminte de lucru i dac, din motive de sntate sau de decen, nu li se poate cere s se schimbe intr-un alt spaiu. Vestiarele trebuie s fie uor accesibile, s aib capacitate suficient i s fie dotate cu scaune. 14.1.2. Vestiarele trebuie s fie suficient de incptoare i s aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s ii usuce imbrcmintea de lucru, dac este cazul, precum i vestimentaia i efectele personale i s le poat pstra incuiate. In anumite situaii, cum ar fi existena substanelor periculoase, a umiditii, a murdriei, imbrcmintea de lucru trebuie s poat fi inut separat de vestimentaia i efectele personale. 14.1.3. Trebuie prevzute vestiare separate pentru brbai i femei sau o utilizare separat a acestora. 14.1.4. Dac nu sunt necesare vestiare in sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrtor trebuie s dispun de un loc unde s-i pun imbrcmintea i efectele personale sub cheie. 14.2. Duuri, chiuvete 14.2.1. Atunci cand tipul de activitate sau cerinele de curenie impun acest lucru, lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie duuri corespunztoare in numr suficient. Trebuie prevzute sli de duuri, separate pentru brbai i femei, sau o utilizare separat a acestora.

14.2.2. Slile de duuri trebuie s fie suficient de incptoare, astfel incat s permit fiecrui lucrtor s ii fac toaleta, fr s fie deranjat i in condiii de igien corespunztoare. Duurile trebuie prevzute cu ap curent, rece i cald. 14.2.3. Atunci cand duurile nu sunt necesare, in sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie s fie prevzut un numr suficient de chiuvete cu ap curent cald, dac este necesar. Acestea trebuie s fie amplasate in apropierea posturilor de lucru i a vestiarelor. Trebuie prevzute chiuvete separate pentru brbai i pentru femei sau o utilizare separat a acestora atunci cand acest lucru este necesar din motive de decen. 14.2.4. Dac incperile cu duuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste incperi trebuie s comunice intre ele. 14.3. Cabine de WC-uri i chiuvete In apropierea posturilor de lucru, a incperilor de odihn, a vestiarelor i a slilor de duuri lucrtorii trebuie s dispun de locuri speciale, dotate cu un numr suficient de WC-uri i de chiuvete, utiliti care s asigure nepoluarea mediului inconjurtor, de regul ecologice. Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai i femei sau utilizarea separat a acestora. 15. Incperi pentru odihn i/sau cazare 15.1. Lucrtorii trebuie s dispun de incperi pentru odihn i/sau cazare uor accesibile, atunci cand securitatea ori sntatea lor o impun, in special datorit tipului activitii, numrului mare de lucrtori sau distanei fa de antier. 15.2. Incperile pentru odihn i/sau cazare trebuie s fie suficient de mari i prevzute cu un numr de mese i de scaune corespunztor numrului de lucrtori. 15.3. Dac nu exist asemenea incperi, alte faciliti trebuie s fie puse la dispoziie personalului pentru ca acesta s le poat folosi in timpul intreruperii lucrului.

15.4. Incperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri excepionale trebuie s fie dotate cu echipamente sanitare in numr suficient, cu o sal de mese i cu o sal de destindere. Acestea trebuie s fie dotate cu paturi, dulapuri, mese i scaune, inandu-se seama de numrul de lucrtori. La atribuirea lor trebuie s se in seama de prezena lucrtorilor de ambele sexe. 15.5. In incperile pentru odihn i/sau cazare trebuie s se ia msuri corespunztoare pentru protecia nefumtorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun. 16. Femei gravide i mame care alpteaz Femeile gravide i mamele care alpteaz trebuie s aib posibilitatea de a se odihni in poziie culcat, in condiii corespunztoare. 17. Lucrtori cu dizabiliti Locurile de munc trebuie s fie amenajate inandu-se seama, dac este cazul, de lucrtorii cu dizabiliti. Aceast dispoziie se aplic in special uilor, cilor de comunicaie, scrilor, duurilor, chiuvetelor, WC-urilor i posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de ctre lucrtorii cu dizabiliti. 18. Dispoziii diverse 18.1. Intrrile i perimetrul antierului trebuie s fie semnalizate astfel incat s fie vizibile i identificabile in mod clar. 18.2. Lucrtorii trebuie s dispun de ap potabil pe antier i, eventual, de alt butur corespunztoare i nealcoolic, in cantiti suficiente, atat in incperile pe care le ocup, cat i in vecintatea posturilor de lucru. 18.3. Lucrtorii trebuie s dispun de condiii pentru a lua masa in mod corespunztor i, dac este cazul, s dispun de faciliti pentru a-i pregti masa in condiii corespunztoare. PARTEA II CERINE MINIME specifice pentru posturile de lucru din antiere

Posturi de lucru din antiere, in exteriorul incperilor 1. Stabilitate i soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inlime sau in adancime, trebuie s fie solide i stabile, inandu-se seama de: a) numrul de lucrtori care le ocup; b) incrcturile maxime care pot fi aduse i suportate, precum i de repartiia lor; c) influenele externe la care pot fi supuse. Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsec, trebuie s se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunztoare i sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiv sau involuntar a ansamblului ori a prilor acestor posturi de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea i soliditatea trebuie verificate in mod corespunztor i, in special, dup orice modificare de inlime sau adancime a postului de lucru. 2. Instalaii de distribuie a energiei 2.1. Instalaiile de distribuie a energiei care se afl pe antier, in special cele care sunt supuse influenelor externe, trebuie verificate periodic i intreinute corespunztor. 2.2. Instalaiile existente inainte de deschiderea antierului trebuie s fie identificate, verificate i semnalizate in mod clar. 2.3. Dac exist linii electrice aeriene, de fiecare dat cand este posibil acestea trebuie s fie deviate in afara suprafeei antierului sau trebuie s fie scoase de sub tensiune. Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prevzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele s fie inute la distan fa de instalaii. In cazul in care vehiculele de antier trebuie s treac pe sub aceste linii, trebuie prevzute indicatoare de restricie corespunztoare i o protecie suspendat. 3. Influene atmosferice

Lucrtorii trebuie s fie protejai impotriva influenelor atmosferice care le pot afecta securitatea i sntatea. 4. Cderi de obiecte Lucrtorii trebuie s fie protejai impotriva cderilor de obiecte, de fiecare dat cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv. Materialele i echipamentele trebuie s fie amplasate sau depozitate astfel incat s se evite rsturnarea ori cderea lor. In caz de necesitate, trebuie s fie prevzute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase. 5. Cderi de la inlime 5.1. Cderile de la inlime trebuie s fie prevenite cu mijloace materiale, in special cu ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de inalte i avand cel puin o bordur, o man curent i protecie intermediar, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrrile la inlime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. In cazul in care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguran sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele i scri 6.1. Toate schelele trebuie s fie concepute, construite i intreinute astfel incat s se evite prbuirea sau deplasarea lor accidental. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele i scrile schelelor trebuie s fie construite, dimensionate, protejate i utilizate astfel incat persoanele s nu cad sau s fie expuse cderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de ctre o persoan competent, astfel:

a) inainte de utilizarea lor; b) la intervale periodice; c) dup orice modificare, perioad de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pmant ori in alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistena sau stabilitatea. 6.4. Scrile trebuie s aib o rezisten suficient i s fie corect intreinute. Acestea trebuie s fie corect utilizate, in locuri corespunztoare i conform destinaiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie s fie asigurate impotriva deplasrilor involuntare. 7. Instalaii de ridicat 7.1. Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie s fie: a) bine proiectate i construite i s aib o rezisten suficient pentru utilizarea creia ii sunt destinate; b) corect instalate i utilizate; c) intreinute in stare bun de funcionare; d) verificate i supuse incercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiilor legale in vigoare; e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare. 7.2. Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie s aib marcat in mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule i maini pentru excavaii i manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele i mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie s fie:

a) bine concepute i construite, inandu-se seama, in msura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) meninute in stare bun de funcionare; c) utilizate in mod corect. 8.2. Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie s aib pregtirea necesar. 8.3. Trebuie luate msuri preventive pentru a se evita cderea in excavaii sau in ap a vehiculelor i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor. 8.4. Cand este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie s fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conductorul impotriva strivirii in cazul rsturnrii mainii i al cderii de obiecte. 9. Instalaii, maini, echipamente 9.1. Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de man, cu sau fr motor, trebuie s fie: a) bine proiectate i construite, inandu-se seama, in msura in care este posibil, de principiile ergonomice; b) meninute in stare bun de funcionare; c) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de ctre lucrtori avand pregtirea corespunztoare. 9.2. Instalaiile i aparatele sub presiune trebuie s fie verificate i supuse incercrilor i controlului periodic. 10. Excavaii, puuri, lucrri subterane, tuneluri, terasamente 10.1. In cazul excavaiilor, puurilor, lucrrilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate msuri corespunztoare: a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzri sau altor mijloace corespunztoare;

b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei; c) pentru a asigura o ventilaie suficient tuturor posturilor de lucru, astfel incat s se realizeze o atmosfer respirabil care s nu fie periculoas sau nociv pentru sntate; d) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti intr-un loc sigur, in caz de incendiu, irupere a apei sau cdere a materialelor. 10.2. Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie. 10.3. Trebuie prevzute ci sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii. 10.4. Grmezile de pmant, materialele i vehiculele in micare trebuie inute la o distan suficient fa de excavaii; eventual, se vor construi bariere corespunztoare. 11. Lucrri de demolare Cand demolarea unei cldiri sau a unei lucrri poate s prezinte pericole: a) se vor adopta msuri de prevenire, precum i metode i proceduri corespunztoare; b) lucrrile trebuie s fie planificate i executate sub supravegherea unei persoane competente. 12. Construcii metalice sau din beton, cofraje i elemente prefabricate grele 12.1. Construciile metalice sau din beton i elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare i schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2. Trebuie prevzute msuri de prevenire corespunztoare pentru a proteja lucrtorii impotriva pericolelor datorate nesiguranei i instabilitii temporare a lucrrii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare i sprijinele trebuie s fie proiectate i calculate, realizate i intreinute astfel incat s poat suporta, fr risc, sarcinile la care sunt supuse.

13. Batardouri i chesoane 13.1. Toate batardourile i chesoanele trebuie s fie: a) bine construite, realizate din materiale corespunztoare i solide, de o rezisten suficient; b) prevzute cu echipament adecvat pentru ca lucrtorii s se poat adposti in caz de iruperi de ap i de materiale. 13.2. Construcia, montarea, transformarea i demontarea unui batardou sau cheson trebuie s se fac numai sub supravegherea unei persoane competente. 13.3. Toate batardourile i chesoanele trebuie s fie controlate periodic de ctre o persoan competent.

4.4 Exigente de verificare a proiectului Lucrarile proiectate se vor verifica la exigentele A4, B2, D. Aceasta recomandare a fost facuta pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii verificatori de proiecte atestati, conform cu art.6 al.2 din HG 925/20.11.1995. Prezentul proiect are valabilitate de aplicare de 12 luni de la data predarii documentatiei. Dupa aceasta data beneficiarul este obligat sa solicite avizul proiectantului pentru prelungirea valabilitatii solutiilor proiectate functie de evolutia fenomenelor de instabilitate si de modificarile din teren aparute la data solicitarii.

4.5 Durata de realizare si etapele principale Pentru realizarea intregii investitii se propune o durata de 12 luni. GRAFIC DE REALIZARE A INVESTITIEI
Nr. crt.
0

Categoria de lucrari
Trim. I 1 2

Anul 1
Trim. II 3 Trim. III 4 Trim. IV 5

Anul 2
Trim. I 6 Trim. II 7

1. 2. 3. 4. 5.. 6. 7. 8. 9. 10.

Refacere sistem rutier Acostamente Rigole Drumuri laterale Parcare Podete Siguranta circulatiei Transport Proiectare Taxe avize si acorduri

5. Costurile estimative ale investitiei

DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitii: - Reabilitare DN 22 km 226+600 - km 287+400 in mii lei /mii euro la cursullei 4,2274/ euro din data de 22.06.2010

Valoare (fara TVA) Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro 1 2 3 4 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 0.000 0.000 1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 Nr.Crt. Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala TOTAL Capitol 1

TVA Mii lei 5 0.000 0.000

Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 6 7 0.000 0.000 0.000 0.000

1.3

1220.979 1220.979

288.825 288.825

231.986 231.986

1452.965 1452.965

343.702 343.702

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului TOTAL Capitol 2 0.000 0.000 0.000 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii de teren 203.497 48.138 Taxe pentru obtinerea de avize, 3.2 acorduri si autorizatii 101.748 24.069 3.3 Proiectare si inginerie 51.688 12.227 Organizarea procedurilor de 3.4 achizitie publica 101.748 24.069 3.5 Consultanta 1017.483 240.688 3.6 Asistenta tehnica 508.741 120.344 TOTAL Capitol 3 1984.905 469.533 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza Constructii - Deviz pe Obiect Reabilitare DN22 tronson II Montaje utilaje tehnologice Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotari Active necorporale TOTAL Capitol 4

0.000

0.000

38.664 19.332 9.821 19.332 193.322 96.661 377.132

242.161 121.080 61.509 121.080 1210.804 605.402 2362.037

57.284 28.642 14.550 28.642 286.418 143.209 558.745

4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6

101748.276 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 101748.276

24068.760 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 24068.760

19332.172 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 19332.172

121080.448 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 121080.448

28641.824 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 28641.824

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de constructii 5.1 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 5.2.1. Comisioane, taxe si cote 5.2 legale 0.8% 5.2.1. Comisioane, taxe si cote legale 0.5% 5.2.3 Costul creditului 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute TOTAL Capitol 5

2034.966 2034.966 0.000 508.741 0.000 508.741 0.000 10174.828 12718.535

481.375 481.375 0.000 120.344 0.000 120.344 0.000 2406.876 3008.595

386.643 386.643 0.000 96.661 0.000 96.661 0.000 1933.217 2416.522

2421.609 2421.609 0.000 605.402 0.000 605.402 0.000 12108.045 15135.056

572.836 572.836 0.000 143.209 0.000 143.209 0.000 2864.182 3580.228

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar Pregatirea personalului de 6.1 exploatare 0.000 0.000 0.000 6.2 Probe tehnologice TOTAL Capitol 6 0.000 0.000 0.000 TOTAL GENERAL Din care C+M 117672.695 105004.221 27835.713 24838.960 22357.812 25201.013

0.000 0.000 140030.507 124955.023

0.000 0.000 33124.499 29558.363

6. Indicatori de apreciere a eficientei economice


Investitia face parte din proiectele pentru promovarea dezvoltarii infrastructurii locale. Investitia are doar efecte indirecte ce nu pot fi transpuse in performante financiare. Prin realizarea investitiei judetul va dispune de un drum modern pentru accesul la site-ul istoric, cu efecte pozitive asupra turismului in zona, asupra nivelului de trai si a somajului. Impactul asupra mediului va fi deasemenea unul pozitiv prin reducerea poluarii aerului. Modernizarea drumului judetean DN 22 va conduce la ameliorarea conditiilor de transport, reducerea consumului de carburant, reducerea uzurii anvelopelor auto si reducerea timpilor de parcurs. Nivelul de siguranta a traficului in noua infrastructura va creste. Durata calatoriilor si costurile pentru utilizatori vor scadea. Avand in vedere ca drumul nu are o valoare de inventar, nu se poate realiza o analiza comparativa a costului lucrarilor de interventii.

7. Sursele de finantare a investitiei


Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din: Fonduri alocate conform H.G.577/1997.

8. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei


Numar de locuri de munca create in faza de executie Constructor : 20 angajati; Numar de locuri de munca create in faza de operare 10 angajati; temporar: 6 angajati permanent: 4 angajati In mod indirect, prin intermediul efectului multiplicator, se estimeaza ca proiectul va induce crearea unui numar de cel putin 48 locuri de munca, pe durata de exploatare a investitiei (10 ani). numar de locuri de munca directe: 4 angajati multiplicator: 1,2 durata exploatare: 10 ani numar de locuri de munca indirecte = 4 * 1,2 * 10 = 48

9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei


Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei sunt: 9.1 Valoarea totala a investitiei, inclusiv TVA(mii lei) - 140030.507 mii lei / 33124.499 mii euro - constructii-montaj: 124955.023 mii lei / 29558.363 mii euro Echivalenta in Euro s-a realizat pentru un curs BNR de 4,2274 lei pentru 1 Euro valabil la data de 22.06.2010. 9.2 Esalonarea investitiei (INV/C+M) Anul I: 140030.507 mii lei / 124955.023 mii lei 9.3 Durata de realizare(luni): 12luni 9.4 Capacitati (in unitati fizice si valorice) Lungimea totala: 6040m Reabilitare sistem rutier & acostamente: 140030.507 mii lei 9.5 Alti indicatori specifici Nu este cazul.

10.

Avize si acorduri de principiu


10.1 Certificat de urbanism 10.2 Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor 10.3 Acord de mediu

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI Conform: HGR 766/1997 regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, metodologie pentru stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, aprobat de MLPAT P(n) x K(n) = (ni) x p(i)/n(i) P(n) punctajul factorului determinant (n) (n=1-6) K(n) punctajul corespunzator criteriilor (i) asociate factorului determinant (n) (tabel 2) n(i) numarul criteriilor asociate factorului determinant (n), luate in considerare=3 DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT Nr. 1 2 3 4 5 6 Importanta vitala Importanta economica Implicarea ecologica Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu Volum de munca si de materiale necesare Factorul determinant K(n) P(n) Redus Mediu Mediu Mediu Redus Redus Criteriile sociale p(i) 1 1 2 1 p(ii) p(ii) 2 1 -

Total p(i) 5+2+1=8 P(n) = (6 x 8) / 3 = 16 Conform tabel 3 -> Pentru 6<P(n)<17 categoria de importanta a constructiei este: Constructie normala (C)

RAPORT TRASARE AX
Trasare ax x 792001.255 792000.798 792000.245 791999.853 791999.336 791998.950 791998.414 791997.688 791996.807 791996.473 791996.019 791995.405 791995.007 791994.416 791994.282 791993.969 791993.603 791993.175 791992.808 791992.391 791992.097 791991.731 791991.420 791991.146 791990.808 791990.283 791989.782 791989.307 791988.851 791988.121 791987.713 791987.171 791986.635 791986.127 791985.718 791985.204

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Km. 227+000.00 227+038.55 227+085.23 227+125.47 227+178.52 227+218.21 227+273.23 227+319.33 227+375.26 227+420.47 227+481.92 227+532.35 227+565.02 227+613.53 227+636.94 227+691.64 227+755.55 227+807.99 227+852.87 227+903.84 227+939.82 227+993.89 228+039.85 228+080.26 228+130.14 228+184.94 228+237.16 228+286.62 228+334.13 228+426.35 228+477.93 228+530.73 228+583.04 228+632.56 228+672.45 228+730.05

y 370327.867 370289.323 370242.648 370202.410 370149.359 370109.668 370054.648 370008.557 369952.636 369907.429 369845.980 369795.550 369762.883 369714.375 369690.964 369636.266 369572.359 369519.924 369475.043 369424.075 369388.093 369334.028 369288.066 369247.663 369197.781 369142.981 369090.766 369041.308 368993.804 368901.582 368850.004 368797.206 368744.901 368695.380 368655.492 368597.898

z 10.887 10.844 10.792 10.727 10.580 10.473 10.430 10.386 10.302 10.235 10.140 10.042 9.979 9.961 9.952 9.932 10.059 10.224 10.203 10.115 10.199 10.438 10.791 11.243 11.856 12.724 13.714 14.846 15.757 17.617 18.778 20.115 21.511 22.844 23.907 25.114

37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77

228+779.65 228+826.69 228+888.45 228+918.99 228+964.62 229+017.78 229+077.81 229+128.37 229+187.02 229+229.90 229+279.90 229+314.98 229+366.25 229+420.64 229+459.29 229+506.46 229+555.21 229+613.32 229+663.58 229+721.65 229+774.36 229+826.53 229+876.44 229+937.91 229+982.67 230+021.64 230+070.84 230+129.55 230+180.44 230+227.55 230+280.09 230+321.63 230+373.74 230+428.52 230+474.01 230+521.66 230+568.43 230+615.48 230+678.39 230+739.11 230+790.35

