PEDAGOGIE II

SUPORT DE CURS

PARTEA I TEORIA I METODOLOGIA INSTRUIRII PROCESUL DE NVMNT

I.

1.Didactica-teorie a procesului de nvmnt. Didactica = ramur a tiinelor educaiei care se ocup cu studiul sistematic al diferitelor aspecte proprii procesului de invmant. - etimologic provine din grecescul didaskein= a inva pe alii; - termenul de didactic a fost introdus in secolul 17 in teoria i practica colar i s-a generalizat prin contribuia lui J.A. Comenius (1592-1670) autorul lucrrii Didactica Magna. - didactica a evoluat o dat cu istoria invmantului: a) la inceput, explicarea procesului de invmant s-a bazat pe o gandire speculativ(didactica empiric); b) mai tarziu, ea a devenit o problem de intuiie ce se transform in art, dobandit in activitatea practic, ineleas ca arta de a-i inva pe alii; c) astzi, didactica este o problem de observaie sistematic, fiind ineleas ca tiina sau teoria procesului de invmant (didactica tiinific). Didactica tiinific: - sintetizeaz datele celorlalte tiine cu semnificaie pedagogic (psihologie, sociologie, teoria informaiei, teoria comunicrii, cibernetic,etc.); - ofer o imagine complet asupra procesului de invmant, implicand o interdependen intre obiective, principii, metode, mijloace, forme de organizare, de evaluare,etc; - se bazeaz pe o concepie tiinific a invrii, opus legilor ce guverneaz organizarea i conducerea procesului de invmant; - este o tiin cu caracter practic-aplicativ, fiind o teorie a elaborrii de cunotine, formrii de deprinderi, conduite, componente, etc.; - este o tiin descriptiv-descrie procesul de invmant din punct de vedere al organizrii, funcionrii i finalitilor educaionale; - este o tiin prescriptiv-emite reguli cu privire la eficiena modului de a achiziiona cunotine i de formare a deprinderilor; - este o tiin normativ-stabilete criteriile generale i condiiile ce se impun in realizarea lor; - evideniaz cile cele mai eficiente de organizare a invrii i predrii: - cum trebuie structurat informaia pentru a fi ineleas i memorat; - care este ritmul invrii; - succesiunea prezentrii optime a informaiei,etc. Didacticile speciale(metodica predrii limbii romane, metodica predrii matematicii,etc). - studiaz i orienteaz desfurarea activitilor de predare i invare specifice fiecrei discipline; - ajut didactica general -i aprofundeze cercetrile i s generalizeze datele experienei. Importana didacticii: - se adreseaz cadrelor didactice ce desfoar o activitate de indrumare a invrii in clas; - iniiaz personalul didactic in procesul de predare-invare-evaluare;

- este util celor ce doresc s-i perfecioneze cunotinele despre procesul de invmant, a conceptelor profesionale, influenand comportamentul elevilor i stimuland inovaia i creaia pedagogic; - d posibilitatea educatorilor de a conceptualiza procesul de invmant, de a anticipa modul in care se organizeaz i se conduce acest proces; - i-a lrgit aria de preocupri i aplicabilitate ca urmare a sporirii interesului pentru invarea prin sine insui, pentru autoinstruire care presupune un anumit grad de maturitate intelectual. 2.Caracteristicile procesului de nvmnt: concept, structur, componente. coala ca sistem unitar, funcioneaz urmrind realizarea unor obiective instructiv-educative foarte precise.In cadrul lui se intreptrund trei componente: - structura; - procesul; - produsul. 1.Structura- reunete totalitatea resurselor materiale, umane i valorice de care dispune coala. Intrrile in sistem sunt: - scopuri i obiective(cerinele colare); - coninuturi(disciplinele de studiu); - personal didactic i auxiliar; - elevii i clasele colare; - baza material, echipamente; - cldiri; - fonduri financiare; - timpul colar,etc. 2.Procesul de nvmnt - coreleaz activitile eseniale fiecrei uniti colare cu cele de predare, invare i evaluare, adic metodele, procedeele,strategiile de aciune, etc. 3.Produsul, adic rezultatele pe care coala le ofer societii(ieirile din sistem) i care se concretizeaz in absolvenii instituiilor de invmant, nivel de cultur, atitudini, trsturi de personalitate, comportamente,etc. Procesul de invmant este principalul mijloc de instruire i educare a tinerei generaii: - pregtete tinerii pentru via i munc; - este un proces progresiv (planificat i organizat, metodic i intensiv) de invare, de ptrundere a copilului in tainele cunoaterii; - presupune selecionarea coninuturilor, efortul voluntar al elevilor, controlul cadrelor didactice, etc. Procesul de invmant are o serie de caracteristici: -> provoac o schimbare, in timp, spaiu i form a experienelor elevilor(de cunoatere, afectiv-emoionale i acionale ), ce duc la schimbri in comportamentul, structura cunotinelor sau deprinderilor acestora. -> angajeaz elevii in desfurarea unor experiene noi care s produc invare; -> are o serie de dimensiuni: a)-dimensiunea temporal - procesul de invmant produce in timp schimbri ale experienelor elevilor; b)-dimensiunea spaial - se refer la frecvena revenirii tipurilor de experiene ce urmeaz a fi transformate; c)-dimensiunea morfologic - evideniaz procesul de transformare ce conduce la cutri noi.

-> este un act creator, constructiv, producand noi comportamente, atat la nivel individual, cat i in grup; -> are caracter dual deoarece evideniaz existena a dou componente care se impun:la un pol se afl subiecii transformrii(cadrele didactice), iar la cellalt pol se situeaz obiectul transformrii(elevii), care devin fiine transformate in urma actului schimbrii; -> implic dou aciuni(funcii) specifice: - de predare-desfurat de cadrul didactic in scopul indeplinirii obiectivelor; - de invare-desfurat de elevi. -> aceste dou aciuni se afl in relaii de reciprocitate, formand o unitate organic, un proces ce asigur realizarea sarcinilor instructiv-educative(esena invmantului o constituie tocmai aceast unitate.); -> implic o a treia aciune(funcie)-cea de evaluare, aceasta conducand activitatea cadrului didactic i cea a elevului, in sensul c ajut la luarea deciziilor privind desfurarea procesului de predare-invare, de introducere a unor imbuntiri i remedieri instructiv-educative. In concluzie, procesul de invmant se definete ca exercitare, intr-un tot organic a celor trei funcii fundamentele(predare,invare, evaluare), fiecare avand finaliti, motivaie i metodologie proprie.

II. NVAREA 1. Ipostazele nvrii. nvarea este activitatea de transformare a comportamentului uman pe baza experienei trit de subiect, ca rspuns la influenele mediului, cu rol adaptativ. nvarea colar este activitatea ce produce modificri in comportamentul elevilor ca urmare a experienei acumulat de acetia in procesul instructiv-educativ. - este rezultatul predrii,al instruirii; - se desfoar sub controlul sistematic al cadrului didactic; - se definete intr-o tripl ipostaz: a) nvarea ca proces -> este o succesiune de operaii, aciuni, stri finalizate in transformri produse la nivelul cunotinelor, a operaiilor mentale, in reflectarea realitii i in comportamentul elevilor; -> produce transformri ce conduc cunoaterea de la imagini la noiuni, de la aciuni de contemplare la gandire, de la empiric la tiinific,etc.-> determin schimbri in modul de a simi, a gandi i a aciona al elevului; -> este factor determinant al dezvoltrii individuale(duce la elaborarea unor produse ce reprezint coninuturi i trepte calitative ale dezvoltrii); -> este un proces de cunoatere, de reflectare a realitii i de transformare permanent a modurilor personale de reflectare a realitii ce au la baz o serie de insuiri eseniale ale fiinei umane: creativitate, anticipare,decizie, independen,etc. -> este condiionat de implicarea elevului in actul invrii-> activismul educatului este fundamental pentru o invare eficient; -> pregtete elevul pentru via i munc, iar finalitatea urmrit este integrarea socioprofesional a tinerilor. b).nvarea ca produs -> este un ansamblu de rezultate exprimate in cunotine, noiuni, idei, norme, priceperi, deprinderi, modaliti de gandire, de aciune, atitudini,etc. -> rezultatele aparin elevului i pun in eviden eficiena activitii de invare i predare. c).nvarea ca funcie de diveri factori (condiii). a)-> condiii interne-particularitile i disponibilitile educailor: - factori biologici-ereditate, varst, sex, dezvoltare fizic, stare de sntate; - factori psihologici - potenial intelectual, nivelul dezvoltrii intelectuale, gandire, memorie, imaginaie, motivaie,voin, trsturi de personalitate, nivel de cultur,etc. b)->condiii externe - in de specificul situaiei de instruire, independent de elevi; -> influene de natur didactic-in de organizarea colar: -obiective(cerinele colare); -coninuturi; -metode, procedee,strategii didactice,etc(calitatea instruirii); -ambiana(caracteristici ale clasei); -personalitatea i competena cadrului didactic; -relaia educabil-educat; -mediul fizic colar i timpul colar. - influene de natur extracolar: -familia; -mediul cultural-educaional; -mediul socio-economic; -mediul local,etc. 2.Tipuri, forme i niveluri ale nvrii.

Tipul de nvare este o noiune general, integratoare: a)-nvarea didactic - urmrete formarea dimensiunii intelectual cognitive a personalitii; - poate avea loc in condiii individuale; - are scop instrumental-operaional; - invare din experiena altora(inclus). b)-nvarea social - urmrete formarea dimensiunii moral - axiologice, motivaionale, social - comportamentale. - are loc numai in contexte interpersonale i de grup, apare ca reinvare; - are scop umanist, pregtete fiina uman pentru viaa social. - invarea din propria experien(autoinvare). Formele nvrii: a)-dup coninut: - perceptiv-s percepem; - verbal-s vorbim; - motorie-s acionm; - cognitiv-s gandim; - operaional-s operm; - afectiv-s trim stri afective; - moral-s respectm normele morale; - asociativ-ii legm unii de alii; - repetitiv-ii repetm; - prin transfer - ii extindem asupra unei ntregi categorii. b)-dup modul de aciune cu stimulii: - discriminatorie-ii difereniem(Ce facem cu stimulii?); - prin recunoatere-ii recunoatem; - prin imitaie-ii reproducem; - prin identificare-ii identificm; - algoritmic - intr-o ordine strict (succesiv); - euristic-pe baz de incercare i eroare. c)-dup modul de organizare a stimulilor: - programat-sub form de program (cum organizm stimulii?); - inteligent-organizare logic; - prin descoperire ; - invarea creativ-prin consemnare i recombinare. Nivelurile nvrii: a) - insuficient contientizat: - spontan; - latent; - hipnotic; - prin somn (hipnopedia). b)- contient,dirijat: - prin inelegere; - prin anticipare; - prin rezolvare de probleme.

In practica colar, se pierde din vedere faptul c invarea social o poate influena pe cea didactic -> ignorarea valenelor pozitive ale acesteia se poate repercuta negativ asupra invrii didactice. De asemenea, la anumite niveluri de varst, copiii tind s invee doar din experiena altora(profesori), in timp ce adolescenii refuz experiena altora, exacerband rolul invrii din experiena proprie.Datorit acestor considerente se impune cu necesitate imbinarea celor dou tipuri de invare. Referitor la multitudinea formelor invrii, facem precizarea c se impune cu necesitate diversificarea comportamentelor didactice ale educabililor care practic in mod curent o singur form de invare. Luand in discuie nivelurile invrii considerm c ambele pot influena pozitiv rezultatele finale ateptate. 3.Teoriile nvrii O definiie a invrii,care s acopere toate activitile i procesele pe care aceasta le presupune,este destul de dificil de conceput. Din acest considerent,preferinele fiecrui teoretician pentru o component sau alta a invrii stau la baza alegerii unui anumit mod de definire i clasificare a acestei activiti. Teoriile invrii pot fi clasificate astfel: -teorii clasice:-asociaionist(Pavlov); -invarea prin incercare i eroare(Torndike); -invarea prin condiionarea operant(Skinner). -teorii moderne:-a aciunilor mintale(Galperin); -a psihogenezei stadiale a operaiilor intelectuale(Piaget); -invarea stadial(Bruner); -invarea ierarhic i dirijat(Gagne). 1.Teoria asociaionist a nvrii (I.P.Pavlov) - pune in eviden invarea semnalelor (rou=pericol) i in special rolul pe care il au intririle (recompensele i pedepsele) i imitaia in invare -> legtura dintre stimulii semnificativi pentru organism (reflexele condiionate) i activitatea de invare. -exemplu: copiii pot inva prin imitaie comportamente de la aduli sau de la ali copii (mersul, vorbirea, manevrarea obiectelor etc.) ->se pot stabili legturi i intre stimulii indifereni,fr importan pentru organism i invare(au la baz reflexele innscute-de orientare,de apucare etc.)-> acestea pot trezi interesul pentru un anumit gen de evenimente fiind i factor determinant al invrii. ->interesul poate fi trezit prin: montarea materialului, natura (intuitiv sau abstract) a acestuia, aspectul (forma, mrime, culoare,etc.). 2.Teoria nvrii prin ncercare i eroare(E. Torndike) ->evideniaz rolul incercrilor i erorilor in invare, menionand necesitatea reinerii incercrilor ce conduc la succes i inhibarea celor ce duc la eec -> obinerea de rezultate pozitive stimuleaz repetarea aciunii respective de ctre subiect. ->Torndike a analizat comportamentul animalelor(pisici) in cutile problem situate in preajma unor surse de hran. -> acestea se agitau pentru a ajunge la hran i intampltor atingeau o parghie ce deschiderea portia de acces. -> Torndike a extins experimentul pe animale la invarea uman i a ajuns la concluzia c in conformitate cu legea efectului (cauza-efectul) rezolvarea unei situaii problematice presupune experimentarea tuturor posibilitilor de realizare.