791984.762 791984.343 791983.793 791983.320 791982.612 791981.788 791980.858 791980.074 791979.165 791978.405 791977.519 791976.897 791975.988 791974.946 791972.787 791967.638 791961.082 791953.267 791946.367 791938.395 791931.160 791923.998 791917.146 791908.708 791902.563 791897.214 791890.428 791882.331 791875.312 791868.815 791861.569 791855.840 791848.654 791841.075 791834.700 791828.024 791821.470 791814.978 791806.298 791797.818 791790.662

368548.299 368501.261 368439.504 368408.971 368363.341 368310.193 368250.167 368199.609 368140.968 368098.096 368048.102 368013.025 367961.765 367907.389 367868.806 367821.922 367773.614 367716.027 367666.246 367608.723 367556.514 367504.837 367455.397 367394.511 367350.175 367311.578 367262.845 367204.696 367154.292 367107.632 367055.593 367014.451 366962.844 366908.592 366863.543 366816.366 366770.054 366723.457 366661.152 366601.028 366550.283

26.006 26.691 27.480 27.756 27.756 27.475 27.071 26.735 26.421 26.192 26.087 26.024 26.014 26.148 26.269 26.113 25.837 25.397 24.879 24.277 23.806 23.452 23.122 22.751 22.506 22.204 21.822 21.298 20.833 20.264 19.599 19.076 18.496 18.003 17.681 17.367 17.158 16.949 16.671 16.402 16.175

78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118

230+830.27 230+880.58 230+931.29 230+977.26 231+023.26 231+069.18 231+165.62 231+215.51 231+268.01 231+310.28 231+354.91 231+400.46 231+441.67 231+494.21 231+574.37 231+622.14 231+692.12 231+798.28 231+941.76 232+021.67 232+115.22 232+128.08 232+140.61 232+209.11 232+264.63 232+404.53 232+427.75 232+467.36 232+489.26 232+510.70 232+513.60 232+553.66 232+608.08 232+628.47 232+662.67 232+753.17 232+800.51 232+819.86 232+845.55 232+895.36 232+936.85

791785.087 791778.061 791770.980 791764.561 791758.136 791751.724 791738.395 791731.499 791724.244 791718.401 791712.233 791705.938 791700.242 791692.953 791681.833 791675.169 791665.408 791650.600 791630.587 791619.442 791606.393 791604.599 791602.851 791593.426 791585.804 791566.155 791562.895 791557.332 791554.255 791551.245 791550.837 791545.210 791538.296 791536.780 791535.789 791537.794 791542.463 791546.995 791555.084 791573.263 791588.786

366510.755 366460.938 366410.729 366365.212 366319.658 366274.191 366178.676 366129.261 366077.269 366035.404 365991.203 365946.091 365905.273 365853.242 365773.859 365726.550 365657.255 365552.132 365410.054 365330.933 365238.298 365225.560 365213.157 365145.301 365090.308 364951.793 364928.810 364889.593 364867.903 364846.683 364843.808 364804.140 364750.174 364729.843 364695.660 364605.185 364558.125 364539.317 364514.942 364468.571 364430.101

16.009 15.839 15.667 15.561 15.607 15.611 15.317 14.991 14.726 14.537 14.534 14.550 14.562 14.479 14.276 14.156 14.005 13.961 13.658 13.438 13.369 13.336 13.281 12.719 12.376 11.674 11.596 11.540 11.520 11.502 11.499 11.449 11.078 10.861 10.579 10.672 10.735 10.719 10.659 10.529 10.575

119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159

232+990.75 233+036.60 233+090.82 233+139.67 233+189.41 233+227.50 233+286.09 233+368.27 233+412.52 233+446.18 233+491.40 233+526.70 233+578.79 233+625.43 233+676.28 233+716.92 233+825.47 233+877.93 233+924.14 233+970.16 234+028.25 234+076.60 234+123.62 234+180.75 234+225.22 234+277.31 234+335.25 234+386.95 234+424.61 234+478.08 234+519.45 234+572.47 234+620.69 234+673.69 234+722.82 234+777.84 234+825.40 234+877.06 234+926.67 234+986.18 235+028.71

791608.957 791626.113 791646.402 791664.681 791683.608 791698.846 791723.573 791758.458 791775.349 791785.671 791796.242 791800.248 791802.092 791803.167 791804.340 791804.639 791801.936 791800.589 791799.402 791798.220 791796.728 791795.487 791794.279 791792.812 791791.670 791790.332 791788.845 791787.517 791786.550 791785.177 791784.114 791782.731 791781.450 791780.041 791778.735 791777.272 791776.008 791774.635 791773.269 791771.471 791770.185

364380.110 364337.593 364287.311 364242.011 364196.019 364161.106 364107.995 364033.591 363992.697 363960.676 363916.729 363881.672 363829.621 363782.996 363732.156 363691.523 363583.004 363530.558 363484.364 363438.362 363380.289 363331.959 363284.958 363227.845 363183.382 363131.314 363073.394 363021.712 362984.062 362930.612 362889.256 362836.250 362788.047 362735.071 362685.956 362630.956 362583.408 362531.766 362482.176 362422.692 362380.187

10.461 10.521 10.940 11.512 12.756 13.861 15.597 18.174 19.388 20.377 21.837 23.061 24.914 26.524 28.145 29.459 33.200 35.118 36.807 38.476 40.511 42.058 43.563 45.496 47.008 48.904 51.014 52.788 54.107 56.193 57.731 59.687 61.465 63.431 65.280 67.260 68.968 70.899 72.817 75.051 76.620

160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200

235+085.03 235+134.89 235+178.76 235+232.85 235+293.86 235+333.55 235+391.98 235+443.72 235+499.34 235+550.09 235+601.18 235+651.10 235+707.29 235+752.26 235+804.85 235+846.32 235+902.31 235+928.63 235+977.72 236+027.14 236+069.17 236+122.52 236+168.28 236+224.77 236+274.83 236+330.64 236+359.82 236+392.62 236+419.57 236+455.93 236+503.41 236+504.46 236+566.18 236+626.10 236+675.93 236+719.89 236+771.63 236+821.87 236+875.83 236+915.27 236+979.62

791768.483 791766.976 791765.650 791764.087 791762.323 791761.176 791759.487 791757.991 791756.458 791755.060 791753.652 791752.277 791750.728 791749.460 791747.977 791746.807 791745.228 791744.486 791743.101 791741.707 791740.522 791739.160 791738.013 791736.597 791735.342 791734.421 791735.648 791739.888 791745.737 791756.113 791771.310 791771.650 791791.537 791810.847 791826.905 791841.071 791857.745 791874.004 791891.467 791904.233 791925.058

362323.891 362274.052 362230.203 362176.137 362115.152 362075.480 362017.072 361965.359 361909.758 361859.021 361807.950 361758.050 361701.882 361656.929 361604.365 361562.910 361506.938 361480.628 361431.566 361382.160 361340.149 361286.812 361241.067 361184.594 361134.558 361078.759 361049.609 361017.092 360990.791 360955.947 360910.969 360909.972 360851.548 360794.824 360747.650 360706.035 360657.054 360609.523 360558.469 360521.149 360460.267

78.944 80.877 82.576 84.549 86.421 87.357 88.658 89.579 90.379 91.030 91.553 92.056 92.570 92.982 93.457 93.808 94.282 94.505 94.942 95.449 96.038 97.069 98.071 99.014 99.189 98.938 98.790 98.420 97.940 97.277 96.426 96.407 95.301 94.204 93.160 92.239 90.979 89.750 88.569 87.710 86.259

201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241

237+028.88 237+091.43 237+130.82 237+182.54 237+233.81 237+284.12 237+332.68 237+382.50 237+425.54 237+450.10 237+484.05 237+538.69 237+588.71 237+641.08 237+664.80 237+712.33 237+768.82 237+817.51 237+848.68 237+880.79 237+916.22 237+952.43 237+983.44 238+019.76 238+078.75 238+126.79 238+194.98 238+243.17 238+292.27 238+336.98 238+390.88 238+445.09 238+493.07 238+536.65 238+581.83 238+636.16 238+676.58 238+734.52 238+784.30 238+834.98 238+869.52

791941.003 791961.245 791973.995 791990.733 792007.328 792023.611 792039.391 792055.577 792069.563 792077.544 792088.577 792106.333 792122.584 792139.603 792147.310 792162.836 792181.290 792197.197 792206.583 792213.889 792219.088 792221.256 792220.572 792216.798 792206.936 792198.831 792187.328 792179.161 792170.840 792163.263 792154.131 792145.049 792137.012 792129.712 792122.143 792113.042 792106.385 792096.843 792088.322 792079.092 792070.229

360413.653 360354.473 360317.199 360268.267 360219.751 360172.148 360126.222 360079.115 360038.409 360015.180 359983.070 359931.392 359884.095 359834.562 359812.129 359767.211 359713.822 359667.800 359638.079 359606.825 359571.788 359535.653 359504.659 359468.549 359410.388 359363.033 359295.828 359248.330 359199.937 359155.874 359102.761 359049.310 359002.010 358959.052 358914.503 358860.941 358821.074 358763.922 358714.886 358665.054 358631.680

85.148 83.757 82.906 81.918 80.939 80.078 79.261 78.522 77.958 77.699 77.341 76.806 76.501 76.291 76.297 76.406 76.569 76.765 76.890 77.169 77.397 77.467 77.437 77.281 76.890 76.533 76.128 75.812 75.519 75.281 75.112 74.967 74.840 74.737 74.713 74.727 74.487 74.509 74.678 75.110 75.597

242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282

238+899.32 238+958.83 239+034.63 239+114.31 239+172.29 239+229.89 239+281.69 239+331.78 239+399.43 239+449.49 239+503.03 239+540.95 239+592.72 239+634.94 239+671.04 239+703.84 239+750.43 239+804.48 239+858.86 239+913.62 239+963.78 240+011.65 240+076.04 240+128.36 240+179.34 240+243.51 240+291.07 240+337.67 240+390.83 240+436.62 240+487.37 240+535.56 240+587.53 240+622.51 240+666.32 240+701.54 240+763.50 240+815.97 240+839.35 240+877.76 240+913.90

792059.651 792030.880 791988.272 791943.299 791910.622 791878.156 791848.965 791820.731 791782.585 791754.321 791724.093 791702.682 791673.454 791649.823 791631.354 791616.366 791597.482 791575.915 791554.256 791532.452 791512.476 791493.411 791467.771 791446.933 791426.634 791401.080 791382.138 791363.559 791342.368 791324.115 791303.884 791284.676 791263.958 791250.011 791232.556 791218.604 791194.058 791173.132 791163.774 791146.974 791129.177

358603.839 358551.833 358489.143 358423.367 358375.472 358327.886 358285.101 358243.720 358187.859 358146.539 358102.347 358071.046 358028.316 357993.333 357962.326 357933.150 357890.566 357841.007 357791.120 357740.896 357694.883 357650.969 357591.911 357543.913 357497.155 357438.294 357394.664 357351.922 357303.172 357261.178 357214.636 357170.445 357122.783 357090.697 357050.511 357018.176 356961.285 356913.175 356891.746 356857.215 356825.763

76.040 76.795 77.527 78.490 78.979 79.527 80.070 80.574 81.017 81.304 81.430 81.507 81.459 81.359 81.384 81.338 81.161 80.941 80.776 80.726 80.599 80.733 81.144 81.572 81.964 82.005 81.897 81.612 81.040 80.515 79.817 79.040 78.165 77.539 76.659 75.952 74.708 73.771 73.360 72.738 72.337

283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323

240+950.65 241+000.96 241+053.27 241+115.74 241+197.54 241+247.99 241+303.27 241+348.15 241+391.41 241+433.05 241+452.84 241+512.01 241+561.41 241+614.33 241+660.43 241+706.29 241+743.31 241+797.23 241+839.39 241+877.42 241+916.86 241+954.29 241+998.86 242+062.45 242+097.29 242+147.83 242+192.60 242+245.62 242+288.33 242+330.06 242+349.77 242+395.36 242+437.13 242+482.19 242+528.18 242+582.13 242+632.26 242+675.00 242+723.31 242+770.40 242+822.99

791109.173 791078.804 791045.177 791004.997 790952.351 790919.847 790884.259 790857.184 790833.921 790814.308 790805.972 790782.984 790763.870 790743.333 790725.442 790707.643 790693.275 790672.688 790658.558 790648.665 790641.510 790637.684 790636.922 790641.294 790644.510 790649.177 790653.311 790658.207 790662.151 790665.161 790665.978 790666.380 790664.925 790661.402 790655.723 790646.396 790636.018 790627.139 790617.101 790607.319 790596.394

356794.941 356754.846 356714.780 356666.945 356604.336 356565.750 356523.450 356487.681 356451.212 356414.498 356396.547 356342.030 356296.472 356247.702 356205.217 356162.952 356128.832 356079.003 356039.291 356002.577 355963.801 355926.575 355882.031 355818.605 355783.914 355733.588 355689.011 355636.218 355593.692 355552.068 355532.379 355486.794 355445.055 355400.137 355354.503 355301.366 355252.325 355210.518 355163.257 355117.197 355065.757

72.050 71.762 71.561 71.325 71.315 71.801 72.764 73.576 74.392 75.073 75.348 76.144 76.737 77.110 77.330 77.433 77.398 77.235 76.991 76.665 76.322 75.980 75.451 74.753 74.391 73.894 73.505 73.044 72.938 73.532 74.055 75.860 78.134 80.659 83.235 86.258 89.019 91.372 94.032 96.582 98.886

324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364

242+887.16 242+938.84 242+987.12 243+039.27 243+083.43 243+129.04 243+176.69 243+223.99 243+272.21 243+305.05 243+368.69 243+415.56 243+466.16 243+518.32 243+566.94 243+615.08 243+658.93 243+718.27 243+757.63 243+811.07 243+851.52 243+901.24 243+949.00 244+009.01 244+059.79 244+095.45 244+142.65 244+185.36 244+240.53 244+286.94 244+345.04 244+386.04 244+434.81 244+476.38 244+528.63 244+592.55 244+644.93 244+684.72 244+726.74 244+788.68 244+848.85

790582.893 790570.220 790556.441 790539.989 790525.972 790511.492 790496.365 790481.437 790466.221 790455.856 790435.772 790420.749 790404.527 790387.400 790371.332 790355.522 790341.121 790321.634 790308.707 790291.110 790277.793 790261.420 790245.694 790226.027 790209.381 790197.696 790182.603 790168.946 790151.834 790137.441 790119.422 790106.706 790091.578 790078.687 790062.481 790042.654 790026.390 790014.034 790000.985 789981.788 789963.140

355003.020 354952.923 354906.655 354857.168 354815.298 354772.044 354726.859 354681.971 354636.221 354605.056 354544.668 354500.277 354452.346 354403.072 354357.187 354311.717 354270.299 354214.254 354177.074 354126.612 354088.424 354041.475 353996.379 353939.685 353891.701 353858.019 353813.297 353772.828 353720.375 353676.256 353621.024 353582.045 353535.676 353496.159 353446.484 353385.711 353335.926 353298.105 353258.164 353199.272 353142.062

101.160 102.903 104.097 105.051 105.893 106.907 108.099 109.285 110.495 111.398 113.466 114.650 115.829 116.775 117.410 117.940 118.318 118.661 118.884 119.258 119.541 119.913 120.369 120.964 121.620 122.164 122.891 123.588 124.662 125.669 127.196 128.453 130.057 131.549 133.582 136.138 138.232 139.823 141.383 143.682 145.661

365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 402 403 404 405

244+887.04 244+936.59 244+990.55 245+050.07 245+084.48 245+147.22 245+212.78 245+276.94 245+329.63 245+377.37 245+425.71 245+479.63 245+532.44 245+578.87 245+646.61 245+695.14 245+748.50 245+787.67 245+840.25 245+869.29 245+935.52 246+003.21 246+044.61 246+085.14 246+135.00 246+185.44 246+232.15 246+275.74 246+321.29 246+370.03 246+416.77 246+473.81 246+520.54 246+571.63 246+625.29 246+667.77 246+719.39 246+765.24 246+815.70 246+861.55 246+917.46

789951.286 789935.665 789918.652 789899.889 789889.041 789869.259 789848.590 789828.450 789811.987 789797.071 789782.105 789765.409 789749.056 789734.670 789713.618 789698.539 789681.957 789669.781 789653.436 789644.316 789623.511 789602.312 789589.422 789576.799 789561.273 789545.563 789531.077 789517.558 789503.430 789488.311 789473.814 789455.108 789440.513 789424.552 789407.789 789394.518 789378.272 789363.840 789347.944 789333.500 789315.890

353105.756 353058.734 353007.522 352951.045 352918.391 352858.843 352796.628 352735.714 352685.659 352640.308 352594.348 352543.080 352492.859 352448.719 352384.328 352338.204 352287.484 352250.255 352200.277 352172.712 352109.832 352045.543 352006.209 351967.688 351920.313 351872.375 351827.975 351786.536 351743.233 351696.894 351652.461 351598.570 351554.184 351505.647 351454.672 351414.316 351365.324 351321.804 351273.911 351230.393 351177.334

146.796 148.004 149.298 150.699 151.552 153.303 154.732 155.775 155.154 153.947 152.637 151.102 149.420 147.896 145.648 144.116 142.801 142.094 141.444 141.098 139.226 135.688 133.925 131.632 128.705 126.201 124.125 122.386 120.725 119.163 117.821 116.136 114.689 113.102 111.434 110.252 108.816 107.621 106.690 106.095 105.378

406 407 408 409 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439 440 441 442 443 444 445 446

246+985.98 247+077.12 247+113.96 247+202.49 247+246.67 247+293.72 247+356.01 247+411.04 247+452.99 247+500.63 247+547.69 247+610.01 247+681.70 247+741.98 247+800.87 247+851.84 247+903.35 247+971.00 248+024.54 248+064.51 248+116.64 248+162.25 248+218.28 248+262.72 248+314.62 248+364.73 248+412.91 248+459.28 248+511.46 248+621.38 248+678.63 248+723.46 248+779.06 248+830.46 248+879.79 248+931.31 248+998.19 249+041.53 249+093.06 249+143.38 249+171.35

789294.304 789265.555 789253.934 789226.008 789212.074 789197.230 789177.582 789160.224 789146.991 789131.961 789117.115 789097.460 789074.843 789055.828 789037.253 789021.173 789004.720 788983.114 788966.550 788954.185 788937.822 788923.502 788905.910 788891.960 788875.580 788859.766 788844.560 788829.928 788813.462 788778.771 788760.706 788746.556 788729.012 788712.501 788695.767 788678.286 788655.598 788640.898 788623.415 788606.240 788595.565

351112.298 351025.811 350990.853 350906.843 350864.925 350820.271 350761.164 350708.947 350669.138 350623.924 350579.265 350520.135 350452.099 350394.896 350339.017 350290.644 350241.832 350177.734 350126.815 350088.804 350039.316 349996.010 349942.809 349900.621 349851.368 349803.821 349758.099 349714.103 349664.592 349560.284 349505.965 349463.418 349410.668 349361.990 349315.589 349267.117 349204.203 349163.442 349114.965 349067.665 349041.813

104.498 103.203 102.396 101.329 100.820 100.149 99.620 99.504 99.465 99.467 99.481 99.677 99.507 99.223 98.901 98.562 98.162 97.612 97.481 97.394 97.254 97.251 97.247 97.244 97.241 97.237 97.462 97.610 97.881 98.721 99.366 99.958 100.696 101.466 102.229 103.043 104.217 105.046 106.204 107.406 108.102

447 448 449 450 451 452 453 454 455 456 457 458 459 460 461 462 463 464 465 466 467 468 469 470 471 472 473 474 475 476 477 478 479 480 481 482 483 484 485 486 487

249+206.03 249+255.05 249+393.40 249+439.91 249+506.14 249+565.53 249+604.06 249+655.46 249+712.96 249+760.65 249+824.53 249+880.50 249+928.65 249+981.15 250+031.14 250+080.93 250+129.27 250+184.81 250+234.25 250+282.07 250+331.28 250+376.50 250+429.59 250+479.50 250+528.07 250+579.02 250+625.48 250+676.30 250+732.98 250+753.53 250+788.62 250+854.14 250+903.34 250+965.12 251+017.28 251+065.21 251+116.78 251+163.96 251+215.15 251+265.39 251+323.23

788580.528 788555.999 788482.454 788457.740 788422.549 788390.990 788370.514 788343.232 788312.814 788287.582 788253.869 788224.329 788198.912 788171.202 788144.816 788118.540 788093.027 788063.711 788037.619 788012.379 787986.404 787962.537 787934.516 787908.172 787882.539 787855.646 787831.126 787804.299 787774.384 787763.540 787745.043 787710.502 787684.567 787651.998 787624.542 787599.316 787572.170 787547.341 787520.395 787493.981 787463.569

349010.569 348968.144 348850.964 348811.566 348755.464 348705.152 348672.510 348628.948 348580.154 348539.679 348485.425 348437.888 348396.986 348352.394 348309.932 348267.648 348226.590 348179.413 348137.425 348096.808 348055.007 348016.600 347971.506 347929.112 347887.863 347844.585 347805.126 347761.955 347713.814 347696.363 347666.547 347610.868 347569.061 347516.562 347472.209 347431.458 347387.607 347347.497 347303.968 347261.233 347212.027

109.029 110.468 113.911 113.816 113.145 112.295 111.623 110.498 108.828 107.390 105.093 103.094 101.431 99.379 97.586 96.015 94.275 92.362 90.208 88.000 85.833 83.860 81.637 79.719 78.012 76.407 75.253 74.128 73.317 72.778 71.619 69.720 68.530 67.239 66.424 65.808 65.130 64.461 63.840 63.250 62.555

488 489 490 491 492 493 494 495 496 497 498 499 500 501 502 503 504 505 506 507 508 509 510 511 512 513 514 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 526 527 528

251+379.21 251+433.88 251+484.27 251+542.85 251+590.70 251+680.39 251+734.71 251+787.87 251+842.59 251+898.90 251+954.09 252+019.62 252+076.53 252+127.42 252+201.87 252+259.61 252+312.60 252+340.75 252+369.58 252+399.86 252+450.60 252+534.58 252+585.75 252+630.24 252+676.66 252+728.64 252+790.25 252+834.56 252+876.49 252+938.25 252+997.42 253+003.16 253+052.34 253+106.76 253+181.89 253+243.83 253+311.20 253+385.24 253+400.57 253+464.12 253+518.14

787434.106 787405.329 787378.808 787347.996 787322.824 787275.774 787247.289 787219.310 787190.506 787160.869 787131.824 787097.614 787067.911 787041.287 787002.335 786972.127 786944.209 786927.696 786908.937 786887.372 786849.369 786786.450 786748.122 786714.803 786680.040 786641.110 786594.972 786561.783 786530.383 786484.128 786439.985 786435.700 786398.879 786358.136 786301.891 786255.608 786205.426 786150.269 786138.825 786091.353 786051.005

347164.433 347117.947 347075.105 347025.287 346984.588 346908.232 346861.980 346816.778 346770.246 346722.367 346675.445 346619.544 346571.007 346527.639 346464.189 346414.982 346369.947 346347.161 346325.273 346304.032 346270.411 346214.792 346180.882 346151.401 346120.643 346086.197 346045.373 346016.008 345988.225 345947.298 345907.903 345904.078 345871.474 345835.396 345785.591 345744.423 345699.478 345650.078 345639.890 345597.633 345561.716

61.830 61.150 60.549 59.887 59.421 58.548 58.019 57.513 57.025 56.401 55.843 55.282 54.795 54.354 53.681 53.196 53.037 52.949 52.815 52.675 52.469 52.532 52.701 52.812 52.912 52.758 51.913 51.175 50.699 49.710 48.607 48.494 47.388 45.881 43.653 42.077 41.426 41.567 41.639 42.171 43.652

529 530 531 532 533 534 535 536 537 538 539 540 541 542 543 544 545 546 547 548 549 550 551 552 553 554 555 556 557 558 559 560 561 562 563 564 565 566 567 568 569

253+555.51 253+607.06 253+652.72 253+706.01 253+749.65 253+802.17 253+850.36 253+903.66 253+963.36 254+014.74 254+063.67 254+111.88 254+163.96 254+212.93 254+248.93 254+307.10 254+351.05 254+399.64 254+451.32 254+502.64 254+555.92 254+609.29 254+660.15 254+712.15 254+761.37 254+808.89 254+865.38 254+917.25 254+964.97 255+014.22 255+048.24 255+069.05 255+090.23 255+110.60 255+169.79 255+224.40 255+274.06 255+326.64 255+375.40 255+422.67 255+484.89

786022.925 785984.566 785950.587 785910.936 785878.407 785839.258 785803.399 785763.730 785719.306 785681.076 785644.566 785608.587 785569.730 785533.187 785506.324 785462.918 785430.125 785393.870 785355.305 785317.007 785277.250 785237.413 785199.456 785160.638 785123.900 785088.427 785046.261 785007.544 784971.915 784935.138 784909.912 784895.592 784883.017 784872.725 784845.118 784819.700 784796.586 784772.108 784749.416 784727.410 784698.447

345537.064 345502.624 345472.117 345436.517 345407.427 345372.416 345340.225 345304.615 345264.735 345230.416 345197.842 345165.742 345131.074 345098.471 345074.504 345035.778 345006.520 344974.174 344939.767 344905.597 344870.127 344834.611 344800.772 344766.165 344733.412 344701.788 344664.196 344629.679 344597.942 344565.181 344542.351 344527.266 344510.238 344492.670 344440.309 344391.978 344348.028 344301.486 344258.338 344216.496 344161.425

45.014 47.253 49.147 51.399 53.261 55.243 57.095 58.702 59.441 60.317 61.364 62.854 65.063 67.761 69.726 72.749 75.027 77.582 80.300 82.893 85.551 88.004 90.235 92.323 94.086 95.608 97.600 99.561 101.323 103.026 104.212 104.951 105.703 106.427 108.529 110.441 112.104 113.652 114.976 116.147 117.542

570 571 572 573 574 575 576 577 578 579 580 581 582 583 584 585 586 587 588 589 590 591 592 593 594 595 596 597 598 599 600 601 602 603 604 605 606 607 608 609 610

255+548.69 255+586.47 255+636.27 255+680.48 255+729.63 255+782.92 255+830.70 255+881.17 255+937.64 255+988.53 256+036.59 256+067.32 256+113.54 256+169.37 256+220.97 256+274.58 256+325.28 256+376.99 256+427.24 256+468.84 256+518.03 256+551.79 256+569.38 256+588.43 256+624.77 256+688.23 256+738.35 256+785.30 256+834.89 256+878.21 256+931.95 256+966.27 257+016.36 257+074.77 257+127.20 257+180.44 257+230.70 257+277.39 257+321.92 257+366.28 257+412.16

784668.751 784651.166 784627.964 784607.242 784584.206 784559.230 784536.836 784513.177 784486.706 784462.855 784440.324 784425.920 784404.254 784378.084 784353.896 784328.768 784305.000 784280.763 784257.209 784237.705 784214.650 784199.510 784193.146 784188.411 784184.340 784179.547 784175.762 784172.216 784168.470 784165.267 784161.450 784159.012 784155.454 784151.178 784147.339 784143.442 784139.762 784136.303 784133.005 784129.719 784126.320

344104.959 344071.524 344027.457 343988.402 343944.986 343897.913 343855.707 343811.123 343761.240 343716.295 343673.836 343646.693 343605.866 343556.549 343510.968 343463.618 343418.827 343373.155 343328.769 343292.016 343248.569 343218.405 343202.010 343183.572 343147.482 343084.208 343034.226 342987.411 342937.965 342894.762 342841.156 342806.926 342756.959 342698.709 342646.420 342593.325 342543.197 342496.633 342452.224 342407.987 342362.230

118.767 119.527 120.542 121.401 122.246 123.124 123.882 124.660 125.499 126.262 127.181 127.718 128.442 129.317 130.172 131.057 131.803 132.431 132.990 133.367 133.626 133.768 133.773 133.708 133.399 133.015 132.662 132.332 131.895 131.501 131.038 130.762 130.327 129.858 129.478 129.092 128.760 128.468 128.213 127.964 127.622

611 612 613 614 615 616 617 618 619 620 621 622 623 624 625 626 627 628 629 630 631 632 633 634 635 636 637 638 639 640 641 642 643 644 645 646 647 648 649 650 651

257+463.13 257+518.29 257+570.22 257+620.10 257+666.39 257+718.24 257+766.41 257+817.08 257+866.06 257+919.12 257+965.31 258+019.99 258+077.41 258+124.27 258+164.63 258+209.49 258+263.98 258+316.69 258+366.33 258+415.12 258+466.09 258+512.62 258+564.17 258+612.95 258+671.07 258+726.42 258+780.75 258+832.35 258+874.51 258+920.02 259+030.94 259+105.02 259+163.00 259+209.59 259+260.78 259+307.81 259+364.25 259+413.74 259+464.33 259+516.72 259+563.31

784122.524 784118.416 784114.548 784110.833 784107.385 784103.523 784099.935 784096.161 784092.513 784088.569 784085.136 784081.071 784076.802 784073.319 784070.318 784066.984 784062.865 784058.881 784055.129 784051.441 784047.589 784044.098 784040.229 784036.569 784032.208 784028.055 784024.047 784020.242 784017.131 784013.775 784005.593 784000.014 783995.623 783992.095 783988.219 783984.658 783980.384 783976.637 783972.806 783968.838 783965.311

342311.402 342256.403 342204.610 342154.870 342108.709 342057.003 342008.967 341958.438 341909.597 341856.681 341810.623 341756.095 341698.824 341652.101 341611.848 341567.119 341512.778 341460.217 341410.723 341362.070 341311.250 341264.852 341213.443 341164.801 341106.843 341051.648 340997.471 340946.016 340903.965 340858.582 340747.966 340674.093 340616.275 340569.823 340518.776 340471.885 340415.606 340366.259 340315.814 340263.570 340217.115

127.224 126.796 126.401 126.068 125.789 125.530 125.290 125.037 124.766 124.459 124.191 123.946 123.721 123.538 123.319 123.071 122.771 122.491 122.238 121.990 121.839 121.735 121.582 121.347 121.068 120.802 120.540 120.320 120.180 120.164 120.179 120.145 120.087 120.147 120.214 120.275 120.424 120.755 121.033 121.321 121.534

652 653 654 655 656 657 658 659 660 661 662 663 664 665 666 667 668 669 670 671 672 673 674 675 676 677 678 679 680 681 682 683 684 685 686 687 688 689 690 691 692

259+612.29 259+662.64 259+720.20 259+763.96 259+812.25 259+864.36 259+914.63 259+964.86 260+019.01 260+063.50 260+111.78 260+164.72 260+214.39 260+263.90 260+315.06 260+365.27 260+412.27 260+465.29 260+529.08 260+572.39 260+630.28 260+682.82 260+737.45 260+789.98 260+844.24 260+897.92 260+954.89 261+006.76 261+056.84 261+105.48 261+156.60 261+211.74 261+272.80 261+329.00 261+360.44 261+396.74 261+447.98 261+517.66 261+563.26 261+619.11 261+664.61

783961.602 783957.699 783953.236 783949.843 783946.100 783942.182 783938.402 783934.626 783930.555 783927.210 783923.651 783919.749 783916.087 783912.438 783908.671 783904.975 783901.516 783897.612 783892.831 783889.585 783885.246 783881.268 783877.132 783873.155 783869.115 783865.119 783860.878 783856.948 783853.156 783849.470 783845.658 783841.544 783836.990 783832.732 783829.533 783824.618 783815.487 783801.714 783792.700 783781.858 783773.024

340168.277 340118.082 340060.694 340017.066 339968.922 339916.954 339866.829 339816.741 339762.749 339718.380 339670.237 339617.438 339567.901 339518.531 339467.503 339417.429 339370.564 339317.681 339254.073 339210.889 339153.162 339100.770 339046.293 338993.916 338939.803 338886.272 338829.468 338777.738 338727.811 338679.302 338628.331 338573.341 338512.449 338456.418 338425.142 338389.174 338338.765 338270.457 338225.752 338170.970 338126.330

121.791 122.088 122.634 123.055 123.599 124.185 124.819 125.461 126.115 126.628 127.103 127.590 127.769 127.819 127.795 127.811 127.865 128.060 128.294 128.489 128.848 129.490 130.523 131.744 133.073 134.620 136.525 138.495 140.523 142.671 145.091 147.777 150.643 151.400 151.717 151.711 151.167 149.812 148.871 147.557 146.471

693 694 695 696 697 698 699 700 701 702 703 704 705 706 707 708 709 710 711 712 713 714 715 716 717 718 719 720 721 722 723 724 725 726 727 728 729 730 731 732 733

261+711.04 261+765.42 261+810.22 261+866.48 261+918.32 261+967.13 262+018.54 262+065.45 262+115.47 262+166.53 262+218.72 262+266.39 262+312.80 262+371.58 262+421.71 262+467.94 262+521.84 262+570.56 262+620.68 262+666.96 262+717.26 262+768.29 262+827.78 262+868.60 262+916.65 262+968.45 263+017.51 263+068.80 263+124.79 263+171.69 263+221.79 263+272.24 263+322.58 263+367.01 263+418.26 263+470.63 263+518.57 263+570.05 263+617.98 263+661.88 263+716.08

783764.012 783753.549 783744.932 783734.108 783724.137 783714.589 783704.532 783695.357 783685.573 783675.586 783665.293 783655.894 783646.741 783635.149 783625.265 783616.149 783605.558 783596.022 783586.213 783577.156 783567.370 783557.442 783545.867 783537.925 783528.577 783518.498 783508.899 783498.800 783487.779 783478.546 783468.683 783458.779 783448.896 783440.173 783430.111 783419.997 783410.738 783400.796 783391.537 783383.060 783372.524

338080.789 338027.417 337983.458 337928.245 337877.380 337829.508 337779.089 337733.088 337684.032 337633.964 337582.794 337536.065 337490.560 337432.935 337383.794 337338.475 337285.623 337237.840 337188.690 337143.308 337093.969 337043.918 336985.562 336945.520 336898.392 336847.577 336799.472 336749.177 336694.291 336648.307 336599.187 336549.721 336500.358 336456.792 336406.537 336355.153 336308.115 336257.611 336210.574 336167.505 336114.335

145.272 143.868 142.645 141.071 139.454 137.883 135.945 134.154 132.399 130.781 129.306 128.099 127.097 125.845 124.593 123.009 121.122 119.188 117.186 115.338 113.329 111.392 109.307 107.902 106.353 104.799 103.353 101.934 100.386 99.112 97.828 96.534 95.300 94.260 93.098 91.977 90.913 89.770 88.799 87.947 86.908

734 735 736 737 738 739 740 741 742 743 744 745 746 747 748 749 750 751 752 753 754 755 756 757 758 759 760 761 762 763 764 765 766 767 768 769 770 771 772 773 774

263+767.07 263+817.93 263+867.58 263+917.35 263+969.48 264+025.47 264+070.33 264+118.62 264+165.00 264+218.87 264+283.32 264+337.52 264+382.69 264+434.50 264+464.55 264+513.41 264+565.57 264+620.27 264+668.06 264+718.70 264+772.80 264+824.28 264+861.53 264+903.17 264+942.26 264+984.03 265+032.52 265+073.75 265+126.65 265+183.09 265+224.25 265+263.92 265+282.99 265+336.33 265+387.43 265+440.17 265+494.03 265+551.07 265+602.12 265+664.83 265+709.47

783362.614 783352.728 783343.078 783333.405 783323.309 783312.466 783303.779 783294.428 783285.446 783275.013 783262.410 783251.813 783242.981 783232.849 783226.974 783217.419 783207.219 783196.524 783187.179 783177.277 783166.698 783156.532 783147.323 783134.165 783119.126 783100.491 783078.245 783059.335 783035.066 783009.055 782990.031 782970.189 782959.361 782925.413 782891.732 782856.971 782821.469 782783.868 782750.215 782708.881 782679.455

336064.320 336014.429 335965.729 335916.912 335865.764 335810.831 335766.823 335719.450 335673.948 335621.095 335557.887 335504.739 335460.441 335409.625 335380.161 335332.238 335281.086 335227.444 335180.575 335130.913 335077.858 335027.388 334991.307 334951.811 334915.736 334878.367 334835.273 334798.642 334751.629 334701.547 334665.042 334630.704 334615.010 334573.890 334535.464 334495.807 334455.305 334412.407 334374.015 334326.858 334293.288

85.963 85.127 84.250 83.501 82.875 82.484 82.318 82.225 82.136 82.065 82.001 81.946 81.808 81.650 81.558 81.464 81.395 81.322 81.219 80.931 80.552 80.191 79.930 79.563 79.064 78.497 77.988 77.617 76.911 76.159 75.610 75.010 74.706 73.866 72.745 71.794 71.177 70.808 70.570 70.320 70.275

775 776 777 778 779 780 781 782 783 784 785 786 787 788 789 790 791 792 793 794 795 796 797 798 799 800 801 802 803 804 805 806 807 808 809 810 811 812 813 814 815

265+761.55 265+812.98 265+870.41 265+930.80 265+973.17 266+010.70 266+047.72 266+079.17 266+099.97 266+123.33 266+142.66 266+169.67 266+227.75 266+276.78 266+334.23 266+382.56 266+443.04 266+497.20 266+550.72 266+598.65 266+643.43 266+693.95 266+738.72 266+779.18 266+827.74 266+876.59 266+919.16 266+982.96 267+021.16 267+095.70 267+143.32 267+167.09 267+187.00 267+204.58 267+228.30 267+273.59 267+322.10 267+369.15 267+424.04 267+469.86 267+518.06

782645.126 782611.230 782573.303 782533.407 782505.424 782481.148 782458.571 782441.137 782430.530 782419.510 782411.131 782400.544 782378.834 782360.510 782339.034 782320.969 782298.361 782278.120 782258.073 782240.100 782223.306 782204.356 782187.566 782172.380 782154.032 782135.577 782119.495 782095.391 782080.961 782052.924 782035.446 782028.019 782023.098 782019.821 782016.748 782012.804 782008.822 782004.960 782000.637 781997.028 781993.232

334254.124 334215.453 334172.324 334126.982 334095.179 334066.549 334037.222 334011.049 333993.166 333972.566 333955.154 333930.304 333876.432 333830.963 333777.672 333732.845 333676.746 333626.519 333576.890 333532.463 333490.952 333444.111 333402.609 333365.115 333320.148 333274.920 333235.507 333176.435 333141.070 333072.004 333027.701 333005.129 332985.842 332968.574 332945.057 332899.935 332851.594 332804.705 332749.983 332704.306 332656.249

70.326 70.477 70.568 70.681 70.520 70.526 70.176 69.743 69.441 69.101 68.821 68.390 67.441 66.654 65.749 65.039 64.151 63.350 62.571 62.099 61.728 61.449 61.306 61.209 61.312 61.680 62.146 62.293 62.036 61.495 61.251 61.079 60.936 60.809 60.633 60.171 59.468 58.583 57.353 56.255 55.097

816 817 818 819 820 821 822 823 824 825 826 827 828 829 830 831 832 833 834 835 836 837 838 839 840 841 842 843 844 845 846 847 848 849 850 851 852 853 854 855 856

267+570.11 267+625.22 267+670.66 267+715.87 267+770.79 267+843.97 267+889.50 267+935.39 267+977.09 267+998.58 268+039.68 268+090.54 268+133.10 268+182.84 268+227.23 268+276.66 268+322.73 268+367.73 268+410.47 268+458.73 268+504.11 268+547.28 268+593.39 268+641.76 268+642.05 268+682.27 268+708.36 268+752.11 268+793.91 268+839.22 268+884.36 268+924.13 268+973.16 268+994.04 269+039.32 269+082.25 269+126.44 269+166.79 269+210.66 269+254.77 269+300.65

781989.133 781984.793 781981.214 781977.654 781973.329 781967.566 781963.981 781960.302 781956.924 781955.184 781951.856 781947.737 781944.309 781940.303 781936.727 781932.746 781929.035 781925.410 781921.850 781917.514 781913.436 781909.558 781905.415 781901.069 781901.043 781898.041 781898.708 781901.677 781904.514 781907.589 781910.494 781913.054 781916.429 781917.866 781920.983 781923.939 781926.981 781929.758 781932.778 781935.938 781939.257