3.Teoria nvrii prin condiionare operant (Skinner) pune in eviden rolul reflexelor instrumentale(condiionare operant) in invare,mai precis activismul subiectului poate conduce la invarea din propria experimentare i a altor informaii,nu doar a celor care ii satisfac curiozitatea sau ii plac. 4.Teoria aciunilor mentale(P.I.Galperin), promoveaz ideea c oricrei aciuni materiale ii corespund aciuni mintale ca rezultat al unui proces de interiorizare. -in activitatea de invare se coreleaz dou laturi: a)-orientativ-prin care subiectul se familiarizeaz cu sarcina invrii,cu modelul aciunii,cu executarea corect a acesteia etc. b)-efectorie-prin care apar structurile intelectuale,actele subiective ca rezultat al interiorizrii activitii exterioare,concret, obiectual. -> acest demers orientativ-efectoriu se poate exprima astfel: -stabilirea scopului invrii; -cunoaterea coninutului i a modului de aciune; -selectarea obiectelor aciunii; -elaborarea momentelor aciunii (trecerea de la planul material la cel ideal); -controlul indeplinirii aciunii i trecerea la autocontrol. ->aceast teorie prezint limite impuse de faptul c ordinea etapelor nu este aceeai pentru toi subiecii i pentru coninuturile invrii. -exemplu:-la colarul mic invarea se realizeaz progresiv,de la concret la abstract,de la aciuni obiectuale la aciuni mintale. -la colarul mare invarea se bazeaz pe concepte verificabile prin aciuni mintale. 5.Teoria psihogenetic (J. Piaget)-pune in eviden relaia dintre dezvoltarea psihic i invare,centrandu-se pe modul in care copiii ii formeaz conceptele necesare procesului de invare. -in explicarea teoriei sale,Piaget face apel la structuri cognitive variate-scheme i operaii: a)-schemele-reprezentarea mental a unei aciuni fizice sau mentale ->in orice aciune exist o schem dat, un plan cognitiv folosit de individ pentru a rezolva probleme particulare. -pot fi innscute/reflexe ca: apucarea,suptul etc.,dar devin mai elaborate pe msur ce copilul se dezvolt; b)-operaiile-structuri mentale de nivel superior. -se dobandesc in perioada copilriei mijlocii; -stadiile dezvoltrii intelectului sunt: i)-stadiul senzoriomotor(0-20 ani)- cuprinde 6 sub-stadii : - stadiul exersrii reflexelor(0-2 ani)- copilul exerseaz schemele senzoriomotorii simple(reflexele necondiionate), cu care se nate(supt,apucat etc.). - stadiul primelor adaptri dobndite i reacia circular primar(1-5 luni)-> copilul coordoneaz mai multe scheme reflexe(exemplu:apuc un obiect i-l duce la gur)=> aciunile executate de copil au efecte asupra propriului corp. -reacii circulare secundare(5-8 luni) - reaciile sunt orientate asupra mediului exterior(copilul agit jucria pentru c ii place cum sun)-> nu vorbim de un act de inteligen,ci de o aciune repetat. - coordonarea schemelor secundare i aplicarea lor la situaii noi (8-12 luni)-> schemele senzorio-motorii se diversific i sunt utilizate ca mijloace in vederea atingerii unor scopuri=>apare schema permanenei obiectelor prin care copilul contientizeaz existena obiectelor, chiar dac ele nu sunt la vedere.

- reacia circular teriar i descoperirea de mijloace noi prin experimentare activ(peste 12 luni)-> in atingerea scopurilor copilul descoper mijloace noi prin incercri in plan senzorio-motor. De exemplu: pentru c nu ajunge s ia cana aflat pe mas,copilul trage faa de mas pentru ca aceasta s vin spre el. - inventarea de mijloace noi prin combinaie mental(la sfaritul celui de-al doilea an)-se trece la inteligena sistematic, adic apariia limbajului i a reprezentrilor,ii d posibilitatea copilului s opereze in plan mintal. ii)-stadiul preoperaional (2-7 ani) - aciunile interiorizate nu sunt inc reversibile,de aceea copiii nu pot sesiza aspectele eseniale, iar cuvintele au coninut semiconceptual (apropiat de cel al reprezentrilor generale);spre finalul stadiului apare conceptul de numr. ii)-stadiul operaiilor concrete(7-12 ani)- aciunile interiorizate devin reversibile,se transform in operaii=. reversibilitatea prin inversiune permite surprinderea a ceea ce este constant i identic in lucruri,a aspectelor eseniale. -exemplu: conservarea materiei,a greutii i volumului - apare reversibilitatea prin reciprocitate la sfaritul stadiului -operaiile rman concrete,copilul nu poate opera cu enunuri verbale abstracte. -la sfaritul stadiului se constituie mecanismele de coordonare logic i matematic. iv)-stadiul operaiilor formale(12-17 ani) sau propoziional: - subiectul poate opera cu enunuri verbale abstracte. - se formeaz raionamentul ipotetico-deductiv dacatunci -subiectul poate opera nu numai asupra realului,ci i asupra posibilului=> este capabil de discurs argumentativ,gandirea devenind abstract,teoretic i reflexiv. 6.Teoria nvrii cumulativ ierarhice(R.M.Gagne) -invarea subordoneaz dezvoltarea i este dependent de 2 categorii de condiii: a)-interne-capaciti i competene prealabile b)-externe-independente de cel ce inva. -> respectarea consecvent a condiiilor interne i externe asigur elevilor posibilitatea s asimileze concepte,idei,reguli,strategii de rezolvare a problemelor etc. ->rezult opt categorii de condiii crora le corespund opt tipuri de invare: a)-invarea prin semnale=semnalul genereaz un rspuns; -exemplu:vocea mamei => agitaia,surasul copilului; b)-invarea prin stimul-rspuns=rspunsul la un stimul discriminat poate fi invat. -exemplu:imaginea vizual a mamei este discriminat de copil dintre alte figuri tocmai pentru c a invat s-o recunoasc dup intalniri repetate. c)-invarea prin inlnuire logic-se realizeaz legturi multiple intre stimuli i rspuns; d)-invarea prin asociere verbal-se obin asocieri verbale; e)-invarea prin discriminare-elevii inva s gseasc mai multe rspunsuri la stimuli similari; f)-invarea de noiuni-elevii inva s opereze cu noiuni ce se refer la clase de obiecte sau evenimente; g)-invarea regulilor-elevii inva s respecte regulile ce guverneaz cunoaterea noional; h)- invarea prin rezolvare de probleme-const in combinarea unor reguli insuite anterior pentru a conduce la noi capaciti ce depind de reguli supraordonate. -> aceast teorie promoveaz ideea c o capacitate simpl trebuie invat inaintea unei capaciti mai complexe.

III. PREDAREA 1. Predarea ca aciune de cunoatere. Predarea = procesul care angajeaz cadrele didactice i elevii intr-o experien de cunoatere, de aciune sau de trire. = produce schimbarea a ceea ce exist in ceea ce trebuie s existe; = inseamn: a)-a prevedea producerea schimbrilor; b)-a preciza obiectivele urmrite (natura schimbrilor); c)-a determina coninutul schimbrilor; d)-a organiza i dirija producerea schimbrilor, dar i a condiiilor care le favorizeaz; e)-a controla i aprecia nivelul la care se realizeaz schimbrile(rezultatele invrii). Predarea poate fi apreciat diferit, avand in vedere transformrile produse: 1.-didactica tradiional reducea predarea la un simplu act de comunicare, de transmitere a cunotinelor de ctre cadrul didactic; 2.-didactica modern consider predarea ca un complex de funcii i aciuni=>predarea se definete ca un ansamblul de aciuni i operaii sistematice, intreprinse de cadrul didactic in vederea organizrii i desfurrii optime a invrii. Predarea presupune: ->un complex de funcii sau aciuni de planificare i proiectare, de organizare i coordonare, de orientare i dirijare, de comunicare, de control i evaluare, de decizie i ameliorare, de cercetare i inovare; ->ea face apel i la alt tip de comunicare(diferit de cea de transmitere de cunotine sau de prezentare a noilor coninuturi), care imbrac forma unei succesiuni de enunuri prin care cadrul didactic realizeaz: -comunic elevilor obiectivele invrii; -prezint elevilor disciplina de invmant; -organizeaz invarea in funcie de: condiii,operaii,faze, interese, evenimente(dozarea sarcinilor,a efortului,etc). -asigurarea reteniei i a transferului cunotinelor; -evalueaz(rezultate,progrese); -regleaz desfurarea invrii,corectand i ameliorand greelile. ->aciuni de planificare i proiectare, de reelaborare a coninuturilor, de confecionare a materialelor didactice,de asigurare a mijloacelor de invmant,etc. ->moduri diferite de prezentare a noilor informaii cum sunt: -intuiia senzorial(prezint obiectul elevilor); -reprezentarea iconic(prezint substitute ale obiectelor, imagini, diapozitive, filme etc.) - reprezentarea simbolic, verbalizat - folosirea cuvintelor pentru prezentarea noiunilor. -moduri combinate sau alternative de prezentare a informaiilor. ->respectarea particularitilor de varst i individuale in selectarea modurilor de prezentare a informaiilor astfel: -in invmantul primar-predomin gandirea concret, intuitiv, procesul de invmant depinzand de experiena senzorial direct a elevilor; -in invmantul gimnazial,liceal - gandirea capt caracter generalizat, abstract, iar procesul de invmant depinde de experiena cognitiv, mediat, operaional a elevilor. -> este necesar ca fiecare elev s realizeze o invare bazat pe acele structuri care il ajut cel mai mult(simuri,gandire abstract,etc.).

2.Predarea ca act de comunicare eficient Succesul actului pedagogic este asigurat de calitatea comunicrii didactice. Aceasta se difereniaz de alte forme de comunicare prin cateva particulariti specifice: -este adecvat obiectivelor propuse; -transmite coninuturi instructiv-educative; -urmrete influenarea,modificarea i stabilirea comportamentelor individuale i de grup; -genereaz invare,educaie i dezvoltare(implic elevul in actul comunicrii) -are caracter complex, integreaz diferite tipuri de comunicare: a) verbal (codat) ofer: cunotine, noiuni (coninuturi), inelesuri,sensuri, semnificaii (semantic); b) neverbal-(necodat logic) - constituit din stri afective, emoii, atitudini, etc.,exprimate prin mimic, gestic etc. -> activitatea de comunicare dintre cadrul didactic i elev presupune nu doar o dimensiune intelectual, ci i una afectiv-emoional. Comunicarea didactic presupune: - emitor - cadrul didactic(emitorul poate fi i receptor in acelai timp,dar i invers)-> realizarea dialogului educator-elev. - receptor elevul. -repertoriul emitorului - totalitatea cunotinelor, noiunilor, deprinderilor, experienei, etc., proprii cadrului didactic i pe care le utilizeaz in predare; -repertoriul receptorului(elevului) = cunotine, noiuni, priceperi, deprinderi, experienele elevului etc. cu care se angajeaz in invare. -calea de comunicare(canalul)-reprezentat de undele sonore in comunicarea oral direct i care pot fi perturbate de zgomote, voce slab, auz defectuos, etc. -> o comunicare este posibil atunci cand emitorul i receptorul se intersecteaz. In procesul de invmant comunicarea are caracter bilateral, fiecare repertoriu putand emite i recepiona cunotine. Eficacitatea comunicrii depinde de: a) - calitatea transmisiei, adic structurarea logic a coninutului, claritatea, precizia i plasticitatea exprimrii -> aceste aspecte in de personalitatea cadrului didactic, de relaiile acestuia cu elevii, de contextul psihosocial. b) - nivelul dezvoltrii psihice al receptorului, adic structurile mentale i lingvistice ale acestuia i implicarea activ in procesul comunicrii, noile cunotine receptate de elev sunt reformulate de el pentru a le integra intr-un cadru personal de referin; c) - nivelul de cunotine i vocabularul elevilor, rezult c educatorul trebuie s utilizeze un limbaj accesibil i s-i adecveze comunicarea la nivelul experienei de cunoatere i lingvistice a acestora; d) - sistemul de codare i decodare prin care elevii, utilizand un limbaj specific, sesizeaz sensul unei comunicri. - codarea lingvistic - utilizarea unor semne speciale, a unor simboluri, a unor cuvinte, a unei terminologii, a unui limbaj; - decodarea - operaia prin care elevii gsesc sensul exact al cuvintelor i expresiilor trasmise de educator in actul comunicrii; In trecerea de la codare la decodare elevii pot intampina dificulti in cateva situaii: 1)-apariia unor distorsiuni cognitive, concretizate in schimbarea sensului cuvintelor, atribuirea unor semnificaii diferite acestora etc.-> elevii nu cunosc foarte bine codul utilizat de educator;

2)-coninuturile sunt prezentate fie intr-o form prea condensat, fie sunt segmentate in trepte mai mici, cu posibiliti de reveniri la prile dificile; 3)-utilizarea unui limbaj abstract, scos din contextul obinuit, determin in mintea elevilor diferene de percepere, de inelegere, de ptrundere i abstractizare; e)-realizarea unei corespondene intre datele transmise i capacitatea de receptare a coninuturilor transmise ->c noiunile dificile se insuesc mai uor dac se ofer elevilor suporturi concrete, imagini, scheme, exemple etc., pentru inelegerea lor; f)-existena unei conexiuni inverse(feedback) in comunicare, rezult asigurarea unei armonizri intre activitile cadrelor didactice i cele ale elevilor, o reglare i autoreglare a comunicrii, a convorbirii. Acest lucru se poate realiza prin intrebri simple adresate elevilor, iar rspunsul lor pune in eviden dac au ineles sau nu informaiile transmise; g)-realizarea unui echilibru intre cantitatea de informaii i capacitatea de cuprindere i de reinere a elevilor=> educatorul trebuie s stabileasc maximum de informaie care ar putea fi receptat in condiii optime.