332604.368 332549.423 332504.124 332459.059 332404.310 332331.355 332285.968 332240.228 332198.660 332177.239 332136.279 332085.580 332043.165 331993.581 331949.333 331900.066 331854.152 331809.294 331766.703 331718.642 331673.439 331630.451 331584.522 331536.349 331536.056 331495.957 331469.894 331426.240 331384.536 331339.330 331294.281 331254.593 331205.686 331184.854 331139.685 331096.850 331052.769 331012.515 330968.750 330924.746 330878.988

53.846 52.523 51.490 50.566 49.551 48.072 47.058 46.035 45.106 44.627 43.744 42.701 41.879 40.980 40.330 39.553 38.828 38.119 37.281 36.321 35.364 34.441 33.526 32.681 32.677 31.997 31.312 29.910 28.718 27.410 26.042 24.766 23.173 22.434 20.619 18.666 16.627 14.766 12.795 10.892 9.224

857 858 859 860 861 862 863 864 865 866 867 868 869 870 871 872 873 874 875 876 877 878 879 880 881 882 883 884 885 886 887 888 889 890 891 892 893 894 895 896 897

269+355.04 269+392.83 269+435.00 269+483.01 269+511.71 269+525.45 269+540.79 269+560.24 269+577.03 269+597.26 269+612.27 269+625.13 269+664.66 269+687.25 269+711.25 269+737.94 269+759.14 269+779.72 269+802.01 269+832.94 269+880.90 269+911.06 269+939.20 269+968.27 270+003.98 270+051.67 270+062.47 270+091.25 270+160.70 270+192.30 270+236.61 270+274.24 270+295.11 270+326.04 270+349.94 270+376.34 270+402.31 270+433.26 270+459.97 270+486.13 270+496.76

781943.192 781945.926 781948.977 781952.261 781952.857 781952.283 781950.740 781947.239 781942.841 781935.878 781929.839 781924.306 781903.567 781889.343 781872.508 781851.910 781834.292 781816.276 781795.950 781767.130 781722.293 781694.337 781668.967 781643.954 781614.760 781576.629 781567.995 781544.996 781488.875 781463.344 781427.577 781397.634 781381.474 781358.432 781341.476 781323.652 781307.082 781288.650 781273.924 781260.609 781255.480

330824.740 330787.052 330744.990 330697.094 330668.411 330654.681 330639.427 330620.292 330604.101 330585.107 330571.372 330559.762 330526.163 330508.623 330491.525 330474.579 330462.795 330452.878 330443.733 330432.514 330415.463 330404.164 330392.012 330377.219 330356.653 330328.019 330321.527 330304.234 330263.310 330244.692 330218.550 330195.757 330182.552 330161.919 330145.077 330125.609 330105.612 330080.764 330058.476 330035.967 330026.658

7.760 7.196 6.994 6.904 6.917 6.924 6.870 6.789 6.720 6.660 6.648 6.661 6.784 6.860 6.890 6.888 6.885 6.879 6.870 6.859 6.892 6.978 7.114 7.308 7.883 9.328 9.686 10.661 13.201 14.215 15.505 16.786 17.619 18.967 20.015 21.091 22.150 23.577 25.002 26.491 27.043

898 899 900 901 902 903 904 905 906 907 908 909 910 911 912 913 914 915 916 917 918 919 920 921 922 923 924 925 926 927 928 929 930 931 932 933 934 935 936 937 938

270+539.07 270+551.19 270+596.57 270+637.43 270+654.74 270+708.99 270+752.00 270+799.21 270+840.64 270+891.69 270+933.05 270+975.78 271+029.59 271+078.86 271+121.95 271+144.70 271+180.33 271+241.94 271+290.11 271+339.24 271+382.94 271+431.79 271+480.18 271+529.06 271+567.46 271+617.93 271+642.48 271+667.02 271+698.76 271+745.09 271+794.33 271+841.61 271+883.06 271+933.34 271+975.85 271+999.03 272+041.62 272+057.46 272+081.40 272+118.83 272+167.72

781235.818 781230.390 781211.548 781196.579 781190.516 781171.511 781156.444 781139.157 781123.987 781105.297 781090.151 781074.507 781055.010 781037.158 781021.549 781013.304 781000.397 780978.021 780960.527 780942.684 780926.814 780909.072 780891.497 780873.747 780859.802 780841.591 780833.963 780827.786 780821.870 780814.148 780805.942 780798.062 780791.155 780782.698 780775.549 780771.651 780764.900 780763.187 780761.653 780761.558 780762.172

329989.194 329978.352 329937.074 329899.061 329882.853 329832.038 329791.755 329747.819 329709.265 329661.764 329623.272 329583.514 329533.356 329487.433 329447.278 329426.067 329392.864 329335.457 329290.577 329244.800 329204.086 329158.567 329113.480 329067.940 329032.165 328985.098 328961.761 328938.018 328906.838 328861.154 328812.602 328765.985 328725.120 328675.550 328633.644 328610.796 328568.748 328552.999 328529.116 328491.694 328442.803

28.721 29.188 31.102 32.494 33.048 34.952 36.429 38.039 39.264 40.588 41.648 42.728 43.918 45.005 45.761 46.247 47.044 48.298 49.337 50.397 51.340 52.331 53.310 54.230 54.952 56.058 56.532 56.981 57.652 58.676 59.674 60.557 61.438 62.234 62.861 63.104 63.258 63.266 63.142 62.622 61.514

939 940 941 942 943 944 945 946 947 948 949 950 951 952 953 954 955 956 957 958 959 960 961 962 963 964 965 966 967 968 969 970 971 972 973 974 975 976 977 978 979

272+211.56 272+251.53 272+292.23 272+313.02 272+354.80 272+399.55 272+445.70 272+497.34 272+543.22 272+596.43 272+643.33 272+687.51 272+736.61 272+782.46 272+835.68 272+884.53 272+930.58 272+973.69 273+006.07 273+048.39 273+094.96 273+139.82 273+189.28 273+237.39 273+288.74 273+315.48 273+369.15 273+407.25 273+422.67 273+469.67 273+520.87 273+553.94 273+599.26 273+646.20 273+691.79 273+742.36 273+787.80 273+837.65 273+889.74 273+939.58 273+981.94

780762.723 780763.225 780764.474 780767.151 780778.315 780793.073 780807.996 780824.697 780840.029 780859.552 780878.066 780895.624 780915.137 780933.357 780954.509 780973.925 780992.226 781009.361 781022.231 781039.050 781057.557 781075.385 781095.042 781114.164 781134.450 781143.772 781154.470 781152.796 781151.043 781145.700 781139.837 781135.729 781130.100 781124.271 781118.608 781112.328 781106.684 781100.458 781093.954 781087.731 781082.440

328398.963 328359.000 328318.332 328297.718 328257.510 328215.257 328171.591 328122.723 328079.480 328029.983 327986.891 327946.352 327901.299 327859.229 327810.393 327765.564 327723.308 327683.745 327654.029 327615.198 327572.467 327531.305 327485.919 327441.768 327394.595 327369.545 327317.065 327279.075 327263.758 327217.062 327166.204 327133.387 327088.416 327041.845 326996.603 326946.429 326901.340 326851.874 326800.192 326750.750 326708.716

60.327 59.005 57.553 56.787 55.116 53.142 50.785 48.026 45.482 42.680 40.218 37.690 34.983 32.584 30.231 28.255 26.562 25.125 24.139 22.968 21.789 20.740 19.628 18.604 17.502 16.823 15.287 14.740 14.706 14.894 15.522 16.152 16.947 17.968 19.549 21.776 23.588 25.703 28.218 30.322 32.244

980 981 982 983 984 985 986 987 988 989 990 991 992 993 994 995 996 997 998 999 1000 1001 1002 1003 1004 1005 1006 1007 1008 1009 1010 1011 1012 1013 1014 1015 1016 1017 1018 1019 1020

274+029.93 274+081.25 274+113.97 274+162.73 274+207.33 274+258.51 274+282.18 274+327.34 274+366.42 274+416.27 274+461.37 274+507.30 274+559.42 274+612.83 274+654.43 274+702.33 274+749.68 274+800.65 274+856.58 274+882.25 274+921.67 274+975.54 275+020.56 275+063.24 275+108.49 275+155.64 275+204.40 275+254.03 275+298.55 275+346.97 275+389.94 275+438.52 275+464.43 275+504.32 275+540.79 275+574.25 275+599.27 275+650.82 275+703.19 275+757.25 275+806.93

781076.448 781070.089 781066.033 781059.992 781054.406 781044.891 781038.034 781021.349 781005.875 780986.129 780968.267 780950.076 780929.301 780906.604 780887.752 780865.602 780843.704 780820.136 780794.514 780783.274 780766.790 780745.740 780728.561 780712.275 780695.008 780677.015 780658.408 780639.470 780622.479 780604.004 780587.606 780569.150 780560.350 780549.296 780541.894 780537.406 780535.505 780535.217 780536.088 780537.249 780539.143

326661.102 326610.182 326577.708 326529.330 326485.074 326434.821 326412.181 326370.221 326334.341 326288.564 326247.153 326204.980 326157.183 326108.838 326071.756 326029.285 325987.298 325942.109 325892.392 325869.309 325833.502 325783.922 325742.311 325702.860 325661.035 325617.453 325572.380 325526.507 325485.352 325440.600 325400.879 325355.939 325331.575 325293.254 325257.560 325224.402 325199.459 325147.928 325095.566 325041.515 324991.869

34.673 37.534 39.206 41.698 44.094 47.189 48.296 50.254 52.605 56.167 58.980 61.319 64.793 68.036 70.335 73.257 75.716 78.414 81.424 82.652 84.242 86.306 87.831 89.277 90.735 92.213 93.381 94.332 95.032 95.782 96.228 96.577 96.763 97.041 97.148 97.083 97.011 96.974 96.715 96.331 95.889

1021 1022 1023 1024 1025 1026 1027 1028 1029 1030 1031 1032 1033 1034 1035 1036 1037 1038 1039 1040 1041 1042 1043 1044 1045 1046 1047 1048 1049 1050 1051 1052 1053 1054 1055 1056 1057 1058 1059 1060 1061

275+843.36 275+889.16 275+931.16 275+978.57 276+033.60 276+083.78 276+130.53 276+179.64 276+218.62 276+268.51 276+301.09 276+348.89 276+391.81 276+435.85 276+479.09 276+530.12 276+582.81 276+633.40 276+683.10 276+736.17 276+804.57 276+859.52 276+913.43 277+025.20 277+097.01 277+155.19 277+195.74 277+247.61 277+260.49 277+281.17 277+292.88 277+306.52 277+334.89 277+384.61 277+426.88 277+482.97 277+524.40 277+580.32 277+634.13 277+686.78 277+735.79

780540.888 780543.087 780545.104 780547.380 780549.938 780552.270 780554.443 780556.731 780558.548 780560.873 780562.391 780564.724 780566.819 780568.968 780571.078 780573.569 780576.140 780578.609 780581.141 780583.845 780587.330 780590.129 780592.877 780598.571 780601.812 780605.395 780607.484 780609.987 780611.254 780615.275 780618.850 780624.017 780636.433 780658.700 780677.628 780702.747 780721.536 780746.638 780770.718 780794.277 780816.207

324955.482 324909.735 324867.784 324820.427 324765.456 324715.330 324668.630 324619.578 324580.635 324530.807 324498.258 324450.514 324407.648 324363.657 324320.469 324269.500 324216.875 324166.346 324116.704 324063.706 323995.394 323940.522 323886.673 323775.050 323703.318 323645.243 323604.755 323552.947 323540.126 323519.862 323508.711 323496.087 323470.586 323426.128 323388.339 323338.189 323301.259 323251.295 323203.168 323156.083 323112.253

95.550 94.922 94.347 93.575 92.399 91.301 90.166 88.877 87.836 86.477 85.589 84.323 83.204 82.035 80.888 79.553 78.210 77.034 75.881 74.521 72.660 71.246 69.509 66.209 65.256 65.079 64.702 64.549 64.604 64.677 64.691 64.710 64.797 65.110 65.505 66.270 66.837 67.557 68.380 69.284 70.130

1062 1063 1064 1065 1066 1067 1068 1069 1070 1071 1072 1073 1074 1075 1076 1077 1078 1079 1080 1081 1082 1083 1084 1085 1086 1087 1088 1089 1090 1091 1092 1093 1094 1095 1096 1097 1098 1099 1100 1101 1102

277+782.57 277+836.73 277+896.68 277+935.76 277+984.02 278+017.49 278+081.06 278+132.05 278+190.01 278+241.54 278+295.31 278+360.54 278+416.88 278+470.66 278+523.75 278+555.99 278+563.00 278+624.53 278+670.11 278+722.60 278+768.49 278+825.82 278+877.16 278+934.59 278+983.67 279+038.27 279+102.16 279+158.74 279+194.11 279+231.65 279+274.11 279+323.35 279+382.69 279+442.28 279+490.87 279+545.60 279+590.36 279+644.07 279+703.71 279+765.33 279+814.01

780837.139 780861.374 780888.199 780905.688 780927.166 780942.027 780970.255 780992.897 781018.630 781041.511 781065.380 781094.128 781118.957 781142.659 781166.054 781180.263 781183.354 781210.467 781230.547 781253.668 781273.881 781299.135 781321.753 781347.048 781368.671 781392.722 781420.865 781445.787 781461.370 781477.904 781496.609 781518.299 781544.437 781570.661 781592.030 781616.099 781635.786 781659.408 781685.486 781712.426 781733.844

323070.418 323021.983 322968.369 322933.417 322890.208 322860.219 322803.256 322757.564 322705.636 322659.463 322611.287 322552.730 322502.156 322453.877 322406.224 322377.282 322370.986 322315.759 322274.834 322227.714 322186.520 322135.050 322088.954 322037.403 321993.335 321944.319 321886.963 321836.170 321804.411 321770.714 321732.594 321688.389 321635.119 321581.606 321537.970 321488.819 321448.618 321400.381 321346.738 321291.324 321247.606

70.937 71.960 73.128 73.900 74.854 75.516 76.818 77.870 78.974 79.838 80.548 81.186 81.482 81.414 80.905 80.537 80.457 79.685 79.073 78.453 78.050 77.503 77.011 76.292 75.677 75.020 74.450 73.941 73.671 73.439 73.178 72.881 72.623 72.494 72.486 72.512 72.532 72.558 72.585 72.693 72.697

1103 1104 1105 1106 1107 1108 1109 1110 1111 1112 1113 1114 1115 1116 1117 1118 1119 1120 1121 1122 1123 1124 1125 1126 1127 1128 1129 1130 1131 1132 1133 1134 1135 1136 1137 1138 1139 1140 1141 1142 1143

279+858.25 279+916.76 279+969.40 280+022.80 280+062.58 280+127.92 280+180.51 280+233.24 280+280.54 280+330.69 280+383.37 280+457.39 280+479.60 280+499.77 280+577.87 280+647.80 280+694.81 280+740.27 280+786.13 280+834.94 280+881.62 280+951.16 280+995.43 281+059.25 281+125.05 281+182.66 281+232.10 281+284.05 281+333.26 281+384.51 281+499.15 281+537.60 281+587.92 281+627.82 281+676.88 281+730.67 281+783.28 281+832.97 281+883.68 281+927.09 281+979.15

781753.526 781779.554 781802.976 781826.749 781844.462 781873.554 781896.970 781920.448 781941.507 781963.835 781987.291 782020.249 782030.143 782039.131 782073.929 782105.090 782126.038 782146.293 782166.727 782188.479 782209.277 782240.260 782259.988 782288.424 782317.805 782343.528 782365.607 782388.804 782410.781 782433.663 782484.898 782502.095 782524.602 782542.453 782564.397 782588.455 782611.989 782634.215 782656.896 782676.315 782699.600

321207.985 321155.589 321108.440 321060.631 321025.009 320966.503 320919.411 320872.196 320829.845 320784.942 320737.769 320671.488 320651.611 320633.552 320563.637 320501.029 320458.942 320418.247 320377.192 320333.490 320291.703 320229.453 320189.817 320132.685 320073.804 320022.261 319978.021 319931.539 319887.504 319841.653 319739.093 319704.708 319659.705 319624.011 319580.134 319532.030 319484.973 319440.533 319395.181 319356.353 319309.795

72.680 72.788 73.071 73.511 73.904 74.582 75.128 75.589 75.997 76.430 76.729 77.210 77.280 77.272 77.120 76.842 76.647 76.369 76.174 76.034 76.035 76.222 76.544 77.034 77.647 78.129 78.436 78.677 78.681 78.390 76.858 76.150 74.983 74.027 72.862 71.637 70.467 69.470 68.427 67.539 66.604

1144 1145 1146 1147 1148 1149 1150 1151 1152 1153 1154 1155 1156 1157 1158 1159 1160 1161 1162 1163 1164 1165 1166 1167 1168 1169 1170 1171 1172 1173 1174 1175 1176 1177 1178 1179 1180 1181 1182 1183 1184

282+038.83 282+093.87 282+146.46 282+197.07 282+244.05 282+292.13 282+339.03 282+400.72 282+458.07 282+528.03 282+581.34 282+618.74 282+644.54 282+676.06 282+742.60 282+795.43 282+836.81 282+888.13 282+943.90 282+998.85 283+060.34 283+116.54 283+172.38 283+229.72 283+288.89 283+344.16 283+408.92 283+458.58 283+533.63 283+586.97 283+623.21 283+647.08 283+670.25 283+681.56 283+703.62 283+727.83 283+751.26 283+762.56 283+856.70 283+916.14 283+952.32

782726.297 782750.891 782774.391 782797.006 782817.997 782839.484 782860.439 782888.007 782913.589 782944.682 782968.377 782985.071 782996.591 783010.664 783040.366 783063.952 783082.426 783105.338 783130.238 783154.775 783182.227 783207.322 783232.253 783257.854 783284.270 783308.951 783337.862 783360.034 783393.546 783417.595 783435.617 783449.139 783463.711 783471.320 783487.038 783505.542 783524.589 783534.105 783615.293 783666.411 783695.312

319256.414 319207.174 319160.126 319114.851 319072.825 319029.807 318987.855 318932.661 318881.333 318818.665 318770.907 318737.447 318714.357 318686.150 318626.616 318579.341 318542.313 318496.394 318446.492 318397.317 318342.301 318292.008 318242.044 318190.737 318137.798 318088.335 318030.395 317985.959 317918.798 317871.190 317839.767 317820.097 317802.090 317793.720 317778.252 317762.658 317749.026 317742.924 317695.278 317664.944 317643.244

65.400 64.433 63.513 62.644 61.849 60.939 60.045 58.994 58.018 56.731 55.776 55.124 54.691 54.163 53.048 52.163 51.511 50.732 49.926 49.071 48.100 47.234 46.536 45.736 44.858 44.145 43.231 42.207 40.054 38.129 36.722 35.794 35.054 34.727 34.197 33.780 33.541 33.484 33.212 33.133 33.105

1185 1186 1187 1188 1189 1190 1191 1192 1193 1194 1195 1196 1197 1198 1199 1200 1201 1202 1203 1204 1205 1206 1207 1208 1209 1210 1211 1212 1213 1214 1215 1216 1217 1218 1219 1220 1221 1222 1223 1224 1225

283+979.81 283+988.25 284+011.17 284+034.21 284+055.59 284+071.29 284+094.79 284+114.88 284+158.34 284+208.48 284+281.28 284+347.02 284+419.63 284+473.08 284+531.96 284+599.24 284+667.69 284+714.00 284+780.47 284+858.21 284+902.29 284+947.07 284+992.77 285+039.45 285+083.05 285+140.23 285+206.83 285+258.47 285+308.14 285+358.92 285+410.23 285+462.99 285+524.37 285+563.34 285+638.26 285+682.61 285+813.25 285+853.72 285+902.32 285+945.42 285+990.39

783714.662 783720.081 783733.488 783744.890 783753.507 783758.570 783764.118 783767.292 783772.548 783778.497 783787.117 783794.789 783803.265 783809.503 783816.375 783823.988 783831.735 783836.975 783844.238 783852.629 783857.387 783862.222 783867.396 783872.681 783877.617 783884.091 783891.632 783897.478 783902.988 783908.555 783914.218 783920.187 783927.130 783931.539 783940.014 783944.948 783959.482 783963.984 783969.391 783974.186 783979.189

317623.742 317617.282 317598.699 317578.698 317559.131 317544.281 317521.449 317501.620 317458.481 317408.696 317336.407 317271.117 317198.999 317145.915 317087.440 317020.590 316952.575 316906.564 316840.495 316763.212 316719.390 316674.867 316629.462 316583.082 316539.760 316482.947 316416.776 316365.471 316316.106 316265.632 316214.641 316162.215 316101.232 316062.508 315988.073 315943.993 315814.165 315773.947 315725.649 315682.817 315638.122

33.079 33.082 33.104 33.118 33.092 33.073 33.056 33.091 33.165 33.288 33.643 34.145 34.861 35.448 36.094 36.833 37.737 38.318 39.005 39.691 40.084 40.488 40.679 40.881 41.191 41.552 41.522 41.415 41.183 40.636 39.867 38.968 37.443 36.366 34.258 33.002 29.490 28.491 27.191 26.230 25.313

1226 1227 1228 1229 1230 1231 1232 1233 1234 1235 1236 1237 1238 1239 1240 1241

286+030.98 286+062.40 286+151.90 286+208.09 286+265.35 286+333.38 286+399.61 286+554.65 286+614.93 286+683.15 286+735.71 286+801.04 286+854.05 286+911.14 286+983.69 286+983.74

783983.704 783987.317 783997.611 784004.073 784010.559 784018.005 784025.252 784042.220 784048.817 784056.283 784062.034 784069.184 784074.986 784081.234 784089.173 784089.179

315597.790 315566.577 315477.666 315421.856 315364.960 315297.337 315231.509 315077.400 315017.477 314949.669 314897.431 314832.492 314779.795 314723.048 314650.937 314650.888

24.679 24.330 23.481 22.879 22.405 21.685 20.961 19.763 19.406 19.066 18.829 18.348 17.984 17.623 16.915 16.915

BORDEROU CAIETE DE SARCINI

1. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 2. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 3. MARCAJE RUTIERE 4. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

Intocmit.

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRRILOR DE DRUMURI

MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CAIET DE SARCINI GENERALE

MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CUPRINS pag. GENERALITTI ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 4 4 4

CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR ART. 3. AGREGATE ART. 4. FILER ART. 5. LIANTI ART. 6. ADITIVI ART. 7. FIBRE ART. 8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE

5 5 6 6 10 11 11

CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ART. 9. COMPOZITIA MIXTURILOR ART.10. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ART.11. STATIA DE ASFALT ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI

12 12 21 25 28 29 30 31

pag. CAP.III. MODUL DE PUNERE N OPER ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE ART.17. LUCRRI PREGTITOARE ART.18. ASTERNEREA ART.19. COMPACTAREA ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER 33 33 33 35 37 39 40

CAP.IV. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT

43 43 45

CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR ART.26. RECEPTIA FINAL

46 46 46 47

ANEXA

NR. 1. - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC 48 NR. 2. - MIXTURA ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 53 NR. 3. - REFERINTE NORMATIVE 55

ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) NR. 4. - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE NR. 5. - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

59

62

GENERALITTI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 174-1:2002 si SR 174-2:1997, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si straturilor executate. 1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strzilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare. 1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabileste n proiect de ctre Proiectant. 1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic mbrcmintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi si anume: - stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.

- stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblur; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. 2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un singur strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate conditiile cerute pentru stratul de uzur. 2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative: AND 539-2002 - stabilizate cu fibre de celuloz; AND 549-2000 - realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553-99 - realizate cu bitum aditivat.

CAPITOLUL I NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

ART.3. AGREGATE 3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.

Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie de clasa tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate, nainte de a fi introduse n instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti desprtitori, pentru evitarea amestecrii si impurificrii agregatelor. 3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea acestora.

ART.4. FILER Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cret, conform STAS 539, care trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: - finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) - umiditatea - coeficientul de hidrofilie min. 80% max. 2% max. 1%.

n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%. Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

ART.5. LIANTI 5.1. Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini sunt:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100; - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum aditivat. Acestia se aplic n conformitate cu indicatiile din tabelul 1. Tabelul 1
Tipul mbrcmintii bituminoase mbrcminte bituminoas din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: - strat de uzur (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legtur (fr fibre) mbrcminte bituminoas cu bitum cu polimeri: - strat de uzur - strat de legtur Bitum modificat cu polimeri Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080 mbrcminte aditivat: bituminoas cu bitum Bitum aditivat: - tip D 60/80a - zona climateric cald - tip D 80/100a - zona climateric rece mbrcminte bituminoas neparafinos pentru drumuri: cu bitum Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 - zona climateric cald - tip D 80/100 - zona climateric rece Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 Tipul liantului

- strat de uzur si strat de legtur

- strat de uzur si strat de legtur

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de SR 754 si Normativul AND 537-2003 si o adezivitate de minimum 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum aditivat. 5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcmintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de categorie tehnic I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si decelerri frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini. 5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivrii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fat de agregate naturale este mai mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii, la care se foloseste. Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 537-2003. Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ AND 553. 5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti metalici verticali, prevzuti cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se

recomand ca perioada de stocare s nu depseasc maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s fie de minimum 140oC; - bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gur de aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120140)oC. 5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare metalice verticale, curtate n prealabil, prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de nclzire.

ART.6. ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structur specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaratia de conformitate a calittii emis de productor. Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform reglementrilor n vigoare. Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz: - se fie compatibili cu bitumul; - s fie stabili termic pn la minimum 200oC; - s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii Inginerului.

10

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calittii.

ART.7. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia mbrcmintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare. Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor conditii tehnice: - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile bituminoase, se verific n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.

11

C A P I T O L U L II MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR 9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de legtur, pot fi realizate integral din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier si de balastier, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. Tabelul 2
Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Agregate naturale utilizate - criblur sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer - criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer

Beton asfaltic rugos

Betoane asfaltice bogate cu criblur

Beton asfaltic cu pietris concasat

Beton asfaltic deschis cu criblur

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

*)

Conform notei de la tabelul 4.

12

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l comand la un laborator autorizat. 9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de studiile si ncercrile efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului. Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de mbrcminte pentru celelalte clase si categorii. Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor. 9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii. 9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul 3. 9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic este indicat n tabelul 4 si n figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

13

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5. Tabelul 5
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 BAR 16m, BAR 16a BAR 16 BA 16m Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,77,5 6,57,5 5,76,2 5,76,2 6,07.0 6,37,3 6,07,0 6,37,3 6,57,5 6,57,5 5,57,0 6,07,5 4,05,0 4,05,0 4,05,0 4,05,0 Clasa tehnic a drumului IV IV IIII IIIII III III II III IVV IVV IVV IVV IIII IV IIIV IVV Categoria tehnic a strzii IIV IIV IIII IIIII III III II III IV IV IV IV IIII IIV IIIIV IV

Strat de uzur

BA 16, BA 16a BA 8, BA 8a BA 25, BA 25a BAPC 16, BAPC 16a BAD 25m BAD 25, BAD 25a BADPC 25, BADPC 25a BADPS 25, BADPS 25a

Strat de legtur

9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. Tabelul 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate n criblur: Strat de uzur - cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm - cu dimensiunea maxim a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Strat de legtur Betoane asfaltice deschise 1,31,8 1,11,8 1,61,8 0,51,4 Raport filer:liant (recomandat) 1,61,8

14

9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute.

ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile mbrcmintii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27. 10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.

15

Tabelul 8
Tipul mixturii asfaltice Caracteristica Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zon climateric cald - zon climateric rece Rezistent la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min
BAR 16, BAR 16a, BA 16, BA 16a, BA 8, BA 8a, BA 25, BA 25a BAD 25, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a

5,0 7600

9,5 -

4200 3600 -

3600 3000 4x105

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9. Tabelul 9
Caracteristica Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparent, kg/m3, min - Absorbtie de ap, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare, la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 25 10,0 2,03,5 2350 35 8,0 2,03,5 2300 36

5,0 2900 4500 -

5,0 2800 4500 -

9,5 4000 4x105

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.

16

Tabelul 10
Caracteristica Test Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparent, kg/m3, min - Volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 - Adncimea fgasului, mm: Numrul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Deformatia permanent la oboseal (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5

6,0 5,0 4,0 < 4,0 3600 1200

9,0 8,0 7,0 < 7,0

6,0 5,0 4,0 < 4,0 4000 1000

9,0 8,0 7,0 < 7,0

NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiv. 2 - Zon climateric rece 3 - Zon climateric cald

10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. 10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se determin conform metodologiilor prevzute de reglementrile tehnice n vigoare. Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2. 10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

17

Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN 12697-28. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.

ART.11. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s permit obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini. 11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu. n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer. 11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura astfel nct la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,11) l.

18

11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. 11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului 11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantitti de bitum mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn la temperatura necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia. Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic. 11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific. 11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. 11.3. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. 11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor 11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrrii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor.

19

Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea apelor asigurat. Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel nct s permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3. 11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie constant. Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4). Tabelul 11
Fractiunea, mm 2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,1 Abateri admise fat de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor. 11.5. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.

20

Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei. 11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de transport. Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit.

ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.). Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer.

21

ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat numai n statii automate de asfalt. 13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind continutul de liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un mod corespunztor. 13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se renunt la utilizarea lui. 13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice nclzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului.

22

Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si trebuie verificat cel putin odat pe zi. 13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se continu amestecarea. Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. 13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie s fie ntre urmtoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilit astfel ca, tinnd seama de rcirea care are loc n timpul transportului si a asteptrilor n conditiile climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si compactarea mixturii.

ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n limitele de tolerant din tabelul 11.

23

14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginerul lucrrii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de msurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionrii malaxorului. 14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise. 14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare. 14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei.

ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa mentionat n tabelul 12.

24

Tabelul 12
Faza Natura controlului sau verificrii Studiu Studiul compozitiei mixturii Categoria* controlului A x x x B C Frecventa controlului sau a verificrii pentru fiecare tip de produs naintea nceperii fabricatiei fiecrui tip de mixtur la nceputul campaniei de lucru sau ori de cte ori se utilizeaz alte agregate permanent permanent la nceputul fiecrei zile de lucru zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice n fiecare or a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic

Executie Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare ncadrarea agregatelor n zona de granulozitate indicat n caietul de sarcini pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de curtenie (continutul de impuritti) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea n malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si nclzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtur, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare ncadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit n laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie s corespund dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate n tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparent Marshall Absorbtia de ap Marshall

x x x x

x x x

cte o prob de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtur, n functie de productivitatea statiei

* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei. C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.

25

C A P I T O L U L III MODUL DE PUNERE N OPER

ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE 16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10oC+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorin, pacur, etc.) este interzis. 16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de executie a mbrcmintii.

ART.17. LUCRRI PREGTITOARE 17.1. Pregtirea stratului suport 17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat. n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se mtur, urmrindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. 17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de executie. n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.

26

17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport. 17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat. 17.2. Amorsarea 17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport. 17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri: pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din mbrcminti asfaltice existente; pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur se execut la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatur. Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. 17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant maxim de 100 m. 17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi se recomand acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.

27

Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic n grosime de minimum 2 cm. Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.

ART.18. ASTERNEREA 18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pn la 15 septembrie. 18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv. 18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii ramas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120oC, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10. 18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 13.

28

Tabelul 13
Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la asternere o C min. 145 140 Temperatura mixturii asfaltice la compactare o C mm nceput sfrsit 140 135 110 100

D 60/80 D 80/100

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul finisorului. Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale. 18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct si cel al afnrii. Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobrii Inginerului, ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate. 18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental. 18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile. 18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de compactare. 18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent, suficient mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.

29

18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar. Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura pentru banda adiacent se asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe noua band. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntretesut. 18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). ART.19. COMPACTAREA 19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic si fiecare strat n parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se obtin un grad de compactare conform tabelului 15.

30

19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte. Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru productia curent. ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj; - planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecrui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului; - temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat n articolul precedent. 19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1. 19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 14. Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte. Tabelul 14
Ateliere de compactare Tipul stratului Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzur Strat de legatur 10 12 A Compactor cu rulouri netede de 120 kN Numr de treceri minime 4 4 B Compactor cu rulouri netede de 120 kN 12 14

31

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere-compactare. 19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. 19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare. Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat ltimea benzii. 19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatrilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap

32

curat nealcalin) si rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele cantitti: a. - stropire cu bitum - rspndire de nisip (de preferint de concasaj) b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap - rspndire nisip 0,5 kg/mp; 3...5 kg/mp; (0,8-1) kg/mp; 3...5 kg/mp.

ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER 21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice cu frecventa mentionat mai jos urmtoarele: - pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. 21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n functie de productivitatea instalatiei. 21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafat executat (conform SR 1742:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de legtur: - densitatea aparent - absorbtia de ap - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15.

33

Tabelul 15
Tipul mixturii asfaltice Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat n criblur: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 Densitatea aparent, kg/m3, min 2300 Absorbtia de ap, % vol 26 Grad de compactare, %, min 97

2300 2250

47

96

2300 2250

26

96

2250 2200

38

96

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a strzii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 45oC pentru zona climateric rece si respectiv de 60oC pentru zona climateric cald, conform metodol;ogiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare. Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16. Tabelul 16
Numrul mediu de vehicule1) < 1500 15003000 30006000 > 6000 Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h, max Temperatura o 45 C 60oC 6,0 8,0 4,0 2,0 < 2,0 6,0 3,5 < 3,5 Adncimea fgasului, mm, max Temperatura 45 C 60oC 6,0 9,0
o

5,0 4,0 < 4,0

8,0 7,0 < 7,0

NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de perspectiv.

34

21.4. Controlul compactrii 21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la: - etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri; - utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat; - elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete. Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de remediere. 21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va determina de ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea densittii aparente pe plcute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluiasi tip de mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau asternere (nainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din aceeasi mixtur asfaltic. n cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de ap si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal.

35

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s prezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15. 21.5. Reglarea nivelmentului Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatur si/sau de uzur) este +/- 1,5 cm. Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat convenabil.

C A P I T O L U L IV CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE

ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 17.

36

Tabelul 17
Caracteristica Planeitatea n profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic III - drumuri de clas tehnic IV - drumuri de clas tehnic V Uniformitatea n profil longitudinal.1) Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clas tehnic I si strzi de categoria tehnic IIII - drumuri de clas tehnic II si strzi de categoria IV n alte zone dect cele din zona rigolelor) - drumuri de clas tehnic IIIV Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitti SRT: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Rugozitatea geometric, HS, mm: drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IVV - Coeficient de frecare (GT): drumuri de clasa tehnic III drumuri de clasa tehnic IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei Conditii de admisibilitate Metoda de ncercare

< 2,5 < 3,5 < 4,5 < 5,5

Reglementri tehnice n vigoare privind msurtori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

< 3,0 SR 174-2 < 4,0 < 5,0

> 80 > 70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fr degradri sub form de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

STAS 8849

STAS 8849

Reglementri tehnice n vigoare cu aparatul de msur Gip Tester Vizual

NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la drumuri si n ax si la rigole la strzi. 2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n termen de o lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrrilor.

37

ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400. 23.1 Grosimea straturilor trebuie s fie cea prevzut n profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele nscrise n buletinele de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor din mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea mbrcmintii. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat n parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii. 23.2. Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect. Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50 mm. 23.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate n proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legatur ct si pentru stratul de uzur la drumuri si n intervalul +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens. 23.4. Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fat de cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii pasului de proiectare prevzut.

38

CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRRILOR

ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de legatur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR) Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei. Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii mbrcmintii. Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

39

n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor.

ART.26. RECEPTIA FINAL Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.

40

ANEXA NR. 1

UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC

1. DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceast anex se refer numai la acele materiale (adaosuri) care sunt ncorporate n compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie s le ndeplineasc agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regsesc n paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmtoarele dou metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi n statia de asfalt si anume n malaxor. Aditivul va fi introdus n ordine dup agregatele concasate si nainte de bitum precum si n cantitatea indicat de fabricant, dar supus mai nti aprobrii Beneficiarului. (ii) bitum gata modificat n fabric si transportat apoi pe amplasament. n ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare n legatur cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicat n vederea verificrii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adic a bitumului modificat. n programul su de executie a lucrrilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaz s se fac toate ncercrile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtur asfaltic, precum si perioada de timp necesar considerat rezonabil pentru aprobarea produsului de ctre Beneficiar.

41

2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunztor, realizat pe baz de polimeri, astfel nct dup modificare, bitumul modificat rezultat s respecte cerintele mentionate n tabelul de mai jos.
Caracteristica Penetratie la 25oC, 1/10 mm Punctul de nmuiere, oC, min Ductilitatea la: 13oC, cm, min 25oC, cm, min Punct de rupere Fraas, oC, max Revenire elastic la 13oC, %, min Stabilitate la nclzire n film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): - pierdere de mas, %, max - penetratie rezidual (Pf/Pi.100), %, min - cresterea punctului de nmuiere, oC, max - ductilitate rezidual la 13oC, cm, min - revenire elastic la 13oC, %, min Omogenitate (microscop cu lumin fluorescent): - particule sub 5, %, min Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC: - diferenta ntre punctele de nmuiere, oC, max Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min Conditii de admisibilitate 5570 55 40 100 -15 60 Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113

0,8 50 9 40 60 80 5 85

Reglementri tehnice n vigoare

STAS 10969/3

Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie s corespund prevederilor SR 754 si Normativului AND 5372003 si conditiei suplimentare: - Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5 Indicele de instabilitate coloidal se determin conform reglementrilor n vigoare. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie s fie agrementati conform reglementrilor n vigoare. Tipul de polimer sii dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute n tabel.

42

Att tipul de agent modificator, ct si procentul necesar, exprimat n greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea final intr n sarcina Beneficiarului, care-si rezerv dreptul de a executa si alte ncercri pe care le consider necesare, utiliznd propriile sale echipamente, n vederea obtinerii unor rezultate ct mai exacte n ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul de mai jos.
Caracteristica Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparent, kg/m3, min - Absorbtie de ap, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Rezistenta la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare, la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 25 10,0 2,03,5 2350 35 8,0 2,03,5 2300 36

5,0 2900 4500 -

5,0 2800 4500 -

9,5 4000 4x105

NOTA: Epruvetele de laborator necesare ncercrilor vor fi realizate n conformitate cu cerintele din STAS 1338/1-84 si STAS 1338/2-87, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie s fie ntre 170oC si 180oC ncercrile se vor executa n conformitate cu cerintele din STAS 1338/2-87 Beneficiarul si rezerv dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte ncercri n vederea stabilirii efectelor utilizrii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele ncercrilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n scopul lurii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calittii

43

executiei lucrrilor, conform conditiilor contractului, dar pot s contribuie la adoptarea unor modificri fat de solutiile mentionate n Caietele de sarcini, modificri ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). ncercrile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmtoarele:
Caracteristicile tehnice ncercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la formarea fgaselor) la 60oC, la 30.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseal la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6) Limite admisibile max. 8 min. 100 Metoda de testare Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC

Costul tuturor ncercrilor, efectuate att n Romnia, ct si n laboratoarele aflate n strintate, va fi suportat de Antreprenor.

3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refer la bitumul modificat produs n fabric. Transportul La nceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC. Bitumul modificat va fi transportat n conditii corespunztoare de la fabric pn pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Depozitarea Bitumul modificat pe baz de polimeri va fi depozitat n containere speciale, asezate pe vertical si care se rotesc cu o vitez adecvat, pentru a mpiedica aparitia separrii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmrit permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate n orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie s fie egal cel putin cu cantitatea medie prevzut a fi consumat zilnic.

44

4. CONTROLUL CALITTII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT n timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmtoarele: (i) (ii) (iii) Temperatura de amestecare Dozajul aditivului pe baz de polimeri Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestat prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dup efectuarea analizelor si ncercrilor de ctre un laborator aprobat.

45

ANEXA NR. 2

MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG

1. PRINCIPIUL METODEI Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, n prezenta temperaturilor ridicate.

2. APARATURA - etup care asigur temperatura de 170o+2oC; - balant cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsul de portelan; - sticl de ceas.

3. PREGTIREA PROBEI DE MIXTUR ASFALTIC TIP MASF Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtur asfaltic tip MASF, la temperatura de 150oC.