IV.PRINCIPIILE DIDACTICE 1.Definiie i caracterizare general Principiile=idei ce stau la baza intemeierii procesului de invmant; -teze teoretice care direcioneaz desfurarea activitii de invare; -servesc ca puncte de reper sau direcii de orientare a modului de organizare i desfurare a procesului de invmant,in vederea realizrii obiectivelor prevzute. Normele = prescripii i indicaii precise impuse actului de predare i celui de invare(au un ineles mai restrans,de reguli). Normativitatea didactic - principii, norme i reguli care au relevana direct pentru procesul de invmant; sunt legate de actul predrii i invrii; ->indeplinete o funcie imperativ: a)pozitiv (trebuie)-prescrie reguli cu valoare de stimulare, permisive, recomandabile sau obligatorii. b)negativ (nu trebuie)-prescrie reguli restrictive, de constrangere, de conformare, inhibitive. -> are valoare procedural, indicandu-ne cum s acionm pentru a obine cele mai bune rezultate. ->ghideaz comportamentele educatorului i ale educatului, asigurand o concordan intre acestea i finalitile urmrite(scopul i obiectivele). Procesul de invmant se desfoar cu eficien dac se respect aceast normativitate specific. 2.Sistemul principiilor didactice Principiile exprim legitile structurrii i funcionrii procesului de invmant.In funcie de legturile care se stabilesc intre diferitele aspecte ale procesului de invmant, s-au constituit o serie de principii ce stau la baza teoriei i practicii instruirii: 1.Principiul participrii contiente i active a elevului in procesul de invmant; 2.Principiul caracterului intuitiv al invmantului(principiul intuiiei); 3.Principiul legrii teoriei de practic; 4.Principiul invmantului sistematic i continuu; 5.Principiul insuirii temeinice a cunotinelor, priceperilor i deprinderilor; 6.Principiul accesibilitii i individualizrii invmantului; 7.Principiul asigurrii conexiunii inverse in procesul de invmant. Principiile ->exprim cerine ce trebuie respectate in organizarea i conducerea procesului de invmant; ->formuleaz reguli sau prescripii privind aplicarea lor; -se intreptrund i se condiioneaz reciproc, formeaz un sistem unitar; ->se particularizeaz i se completeaz cu unele principii speciale, caracteristice fiecrei discipline: matematic, fizic, chimie, literatur, educaie fizic, etc. ->au evoluat de-a lungul istoriei, odat cu progresele didacticii, cu finalitile i coninuturile invmantului etc; ->asimilarea i interiorizarea lor fac posibil integrarea acestora intr-un cod normativ propriu cadrelor didactice necesar dezvoltrii unei practici instructiv-educative in conformitate cu noile cerine. 1.Principiul participrii contiente i active a elevului n procesul de nvmnt. Eficiena procesului de invmant este determinat de atitudinea contient i

activ fa de acest proces al elevilor -> implicarea a dou aspecte: a)-participarea contient; b)-participare activ. Participarea contient a elevilor in actul de nvare presupune: 1)-inelegerea clar i profund a informaiei -> fr inelegere cunotinele se intipresc mecanic i se ajunge la o invare mecanic, formal; 2)-desfurarea de ctre elevi a oricrei activiti pe baza inelegerii: -actul perceperii-identificarea, diferenierea stimulilor; -analiza-evidenierea elementelor structurale ale obiectelor; -comparaia-raportarea la alte obiecte; -sintez-integrarea datelor obinute; -abstractizarea i generalizarea-sesizarea insuirilor comune, a legturilor eseniale; -> inelegerea favorizeaz descoperirea legturilor: cauz-efect, a sensurilor i semnificaiilor, rezolvarea de probleme etc. 3)- reflectarea activ in contiina elevilor a celor percepute -> a inelege inseamn: -asocierea datelor noi de cele vechi; -restructurarea datelor vechi in funcie de datele noi; -asociaii de date i idei etc. 4)- interpretarea critic -> posibilitatea de explicare in cuvinte proprii, capacitate de argumentare, de prelucrare i organizare proprie a cunotinelor etc. -> inelegerea contient este legat de dezvoltarea gandirii i limbajului elevilor. 5)-inelegerea esenei i importanei sarcinilor, a scopurilor i obiectelor propuse: Activizarea elevilor= angajarea optim a gandirii i a tuturor proceselor intelectuale ale elevilor in insuirea cunotinelor -> numai cunotinele obinute prin efort voluntar devin un bun personal i pot fi aplicate creativ. ->activizarea se bazeaz pe mecanismele inteligenei, ale operaiilor gandirii prin care elevii opereaz cu informaiile,efectueaz analize profunde,bazate pe evidenierea asemnrilor i deosebirilor a diferenierilor i realizarea unor integrri ample, stabilesc relaii intre cunotine etc.; ->motivaia-componenta indispensabil activizrii, joac un rol dinamizator, de stimulare a efortului de invare i de concentrare in timpul leciei. 2.Principiul intuiiei -> exprim cerina de a se asigura o baz perceptiv invrii, sprijinit pe activitatea direct a elevului, pe tririle acestuia; ->st la baza insuirii reale a cunotinelor, prevenind formalismul, invarea mecanic; ->imbrac forma intuiiei indirecte, adic se recurge la substitute ale realitii(materiale didactice - plane, tablouri, desene, imagini, etc.), atunci cand posibilitile de percepie ale elevului sunt reduse; ->intuiia se aplic pentru a-i ajuta pe elevi s-i formeze gandirea abstract, s descopere esena obiectelor i fenomenelor; ->in practica colar, educatorul imbin explicaia cu elemente intuitive,astfel: a)-prin cuvant conduce observaia elevilor i ii ajut s obin date despre aspectul exterior al obiectelor examinate -> funcia elementelor intuitive este e a servi drept izvor al cunotinelor, iar funcia cuvantului este de a orienta procesul observaiei. b)-prin cuvant educatorul comunic cunotinele noi, iar mijloacele intuitive confirm coninutul explicaiei verbale -> cuvantul indeplinete funcia de surs de cunoatere, iar intuiia confirm explicaiile verbale;

c)-prin cuvant cadrul didactic conduce gandirea elevilor spre inelegerea legturilor dintre obiecte, adic spre generalizri -> elementele intuitive sunt punct de sprijin pentru sesizarea legturilor dintre obiectele examinate; ->elementele intuitive trebuie utilizate cu pruden: -supraincrcarea leciilor cu material intuitiv accentueaz caracterul descriptiv al procesului de invmant; -srcirea leciilor de imaginile intuitive poate prescurta procesul de invmant, afectand claritatea i inelegerea informaiilor. 3.Principiul legrii teoriei de practic Insuirea cunotinelor pe baz intuitiv, senzorial se completeaz cu activitile practice. Teoria= ansamblul cunotinelor, noiunilor, legilor, principiilor etc., ce urmeaz a fi predate i invate. Practica=formele de activitate practic, de natur s transforme realitatea -> practica reprezint criteriul pentru inelegerea teoriei. ->in cadrul leciilor s se ofere suficiente ocazii de valorificare, in practic, a cunotinelor teoretice i a capacitilor invate. Activitile practice asigur: -o percepere activ a obiectelor i fenomenelor; -dau natere reprezentrilor care faciliteaz inelegerea,generalizarea i consolidarea cunotinelor in memorie; -transferul invrii(aplicabilitatea cunotinelor) in situaii noi; -dezvoltarea imaginaiei i creativitii la elevi; -imbogirea experienei de via i de cunoatere a elevilor; -formarea i consolidarea deprinderilor de munc independent,deprinderi practice; -dezvoltarea spiritului de disciplin, respectul fa de munc i produsele muncii; ->acest principiu se concretizeaz in activiti cum sunt: -rezolvarea de exerciii i probleme; -confecionarea de obiecte; -lucrri de atelier; -activiti productive etc. 4. Principiul nvmntului sistematic i continuu Cunotinele i capacitile ce trebuie invate se afl in relaii de supraordonare i de subordonare, unele fa de altele. Exemplu:-noiunile concrete sunt subordonate celor abstracte; -regulile i principiile simple sunt subordonate altora mai complexe; -> toate cunotinele, priceperile i deprinderile trebuie s fie invate intr-o ordine logic, asigurandu-se o desfurare progresiv. Principiul presupune: - activitatea cadrului didactic - activitatea elevului Activitatea cadrului didactic const in: - explicarea, fixarea i controlul sistematic a informaiilor predate; -stabilirea de legturi intre cunotinele noi i cele vechi; -realizarea de legturi interdisciplinare; -imbogirea i sistematizarea reprezentrilor i noiunilor;

-s creasc gradul de generalitate a informaiilor; -s predea pe pri, evideniind elementele eseniale. Activitatea elevilor presupune: -s munceasc constant i cu perseveren; -s stabileasc legturi interne intre cunotine; -s-i consolideze sistematic cele invate; -s-i restructureze vechile date i s le integreze in sisteme noi. Acest principiu presupune o sistematizare a coninutului invmantului, conform planurilor,programelor analitice i manualelor colare. 5.Principiul nsuirii temeinice a cunotinelor i deprinderilor -> susine cerina fixrii profunde i de durat a cunotinelor i deprinderilor de baz, astfel incat elevii s fie capabili s le reproduc i s le utilizeze atat in activitatea colar, cat i in activitatea practic -> memorarea, pstrarea, recunoaterea i reproducerea materialului studiat sunt condiii obligatorii in realizarea unei invri cat mai eficient; ->invarea lacunar, cu goluri in cunotine impiedic elevii s stabileasc, legturi intre diferite date, s-i dezvolte gandirea logic, tiinific; ->obinera unor cunotine stabile presupune: -s se limiteze cantitativ cunotinele astfel incat s se fixeze solid noiunile eseniale; -s se apeleze la verificri imediate pentru stabilirea corectitudinii rspunsurilor; -s se stabilizeze cunotinele, limitandu-se interferenele ce pot induce uitarea; -munca intelectual a elevilor s se bazeze pe structurarea cunotinelor i pe o motivaie puternic; -inlturarea pasivitii,stimularea interesului memorrii materialului dat; -organizarea invrii dup legile memoriei i dezvoltarea capacitii de memorare. -> fixarea noului material este posibil dac acesta este prezentat clar, simplu, intuitiv, dac se subliniaz ceea ce este esenial i se bazeaz pe asocierea difritelor forme de memorare(vizual,auditiv,motric,etc); ->invarea necesit i repetarea materialului, exersarea i utilizarea unor procedee practice(aplicarea celor invate); ->insuirea temeinic a cunotinelor i deprinderilor depinde de verificrile frecvente, munca independent a elevilor, efortul acestora in memorarea informaiilor. 6. Principiul accesibilitii i individualizrii nvmntului ->organizarea i desfurarea procesului de invmant trebuie s se realizeze pe msura posibilitilor elevilor (particulariti de varst, sex, pregtire anterioar, deosebiri individuale, potenial intelectual i fizic). Accesibilitatea=o problem ce depinde de posibilitile celui care inva i de dificultile intampinate; ->poate fi msurat prin concordana dintre posibiliti i dificulti; ->ii modific graniele pe msura dezvoltrii forelor intelectuale i fizice ale elevilor; ->cand coninuturile i sarcinile invrii depesc nivelul de dezvoltare al elevului se obine o invare mecanic(bazat exclusiv pe memorare), iar cand sarcinile de invare sunt inferioare nivelului de pregtire al elevilor, se manifest o atitudine de dezinteres, de plictiseal din partea acestuia;

->inseamn msura in care dificultile pot fi depite prin efortul intelectual al elevilor -> procesul de invmant trebuie organizat la un nivel de dificultate care s se situeze in zona proximei dezvoltrii a posibilitilor de invare ale elevului; Individualizarea instruirii=se refer la diferenierea sarcinilor de invare, a normelor i procedeelor utilizate, in raport cu particularitile elevilor. ->are la baz ideea c reflectarea realitii in contiina oamenilor, are un caracter subiectiv: - elevii nu percep obiectele in acelai fel; -nu rein aceleai aspecte; -nu sunt atrai de aceleai aspecte; -nu gandesc in acelai ritm etc. ->este necesar pentru c favorizeaz dezvoltarea aptitudinilor i capacitilor elevilor, intervenia in imprejurri nefavorabile, folosindu-se procedee pentru prevenirea eecurilor la invtur. -> principiul accesibilitii impune trecerea de la uor la greu, de la simplu la complex, de la concret la abstract, de la particular la general. 7.Principiul asigurrii conexiunii inverse n procesul de nvmnt Predarea i invarea se afl in relaie de interdependen, care evolueaz in direcia atingerii obiectivelor urmrite, a obinerii rezultatelor montate -> aceast evoluie poate evidenia(pozitiv sau negativ), rezultatele obinute, dar i procesele(de invare i predare) ce stau in spatele lor -> apare necesitatea stabilirii distanelor(deprtate sau apropiate) dintre rezultatele instruirii i eforturile depuse. ->determinrile pot lua forma unui control rapid, simplu, sistematic asupra rezultatelor i proceselor si in acest fel se semnaleaz: -gradul in care rezultatele obinute nu corespund celor ateptate; -gradul in care invarea i predarea se abat de la regulile de desfurare a procesului de invmant; -gradul in care apar nepotriviri intre modul de desfurare a procesului de invmant i obiectivele urmrite. ->rezultatele obinute pot fi reintroduse in sistem cu scopul refacerii aciunilor iniiale, dar i al imbuntirii rezultatelor i proceselor in funcie de informaie invers primit despre acestea: -> efectele se intorc impotriva cauzelor, altfel spus conexiunea invers este aceea care supravegheaz permanent evoluia procesului de invmant, meninand direcia maximizrii efectelor pozitive i minimizarea celor negative. -> la buclele de informaii se asociaz operaii care confirm invarea,infirm i corecteaz greelile depistate la elevi, depirea dificultilor ivite, ameliorarea rezultatelor i a proceselor de predare i invare care le-au generat. => acest flux de informaii inverse sprijin intensificarea invrii, realizareaobiectivelor urmrite i asigurarea unui progres real al invrii.