4. MOD DE LUCRU Proba de mixtur asfaltic se cntreste cu exactitate de 0,1 g si se introduce ntr-un pahar Berzelius, nclzit n prealabil la temperatura de 170oC. Paharul Berzelius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas, se introduce n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceast temperatur timp de (1 h + 1 min).

46

Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuv si mixtura asfaltic se rstoarn n capsula de porterlan, cntrit n prealabil. Se cntreste capsula de portelan cu mistura asfaltic si se determin, prin diferent, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.

5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia: m1 - m2 p= m1 n care: m1 - masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, n grame; m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, n grame. 5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius nainte de nclzire (m) si dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtur asfaltic (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaz cu relatia: m - m p= m1 5.3. Rezultatul este media a dou determinri. x 100 (%) x 100 (%)

6. INTERPRETAREA REZULTATELOR n functie de valoarea procentului (p) de material rmas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel: p < 0,2 % p = 0,2% bun; acceptabil.

47

ANEXA NR. 3 CAIET DE SARCINI GENERALE MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes national. - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT nr. 45/1998

Ordinul MT nr. 46/1998

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 - Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998

- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Ordin AND nr. 116/1999

48

II. NORMATIVE TEHNICE AND 539-2002 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloz, destinate executrii mbrcmintilor bituminoase rutiere. - Normativ privind mbrcmintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri. - Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtur asfaltic, cu bitum aditivat. - Normativ privind executia mbrcmintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.

AND 549-2000

AND 553-99

AND 559-99

III. STANDARDE STAS 42-68 STAS 60-69 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului nmuiere. Metoda cu inel si bil. de

SR 61:1997 STAS 113-74

- Bitumuri. Determinarea ductilittii. Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea n oper a mixturilor asfaltice si receptia mbrcmintilor executate.

SR 174-1:2002

SR 174-2:1997+ SR 174-2:1997/C1:1998

49

STAS 539-79

Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere. Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si ncercare. Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si mbrcminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de msurare. Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrrile de drumuri.

SR 662:2002

SR 667:2001

SR 754:1999 STAS 863-85

SR EN 933-2:1998

STAS 1338/1-84

STAS 1338/2-87

STAS 1338/3-84

STAS 6400-84

STAS 8849-83

STAS 8877-72

50

STAS 10.969/3-83

Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativ.

SR EN 12.697-1:2002 + + SR EN 12.697-1/AC:2002

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil.

SR EN 12.697-3:2002 + + SR EN 12.697-3/AC:2002

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.

SR EN 12.697-4:2002 + + SR EN 12.697-4/AC:2002

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de ap si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12.697-27:2002

SR EN 12.697-28:2002

51

ANEXA NR. 4

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE nainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate msuri speciale de pregtire a suprafetelor pe care urmeaz s se aplice geogrilele. Nu va fi permis circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.

2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregtirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularitti. Neregularittile suprafetei mai mari de 10 mm att pe directie transversal ct si pe directie longitudinal, constatate n urma msurtorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crpturile cu o ltime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor asfaltice pe care degradrile sunt rspndite, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minim de 20 mm si care va fi asternut nainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinut va trebui s fie perfect curat. Acest lucru se realizeaz prin ndeprtarea materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

52

2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaz s se astearn geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, nclzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoas cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, nclzit tot la o temperatur maxim de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta n functie de tipul materialului aprovizionat. Ltimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fsiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existnd anumite particularitti de asternere. Se va asterne apoi stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, cu interzicerea total a circulatiei direct pe materialul geosintetic.

3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Materialul din care se execut geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, msurat att pe directie longitudinal ct si pe directie transversal. Alungirea maxim a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depsi 3,5 mm.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. n acest scop, Antreprenorul va supune aprobrii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea n scris a materialului, nainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.

53

n cazul n care crede de cuviint, Inginerul poate solicita efectuarea unor ncercri suplimentare realizate ntr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor ncercri va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul rspunde de naintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel nct s nu apar ntrzieri n legatura cu turnarea suprafetei mbrcmintii rutiere.

54

ANEXA NR. 5

UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE nainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate msuri speciale de pregtire a suprafetei suport. Numai utilajele prevzute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejat a materialului geotextil combinat. n consecint, este permis asternerea stratului urmtor de binder asfaltic sau a stratului de baz, fr a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregtirea suprafetei Vor trebui luate msuri ca marginile drumului existent s fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularizati. Denivelrile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n urma msuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crpturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunztoare. O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor mai degradate, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie s aib o grosime minim de 20 mm si care va fi turnat nainte de aplicarea materialului geotextil combinat.

55

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui s fie perfect curat n urma ndeprtrii materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea materialului geotextil combinat Pe suprafata suport obtinut asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, nclzit la o temperatur de 150oC (sau o emulsie bituminoas) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplic succesiv, pe cte o fsie cu o ltime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata n jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dac apare o cantitate de bitum n exces, aceasta va fi ndeprtat prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m. Stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, se va asterne reducnd numrul de accelerri si frnri ca si numrul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaz direct pe suprafata neprotejat de material geotextil. Temperatura maxim de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie s acopere n ntregime materialul geotextil pentru a permite derularea n continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minim de suprapunere a straturilor de material.

3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilen 100%. n cazul geogrilelor, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxim la tractiune a geogrilei pe directie longitudinal si transversal va fi de minimum 30 KN/m (ii) Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,400 kg/m2

56

(iii) (iv)

Alungirea maxim la curgere a materialului va fi de 11% Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominal de 3,5 mm). n cazul materialului geotextil, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici

tehnice: (i) (ii) Materialul realizat din polipropilen va avea o structur netesut si perforat Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,140 kg/m2 iar greutatea maxim de 0,160 kg/m2 (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobrii Inginerului rezultatele ncercrilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitnd aprobarea n scris a Inginerului nainte de procurarea materialului respectiv, n vederea utilizrii acestuia pe amplasament. Inginerul poate solicita n cazul n care crede c este necesar, efectuarea unor ncercri suplimentare n laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar. Costul aferent acestor ncercri suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul rspunde de naintarea la timp a propunerilor sale, astfel nct s nu apar ntrzieri n legtur cu operatiile de turnare a suprafetei mbrcmintii rutiere.

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT

GENERALITTI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafat si anume: - santuri la marginea platformei; - santuri de gard; - rigole la marginea platformei; - rigole la bordura trotuarului; - rigole de acostament; - casiuri; - lucrri de canalizare; - canale de evacuare; - puturi absorbante; - drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calittii materialelor si a lucrrilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.

1.2. n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: - podurile si podetele; - lucrrile de amenajare si corectare a torentilor; - lucrrile de canalizare pentru ape uzate si de suprafat.

ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. n cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor necesare ce se impun.

PARTEA I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAPITOLUL I MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI 3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor n vigoare n Romnia. 3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate: - ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1/2002

- ciment Portland cu adaos - ciment metalurgic - ciment hidrotehnic

Pa 35 conform SR EN 197-1/2002 M 30 conform SR EN 197-1/2002 Hz 35 conform SR 3011-1996.

3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghet-dezghet n stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafat este artat n tabelul 1 pentru betoane si n tabelul 2 pentru mortare de ciment. Tabel 1 CONDITIILE DE Nr. EXECUTIE SAU CARACTERISTICILE crt. ELEMENTELOR BETON P4 0 1 Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1,5 m 2 Elemente sau constructii masive avnd grosimea egal sau mai mare de 1,5 m C 16/20 - C 25/30 3 Elemente sau constructii din betoane superioare C 28/35 C 32/40 armat armat U U I I I I I I oricare U U I R C 12/15 oricare I R U U C 12/15 C 16/20 - C 25/30 oricare oricare I U R R U I I I Pa35 M30 Hz35 CLASA BETONULUI TIPUL DE TIPUL DE CIMENT

NOT: R - ciment indicat a se utiliza U - ciment utilizat n locul celui indicat Iciment a crui utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice sau economice

Tabel 2 Tipul de ciment Nr. 1. Tipul de mortar Mortar de zidrie sau tencuial de marca 50 2. 3. Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate Pa 35 M 30 M 30 Pa 35 indicat a se utiliza F 25 utilizabil n lipsa celui indicat M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie s satisfac conditiile artate n tabelul 3. 3.5. Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul de sarcini speciale n functie de lucrare. Tabel 3 CARACTERISTICI P 40 nceputul prizei Sfrsitul prizei Constante de volume pe turte Rezistent la ntindere din ncovoiere minim N/mmp - la 2 zile - la 7 zile 1h < 10 h CONDITII DE ADMISIBILITATE Pa 35 1h < 10 h M 30 1h < 10 h Hz 35 1 h 30' < 10 h 30'

S nu prezinte ncovoieri sau crpturi

3,0 -

4,0

- la 28 zile Constante de volum Le Chatelier Rezistente la compresiune min. N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

5,0

Mrimea volumului

< 10 mm

5,5

17 40

10 35

15 30

20 35

3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie s corespund prevederilor standardelor respective. 3.7. n timpul transportului de la fabric la santier (sau depozit intermediar), manipulrii si depozitrii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeal si impurificri cu corpuri strine. 3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de calitate. 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 zile de la data livrrii de ctre productor. 3.10. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect dup verificarea strii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunztor. Cimentul care se constata c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. 3.11. Controlul calittii cimentului de ctre Executant se face n conformitate cu prevederile tabelului 23.

ART.4. AGREGATE

4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatr spart 8-25 sau 8-40 mm. 4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. 4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 4.4. Nisipul trebuie s fie aspru la pipit. 4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz de prescriptii speciale. 4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatr spart trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 4. Tabel 4 CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE ADMISIBILITATE Forma granulelor b/a 0,66 Agregatele care nu ndeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dup o ncercare prealabil a betonului. c/a 0,33 OBSERVATII

4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritti agregatele trebuie s respecte prevederile din tabelul 5.

Tabel 5 Conditii de admisibilitate Denumirea impurittii Nisip natural sau de concasaj Corpuri strine - resturi animale sau vegetale, pcur, uleiuri Pelicul de argil sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mic, % , max. Crbune, %, max. Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) Argil n bucti, %, max. Prti levigabile, %, max. Sulfati sau sulfuri 1% 0,5 galben 1% 2% Nu se admit galben 0,25 0,5 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Pietris sau piatr spart Nu se admit

Observatii:

n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip si pietris verificndu-se ncadrarea n conditiile tehnice din tabel.

4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6. Tabel 6 Caracteristici fizico-mecanice Densitate aparent, kg/mc, min. Densitate n gramad n stare afnat si uscat kg/mc, min. Porozitate total pentru piatr spart %, max Porozitate aparent pentru pietris sau piatr spart max Volum de goluri n stare afnata pentru: Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2

- nisip, % max. - pietris, % max. - piatr spart, % max. Rezistenta la strivire % - n stare saturat, min. - n stare uscat, max. Coeficientul de nmuiere dup saturare, min. Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri n stare saturat N/mmp, min. Rezistenta la nghet-dezghet exprimat prin pierderea procentual fat de masa initial, % max.

40 45 55

60 15 0,80 90

10

4.9. Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar continutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimiteaz sortul nu trebuie s depseasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s depseasc 1,5 d max. 4.10. Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7. 4.11. n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 8. Tabel 7 Sortul de nisip 0,2 0-2 min. max. Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 0,5 10 50 1 45 85 2 90 100 3,15 7,0 -

0-3

min.

35

90

max.

30

75

100

0-7

min. max.

2 21

20 70

56 87

100 100

Tabel 8 Balastul pentru betoane 3,15 0 - 31 min. max. 20 50 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 5 16 55 85 20 d max. 80 100

0 - 71

min. max.

10 30

35 65

80 100

0 - 40

min. max.

30 60

55 85

80 100

0 - 63

min. max.

25 25

45 80

80 100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.

10

4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de impurificare. 4.14. Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se face n conformitate cu prevederile tabelului 19. 4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii agregatelor astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.

ART.5. AP 5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor si mortarelor poate s provin din reteaua public sau din alta surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor. 5.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita ca apa s se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Tabel 9 Caracteristici chimice si fizice Continutul total de sruri gr/l Sulfati gr. SO42 / litru Substante organice gr/litru Cloruri gr.CL/litru Azotati gr. NO3/dm3 Magneziu gr. Mg2/dm3 Materii n suspensie gr. max. max. max. max. max. max. max. Conditii de admisibilitate 4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3

11

ART.6. OTEL BETON 6.1. Armturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 438/1-89. 6.2. La livrare otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor. 6.3. Otelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii si diametre. 6.4. Suprafetele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. 6.5. Armturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate n asa fel nct nici un element s nu sufere deformatii permanente n timpul transportului sau manipulrii. 6.6. Controlul calittii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat. CAPITOLUL II BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

ART.7. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 7.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139-87 a cror dimensiuni trebuie s corespund datelor din tabelul 14. Tabel 14 Tipul Mrimea Ltimea 6+/-2 A A2 200 nltimea 4+/-5 300 Lungimea 1+/-5 1000;330 Utilizat la trotuare Observatii

Utilizate la drenrile spatiilor verzi

12

B3

100

170

750;500

ncadramente laterale, etc.

Utilizate la intrri I I 300 300 600 Carosabile P P 600 300 400

Toate dimensiunile sunt n mm. 7.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n tabelul 15. Tabel 15 CARACTERISTICI MECANICE Rezistenta la rupere medie la ncovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp Rezistenta la rupere la ncovoiere a unei singure epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp Rezistenta la uzur mm max. 1,3 la 20 cicluri nghet-dezghet fr s apar fisuri sau stirbituri 30 CONDITII DE ADMISIBILITATE 40

Rezistenta la nghet-dezghet

7.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate n tabelul 16. Tabel 16 DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE

13

Sgeata fetelor vzute, 0/00 max. Deformri pe fetele vzute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max. Stirbituri, mm max.

3 Nu se admit 3 Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din prob cu lungime de max. 3 mm si adncime de max. 2 mm.

Crpturi

Nu se admit

ART.8. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 8.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevzute n proiectul de executie care pot fi cele indicate n STAS 10796/2-79 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectnd ntocmai elementele geometrice date n detaliile de executie si conditiile impuse n caietul de sarcini speciale. 8.2. n lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL III CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

ART.10. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR 9.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si ncercrilor de retet definitiv conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor rutiere.

14

9.2. ncercrile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificatiilor prevzute n prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. 9.3. Consistenta ncercrilor de retet si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material n parte n tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alt tolerant dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse n depozit n afara santierului prin grija Inginerului. NCERCRI PRELIMINARE SI NAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR Tabel 17 ncercri sau Materialul caracteristici care se verific Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum SR 196/3/95 O determinate la fiecare lot aprovizionat Ciment Timpul de priz SR 196/3/95 nu mai putin de 100 t pe o prob medie Rezistente mecanice la 2(7) zile SR EN 1961/95 O prob la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul Metode conform Frecventa ncercrilor ncercarea de informare La fiecare lot ncercarea nainte de utilizare -

15

Rezistente mecanice la 28 zile Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au ntrziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabil SR 667/2001 SR EN 196/3/95

aprovizionat

Dou determinri pe siloz sus si jos

La fiecare lot aprovizionat

O determinare pe lot de 100 mc

Humus Agregate Corpuri strine, argil n bucti, argil aderent, continut de carburanti, mic Granulozitatea sorturilor

STAS 4606-80 STAS 4606-80

La schimbarea sursei -

O determinate pe lot de 100 mc

SR EN 933/1/02

O prob la maxim 500 mc pentru fiecare sort si surs

O determinare pe lot de 100 mc

Echivalentul de nisip

STAS 730-89

O determinare pentru fiecare surs

O determinare pe lot de 50 mc -

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Examinarea datelor Piatr brut din certificatul de calitate

STAS 730-89

O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si surs

La fiecare lot aprovizionat

16

pentru pereuri si zidrii de

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete n stare uscat

SR EN 1926/2000

O ncercare pe lot de 100 mc

piatr

Rezistenta la nghetdezghet Examinarea abaterilor

STAS 6200/1583 -

O ncercare pe lot de 100 mc

La fiecare lot aprovizionat

Bolovani pentru pereuri si zidrii

din certificatul de calitate

Rezistenta la sfrmare prin compresiune Rezistenta la uzura cu masina Deval

STAS 730-89

O ncercare pe lot de 100 mc

STAS 730-89

O ncercare pe lot de 100 mc

Ap

Analiza chimic

STAS 790-84

Pentru apa potabil nu este cazul. Pentru apa care nu provine

Ori de cte ori se schimb sursa sau cnd apar conditii

din reteaua public de de poluare ap potabil o analiz pentru fiecare surs Otel beton Examinarea datelor din certificatul de calitate Examinarea datelor din certificatul de calitate Material drenant Echivalentul de nisip STAS 730-89 O determinare pentru fiecare surs O determinare pe lot de 100 mc La fiecare lot aprovizionat La fiecare cantitate aprovizionat -

17

Granulometrie

SR EN 933/1/02

O prob pentru fiecare surs La fiecare lot aprovizionat

O determinare pe lot de 100 mc -

Tuburi PVC sau

Examinarea datelor din certificatul de calitate

PE pentru drenuri

Suprafata activ

Trei determinri pe fiecare lot aprovizionat

Examinarea datelor din certificatul de calitate Tuburi din beton pentru canalizare Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi

La fiecare lot aprovizionat

STAS 818-80

Determinri obligatorii dac cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare surs

O serie de determinri pe fiecare lot de 100 ml

Examinarea vizual a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certificatul de calitate Borduri de trotuare din beton Dimensiuni

STAS 818-80

La fiecare lot aprovizionat

STAS 1137-87

ncercri obligatorii dac cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare surs

O ncercare pe fiecare lot de 500 mc

Rezistenta la ncovoiere

STAS 1137-87

Idem

Idem

PARTEA II

18

MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR CAPITOLUL IV PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR

ART.11. PICHETAREA LUCRRILOR 11.1. Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrrilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor. 11.2. Pichetarea se face de ctre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta ntocmai si se aproba de ctre Inginer consemnndu-se n registrul de santier.

ART.12. EXECUTIA SPTURILOR 12.1. Spturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pn la cota stabilit de Inginer n timpul executiei lucrrilor. 12.2. Spturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (ltimea fundului, nltimea si nclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fat de axul drumului sau de muchia taluzelor n cazul santurilor de gard. 12.3. Spturile pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea strict a ltimii transeei, a nclinrii taluzelor, a cotei si pantei precizate n plansele de executie. 12.4. Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente acestea cad n sarcina Antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. 12.5. Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat si pus n depozitul stabilit de Inginer la o distant, care nu va putea depsi 1 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul de prescriptii speciale.

19

12.6. n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd sustineri joantive sau cu interspatii, n functie de natura terenurilor, care ns nu pot depsi dublul ltimii medii a elementelor de sustinere. 12.7. Pmntul pentru umplerea transeelor va fi curtat de pietre a cror dimensiune depseste 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat elementar nu va depsi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s ating 95% din densitatea optim uscat, Proctor Normal.

CAPITOLUL V COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

ART.13. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 13.1. Mortarele vor avea urmtoarea compozitie si ntrebuintare: Mortar M50 - Destinat zidriilor si pereurilor din piatr brut sau bolovani avnd un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip; Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de piatr sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

ART.14. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 14.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este msurat n ldite sau n roabe a cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit. 14.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafat plan si orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect. Se

20

adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de ap strict necesar. Amestecarea continu, pn cnd mortarul devine perfect omogen. n toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mna, s formeze un bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matri, s.a. delegatul clientului poate s accepte si alte consistente. 14.3. Mortarul trebuie s fie folosit imediat dup prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va ncepe s fac priz trebuie s fie aruncat si nu va trebui niciodat amestecat cu mortarul proaspt.