V. METODOLOGIA DIDACTIC 1. Delimitri conceptuale Procesul de invmant se realizeaz pe baza derulrii unor demersuri specifice ctre obiectivele instructiv-educative propuse.Aceste demersuri poart denumirea de metode de invmant (metha=ctre; spre; odos = cale,drum). Metodologia didactic-studiaz natura, funciile i modul de folosire a metodelor specifice procesului instructiv-educativ. Strategia didactic-se refer la modaliti de abordare a predrii, invrii i evalurii prin combinarea metodelor, mijloacelor i tehnicilor de instruire, precum i a formelor de organizare prin care s se infptuiasc obiectivele i finalitile educaionale. Metodele - sunt instrumente de lucru ale profesorului i ale elevilor. - au implicaii asupra predrii,invrii i evalurii. - includ in sfera lor operaii ordonate logic. Procedeele-tehnici limitate de aciune, detalii sau componente ale unei metode. Tehnica-mod specific, particular de lucru, un mod de a utiliza o metod sau alta, de a realiza o aciune. 2. Sistemul metodelor de instruire Exist o multitudine de clasificri ale metodelor avand la baz criterii, cum sunt: tradionalemoderne, generale-moderne, verbale-intuitive, expozitive sau pasive-active. Metodele pot imbrca forma unor variante in funcie de situaiile concrete ale procesului instructiv-educativ. 1. Metode dialogate (conversative) -presupun dialogul intre profesor i elevi,in care cadrul didactic punand intrebri stimuleaz gandirea elevilor, asigur asimilarea informaiilor, fixeaz cunotinele noi. ->pot fi: -conversaia prin comunicare; -conversaia de repetare i sistematizare; -conversaia de fixare i consolidare; -conversaia de verificare i apreciere; -conversaia introductiv; -conversaia final; -conversaia individual/colectiv(dezbaterea). ->au o diversitate de scopuri: a)-stimularea gandirii elevilor-pot descoperi singuri adevrul,ii motiveaz rspunsurile date, sesizeaz legturile dintre fenomene; b)-aprofundarea cunotinelor,gsirea de noi explicaii problemelor; c)-formarea gandirii logice a elevilor-sesizeaz esena problemei,logica intern a unei discipline; d)-deprinderea elevilor de a rezolva independent problemele de invare. 2.Problematizarea(rezolvarea de probleme) ->orienteaz gandirea elevilor spre rezolvarea independent a problemelor; ->se bazeaz pe crearea unor stri contradictorii,rezultate din trirea simultan a dou realiti:

a)-experiena anterioar a elevului(informaii,deprinderi,impresii); b)-elementul de noutate,de necunoscut(impus de o nou sarcin),ce nu poate fi soluionat prin datele vechi. -> o situaie problem resimit de elev ca un moment de tensiune, o stare de curiozitate, de uimire ceea ce il face s caute, s investigheze, s enune ipoteze, soluii posibile; ->are ca punct de plecare contientizarea problemei. 3. Asaltul de idei (Brainstoming-ul) -are ca obiectiv producerea de idei noi sau gsirea celei mai bune soluii pentru rezolvarea problemei. -are o serie de caracteristici: a)-se poate aplica la nivelul unei clase sau a unui grup; b)-ideile sunt introduse in timpul discuiilor,iar evaluarea lor se face la sfaritul leciei; c)-elevii se pot exprima in mod liber i ii pot forma i dezvolta calitile creative, trsturi de personalitate (curajul de a se exprima liber,voina,etc.) -> nimeni nu are voie s repete, s completeze sau s critice ideile formulate de ctre ceilali. -se folosete ca reacie fa de practicile tradiionale (elevii preiau rezolvarea problemeleor aa cum a fost furnizata de ctre profesori). 4. Metoda Phillips 6-6 ->contribuie la exprimarea personalitii elevului; ->se coreleaz cu prelegerea i cu jocul de decizie,transformandu-se in procedeu didactic; ->cadrul didactic dirijeaz invarea; ->asigur abordarea intr-un timp scurt a mai multor laturi ale problemei,facilitand comunicarea,confruntarea i luarea deciziilor; ->se aplic atunci cand o situaie trebuie analizat din mai multe puncte de vedere,cand o problem are mai multe soluii posibile; ->prevede divizarea grupului mare in grupuri de 6 persoane,care discut 6 minute in vederea rezolvrii problemei pus in discuie. 5.Studiul de caz ->este o metod de explorare direct, de apropiere a invrii de viaa real; ->const in prezentarea unor situaii tipice, reprezentative pentru o clas de fenomene; ->urmrete: a)-identificarea cauzelor care au declanat fenomenul respectiv; b)-evoluia fenomenului comparativ cu fapte similare; ->se bazeaz atat pe cunoaterea inductiv (de la premise la concluzii), cat i deductiv (de la general la particular). ->poate fi aplicat in trei variante: a)-prezentarea cazului, elevii primind toate informaiile -> discutarea cazului poate incepe imediat,dar timpul pus la dispoziie este prea redus. b)-studiul analitic al cazului -> informaiile necesare soluionrii sunt redate parial,ceea ce presupune cutri personale,efort,gsirea unor corelaii eseniale etc. c)-elevii primesc doar sarcini concrete de rezolvat,urmand s se descurce prin eforturi proprii(nu li se prezint situaia i nici informaii necesare soluionrii cazuluiproblem). ->aplicarea metodei depinde de: -felul in care este ales cazul; -fixarea pe obiective clare; -modul in care se ofer informaiile(direct/indirect); -msura in care se angajeaz in cutri, descoperiri, transfer creativ.

6. Jocul de rol(simularea) ->este o metod de aciune, bazat pe simularea unor funcii, relaii, activiti etc. ->scopul urmrit-formarea comportamentului uman pornind de la simularea interaciunii ce definete o situaie social; ->pornete de la ideea c elevul, ca viitor specialist, posed cunotine de specialitate, atitudini, convingeri etc. ->prezint eficien deoarece: -formeaz convingeri, atitudini, comportamente; -asigur autocontrolul comportamentului; -il impulsioneaz pe elev s interacioneze (cognitiv, afectiv, acional); -creaz stri de plcere i bucurie, destindere, inviorand procesul de invmant. 7. Metoda cubului ->asigur explorarea unei situaii din mai multe perspective; ->presupune mai multe etape: a)-pe cele 6 fee ale cubului se consemneaz sarcinile;descrie, compar, analizeaz, asociaz, aplic, argumenteaz. b)-se anun tema de discutat; c)-se imparte clasa in 6 grupe;elevii emit idei pentru fiecare tem: *descrie:culori,forme,mrimi; *compar:asemnri i deosebiri fa de alte realiti; *asociaz:ce gandesc despre tem; *analizeaz:din ce se compune; *aplic:cum se folosete; *argumenteaz:enumer motive care susin afirmaiile. d)-fiecare grup prezint concluziile; e)-se finalizeaz lucrarea integrand concluziile. 8.Studiul n i pe grupuri mici ->este eficient deoarece: -activitile in comun contureaz sensul conceptelor; -discutand elevii inva mai bine; -se dezvolt abilitile de comunicare, increderea in forele proprii, creativitatea etc. ->grupurile pot fi formate din: -3-5 elevi-> siguran, prezentarea punctului de vedere propriu, se ajunge mai uor la un punct de vedere comun etc. -8 elevi i peste -> creterea varietii ideilor, se dinamizeaz grupul, se exerseaz diferite roluri. ->opiunea pentru studiul in grupuri mici este benefic atunci cand se utilizeaz:asaltul de idei,se lucreaz circular etc. 9.Metoda predrii/nvrii reciproce ->st la baza dezvoltrii dialogului elev-elev(elevii interpreteaz rolul cadrului didactic). ->asigur invarea tehnicilor de studiere a unui text, fiind centrat pe patru strategii: a)-rezumarea-prezentarea a ceea ce este important din ce s-a citit; b)-formularea intrebrilor despre informaiile citite; c)-clasificarea inelesului termenilor necunoscui; d)-anticiparea de ctre elevi a ceea ce se va intampla,pe baza celor citite.

10.Expunerea ->const in prezentarea oral a unei teme,intr-o organizare logic a ideilor; ->presupune: -esenializarea informaiei; -ierarhizarea ideilor; -formularea de ipoteze,teorii; -analiza critic a diferitelor puncte de vedere. ->poate imbrca diverse forme: a)-cu oponent - un alt cadru didactic(sau student/elev) ca oponent, poate interveni in expunerea de intrebri,observaii etc., dinamizand-o; b)-dezbatere - debuteaz cu o scurt prelegere fcut de profesor, o rezumare a coninutului, baz pentru dezbaterile viitoare -> prin particularitile sale dezbaterea stimuleaz participarea; c)-dialogat-se coreleaz cu interveniile conversative; -creeaz un cadru afectiv i interacional favorabil participrii active a elevilor i studenilor; -solicit flexibilitate i o atitudine de deschidere a profesorului fa de educabili. 11.Demonstraia - const in prezentarea elevilor a unor obiecte, fenomene, procese reale sau fictive-imagini, in vederea asigurrii suportului perceptiv, necesar accesibilitii i inelegerii realitii. ->poate fi: -figurativ(cu ajutorul reprezentrilor grafice); -cu ajutorul desenului la tabl sau al modelelor(fizice,grafice,etc); -cu ajutorul imaginilor audiovizuale,prin exemple etc. 3.Strategii didactice Strategia didactic = modul in care cadrul didactic alege, combin i organizeaz ansamblul de metode, materiale i mijloace in vederea atingerii anumitor obiective. ->poate fi un mod de abordare i rezolvare a unei sarcini de instruire(invare); ->se elaboreaz in funcie de: a)-concepia pedagogic (didactic), specific epocii actuale i concepia pedagogic personal a cadrului didactic pe care i-a format-o in cursul anilor; ->se pune accent pe metodele activ-participative,insoite de materiale didactice i mijloace care sprijin activitatea didactic -> succesul unei strategii depinde de competena celui care o aplic; b)-obiectivele instructiv-educative specifice fiecrei situaii de instruire; *exemplu-exist strategii specifice invrii informaiilor,noiunilor abstracte,deprinderilor intelectuale sau practice; -> cu cat strategia este centrat pe obiective,cu atat ea va fi mai eficient. c)-natura coninutului-acelai coninut poate fi predat in moduri diferite: *-exemplu:de solicitare a funciilor mentale, *-de incitare la observaii,la prelucrarea datelor etc. d)-tipul de experien de invare-presupune asigurarea unor condiii specifice care favorizeaz realizarea invrii dorite. *-exemplu:invarea prin descoperire dirijat solicit calea inductiv,bazat pe demonstraii i observaii, pe experimente de mici dimensiuni,pe explorarea senzorial a obiectelor i fenomenelor realitii etc. -> cercetrile arat c cele mai solicitate strategii sunt cele care stimuleaz tipuri active de invare.