ART.15. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dup rezistent a betoanelor este indicat n tabelul 18 n care sunt indicate rezistentele pe care trebuie s le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabel 18 CLASA BETONULUI DESTINATIA BETONULUI REZISTENTA CARACTERISTIC RbK N/mmp CANTITATE A MINIM DE CIMENT mc

21

C 2,8/3,5

Beton de umplutur

3,5

115

C 4/5

Beton n fundatii masive

150

C 6/7,5

Beton n fundatii sau elevatii

7,5

180

C 8/10

Beton simplu n elevatii si beton slab armat

10,0

240

C 12/15

Beton armat

15,0

300

C 16/20

Beton armat prefabricat

20,0

350

ART.16.COMPOZITIA BETOANELOR 16.1. Compozitia betoanelor este definit de proportia n volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Dac caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie s fie determinate n greutate. Cantittile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate nainte de a ncepe prepararea acestuia de ctre Antreprenor: fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, dac Inginerul accept. n aceste dou cazuri, Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului pentru acceptare, ntr-un termen de minimum 15 zile nainte de data prevzut pentru nceperea lucrrilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.

22

16.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012-99 lund n considerare: - dozajul minim de ciment, conform tabelului 18; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 19; - rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 21. Tabel 19 Nr. crt. TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE TRANSPORT LUCRABILITATE NOTARI TASARE cm 1. Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive 2. Idem sau fundatii de beton armat, tlpi, grinzi pereti 3. Elemente sau monolitizri cu aglomerri de armturi sau dificultti de compactare cu sectiuni reduse idem L4 12+/-2 Tabel 21 Clasa betonului L2 C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 160 Apa, 1/mc pentru lucrabilitate L3 170 L4 autoagitator L3 8+/-2 basculante L2 3+/-1

C 8/10 ..... C 20/25

170

185

200

23

16.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate n tabelul 16. 16.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dup cum urmeaz: - pentru fiecare sort de agregat - pentru ansamblul de agregate - pentru ciment - pentru apa total +/- 3% +/- 2% +/- 2% +/- 5%.

Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si ap sunt efectuate de Inginer n momentul betonrii. 16.5. Rezistentele minime la ncercrile preliminare trebuie s fie conform prevederilor din tabelul 23. Tabel 23 Vrsta C 8/10 7 zile 28 zile 11,7 18 Rezistenta la compresiune C 12/15 15,3 23,5 N/mmp C 16/20 18,8 29,6 C 18/22,5 20,8 32,0

Tabel 22 Agregat Limite 02 1 % Treceri n mas prin site sau ciurul de: 3 7 16 26 31 40 71

A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5 max 0-31 min 2 18 32 50 70 95 10 25 42 60 80 100 -

24

max 0-40 min max 0-70 min

10 2 8 1

28 16 18 6

38 28 32 13

52 42 45 22

74 64 16 38

70 50

90 82 77 57

100 95 84 68

100 95

B. Pentru betoane de clasa < C 12/15 max 0-31 min max 0-40 min max 0-70 min 1 6 13 22 38 50 57 68 95 1 8 12 18 23 32 37 45 59 61 70 80 77 95 84 100 1 8 14 20 27 33 45 47 66 69 95 88 100 8 22 37 55 76 100 -

C. Pentru betoane de clasa > C 16/20 max 0-31 min max 0-40 min 1 8 18 32 54 78 95 1 6 10 16 22 28 40 42 62 64 95 86 100 7 18 32 50 72 100 -

CAPITOLUL VI COFRAJE

ART.17. COFRAJE 17.1. Stabilirea solutiei de cofrare si ntocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. 17.2. Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile si suprasarcinile fr s se deformeze.

25

17.3. Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o tolerant de +/- 1 cm. Ltimile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor prti ale lucrrii nu trebuie s prezinte reduceri mai mari de 5 mm. 17.4. Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la nivel si alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxim admis n planul unui parament ntre dou scnduri alturate de 3 mm. CAPITOLUL VII OTEL DE ARMTUR ART.18. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII 18.1. Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate n cofraj. 18.2. Fasonarea n cofraje nu este admis, dect cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. 18.3. Barele lsate n asteptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricrei deformatii accidentale. ndoirea si ndreptarea barelor lsate n asteptare este interzis. 18.4. Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de Inginer sau de delegatul acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona tinnd seama de importanta lucrrii ca betonarea s nu aibe loc dect dup aceast verificare.

CAPITOLUL IX BETON

ART.19. PREPARAREA BETONULUI 19.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare:

26

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. 25.2. Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa vertical - malaxor cu axa orizontal - betonier cu axa orizontal - betonier cu axa nclinat 10 tururi 20 tururi 20 tururi 30 tururi.

Duratele maximale nu trebuie s depseasc de 3 ori duratele minimale. 19.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier va fi determinat tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui s fie msurate cel putin o dat pe zi. 19.4. Utilajele de fabricatie trebuie s permit msurarea agregatelor, liantului si apei n limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4. 19.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobrii Inginerului nainte de executie.

ART.20. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 20.1. Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. 20.2. Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va dovedi c a nceput priza, va fi ndeprtat din santier.

27

20.3. Betonul trebuie s fie ferit de segregatii n momentul punerii n oper. Dac n timpul transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual la locul de folosire nainte de turnare. 20.4. Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie s fie puse n oper prin vibrare si modul cum trebuie s fie fcut aceast operatiune. 20.5. La reluarea betonrii, suprafata betonului ntrit este ciupit dac este cazul si bine curtat. Suprafata este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie saturat nainte de a fi pus n contact cu betonul proaspt. 20.6. Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele si pozitiile prevzute n desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate n timpul turnrii fr aport de beton dup nceperea prizei si fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometric a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dac acesta din urm a fost pus n oper prin vibrare. 20.7. Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrrilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzis sau nu este autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradrile de nghet. Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie c sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie s mentin n toate punctele betonului o temperatur de cel putin +10 timp de 72 de ore. Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va trebui, n prealabil, s se demoleze betonul deteriorat si apoi s se aplice msurile artate la pct. 20.5. 20.8. Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura betonului n cursul primelor ore s nu depseasc 35C. Un numr oarecare de precautiuni elementare vor fi luate n acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie s depseasc 40C; - utilizarea apei reci; - evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspt turnat mpotriva insolatiei.

28

Dac aceste precautiuni nu permit s se mentin temperatura betonului sub 35, Inginerul va ntrerupe betonarea. 20.9. Dup terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaz prin stropire cu ap. Inginerul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n functie de calitatea betonului si conditiile climatice. ART.21. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 21.1. n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, Inginerul poate, n orice moment, s ordone ncercri de control. 21.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrrile cu cantitti importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n executie, la iesirea din betonier sau din malaxor si de fiecare dat cnd Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea urmtoarelor ncercri: la 7 zile - compresiune - ntindere 3 3 3 3 la 28 zile

27.3. Dac ncercrile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunztoare acestei vrste Inginerul va trebui s opreasc lucrrile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calittilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o nou ncercare de a relua lucrrile de betonare. Rmne la latitudinea Inginerului de a decide dac, tinnd seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrrii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executat poate s fie acceptat, trebuie s fie modificat sau consolidat. El poate subordona acceptrii sale, lucrarea sau prti de lucrare n cauz, cu o refacere la un cost total care poate s ating 20%. 21.4. Dac rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz pe cheltuiala Antreprenorului. 21.5. Consistenta betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va trebui s se situeze ntre 0,8-1,0 din tasarea obtinut cu betonul de prob corespunztor. n caz contrar cantitatea de ap va fi modificat pentru a reveni la tasarea de referint.

29

ncercarea va putea fi repetat ori de cte ori Inginerul o va considera necesar. ART.22. TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON 22.1. Toleranta asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele opuse sau ntre muchii sau ntre intersectiile muchiilor este dat n functie de aceast dimensiune n tabelul 29. Tabel 24 Dimensiuni n m 0,10 0,20 0,50 1,00 2,00 5,00 Tolerante n cm 0,5 0,7 1 2 2 3

22.2. Deviere maxim admis a unui element cu directie apropiat de vertical este dat n functie de nltimea si natura acestui element de tabelul 30. Tabel 25 nltimea n m a 1 2 3 5 10 1,5 2 2,2 2,6 3,3 Tolerante n cm: b 1,8 2,3 2,7 3,2 4 c 2,3 2,9 3,3 4 5

30

Not: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante 22.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrat este caracterizat de sgeata maxim admisibil pe ntregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceast sgeat este egal cu cea mai mare dintre valorile: - 1/300 - un centimetru.

CAPITOLUL X AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

ART.23 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 23.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate n proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz n functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate ntocmai de ctre Antreprenor. 23.2. Extrem de important este s se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinal minim va fi: - 0,25% n teren natural - 0,1% n cazul santurilor si rigolelor pereate. 23.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie n conditiile n care panta lor depseste panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului. 23.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date n tabelul 26. Tabel 26

31

DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PMNTURI

PANTA MAXIM ADMIS %

Pmnturi coezive cu compresibilitate mare Pmnturi coezive cu compresibilitate redus: - nisipuri prfoase si argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prfoase si nisipoase Pmnturi necoezive grosiere: - pietris (2-20 mm) - bolovnis (20-200 mm) - blocuri (peste 200 mm) Pmnturi necoezive de granulatie mijlocie si fin: - nisip finos si fin (0,05...0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) - nisip cu pietris

0,5

1 2 3

3 4 5

0,5 1 2

23.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date n tabelul 27. Tabel 27 TIPUL PROTEJRII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIM ADMIS % Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 - clasa BC 10 10 12 5

32

Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr brut cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunztoare la piciorul taluzului 67 15

Pe portiunile n care santurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate n tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel. 30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii n urmtoarele situatii: la ramblee cu nltimea 3...5,00 m n cazul curbelor convertite si supranltate la ramblee peste 5,00 m. Descrcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. 23.7. Santurile de gard se recomand s fie pereate, indiferent de pant. 23.8. Amplasarea santurilor de gard se va face la distanta minim, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cnd este la piciorul rambleului la distanta minim de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de gard va avea pante de 2% spre sant. 23.9. Antreprenorul va executa lucrarea n solutia n care este prevzut n proiectul de executie. Acolo ns unde se constat pe parcursul executiei lucrrilor o neconcordant ntre prevederile proiectului si realitatea dup teren privind natura pmntului si panta de scurgere situatia va fi semnalat Inginerului lucrrii care va decide o eventual modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

ART.24. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 24.1. Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

33

35.2. Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul cnd ncepe priza prin acoperire si dup ce priza este complet terminat prin stropire cu ap, att ct este nevoie, n functie de conditiile atmosferice. CAPITOLUL XI NCERCRI SI CONTROALE

ART.25. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR Independent de ncercrile preliminare de informare si ncercrilor de retet privind calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:

A. NCERCRI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si ncercri de studii sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor.

B. NCERCRI DE CONTROL DE CALITATE ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n conditiile de frecvent specificate n tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. NCERCRI DE CONTROL DE RECEPTIE ncercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia din fazele lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii, n conditiile precizate n tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale. Tabel 33 Denumirea lucrrii Natura ncercrii Categoria de control Frecventa

34

A - Studiul compozitiei Betoane > C 8/10 - ncercri la compresiune - ncercri la ntindere Betoane < C 8/10 - ncercare la compresiune - ncercare de plasticitate Cofraje - Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate Armtur - Controlul pozitiei armturilor

C - Pentru betoane de clase > C 8/10 - Pe prti de lucrare - Pe prti de lucrri la cererea dirigintelui - naintea betonrii fiecrui element

- naintea betonrii fiecrui element

Lucrri executate din beton sau

- Controlul dimensiunilor sii ncadrrii n tolerante

- La fiecare lucrare

zidrie din piatr brut sau bolovani Lucrri de protejare a santurilor rigolelor

- Controlul corectrii finisrii a fetei vzute - Amplasamentul lucrrilor - Dimensiunile si calitatea lucrrilor

- La fiecare lucrare

si casiurilor

- Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejrii

Drenuri transversale de acostament

- Amplasamentul si nclinarea - Dimensiunile - Posibilitatea de scurgere n sant - Amplasament

- La fiecare lucrare

35

- Cotele radierului Drenuri longitudinale - Realizarea corect a filtrului - Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul functionrii - Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corect a tuburilor si Canalizare realizarea mbinrilor ntre ele

- La fiecare lucrare

- La fiecare lucrare

- Realizarea corect a umpluturii - Asezarea si executia corect a gurilor de scurgere si a cminelor de vizitare - Racordarea ntre gurile de scurgere si canalizare - Controlul functionrii - Amplasament Borduri de trotuar - Realizarea corect a fundatiei - Respectarea cotelor

- La fiecare lucrare

A: ncercri preliminare de informare B: ncercri de control de calitate C: ncercri de control de receptie

36

CAPITOLUL XII RECEPTIA LUCRRILOR

Lucrrile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafat vor fi supuse de regul unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrri ascunse, care necesit s fie controlate si receptionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru cum sunt lucrrile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faz de executie.

ART.26. RECEPTIA PE FAZE 45.1. n cadrul receptiei pe faz (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrare ce se receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. 26.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze n care se confirm posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare. 26.3. Receptia pe faz se efectueaz de ctre Inginerul lucrrii si Antreprenor, documentul se ncheie ca urmare a receptiei si poart ambele semnturi. 26.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii: a. Pentru drenuri: - trasarea si amplasarea cminelor; - executarea spturii la cot; - realizarea radierului si pozarea tubului drenant; - la realizarea umpluturii drenante. b. Pentru canalizri: - trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si cminelor de vizitare; - executarea spturii, la cote la canal si cmine; - pozarea tuburilor si realizarea mbinrilor dintre acestea;

37

- realizarea radierului din gurile de scurgere si cmine de vizitare; - realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru nltime si la realizarea umpluturii la cota final. c. Pentru lucrri din beton si zidrii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de cdere, s.a. - trasarea; - executia spturilor la cote; - executarea cofrajului; - montarea armturii. d. Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora. 45.4. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si comisiei de receptie preliminar, sau final.

ART.27. RECEPTIA PRELIMINAR 27.1. La terminarea lucrrilor sau a unor prti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor verificndu-se: concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie; daca verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n totalitate; dac au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatrile consemnate n cursul executiei de ctre organele de control (Client, Inginer, etc.). n urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminar si n care se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora

38

si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.

ART.28. RECEPTIA FINAL La receptia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile, dac au functionat bine si dac au fost bine ntretinute.

ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Ordin AND nr. 116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. II. NORMATIVE TEHNICE

39

NE 012-1/2007;NE 012/2/2009 lucrrilor

Cod de practic pentru executarea din beton, beton armat si beton

precomprimat. III. STANDARDE SR 183-1:1995 Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. SR 183-2:1998 Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. SR EN 196-1:1995 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. SR EN 196-2:1995 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor. SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC:1997 Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz si a stabilittii. SR EN 196-6:1994 Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea finetii. SR EN 196-7:1995 Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregtire a probelor de ciment. SR 227-2:1994 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de mcinare prin cernere pe proba de 100 g. SR 388:1995 STAS 438/1-89 Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate. SR EN 459-2:1997 Var pentru constructii. Partea 2. Metode de ncercare.

40

STAS 539-79

Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere.

SR 648:1996 SR 667:2001

Zgur granulat de furnal pentru industria cimentului. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790-84 SR EN 933-2:1998

Ap pentru betoane si mortare. ncercri geometrice pentru ale determinarea agregatelor. caracteristicilor 2: Analiza

Partea

granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. SR EN 1097-1:1998 ncercri mecanice pentru si fizice determinarea ale caracteristicilor Partea 1:

agregatelor.

Determinarea rezistentei la uzur (micro-Deval). STAS 1275-88 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice. STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 10796/1-77 Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. STAS 10796/2-79 Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRRILOR DE DRUMURI

MARCAJE RUTIERE

2
CAIET DE SARCINI GENERALE MARCAJE RUTIERE CUPRINS pag. I. GENERALITTI 3

II. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALE UTILIZATE II.1. II.2. II.3. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE CU CARE SE VOR EXECUTA MARCAJELE CONTROLUL VOPSELEI DE MARCAJ CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE MARI DE STICL

3 3 4 4

III. TIPURI DE MARCAJE III.1. III.2. III.3. III.4. MARCAJE LONGITUDINALE MARCAJE TRANSVERSALE MARCAJE DIVERSE MARCAJE PRIN SGETI SI INSCRIPTII 5

5 6 6 7

IV. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR IV.1. IV.2. TIPURI SI TIPODIMENSIUNILE MARCAJELOR EXECUTIA MARCAJELOR IV.2.1. Specificatii generale IV.2.2. Executia premarcrii

7 7 8 8 8

V. CONTROLUL CALITTII MARCAJULUI V.1. SPECIFICATII GENERALE

9 9 11 13 14

ANEXA 1 ANEXA 2 ANEX - REFERINTE NORMATIVE

I. GENERALITTI Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, n conformitate cu prevederile legislatiei n vigoare, privind circulatia pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei.

II. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE II.1. Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele Se pot utiliza urmtoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier: Vopsea de marcaj ecologic, alb, tip mas plastic, monocomponenta, solubil n ap (fr solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate n pelicul continu sau n model structurat, asigurnd vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplic, ca atare sau pe amors. Marcajul se aplic cu masina echipat cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amors si bile de sticl sau manual, n functie de tipul marcajului. Durata de serviciu a marcajului trebuie s fie de minim 18 luni. Calitatea vopselei se apreciaz pe baza datelor din Fisa tehnic prezentat n Anexa 1, iar calitatea amorsei se apreciaz pe baza datelor din Fisa tehnic prezentat n Anexa 2. Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alb, cu aplicare la cald sau la rece, care s ndeplineasc aceleasi conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip mas plastic de la paragraful anterior. Durata de serviciu a acestora trebuie s fie de minim 36 luni. Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia marcajelor termoplastice vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare. Materialele folosite trebuie agrementate de o institutie agreat de Beneficiar. De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calittii, eliberate de laboratoare recunoscute pe plan international (de preferint BAST si LGA).

II.2. Controlul vopselei de marcaj Vopseaua de marcaj destinat efecturii marcajelor rutiere, se va analiza pe baz de probe, prelevate din recipienti originali, nchisi ermetic si sigilati. Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor emise de ctre Laboratorul de Siguranta Circulatiei (AND). n cazul obtinerii unor rezultate necorespunztoare, se va anunta urgent antreprenorul, iar Administratia National a Drumurilor va trimite pentru analiz la LGA, vopsea n ambalaje originale. L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigur si confirm calitatea vopselei de marcaj rutier. Costul transportului si al analizelor va fi suportat de ctre antreprenor. n cazul confirmrii de ctre LGA a unor rezultate necorespunztoare, antreprenorul este obligat s nlocuiasc acest lot de vopsea.

II.3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticl Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaz un anumit tip de microbile sau bile mari de sticl. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticl vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST.

4
Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticl se face n saci etansi. Calitatea lor trebuie s corespund datelor din fisele tehnice.

III. TIPURI DE MARCAJE III.1. Marcajele longitudinale care la rndul lor se subdivid n marcaje pentru: - separarea sensurilor de circulatie; - delimitarea benzilor; - delimitarea prtii carosabile. Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie simpl sau dubl; - linie discontinu simpl sau dubl; - linie dubl compus dint-o linie continu si una discontinu. Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale, functie de diverse situatii sunt prezentate n plansele nr. 1a, 1b, 1c, 1d. Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se execut de regul din linie discontinu simpl, iar n unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continu mod prezentat n plansele nr. 1a, 1c. Marcajele longitudinale de delimitare se execut cnd ltimea unei benzi de circulatie este de minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, avnd segmentele si intervalele aliniate n profil transversal pe sectoarele din aliniament. n apropierea intersectiilor se aplic linii continue simple sau duble. Marcajele longitudinale de delimitare a prtii carosabile se execut pe banda de ncadrare, n exteriorul limitei prtii carosabile cu: - linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase; - linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau n intersectii. Acest tip de marcaje sunt prezentate la figura 2 din plansa nr. 1a. Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, n mod special pentru sectoare de drum cu vizibilitate redus n plan prin profil longitudinal se execut marcaje axiale cu linii continue care nlocuiesc sau dubleaz liniile discontinue atunci cnd distanta de vizibilitate dmin. este inferioar valorilor date n plansa nr. 1c. Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabil marcajele se execut conform plansei nr. 1b.