e)-principiile/normele,regulile didactice-exprim legi ce stau la baza mecanismelor invrii, asigur selectarea metodelor, materialelor i mijloacelor dup criterii de adecvare i eficien. f)-dotarea didactic-material a colii-spaiul colar, plasarea localului colii intr-o zon linitit, cadru natural etc. g)-timpul colar disponibil-depinde de variabilele de instruire in funcie de care se aleg metodele,materialele i mijloacele ce se integreaz intr-o form sintetic, intr-o strategie de aciune. 4.Tipuri de strategii 1)Dup nivelul evolutiv al gandirii elevilor in procesul invrii,distingem: ->strategii inductive-conduc de la analiza faptelor concrete la elaborarea de noiuni noi; *ex.de la percepie la gandire abstract etc. ->strategii deductive-conduc elevul pe traseul invers celui inductiv, adic de la definiie la exemplificri, de la noiune la exemplul concret, de la general la particular etc. ->strategii analogice-au la baz modelarea. ->strategii mixte-imbin formele inductive, deductive i analogice. Didactica modern, utilizeaz atat abordarea inductiv cat i cea deductiv, ambele contribuind la iniierea elevilor in cunoaterea tiinific. 2) Dup gradul de dirijare a invrii, avem: ->strategii algoritmice-prescriu riguros aciunile i operaiile predriiinvrii, comportamentele elevilor i al cadrelor didactice -> impun dirijarea strict a invrii. *-exemplu:invarea programat. ->strategii semi-algoritmice-invarea semiindependent. ->strategii nealgoritmice-nu prescriu desfurarea procesului de predare-invare, se pune accent pe invarea independent(invarea euristic); -> in activitatea de invare se utilizeaz strategiile mixte, care imbin elementele de dirijare cu cele de munc independent. 5. Instruirea asistat de calculator Instruirea programat-asigur autoreglarea permanent a invrii. ->se bazeaz pe ideea c predarea-invarea reprezint un flux continuu de informaii,dirijat i controlat permanent prin conexiunea invers; ->informaia ce trebuie predat/invat imbrac forma unui program in elaborarea cruia se respect mai multe principii: a)-principiul pailor mici i al progresului treptat-> necesitatea fragmentrii informaiei in uniti sau secvene accesibile,dar corelate logic i organic; b)-principiul participrii active-> elevul trebuie s lucreze cu informaia primit,adic s o aplice in exerciii,rspunsuri la intrebri,rezolvri de probleme etc.; c)-principiul verificrii imediate-> elevul verific imediat corectitudinea rspunsului dat(il compar cu cel corect de control); ->prin acest feed-back se realizeaz intrirea pozitiv(confirmarea rspunsului corect) sau intrirea negativ(se infirm rspunsul negativ)-> printr-o astfel de intrire se realizeaz o corectare a greelilor, o autoreglare a invrii.Fiecare nou secven de invare depinde de efectuarea corect a sarcinii anterioare i astfel elevul poate trece mai departe; d)-principiul ritmului propriu de nvare- fiecare subiect lucreaz independent, progreseaz in ritmul lui propriu,dup potenialul lui real; *-exemplu:elevii ce gandesc mai rapid, parcurg mai repede unitile de invare. Instruirea programat utilizeaz diferite tipuri de programe:

->liniar-rspunsurile construite de elev urmresc soluionarea problemei in mod succesiv, iar rspunsul anterior constituie punct de plecare pentru cel ce urmeaz: 1->2->3->4-> ->ramificat,cu explicaii suplimentare in cazul comiterii unor greeli->rspunsurile sunt la alegere=>dac elevul nu alege rspunsul corect,atunci va aplea la informaii suplimentare i va relua invarea. 6. Mijloace didactice i suporturi tehnice de instruire Mijloace de nvmnt ->ansamblul de resurse sau instrumente materiale i tehnice produse, adaptate, selectate i utilizate pentru indeplinirea sarcinilor instructiv-educative. ->se deosebesc de celelalte dotri materiale ale colii prin potenialul pedagogic i funciile pe care le indeplinesc. ->intervin in procesul de instruire ca sprijin in efortul implicat de predare i invare; ->pot fi grupate astfel: I. Mijloacele informativ-demonstrative-servesc ca surs de transmitere a informaiilor,exemplificarea noiunilor,concretizarea ideilor etc. -se concretizeaz in: a)-materiale intuitive naturale-specimene din mediul inconjurtor: -plante -instrumente -insecte -aparate -minerale,roci,metale,etc. -maini-unelte ->ii ajut pe elevi s caute, s investigheze, s cunoasc. b)-substitute tridimensionale ale realitii-sunt constituite special in scopuri didactice; ->ele imit, reproduc sau reconstituie obiecte reale complexe fcandu-le accesibile observaiei elevilor; ->acestea se prezint sub forma unor mulaje, machete, corpuri geometrice, globul terestru, forme de relief in miniatur, aparate ce pot fi demontate,elemente detaabile(exemplu: corpul uman). c)-substitute bidimensionale ale realitii redau imaginea lucrurilor reale, iar perceperea lor produce triri emoionale favorabile receptrii, cu interes i curioziti sporite,a celor explicate; ->indeplinesc o funcie de motivare a invrii;previn oboseala i plictiseala. ->se concretizeaz in: ilustraii, albume, tablouri, desene, hri, atlase, plane, imagini audiovizuale, proiecie de filme, emisiuni de televiziune, inregistrri pe CD, DVD etc. d)-reprezentri simbolice-grafice,desene pe tabl, formule matematice, note muzicale, cuvinte scrise i orale etc.,-> simbolizeaz date reale, raporturi etc,care ii ajut pe elevi s citeasc, s calculeze, s interpreteze corect desene, hri etc.; ->sprijin elevii s surprind esenialul i s-i deplaseze gandirea de la concret la abstract, dar i invers. II.Mijloace de exersare i formare a deprinderilor ->asigur exersarea operaiilor intelectuale, practice, tehnice, artistice, exprimarea corect; ->includ jocuri de construcii tehnice i de creaie: -truse de piese demontabile; -aparate i instrumente de laborator; -instrumente muzicale;

-aparate de educaie fizic etc. III. Mijloace de folosire raional a timpului n cadrul leciilor: -abloane; -hri de contur etc. IV. Mijloace de evaluare a rezultatelor nvrii: ->texte, fie de evaluare a cunotinelor, etc.; Aceste mijloace constituie suport in activitatea de predare-invare,dar ele trebuie adecvate specificului activitii de instruire i particularitilor elevilor.

VI. FORMELE DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE NVMNT. 1.Procesul de nvmnt ->presupune o organizare necesar realizrii unor scopuri . ->se prezint ca un sistem complex la care particip: -factori-coninuturi, metode i mijloace de invmant; -resurse-condiii didactico-materiale, timp; -tipuri de relaii profesor/elev. -> eficiena procesului este dependent de calitatea,funcionalitatea i interaciunea acestor factori; ->relaia dintre componentele procesului de invmant a determinat adaptarea unor forme variate de organizare de-a lungul evoluiei colii; ->cele mai importante aspecte ale formei de organizare a procesului de invmant se efer la: a)-gruparea elevilor-modul de organizare a colectivitilor colare (constituire, dimensiune, durat etc); b)-organizarea coninutului instruirii(domeniile cunoaterii, formarea tinerilor pentru integrarea socio-profesional); c)-structura programului de desfurare a procesului-activiti comune,pe grupuri mici i activiti individuale; d)-modul de utilizare a timpului-saptmana, ziua colar, durata leciilor etc.; e)-modul de trecere al elevilor de la o etap de colaritate la alta. 2.Organizarea procesului de nvmnt pe clase i lecii. ->a dominat invmantul contemporan, dovedindu-i eficiena in realizarea sarcinilor colii. -are o serie de caracteristici: -instrucia i educaia se realizeaz cu colective de elevi -> se trece de la invmantul individual la unul colectiv; -gruparea elevilor pe clase se face in funcie de varst, nivel intelectual, de pregtire;clasa rmane stabil pe durata unui ciclu; -trecerea elevilor intr-un an superior se face prin promovarea anului anterior; -instruirea se realizeaz prin intermediul disciplinelor de invmant (ealonate pe ani de studii); -coninutul disciplinelor este stabilit prin programele specifice,structurate pe teme i subteme; -programul colar este organizat pe semestre i ziua colar(orarul zilnic); -instrucia i educaia se realizeaz prin lecii i alte activiti; -> acest mod de organizare a procesului de invmant pe clase i lecii prezint nuane diferite de la o ar la alta; ->s-a fundamentat relativ tarziu i se datoreaz pedagogului ceh J.A. Comenius (1592-1670) autorul lucrrii Didactica magna (1657),care a corelat gruparea elevilor pe clase,cu predarea coninutului instruirii prin lecii. ->contribuii importante au adus i o serie de reprezentani ai pedagogiei universale: I.H.Pestalozzi,K.D. Uinski,G.F Herbart etc. 3.Alte forme de organizare ->in pararel cu extinderea sistemului pe clase i lecii au fost aplicate alte moduri de organizare a procesului instructiv educativ: 1.Sistemul monitorial-sfaritul secolului al XVIIIlea-Frana,Anglia, experimentat de Bell i Lancaster;

-educatorul instruiete direct un numr restrans de elevi(monitori),care instruiesc la randul lor un grup de elevi -> educatorul instruiete prin monitori un numr mare de elevi(250-300). -acest sistem a fost destul de rspandit datorit cheltuielilor reduse; -in Romania sistemul monitorial a fost acceptat de I.H. Rdulescu, Florian Aaron .a.; -in 1863-Legea instruciunii inlocuie acest sistem prin organizarea invmantului pe clase i lecii. 2.Planul Dalton-experimentat in S.U.A, in secolul al-XX-lea de Hellen Parkhurst. ->clasele sunt transformate in laboratoare pe discipline,ce pun la dispoziia elevilor materiale documentare i indicaii pentru activitatea de lucru a elevilor; ->elevii lucreaz dup un program individual,in ritm propriu,profesorul acordand consultaii cand este solicitat. 3.Sistemul Winnetka(Carl Washburne in SUA) imbin activitatea colar in comun cu cea individual -> programul colar se compune in proporii egale din activiti comune i individuale. 4.Metoda centrelor de interes-Ovid Decroly-disciplinele de invmant sunt inlocuite cu grupe de teme, constituite in jurul a patru centre de interes ale copiilor: -de hran -de aprare -de lupt impotriva primejdiilor -activitatea in comun. 5.Sistemul proiectelor-J.Dewey,W. Kilpatrick-instruirea elevilor prin studierea unor proiecte concepute pe baza intereselor spontane ale elevilor. 6.Activitatea pe grupe mari de elevi (Roger Cousinet),promoveaz lucrul in echip in rezolvarea unor sarcini->se consolideaz caracterul social al activitii colare i se stimuleaz activitatea elevilor. 7.Activitatea pe grupe cu sarcini de rezolvare a unei teme-C. Freinet. 8.Sistemul de mbinare a modalitilor de organizare a procesului de invmant (R.Dottrens):lecia, munca pe echipe, invmantul individualizat i instruirea programat. => aceste sisteme incearc adaptarea procesului de invmant la particularitile psihice ale elevilor, stimularea activitilor elevilor,a interesului pentru studii etc. ->sistemele prezentate inregistreaz limite: ->se diminueaz rolul educatorului(sistem monitorial); ->instruirea pe discipline este inlocuit cu cea pe teme (sistemul centrelor de interes,metoda proiectelor); ->cultiv atitudini individuale(planul Dalton,Winnetka). 4.Organizarea elevilor pe clase. ->clasa reunete elevi in funcie de varsta cronologic i nivelul de pregtire apropiat; ->un grad de omogenitate ce face posibil desfurarea activitii colare in comun cu toi componenii ei; ->elevii aceleiai clase se deosebesc prin: a)-particulariti individuale:dezvoltare intelectual,pregtirea anterioar,starea de sntate,capacitatea de efort etc.

b)-diferene de varst-1-2 ani din motive cum sunt:amanarea,imbolnvirea,repetarea clasei etc). c)-frecventarea sau nefrecventarea grdiniei, fapt ce necesit extinderea invmantului precolar. -> necesitatea realizrii unei omogeniti relative a colectivului clasei; deosebirile dintre elevi accentueaz eterogenitatea ceea ce face dificil adaptarea procesului de instruire la posibilitile elevilor. ->in invmantul contemporan sunt adaptate diferite modaliti: 1.-gruparea elevilor pe clase dup nivelul intelectual (coeficientul de inteligen) i dup performanele lor colare -> clase omogene(clase de nivel); ->fiecare clas reunete elevi cu nivel apropiat,de la cei cu rezultate foarte bune, pan la cei cu randamentul cel mai sczut ->din acest motiv coninutul invmantului este diferit pentru fiecare nivel, iar pe msura trecerii elevilor dintr-un an de studiu in altul,aceste diferene se adancesc.(este aplicat in SUA,Anglia,Germania); 2.-gruparea elevilor dup randamentul la anumite obiecte de invmant (grupe de nivel materii)-> c pornind de la performanele elevilor la diferite discipline,se realizeaz o difereniere a acestora in funcie de accesibilitatea la domeniile de studiu: *-istoria,georgrafia, educaia fizic, etc.,(considerate accesibile tuturor elevilor), vor fi predate intregii clase (eterogenitate); *-matematic,fizic,chimie,biologie,limbile strine,limba roman,etc se predau in clase de nivel-materii formate din elevi ce provin din clasele eterogene -> se urmrete inlturarea insuccesului (sistemul se aplic in ri cum sunt:Frana,Suedia,Danemarca etc.); ->astfel de clase promoveaz o atitudine egoist i mai puin sprijinul colegial,conlucrarea pentru realizarea unui scop comun; ->modalitile de lucru in instruirea difereniat a elevilor se refer la: a)-imbinarea activitii din clas cu cele specifice unor categorii de elevi: *-de sprijin * -de pregtire intensiv *-de aprofundare b)-selectarea acelor lecii care permit ca munca independent a elevilor s se coreleze cu aciuni de dirijare nemijlocit a invrii unor elevi; c)-alternarea diferitelor moduri de instruire:frontal,pe grupe i individual. d)-diferenierea sarcinilor de lucru pentru activitatea din clas sau pentru acas. e)-antrenarea in activitate a tuturor elevilor clasei in funcie de posibilitile lor. f)-promovarea ajutorului reciproc intre elevi etc. 5.Desfurarea procesului de nvmnt prin lecii. Lecia=o activitate comun a cadrului didactic cu elevii unei clase, in vederea realizrii unor obiective: ->constituie forma principal in care se organizeaz i se desfoar activitatea cadrului didactic cu elevii unei clase; ->vizeaz realizarea unor obiective instructiv-educative; ->are un coninut definit, o anumit strucutr i timp determinat de desfurare; ->utilizeaz moduri de lucru,metode,procedee i mijloace de invmant; ->deine un loc central in activitile instructiv-educative,condensand toate atributele procesului de invmant i indeplinind funcia de centralizator i de orientare a activitii instructiv-educative; ->asigur predarea sistematic a disciplinelor de invmant i realizarea obiectivelor proprii acestora;