III.2. Marcaje transversale a. de oprire - linie continu avnd ltimea de 0,40 m, astfel nct din locul de oprire s fie asigurat vizibilitatea n intersectie (vezi plansa nr. 1d, figura 7); b. de cedare a trecerii - linie discontinu, ltime de 40 cm care poate fi precedat de un triunghi cu dimensiunile din plansa nr. 2a, figurile 8-9; - de traversare pentru pietoni - se execut prin linii paralele cu axa cii, cu ltimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiv mai mic de 60 km/h, nu mai mare de 60 km/h (vezi plansa nr. 2b, figura 10) n intersectiile cu circulatie pietonal foarte intens, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sgeti indicnd semnele de traversare. - de traversare pentru biciclete - se execut prin dou linii ntrerupte, avnd dimensiunile conform plansei nr. 2b figura 11.

III.3. Marcaje diverse - de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n traversarea intersectiei (vezi plansa nr. 2b, figura 12); - pentru spatii interzise - se execut prin linii paralele care pot fi sau nu ncadrate de o linie continu, realizate, conform plansei nr. 2c; - pentru interzicerea stationrii; - curbe deosebit de periculoase situate dup aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu ltime de 0,40m.

III.4. Marcaje prin sgeti si inscriptii Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor, directiilor de urmat spre o anumit localitate, limitri de vitez, etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplic si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai mic sau egal cu 60 km/h. Dimensiunile si tipurile de sgeti sunt date n schitele plansei nr. 3b, 3c, 3d, 3e. Culoarea utilizat la executia marcajelor este alb. Marcajele se execut n general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sgeti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunztoare. La executia marcajelor cu vopsea suprafata prtii carosabile trebuie s fie perfect uscat iar temperatura mediului ambiant s fie de min. + 15oC astfel nct s se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fr adaos de liant iar intensitatea vntului s fie suficient de redus nct s nu perturbe jetul de vopsea.

IV. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR IV.1. Tipul si tipodimensiunile marcajului Marcajele rutiere cu vopsea ecologic, alb, diluabil cu ap, tip mas plastic, care asigur vizibilitate n conditii de ceat, ploaie att pe timp de zi ct si de noapte. Vopseaua se aplic la rece, ca atare sau pe amors, n grosime de pelicul ud de 2000 microni. Marcajele rutiere termoplastice trebuie s asigure vizibilitate n conditii de ceat, ploaie, att pe timp de zi, ct si pe timp de noapte. Marcajele termoplastice se aplic conform tehnologiei Productorului, dup aprobarea acesteia de ctre Beneficiar.

IV.2. Executia marcajului rutier IV.2.1. Specificatii generale Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, n ceea ce priveste: - calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa 1; - tipul mbrcmintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale; - filmul marcajului; - executia premarcajului; - pregtirea suprafetei pe care se aplic marcajul; - stabilirea dozajului ud de vopsea;

6
- dozaj de microbile, bile de sticl de alte dimensiuni; - metodologia de control a calittii; - norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor. IV.2.2. Executia premarcajului - se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata prii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corect a marcajelor; - premarcajul se execut cu aparate topografice sau manual, marcndu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate; - corectitudinea realizrii premarcajului de ctre executant, va fi verificat cu ocazia supravegherii realizrii lucrrilor, nainte de aplicarea marcajului definitiv. n cazul respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa. Marcajul rutier se aplic numai pe suprafete curate si uscate. - Pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunztoare, aceasta se curt prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate; - Pe suprafete mici, grase, acestea se curt prin frezare, fr degradarea suprafetei drumului sau prin splare cu detergent sau solvent organic; - ndeprtarea prin frezare a unor suprafete marcate, n urmtoarele situatii: 1. 2. Cnd modificrile impuse de conditiile de teren necesit stergerea marcajului existent; Cnd modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament. Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara n urmtoarele conditii: - executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, n vederea executrii lucrrilor; - executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare, pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrrii; - executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului; - s-a ncheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului. Semnalizarea pe timpul executiei lucrrilor: - presemnalizarea si semnalizarea lucrrilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare; - pozarea cu conuri pentru protecsia vopselei ude; - autovehicul de ncheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicat pn la darea n circulatie si de a recupera conurile.

V. CONTROLUL CALITTII MARCAJULUI V.1. Specificatii generale n timpul executrii marcajului rutier se va avea n vedere: dac executantul efectueaz omogenizarea vopselei n ambalaj; daca se fac determinri periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si microbile; banda de marcaj s aib un contur clar delimitat avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea si ltimea benzii de vopsea;

7
la controlul vizual, marcajul rutier s prezinte rezistent la uzur, luminant si retroreflexie uniform distribuite pe toat suprafata marcajului; n cazul nerespectrii prescriptiilor caietului de sarcini de ctre aplicator, acesta este obligat s refac marcajul pe cheltuial proprie, n conditiile impuse de responsabilul desemnat s supravegheze si s ndrume n permanent executia lucrrilor de marcaje rutiere.

ANEXA 1

FISA TEHNIC

1.

Vopsea de marcaj ecologic tip mas plastic, monocomponent, solubil n ap (fr solventi organici) cu uscare la aer, aplicabil ca atare sau pe amors, pentru marcaje n pelicul continu sau n model structurat sau profilat, asigurnd vizibilitatea marcajului ziua si noaptea pe timp uscat si ploios.

2. 3.

Denumire: Caracterizare mas plastic: 3.1. tip liant 3.2. densitate 3.3. substante nevolatile (mas plastic ce se aplic) 3.4. vscozitate 3.5. cenus % 95oC 3.6. timp de depozitare n ambalaj

conform fabricantului

acrilic conform fabricantului min. 85% conform fabricantului min. 66% min. 6 luni

4.

Caracterizari peliculogene 4.1. test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de pelicul ud de 2.000 m Buletin BAST Retroflexie Factor de luminant Pendul SRT Rezistenta la uzur Grosime de pelicul ud Tip microbile Dozaj microbile gr/m2 4.2. timp de uscare pelicul ud 4.3. rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare (4.2.) min. 150 mcd/Lx m2 min. 0,40 min. 40 min. 85% 2.000 m Buletin BAST Buletin BAST Buletin BAST conform fabricantului

5.

Asigurarea calittii masei plastice si a microbilelor 5.1. vopsea 5.2. microbile 5.3. agrement MLPTL Buletin LGA Certificat Lloyd

6.

Conditii de aplicare 6.1. temperatura de aplicare * aer conform fabricantului

8
* sol 6.2. higrometrie 6.3. dilutie 6.4. masina de marcaj 7. 8. 9. Toxicitate si protectia mediului ambiant Reguli de sigurant la transport, manipulare si depozitare Expediere conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului buletin conf. 91/155EWG conform fabricantului conform fabricantului prescriptiei

ANEXA 2

FISA TEHNIC

1.

Amors (primer), monocomponent, utilizat pentru realizarea unei aderente bune la suprafata suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe baz de ap (grosime pelicul ud 600 m) si a vopselelor de tip mas plastic, monocomponente, solubile n ap, cu uscare la aer. Amorsa se aplic pe suprafete bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere vechi.

2. 3.

Denumirea vopselei: Caracterizare amors ud: 3.1. tip liant 3.2. densitate 3.3. vscozitate 3.4. timp de depozitare n ambalaj Dozaj microbile gr/m
2

conform fabricantului

acrilic conform fabricantului conform fabricantului min. 6 luni Buletin BAST

4.

Conditii de aplicare: 4.1. temperatura de aplicare 4.2. temperatura suprafetei de aplicare 4.3. umiditate relativ % 4.4. mod de aplicare 4.5. grosime pelicul ud conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului conform fabricantului max. 3-6 minute max. 15 minute buletin conf. 91/155EWG conform fabricantului conform fabricantului prescriptiei

5. 6. 7. 8. 9.

Timp de uscare ca atare sau ud Rezistenta la ploaie dup timpul de uscare Toxicitate si protectia mediului ambiant Reguli de sigurant la transport, manipulare si depozitare Expediere

9
ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE MARCAJE RUTIERE

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

NGPM/1996 Ordin MI nr. 775/1998

II. STANDARDE STAS 1848/7-85 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRRILOR DE DRUMURI

SEMNALIZRI RUTIERE (INDICATOARE)

2
CAIET DE SARCINI GENERALE SEMNALIZRI RUTIERE (INDICATOARE)

CUPRINS pag. I. GENERALITTI INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM PLANTAREA STLPILOR 3 3 4

II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

III. INSTALAREA STLPILOR DE GHIDARE SI A CATADIOPTRILOR PE DRUM

IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL 1. AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE 2. SEMAFOARE 3. BUTOANELE PIETONALE 4. STLPII 5. AMPLASARE SI FUNCTIONARE

6 7 9 9 9 10

ANEX- REFERINTE NORMATIVE

11

I. GENERALITTI INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM Indicatoarele se instaleaz pe partea dreapt a drumului n sensul de mers, astfel nct s se asigure o bun vizibilitate a acestora. OBS. n cazuri speciale cnd siguranta circulatiei o impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stng a drumului sau pe console. Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel nct s aib o nclinare de 80o fat de axa cii cu exceptia indicatoarelor fig. 92 a, 92 b, 93, 94, 95 a, 95 b, 96 a, 96 b si 111 din STAS 1848/186 care se instaleaz perpendicular sau paralel cu axa cii n functie de configuratia intersectiei. Indicatoarele din fig. 67, 68, 69 a, 69 b, 127 a, 127 b se instaleaz perpendicular sau paralel cu axa drumului, dup caz. La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizant se vor respecta urmtoarele: - unghiul n plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5o la indicatoarele de avertizare si de 10o la cele de localizare si de presemnalizare. - nclinarea (n fat) a indicatorului n raport cu verticala este de 2o. nltimea pn la marginea inferioar a indicatorului este: - la 1,30-1,80 m fat de cota cii n ax, n afara localittilor, cu exceptia panourilor suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferat, pentru care nltimea este de 0,50 m - la 1,80-2,20 m fat de cota trotuarului n orase - la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spatii verzi centrale, pe insule de dirijare n localitti sau n afara acestora precum si pe refugiile din statiile de tramvai. Indicatoarele prevzute cu folie reflectorizant se instaleaz astfel nct partea lor inferioar fat de cota cii n ax s fie: - de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse. - de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare n intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitti importante. - de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie s asigure nltimea de liber trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m. Distanta de instalare a indicatorului n profilul transversal al drumului de la marginea platformei sau bordurii trotuarului pn la marginea indicatorului este de cel putin 0,50 m si cel mult 2,00 m. Amplasarea stlpilor se face n afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor.

4
n cazul rambleelor nalte, stlpii se monteaz la marginea exterioar a acostamentului stabilind n mod corespunztor lungimea lor. Montarea n ramblee nalte a indicatoarelor care necesit 2 stlpi se face ncepnd de la marginea exterioar a acostamentului, completndu-se n acest scop rambleul cu o platform corespunztoare sau folosind stlpi mai lungi pe taluz.

PLANTAREA STLPILOR Lungimea stlpilor se stabileste astfel nct s fie ncastrati min. 40 cm n fundatia de beton de clas Bc 10 conform STAS 3622/86, respectiv min. 80 cm cnd sunt plantati direct n pmnt. Montarea indicatoarelor se face, de regul, pe stlpi speciali destinati n acest scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2-86, sau pe stlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circulatiei, pe stlpii cu alte destinatii, pe console montate pe stlpi sau pe console ncastrate n constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate n anex.

II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Verificarea calittii indicatoarelor se face n timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei. Verificrile ce se efectueaz sunt: - forma si dimensiunile, n conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se admit tolerante de + 1% pentru indicatoarele metalice. - planeitatea fetei, toleranta admis fiind de 1 mm la indicatoarele metalice. - verificarea rezistentei si nedeformabilittii dispozitivelor de prindere pe stlpi. - aspectul si exactitatea executrii simbolului. - aplicarea corect a foliei reflectorizante, care trebuie s prezinte o bun aderent, s nu aib ncretituri si umflturi. - aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admis toleranta de + 1 mm pentru nltimi ale literelor pn la 130 mm si o tolerant de + 2 mm pentru nltimi mai mari; la grosimi ale literelor pn la 18 mm, se admite o tolerant de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o tolerant de + 1 mm. Verificarea dup montare a indicatoarelor const n: - respectarea prescriptiilor de instalare, tinnd seama de distantele si nltimile prevzute. - modul de prindere pe stlpi.

5
- este interzis montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprins ntre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conductorilor de autovehicule. Dispozitivele si modul de prindicere a indicatoarelor pe stlpi se va face conform anexei B.

III. INSTALAREA STLPILOR DE GHIDARE SI A CARADIOPTRILOR PE DRUM Stlpii de ghidare si catadioptrii se amplaseaz pe drumuri pentru ghidarea optic a vehiculelor, n special n timpul noptii, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/11991). Montarea stlpilor de ghidare se face pe acostamente n pozitie vertical, aliniati pe platform la distanta de 0,25 m de la marginea exterioar a acesteia, astfel nct dispozitivele reflectorizante s fie vizibile din ambele sensuri de circulatie. Amplasarea stlpilor de ghidare se face pe ambele prti ale platformei, n toate cazurile cnd nu sunt necesari parapeti. n acest caz, stlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte si de cealalt, n profile transversale diferite (n zig-zag). Amplasarea stlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum atunci cnd pe cealalt parte a platformei sunt necesari parapeti montndu-se pe acestia catadioprii la aceleasi distante ca si stlpii de ghidare.

IV. STRUCTURA SISTEMULUI DE SEMAFORIZARE AUTOMAT, PENTRU SEMAFORIZAREA TRECERILOR DE PIETONI, COMANDAT PRIN BUTON PIETONAL Sistemul de semaforizare pentru trecerile de pietoni, comandat de pietoni prin intermediul butoanelor de cerere a culorii de verde, se compune din urmtoarele elemente: 1) Automatul de semaforizare pentru trecerile de pietoni; 2) Semafoare bicolore (rosu/verde) pentru reglarea permisiunii de trecere a pietonilor; 3) Semafoare tricolore (rosu/galben/verde) de diverse mrimi, pentru reglarea permisiunii de trecere a autovehiculelor; 4) Butoanele antivandalism, de cerere a permisiunii de trecere a pietonilor, numite butoane pietoni; 5) Indicatoare rutiere fig. 105b trecere pentru pietoni; 6) Stlpi de sustinere a elementelor sistemului: automat de semaforizare, semafoare de pietoni, semafoare de vehicule, butoane pietoni, indicatoare rutiere;

6
7) Instalatia electric de alimentare si comand a semafoarelor, cablajul electric, pozat prin tevi de PVC sau metal, subterane sau pozat aerian sustinut de un cablu portant de otel.

1. AUTOMATUL DE SEMAFORIZARE Este montat ntr-o cutie metalic cu grad de protectie prevzut n STAS 1848/6-77, amplasat pe unul din stlpii de sustinere. Pentru a se evita stnjenirea circulatiei pietonale n jurul stlpului de ctre dimensiunile agabaritice a cutiei n raport cu diametrul stlpului, aceasta se monteaz la o nltime de cel putin 2,20 m de la sol la latura inferioar. Accesul cablurilor de alimentare, comand a semafoarelor si de comand n interiorul cutiei se face prin intermediul a 4 presetupe amplasate pe latura inferioar. Se recomand utilizarea a cinci cabluri: unul pentru alimentare (3 x 2,5 mm2), cte unul pentru comanda semafoarelor amplasate pe stlpii de la capetele trecerii pentru pietoni (6 x 1,5 mm2) si cte unul pentru fiecare buton pietonal (2 x 1 mm2). Cutia gzduieste unitatea central, un modul electronic de comand a semafoarelor de vehicule si pietoni, borne de jonctiune, o sigurant automat general si o priz. Circuitele de comand a becurilor semafoarelor sunt protejate la suprasarcin prin fuzibili. Automatul respect urmtoarele cerinte de securitate n dirijarea semaforizat a traficului: a) Program de capt la pornirea semaforizrii, format din regimurile: galben intermitent, galben fix si rosu general; b) Protectie la aparitia permisiunilor de trecere antagoniste, cunoscut sub denumirea verde antagonist; c) Protectie la ntreruperea circuitului de comand a becurilor de rosu ale semafoarelor de vehicule, cunoscut sub denumirea de rosu defecte; d) Circuite de protectie, interne unittii centrale, menite s monitorizeze buna functionare a acesteia si s comande instalatia de semaforizare n regim de galben intermitent la aparitia unei disfunctionalitti. Functionarea tricolor cu/fr restrictii este aciclic. Se acord verde pentru trecerea de pietoni numai dac unul din butoanele pietoni a fost actionat. Verdele apare imediat (respectndu-se timpii de securitate impusi de tranzitia de la o faz de circulatie la alta) numai dac s-a scurs intervalul minim programat ntre permisiunile succesive de trecere a pietonilor. Durata de verde acordat pietonilor este programabil si se alege numai pentru a permite acestora s se angajeze n traversare (nu s ajung pe cealalt parte a trecerii). Pentru a nu se stnjeni foarte tare circulatia auto, se urmreste formarea la capetele trecerii grupuri de pietoni crora li se acord un timp minim de verde, necesar angajrii n traversare si ajungerea pn n apropierea de axul drumului, dup

7
care, prin culoarea verde intermitent sunt avertizati cei care nu s-au angajat n traversare c nu trebuie s traverseze, iar pe cei surprinsi n traversare c trebuie s se grbeasc. Chiar dac butoanele de cerere ar fi actionate n permanent verdele pentru pietoni se acord numai dup expirarea unui timp minim de verde pentru vehicule, programabil, astfel nct s nu produc perturbatii majore fluxurilor de vehicule. 2. SEMAFOARE Sunt necesare cel putin dou semafoare de pietoni si dou semafoare de vehicule. Pentru arterele cu mai mult de dou benzi de circulatie pe sens se recomand, din motive de sigurant, instalarea unor semafoare de vehicule repetitoare. Acstea se amplaseaz fie pe partea stng a drumului sau pe consol, dac stlpul e [revzut cu consol. Pentru semafoarele amplasate n consol se recomand ca diametrul lentilei de rosu (culoarea restrictiv) s fie de 300 mm semafor cu rosu majorat, iar dac directia este pe axa est-vest un panou de contrast face mai vizibil semaforul la rsrit si asfintit. Dimensiunile panoului de contrast sunt: 900 x 1350 mm (ltime x nltime). Semafoarele de vehicule cu diametrul de 90 mm, semafoare de prim vehicul, sporesc confortul conductorului auto asezat primul la semafor. Dimensiunile si forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevzute de STAS 1848/6-77.

3. BUTOANELE PIETONALE Butoanele sunt antivandalism, amplasate ngropat n stlp. Placa de aluminiu pe care sunt montate mbrac stlpul si este placat cu folie reflectorizant.

4. STLPII Dac nu sunt n consol, au diametrul exterior de min. 100 mm (conform STAS 1848/41995). Se recomand s fie confectionati din teav galvanizat la cald. Cablajul electric trece prin interiorul lor. Un capac detasabil la 40 cm de sol, usureaz accesul la cabluri si faciliteaz conexiunile electrice. Semafoarele se monteaz pe stlp cu suruburi M6. Partea superioar a semafoarelor de vehicule si de pietoni trebuie s fie aliniat. Distanta minim de la sol la partea inferioar a semaforului de vehicule trebuie s fie de 2,2 m. Butonul de pietoni se monteaz pe partea opus semaforului de vehicul, la aproximativ 1,1 m de sol. 5. AMPLASARE SI FUNCTIONARE Amplasarea si functionarea semafoarelor, functionarea semnalelor luminoase, receptia sii exploatarea semafoarelor se face conform STAS 1848/4-1995.

8
Vor fi respectate prevederile STAS 1848/6-77 pentru: - Conditiile tehnice de calitate; - Conditiile constructive; - Gradul de protectie; - Caracteristicile fotometrice si colorimetrice ale semafoarelor pentru dirijarea circulatiei; - Rezistenta la temperatur; - Acoperirile de protectie; - Functionarea de durat; - Marcare; - Regulile pentru verificarea calittii; - Metodele de verificare; - Marcare, ambalare, livrare, transport si depozitare; - Termen de garantie.

9
ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE SEMNALIZRI RUTIERE (INDICATOARE)

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 Ordin MI nr. 775/1998

Ordin AND nr. 116/1999

III. STANDARDE STAS 1848/1-86 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare. Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice. Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alctuire. Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate. Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 1848/2-86

STAS 1848/3-86

SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82

STAS 1848/6-77