->reprezint o modalitate eficace de invare,asigurand insuirea temeinic a coninuturilor instruirii, formarea priceperilor i deprinderilor vizate; ->constituie activitatea cu rol determinat in planul dezvoltrii intelectual a elevilor; ->exercit o influen sistematic cu funcie formativ sub raportul modelrii trsturilor de personalitate,cu inciden asupra randamentului colar al elevilor. ->formeaz la elevi obinuia de a munci sistematic, cultiv perseverena,responsabilitatea sarcinilor colare, conduit disciplinat, motivaie etc. => lecia s-a impus ca modalitate principal de desfurare a procesului instructiveducativ, aflat intr-un continuu proces de perfecionare. 6.Tipuri de lecii Invarea in cadrul activitii colare se realizeaz prin intermediul unor aciuni ce constituie sarcini didactice fundamentale ale leciilor i anume: *-de comunicare i insuire a cunotinelor; *-de recapitulare i sistematizare; *-de formare a priceperilor i deprinderilor; *-de evaluare a rezultatelor colare. ->combinarea acestor aciuni, ca i a metodelor i mijloacelor de instruire conduce la variate moduri de structurare a leciilor. ->stabilirea unei tipologii a leciilor este util cadrelor didactice in realizarea obiectivelor urmrite, inlturand formalismul i improvizaia in desfurarea lor. ->constituirea variantelor de lecii este determinat de: -specificul obiectului de invmant -particularitile elevilor -condiiile materiale -competenele cadrului didactic. Tipurile principale de lecii sunt urmtoarele: *-lecia de transmitere/insuire de cunotine; *-lecia de formare de priceperi i deprinderi; *-lecia de recapitulare i sistematizare a cunotinelor,priceperilor i deprinderilor; *-lecia de evaluare a performanelor colare; *-lecia mixt. a).Lecia de transmitere/nsuire de cunotine ->urmrete atat achiziia de cunotine(noiuni,principii,legi),cat i formarea la elevi a capacitilor de a opera cu acestea(interpretare,aplicare,analiz,sintez,evaluare); ->are ca variante:prelegerea,dezbaterea,lecia introductiv,lecia vizit. ->structura general a acestui tip de lecie este urmtoarea: a)-momentul organizatoric-se asigur condiiile unei bune desfurri a leciei; b)-pregtirea pentru noua tem-actualizarea cunotinelor anterioare,necesare invrii; c)-anunarea titlului i a obiectivelor leciei-se va face intr-o form accesibil care s duc la motivare i cointeresarea elevilor pentru lecie; d)-transmiterea cunotinelor-este etapa de baz a leciei in care profesorul prezint noul coninut i dirijeaz invarea elevilor, asigurand participarea activ a elevilor,pan la obinerea performanelor vizate. e)-fixarea cunotinelor-se realizeaz prin dialog conversativ,aplicaii practice etc. f)-anunarea temei pentru acas. b).Lecia de formare de priceperi i deprinderi ->are ca obiective:

-formarea i exersarea deprinderilor intelectuale(matematic, gramatic), a deprinderilor motorii (educaie fizic, tehnologic, lucrri practice (i a capacitilor creatoare (muzic, desen, compunere). -> strucutra general a acestui tip de lecie este urmtoarea: a)-momentul organizatoric-este important in situaia in care exersarea se bazeaz pe utilizarea unor mijloace specifice(in laborator,atelier,etc). b)-anunarea subiectului i a obiectivelor leciei. c)-actualizarea cunotinelor ce vor fi utilizate in efectuarea lucrrii (suportul teoretic al exersrii). d)-explicarea i demonstrarea modului in care urmeaz s fie executat lucrarea (modelul aciunii de executat,realizat de ctre cadrul didactic in vederea formrii la elevi a modelului mental al aciunii respective); e)-exersarea propriu zis-se realizeaz sub indrumarea cadrului didactic i pe parcurs se trece la activitatea independent(prin exerciii); f)-evaluarea rezultatelor obinute. -> formarea deprinderilor se realizeaz pe parcursul mai multor ore, desfurate succesiv; ->variantele acestui tip de lecie sunt:lecia in atelier,lecia in laborator,de rezolvare de probleme, de educaie. c).Lecia de recapitulare i sistematizare a cunotinelor ->urmrete consolidarea,sistematizarea,aprofundarea i completarea cunotinelor i deprinderilor elevilor. ->se organizeaz la sfaritul capitolului,la sfaritul semestrului,al anului colar, inaintea lucrrilor scrise sau la inceputul anului colar. ->structura leciei: a)-enunarea subiectului i a obiectivelor leciei; b)-recapitularea cunotinelor prin: *-conversaie pe baz de plan(anunat elevilor); *-efectuarea de ctre elevi a unei teme aplicative(rezolvare de probleme); *-prezentarea unor referate,proiecte; *-expunere-sintez a cadrului didactic. c)-aprecierea rezultatelor. -> se impune ca acest tip de lecie s se aplice curent i periodic, astfel incat cunotinele s poat fi integrate in sisteme,inainte de a fi uitate. d).Lecia de evaluare(de apreciere a rezultatelor colare). ->evideniaz funciile de diagnoz i de feed-back a evalurii; ->structura acestui tip de lecie: a)-anunarea obiectivelor b)-evaluarea propriu-zise(anunarea notelor); c)-aprecieri,concluzii,recomandri ce vizeaz ameliorarea rezultatelor. ->variantele leciei:de evaluare oral, prin probe scrise, prin probe practice, cu ajutorul calculatorului. e).Lecia mixt(combinat) ->se urmresc mai multe obiective:transmitere de cunotine,fixare i evaluare; ->este forma cea mai rspandit(in invmantul primar i gimnazial)-> volumul de cunotine este unic. ->structura leciei: a)-moment organizatoric;

b)-verificarea cunotinelor i deprinderilor anterioar dobandite,verificarea temei pentru acas; c)-pregtirea pentru noua tem; d)-anunarea temei i a obiectivelor leciei; e)-transmiterea noilor cunotine; f)-fixarea cunotinelor; g)-anunarea temei pentru acas. ->varinatele acestui tip de lecie pot fi multiple,determinate de: succesiunea etapelor,strategia dominant,mijloacele de invmant utilizate etc. ->cadrul didactic are sarcina de a alege varianta optim a leciei; ->trsturile eseniale ale unei lecii moderne: *-accentul este pus pe activitatea elevilor; *-elevii sunt coparticipani in activtatea didactic; *-elevii sunt tratai difereniat; *-evaluarea este formativ. 7.Moduri de organizare a activitii elevilor n cadrul leciei ->activitatea elevilor este organizat: -frontal; -pe grupe; -individual. ->activitatea frontal=mod de organizare in care profesorul lucreaz cu toat clasa, acesta avand rolul de a indruma i dirija activitatea elevilor=> instruirea nu poate fi difereniat; ->activitatea pe grupe=colectivul este divizat in realizarea unei sarcini=> fiecare grup lucreaz independent de celelalte. *-grupele pot fi:-omogene-acelai nivel de pregtire; -eterogene-nivele diferite de pregtire. ->acest mod de organizare pe grupe se realizeaz in anumite etape ale leciei(dobandirea de cunotine prin experimente)=> sarcina poate fi comun sau difereniat (elevii trebuie iniiai in tehnicile colaborrii). ->activitatea individual-fiecare elev realizeaz sarcini colare independent de colegii si; >-sarcinile pot fi comune sau individualizate; ->in practica colar predomin activitatea frontal, dar ea trebuie alternat cu cea de grup sau individual. 8.Alte forme de organizare a procesului de nvmnt ->lecia nu este singura modalitate de desfurare a activitii instructiv-educative. ->exist i alte forme de organizare: a)in coal: -consultaii i activiti suplimentare; -meditaii; -cercuri pe discipline; -eztori literare; -jocuri,concursuri literare; -serbri colare; -intalniri cu personaliti din tiin,tehnic,cultur. b)-in afara colii:-excursii,vizite didactice; -activiti cutural-distractive; -vizionri de spectacole,filme; ->aceste forme au caracter opional, ofer experimente de invare, permit desfurarea de programe personalizate,promoveaz relaii de cooperare profesorelev etc.

VII. Proiectarea didactic 1.Conceptul de proiectare didactic. Proiectarea didactic=un ansamblu de procese i operaii de anticipare a acesteia, asigurandu-i un caracter sistematic,raional i o eficien sporit. -> este o condiie esenial a procesului de instrucie i educaie; -> a constituit obiectul a numeroase investigaii i dezbateri -> proiectarea este stimulat de: 1.-creterea calitii i eficienei pedagogice, economice i sociale a acestei activiti; -> o nou viziune promovat de tehnologia didactic modern,ca proces privind proiectarea,organizarea i alegerea mijloacelor,tehnicilor i formelor de desfurare in vederea realizrii obiectivelor stabilite. 2.-prefigurarea cat mai precis a demersului ce urmeaz s fie intreprins -> definirea scopurilor,proceselor ce se vor desfura, mijloacele folosite etc.-> demersurile indeplinesc funcii de proiectare, organizare, realizare i evaluare a activitii derulate. 3.-ordonarea procesului instructiv-educativ pe trei planuri: a)-teoretic-intelectual, anticipativ-exprim mediul pedagogic, cunotinele i viziunea cadrului didactic, privind derularea procesului de invmant; b)-practic-realizator-solicit capaciti de aciune i de creaie; c)-evaluativ-implic atitudini i aciuni de interpretare i autoevaluare a procesului efectuat, evidenierea reuitelor, dar i msurile de ameliorare ce se vor aplica. -> analiza sistematic a actului didactic ne conduce la cateva constatri: *-activitatea de instrucie i educaie presupune interaciunea mai multor componente; *-la realizarea lui particip numeroi factori, condiii, resurse i restricii; *-componentele pot fi controlate, anticipate, dar sunt i unele mai puin controlabile, fapt ce poate duce la apariia unor situaii neprezentate. -> activitatea instructiv-educativ, se poate desfura, ca activitate programat, depinzand de: *-precizia, cu care se stabilesc inteniile urmrite; *condiiile de realizare i resursele folosite; *-interaciunea componentelor; *-eliminarea efectelor perturbrii,a situaiilor necontrolate etc. -> rodnicia i eficiena activitii didactice,depinde de temeinicia cu care este pregtit, anticipat. Proiectarea=un proces contient, de fixare in plan mintal a etapelor ce se vor parcurge pentru realizarea acestuia. ->poate fi: *-global-se refer la o perioad de instruire realizat pe ciclu sau an de studii i opereaz cu obiective,coninuturi,criterii de evaluare; -se bazeaz pe planurile de invmant,programe colare specifice disciplinelor i leciilor. *-ealonat-vizeaz o disciplin sau un grup de discipline ce pot fi analizate la nivel de: -an colar; -semestru; -or colar. *-disciplinei-pe an/semestru,avand ca suport programa colar in care sunt prevzute coninuturile dar i numrul de ore necesar pentru tratarea lor. *-leciei-proiectul de lecie(plan) in care se identific secvenele de instruire ce se realizeaz intr-o or colar. 2. Cerinele proiectrii didactice

->proiectarea activitii didactice este un proces de gandire,de prefigurare a actului didactic in acord cu legitile proceselor de instruire i invare -> elaborarea unui plan conduce la o pregtire temeinic a proceselor ce urmeaz s fie realizate. ->proiectarea pedagogic se coreleaz cu dou moduri de abordare a procesului instructiveducativ: a)-considerarea acestui proces ca act de creaie al cadrului didactic;rezultatul inspiraiei de moment al acestuia; b)-definirea procesului instructiv-educativ ca ansamblu de aciuni i operaii structurale de care depinde eficiena procesului. => atitudini diferite: a)-prima abordare pune in eviden aspecte dependente de insuirile cadrului didactic-> aciune minim de anticipare a procesului, o desfurare uneori intampltoare a acestuia; b)-a doua abordare conduce la preocuparea de a conferi maximum de rigoare activitii didactice,respectandu-se o normativitate specific. -> atitudinea constructiv presupune: *-o pregtire prealabil temeinic; *-anticiparea desfurrii proceselor, crearea situaiilor educative, succesiunea, structura acestora, mijloacele de realizare etc; *-proiectarea demersului didactic pe etape ale activitii. -> proiectarea necesit respectarea unor condiii cum sunt: a)-se refer la intreaga activitate instructiv-educativ in care este necesar gandirea anticipativ; b)-se prezint ca aciune continu in care se adopt o serie de decizii anticipative -> operaiile de proiectare se constituie intr-un sistem unitar; c)-se raporteaz la trei cadre de referin: 1.-activitatea anterioar proiectrii in care se anticipeaz demersul, se relev aspectele eficiente,punctele critice, in vederea conturrii unor msuri de ameliorare in viitor; 2.-cunoaterea condiiilor in care se va desfura activitatea, resursele, mijloacele disponibile,dar i potenialul de invare al elevilor; 3.-fixarea modului de organizare i desfurare a activitii ulterioare,dar i predicii asupra performanelor ce se vor obine. d)-constituie premisa unui demers reuit numai in msura in care nu se recurge la operaii lipsite de utilitate i nu se fac omisiuni. -> proiectarea se prezint ca un ghid pentru activitatea cadrului didactic. 3. Coninutul i structura proiectrii didactice Proiectarea pedagogic presupune: ->definirea aspectelor ce influeneaz calitatea demersului didactic ce urmeaz a fi realizat; ->stabilirea ordinii operaiilor i a interaciunilor dintre ele. Componentele actului didactic pot fi structurate astfel: 1.-Cunoaterea resurselor i condiiilor de desfurare a procesului didactic (condiii didactice,materiale,timpul de instruire,potenialul de invare al elevilor); 2.-Organizarea i pregtirea procesului de instrucie i educaie: *-delimitarea unitilor de invare(capitole,teme etc); *-identificarea elementelor eseniale ale fiecrei uniti de instruire; *-organizarea coninutului pe lecii i sisteme de lecii; *-adaptarea coninutului la capacitile elevilor; *-stabilirea etapelor invrii(ordonarea logic a coninutului, ierarhizarea noiunilor etc).

3.-Precizarea scopurilor instructiv-educative i a obiectelor pedagogice in conceperea procesului didactic-> determinarea finalitilor constituie o condiie necesar a unui demers didactic riguros. 4.-Stabilirea activitilor de predare-invare prin care se asigur realizarea obiectivelor stabilite -> se precizeaz: *-tipurile de invare ce se vor realiza; *-modalitile de lucru cu elevii; *-metodele,procedeele i mijloacele de invmant utilizate; *-temele de lucru,activiti practice etc. 5.-Evaluarea rezultatelor obinute -> adaptarea metodelor adecvate i stabilirea coninutului probelor in concordan cu obiectivele pedagogice. => activitatea didactic implic,pe de o parte prepararea elementelor necesare desfurrii ei,iar pe de alt parte organizarea mijloacelor de realizare. 4.Etape ale proiectrii procesului de nvmnt Anticiparea activitii didactice este influenat de: *-complexitatea ei->subsisteme,pri; *-caracterul procesual->se realizeaz pe etape ce corespund unor intervale de timp. Proiectarea se concretizeaz in: *-proiectul anual al predrii unei discipline; *-proiecte semestriale; *-proiecte ale sistemelor de lecii; *-proiectul de lecie. 1.Proiectarea activitii anuale-ofer o perspectiv de durat asupra predrii fiecrei discipline; ->presupune:-definirea scopurilor instructiv-educative; -analiza structurii coninutului(capitole,teme etc),succesiunea lor; -stabilirea ritmului de parcurgere a materiei(numrul de ore pentru fiecare unitate); -distribuirea timpului pentru fiecare activitate:predare, recapitulare, evaluare. ->poate fi de forma unui plan de rubrici: *-numr criteriu *-competene specifice *-coninuturi *-uniti de invare *-numrul de ore *-sptmani *-observaii 2.Planificarea semestrial=continuarea celei anuale. ->cuprinde:-programarea capitolelor pe intervale de timp; -mijloace de invmant necesare. ->poate fi de forma unui plan la fel ca i proiectarea anual. 3.Proiectarea sistemului de lecii. ->anticiparea procesului didactic propriu zis; ->presupune: *-stabilirea scopurilor instructiv-educative pentru fiecare capitol (abiliti, capaciti, atitudini vizate);

*-analiza coninutului temei, precizarea elevilor eseniale de coninut *-delimitarea leciilor:de predare, recapitulare, evaluare; *-elaborarea probei de evaluare. ->se prezint ca un proiect ce precede: *-scopul; *-elementele de coninut; *-obiective concrete; *-delimitarea leciilor; *-mijloacele de invmant; *-anexe/probele de evaluare). 4.Proiectarea leciei ->completeaz sistemul de lecii. ->const in: -ordonarea logic a coninutului(fapte,evenimente); -identificarea obiectivelor intermediare in raport cu cele finale; -structura leciei(secvenele)-cu precizarea:obiectivului, coninut, sarcina didactic, modul de lucru, metode, procedee etc.; -intocmirea materialelor de lucru,proba de evaluare. => anticiparea leciei privete strategiile de predare-invare. Bibliografie selectiv 1. Bruner, J.S., (1970), Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 2. Cerghit, I., Vlsceanu, L.,(coord.), (1988), Curs de pedagogie, Universitatea din Bucureti. 3. Cerghit, I., Radu, I.T.,(coord.), (1986), Sinteze pe teme de didactic modern, in Tribuna colii, Bucureti. 4. Golu, P., (1985), nvare i dezvoltare, Editura tinific i Enciclopedic, Bucureti. 5. Ionescu, M., Radu, I.,(coord.), (2001), Didactica modern, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 6. Iucu, R. B., (2001), Instruirea colar, Polirom, Iai. 7. Iucu, R. B., (2005), Teoria i metodologa instruirii, M.Ed.C, Proiectul pentru nvmantul rural, Bucureti. 8. Momanu, M., (1998), Proiectarea i desfurarea activitii didactice, in Psihopedagogie, C.Cuco (coord), Polirom, Iai. 9. Nicola, I., (2000), Tratat de pedagogie colar, Ediia a doua revizuit, Editura Aramis, Bucureti. 10. Nicolau, A., Cozma, T., (coord.), (1994), Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iai 11. Panuru, S., (2002), Elemente de teoria i metodologa instruirii, Editura Universitii Transilvania din Braov.

PARTEA A II A TEORIA I METODOLOGIA EVALURII I. EVALUAREA REZULTATELOR COLARE COMPONENT A PROCESULUI DE NVMNT 1.Delimitri conceptuale. Evaluarea in invmant comport mai multe abordri, in funcie de varietatea fenomenelor care fac obiectul ei: *-rezultate scolare, *-procesul de instruire, *-instituiile colare . Evaluarea, ineleas in sens general, este procesul de verificare a calitii sistemului educaional sau a unei pri a sistemului respectiv. Evaluarea este o aciune complex prin care se precizeaz: *-relaia dintre coninuturile i obiectivele ce trebuie evaluate; *- in ce scop se evalueaz (perspectiva deciziei); *-cand se evalueaz; *-cum se evalueaz; *-cum sunt valorizate informaiile; *- pe baza cror criterii se apreciaz (I.T.Radu, 2000, p.13). Activitile evaluative sunt capabile s realizeze cunoaterea i aprecierea schimbrilor produse la elevi in toate planurile personalitii lor (cognitiv,volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a). Actul de evaluare este ineles, ca aciuni de imbuntire a activitii didactice in etapele urmtoare: *- msurarea i aprecierea valorii rezultatelor sistemului de educaie sau a unei pri a acestuia; *-eficacitatea resurselor, condiiilor, operaiilor; *-eficiena activitii sistemului; *-luarea deciziilor privind ameliorarea acestuia (a sistemului). Operaiile actului evaluativ sunt :msurarea, aprecierea i decizia. Msurarea desemneaz procedee prin care se stabilete o relaie intre un ansamblu de evenimente, caracteristici i anumite simboluri (cifre, litere,expresii). D.P.Ausubel apreciaz c, in sensul su cel mai larg, msurarea porneste de la simpla clasificare, trece prin diferitele procedee de ordonare i stabilire a rangurilor, pan la procedeele de cuantificare forte, caz in care comportamentului colarului i se atribuie valori numerice care posed proprietile numerelor reale ale aritmeticii (1981, p.668). Aprecierea presupune emiterea unei judeci de valoare asupra rezultatelor msurrii-> implic o atitudine axiologic, adic o raportare a rezultatelor la un sistem de valori . Decizia exprim scopul evalurii i implic evaluatorul in roluri de factor decizional: stabilirea obiectului evalurii (ce se dorete a fi evaluat) in concordan cu obiectivele deciziilor care urmeaz s fie adoptate, gsirea de msuri amelioratorii pentru etapele urmtoare ale procesului de invmant. 2.Definirea i caracterizarea general a evalurii

Evaluarea= o component a activitii de invmant in general,a procesului didactic in special. >-este finalitatea unei succesiuni de evenimente care cuprinde: -stabilirea scopurilor pedagogice in funcie de comportamentul elevilor; -proiectarea i executarea programului de realizare a scopurilor propuse; -msurarea rezultatelor; >-are o serie de caracteristici: a)-evaluarea este o aciune de cunoatere a unei persoane(elev,cadru didactic),a unei instituii(coala), a rezultatelor obinute etc, dar i de ameliorare a fenomenelor evaluate; ->ca aciune de ameliorare a fenomenelor msurate,evaluarea este procesul de colectare a datelor pe baza crora se adopt decizii in vederea imbuntirii rezultatelor -> orice demers evaluativ necesit: *-ce trebuie evaluat(obiectul evalurii); *-natura i obiectul deciziei ce se are in vedere; *-tipul de date ce se preconizeaz a fi obinute. b)-evaluarea este o aciune de apreciere a fenomenelor studiate pe baza unor criterii, cum sunt:culturale,de performan etc.,-> se emit judeci de valoare asupra fenomenelor studiate. ->sintetizand: *-evaluarea este o component a tehnologiei didactice; *-evaluarea este necesar in procesul de invmant deoarece: *-evideniaz aspectele pozitive, dar i erorile,dificultile programului realizat; *-furnizeaz date despre starea sistemului de invmant, pe baza crora se iau decizii privind reglarea acestuia; *-vizeaz amelioarea aciunii educative. ->evaluarea are caracter procesual-> se realizeaz in etape i vizeaz emiterea unor aprecieri asupra fenomenului evaluat; ->comport dou demersuri: a)-de cuantificare-inregistrarea obiectiv a fenomenului studiat; b)-de valorizare-interpretarea i aprecierea relaiei dintre starea constant i criteriul de apreciere. ->presupune msurarea(cat de mult,ce cantitate,ce dimensiuni?) i aprecierea(cum este?ce valoare are etc)-> evaluarea este un concept mai cuprinztor,decat acestea. ->in desfurarea evalurii intervin o serie de factori,cum sunt: a)-factori generali-economici,sociali,demografici,condiii didactico-materiale etc.; b)-factori umani-elevii,profesorii .a.; c)-componentele procesului de instrucie i educaie(coninuturi, metodologie, mijloace de invmant). -> evaluarea vizeaz contribuia acestor factori in desfurarea activitii didactice; ->evaluarea colar privete toate componentele activitii de invmant: *-curriculum; *-procese de instruire; *-personal didactic; *-condiii i resurse; *-sistemul colar in ansamblul su. ->instituiile responsabile cu evaluarea componentelor sistemului de invmant sunt: *-MECI i Inspectoratele colare-responsabile de funcionarea instituiilor de invmant,avand obligaia de a elabora anual,rapoarte privind starea invmantului (art 141 i 150 din Legea invmantului); *-Comisia de evaluare i acreditare(art. 106 al Legii Invmantului)-evalueaz instituiile colare din invmantul preuniversitar;

*-Consiliul Naional de Evaluare Academic i Acreditare (CNEAA)-evalueaz i acrediteaz instituiile de invmant superior; *-Personalul didactic, autoriti colare(ministere, inspectoratele colare, directori de invmant, SNEE (Serviciul Naional de Evaluare i Examinare)- evalueaz rezultatele colare pe parcursul activitii colare, prin examene etc; *-autoriti colare,uniti de cercetare,personal didactic,evalueaz curriculumurile, dar i procesele de instruire; *-autoriti colare,autoriti de cercetare,evalueaz condiiile i resursele; ->evaluarea acestor componente se completeaz cu aciuni de autoevaluare intern i extern. 3. Evaluarea-component a procesului didactic Evaluarea = se realizeaz in strans legtur cu procesele de predare/invare, fiind o component a procesului didactic. Realizarea procesului didactic genereaz o serie de aspecte: a)-procesele evaluative trebuie s susin i s stimuleze activitatea de predare/invare, rezult c: *-ele vizeaz realizarea unei diagnoze asupra rezultatelor i procesului didactic (aspecte izbutite, dar i remedii); *-ofer informaii despre calitatea predrii, modul in care este determinat, organizat i realizat coninutul instruirii, despre valoarea metodologiilor de predare utilizate, dar i informaii legate de activitatea de invare; b)-procesele de instruire i de invare trebuie s se realizeze continuu-> se impune o evaluare continu,formativ care presupune: *-verificarea rezultatelor colare pe tot parcursul didactic; *-evaluarea tradiional(are caracter de sondare a cunotinelor) s fie inlocuit cu o verificare a elevilor asupra unor coninuturi cat mai cuprinztoare; c)-evaluarea presupune nu doar cunoaterea rezultatelor,explicarea factorilor i condiiilor care le-au generat, ci i a prediciilor privind rezultatele probabile in activitile viitoare. -> evaluarea are rol stimulativ asupra instruirii,contribuind la o ameliorare permanent a procesului didactic. d)-evaluarea indeplinete mai multe funcii: *-generale; *-specifice. I. Generale: 1. cunoaterea strii fenomenului evaluat,a activitii i a rezultatelor acesteia ->evaluarea trebuie s fie cat mai exact astfel incat s nu influeneze negativ ceea ce reflect. 2.-diagnoza-relevarea condiiilor i factorilor care au generat situaia constatat, fapt ce permite o ameliorare a acesteia. 3.-prognoza(predicia)-luarea deciziilor de ameliorare a fenomenului avut in vedere. II. Specifice:

1.-funcia de control i reglare a activitii de predare-> din perspectiva cadrului didactic evaluarea este necesar: a)-la inceputul activitii cu scopul de a cunoate nivelul de pregtire al elevilor,astfel incat demersul didactic s fie adaptat la posibilitile de invare ale elevilor; b)-pe parcursul procesului de predare in vederea verificrii calitii demersului didactic i reglarea acestuia; c)-la finalul activitii-se realizeaz o estimare global a modului in care s-a realizat predarea. -> evaluarea constituie mijlocul principal de reglare a procesului didactic. 2.-funcia de control i reglare a activitii de nvare(ce trebuie i cum trebuie invat)-> din perspectiva elevilor,evaluarea constituie: a)-modalitatea prin care elevii contientizeaz in ce msur invarea corespunde scopurilor i cerinelor stabilite(gradul de indeplinire a sarcinilor colare i a obiectivelor activitii); b)-prilej ce asigur insuirea temeinic a cunotinelor,priceperilor i deprinderilor prin activiti de repetare,sistematizare i consolidare; c)-mijloc de stimulare a invrii,intreinand un tonus energetic crescut al activitii elevilor.(lipsa evalurii scade interesul pentru invarea sistematic); d)-proces cu influen asupra dezvoltrii psihice a elevilor, (presupune efort fizic i mintal,motivaie pentru invare,deprinderi i obinuine de munc intelectual, perseveren etc); e)-mijloc de prevenire a eecului colar; f)-instrumnet ce contribuie la formarea capacitii i atitudinii autoevaluativejudecile de valoare formulate de educator cu privire la rezultatele colare,sunt contientizate de elevi i devin modele pentru acetia; g)-premis pentru orientarea colar i profesional a elevilor,contribuind la precizarea intereselor,aptitudinilor,dar i la depistarea dificultilor de invare; h)-modalitate de informare a familiilor elevilor cu privire la rezultatele colare ale acestora-> intrirea legturii dintre coal i familie; i)-mijloc de imbuntire a activitii din invmant prin cunoaterea nivelului la care se desfoar activitatea i eficiena investiiilor in acest domeniu. 4. Efectul evalurii asupra proceselor de predare-nvare ->relaia predare-invare-evaluare asigur activitilor un anumit specific; ->evaluarea influeneaz fiecare component a procesului de invmant. ->evaluarea pune in eviden schimbrile survenite in desfurarea proceselor de predareinvare ; Avand in vedere rolul reglator al evalurii in activitatea didactic se desprind o serie de aspecte: -> modificrile la nivelul predrii sau nvrii produce efecte n planul evaluativ i invers => ceea ce se pred i se inva trebuie verificat, iar ceea ce este evaluat se nva. -> predarea i invarea face necesar i posibil evaluarea => interaciunile dintre aceste procese sunt multiple, benefice, dar pot genera i o serie de blocaje in procesul de comunicare; -> evaluarea permite cunoaterea i aprecierea schimbrilor produse la elevi in toate planurile personalitii lor (cognitiv, volitiv, afectiv-atitudinal, creativ s.a.);

->evaluarea se raporteaz nu numai la predare-invare, ci i la managementul clasei, rolul acestui proces fiind acela de a stimula invarea i de a asigura eficien predrii->evaluarea se extinde asupra intregului proces didactic; ->cadrul didactic urmrete i dezvoltarea capacitii autoevaluative =>elevii sunt dirijai s descopere acele demersuri instructiv-educative care s-i ajute s-i remedieze lacunele in cunoatere. ->profesorul are in vedere i diagnosticarea dificultilor cu care se confrunt elevii in procesul de invare => incerc s gseasc msuri de diminuare a acestora i ameliorarea activitii de formare a competenelor colare, a comportamentelor elevilor (interesul pentru studiu) ;

II. CARACTERISTICILE DEMERSURILOR EVALUATIVE II.1. STRATEGII DE EVALUARE. Evaluarea se aplic in procesul de invmant cu scopul cunoaterii rezultatelor colare in vederea ameliorrii acestora in etapele urmtoare. Strategiile evalurii reprezint modele, tipuri, forme i tehnici de evaluare structurate in funcie de scopurile i obiectivele evalurii. In procesul de invmant identificm o serie de strategii , conturate in funcie de o diversitate de criterii: a). Modul de abordare a rezultatelor activitii didactice: *- strategii specifice profilului cadrului didactic; *- strategii ce reflect metodologia de lucru; - strategii ce evideniaz rezultatele obinute . b). Situaia educaional : *- strategii ce valorific activitatea de predare-invare in general; *- strategii specifice pentru o situaie de evaluare cunoscut (evaluare sumativ, cumulativ). c). Funcia ndeplinit: *- evaluare diagnostic; *- evaluare predictiv. d). Secvena de activitate evaluat: *- evaluare de bilan ; *- evaluare curent ; *-evaluare formativ. e). Autorul aciunii evaluative: *- heteroevaluare: evaluare realizat de evaluator; *- autoevaluare; *- coevaluare - prin comparaii interindividuale (pe perechi, pe grupe). Analiza tehnicilor de evaluare se poate realiza din perspectiv operaional: Evaluare formativ / sumativ. Evaluarea formal / informal. Evaluare normativ / criterial Evaluarea procesului / produsului. Evaluarea intern / extern. Activitatea de evaluare poate fi continu i complet (I.T.Radu, 1981), dac se realizeaz o imbinare optim a strategiilor de evaluare, se utilizeaz adecvat tehnicile specifice fiecreia i se valorificare informaiile in vederea imbuntirii activitii didactice. ->evaluarea ii propune valorificarea concomitent a rezultatelor elevilor in trei momente ale activitii: *- evaluarea iniial; *- evaluarea sumativ, cumulativ; *- evaluarea continu, formativ. 1. Evaluarea iniial, sau evaluare de nceput (Y.Abernot, 1996). ->are rolul de a pune in eviden ce tipuri de cunotine i competene posed elevii la inceputul unei etape de instruire. ->se organizeaz la inceputul unui program de instruire sau chiar in perspectiva acestuia.

-> vizeaz viitorul, prin stabilirea msurilor de orientare i estimarea posibilitilor elevilor => este denumit evaluare didactic predictiv (J.Cardinet, 1988). ->dificultatea realizrii evalurii iniiale const in identificarea achiziiilor necesare integrrii elevului in activitatea care urmeaz: fondul minim de cunotine, stpanirea noiunilor de baz, capacitatea de a utiliza informaiile, motivarea pentru studiu etc. 2.Evaluarea formativ -> conceptul de evaluare formativ a fost introdus de Cronbach i Scriven (1979) -> coordoneaz crearea instrumentelor evaluative pentru toate disciplinele colare: a) scurteaz timpul dintre perioada de instruire i aplicarea msurilor ameliorative pentru programul urmtor; b).asigur cunoaterea dificultilor in invare; c).inltur stresul emoionale provocate de probele de evaluare; e). elevii cunosc ceea ce cadrul didactic asteapt de la ei. => evaluarea formativ poate fi considerat o component fundamental a strategiei nvrii depline. 3.Evaluarea sumativ ->este modul tradiional de verificare a pregtirii elevilor la sfaritul unui capitol, a unei uniti de invare, a unui semestru sau an colar; -> evaluarea sumativ relev caracterul unui bilan; -> indeplinete o funcie certificativ deoarece msoar totalitatea cunotinelor achiziionate la sfaritul unei secvene pedagogice mai mare; -> realizeaz o serie de sarcini importante pentru activitatea de invare: a).evideniaz msura in care un elev a realizat obiectivele la sfaritul unui program; b).conduce la clasificarea elevilor in urma unui proces de selecie => dou tipuri de efecte: *-pozitive - ca factor motivaional; *-negative- incapacitatea de a rspunde adecvat solicitrilor. ->indeplineste o funcie social -> ofer informaii referitoare la msura in care absolvenii dispun de competene necesare integrrii socio-profesionale. Evaluarea normativ i evaluarea criterial ->cuantificarea rezultatelor i exprimarea lor intr-un sistem de referin cunoscut elevilor se realizeaz prin conexiune invers. ->aprecierea rezultatelor colare se face in funcie de diferite criterii: *notarea in funcie de cerinele programei i standardele curriculare de performan; *tipuri de finaliti ce corespund elementelor de coninut pentru fiecare disciplin i an de studiu: - obiective-cadru si obiective de referint (Programele scolare pentru clasele I-IX), -competene generale i competene specifice (Programele colare pentru clasele X-XIII). Evaluarea normativ: -> indic scoruri statistice sau standardizate ; ->presupune compararea rezultatelor unui elev cu rezultatele obinute de ali elevi din: -a) grupul de referin care poate fi grup standard (eantion naional reprezentativ) sau alt grup de elevi (clas paralel) ->norma este stabilit de scorurile grupului i poate fi standard de performan; b) grupul de apartenen -> grupul cruia ii aparine elevul =>norma este media clasei. -> avantajele acestui demers evaluativ sunt: *criteriul de apreciere este unic(instrumentele de testare sunt standardizate); *evaluarea pregtirii se raporteaz la grup;

*deciziile asupra ritmului de invare al elevilor se iau in funcie de sarcin. ->limitele evalurii normative sunt: *raportarea la media clasei nu este o apreciere obiectiv; *creaz o stare competitiv intre elevi; *notele acordate intr-o clas pot s nu fie comparabile cu notele acordate in alt clas (la aceeai disciplin). ->neajunsurile pot fi depite prin raportarea la norme standardizate. Evaluarea criterial-notarea prin raportare la obiective: ->indic nivelurile la care elevul ajunge s realizeze obiectivele, in diferite momente; ->const in compararea performanei elevului cu un obiectiv formulat in termeni de comportament observabil ->se introduce criteriul de performan minim admis. ->cadrul de referin este ansamblul obiectivelor i activitilor de invare: a) dac obiectivele sunt difereniate dup niveluri de performan (descriptori de performan: foarte bine, bine, suficient), rezultatele colare pot fi comparate, dac raportarea se face la acelasi obiectiv (acelasi nivel al obiectivelor). b) dac elevul este apreciat in raport cu el insui, atunci notarea criterial are in vedere i un criteriu de progres, fa de nivelurile achiziiilor anterioare. Testele de cunostine, ca teste standardizate, pot fi teste criteriale i teste normative. -> diferena dintre testele criteriale si cele normative st in modul n care sunt interpretate rezultatele candidailor (A.Stoica,2003, p.102). *exemplu: -evaluare normativ: Ileana a luat media zece la Matematic. Este cea mai bun din clas. -evaluare criterial: Mihai a luat media opt,dar i-a propus s ia nou. Obiectivul nu a fost atins.

II.2 METODOLOGIA EVALURII REZULTATELOR COLARE 1.Forme de evaluare a rezultatelor colare A. Examinri curente i examene Verificarea i aprecierea rezultatelor colare se realizeaz in funcie de trei criterii importante: *-funcia indeplinit in contextul colar i social; *-scopurile urmrite; *-tipul rezultatelor vizate. 1.Din punct de vedere al funciei indeplinite,verificrile pot fi: *-curente-pe secvene mici,scopul fiind de a cunoate efectele activitii realizate, progresele elevilor; *-finale(examene)-privesc o perioad indelungat sfarit de an colar,ciclul de invmant i au ca scop orientarea elevilor spre filiere colare in concordan cu interesele i aptitudinile fiecrui elev; 2.Din punct de vedere al scopurilor,evaluarea poate urmri: *-constatarea progreselor; *-realizarea unui bilan la sfaritul aciunii(diagnosticarea); *-determinarea perspectivei (prognoza)-confirmarea aptitudinilor necesare trecerii la o nou treapt de invmant. 3.Din punct de vedere al tipului rezultatelor,evaluarea poate aprecia: *-cunotinele acumulate-se obin in cadrul interaciunii dintre elev i obiectul de invmant; *-capaciti-obinerea de performane cu diferite domenii:limb, matematic, istorie; *-abiliti-indemanare,iscusin, pricepere, dibcie(motorie i intelect); *-trsturi de personalitate-morale,intelectuale. ->avantajele cunoaterii rezultatelor colare sunt: *-procesul didactic se regleaz din mers; *-confirm rezultatele obinute pe parcursul procesului de pregtire; *-permite cunoaterea cunotinelor acumulate, a disponibilitilor intelectuale ale elevilor, a capacitilor de a opera cu informaiile asimilate. B. Examenul colar ->este o form de organizare a examinrii ce se realizeaz in situaii specifice; ->este o form de control a rezultatelor colare, o evaluare de bilan ce se aplic la incheierea unei perioade de activitate(an colar, ciclu de invmant); ->se prezint i ca form de verificare-selecie cu funcie predictiv, ce se aplic la intrarea intr-un ciclu de invmant; ->are o dubl motivaie: *-social-c examenul verific competenele celor pregtii in coal in vederea asumrii de roluri sociale, indeosebi profesionale; *-pedagogic-examenul este mijlocul de verificare a pregtirii dobandite de elevi la sfaritul unor perioade de activitate colar, in scopul cunoaterii gradului de realizare a obiectivelor vizate; ->prezint o serie de avantaje: *-creeaz condiii asemntoare de apreciere a elevilor fapt ce permite realizarea de comparaii intre candidai; *-constituie o tem pentru introducerea corectrilor necesare, in programul de pregtire a generaiilor urmtoare; *-furnizeaz informaii cu privire la calitatea unor componente ale procesului didactic (curriculum,metodologii utilizate,calitatea personalului didactic,condiii ergonomice etc).

->se disting mai multe tipuri de examene: a)-examene cu funcie de bilan(absolvirea) sau de certificare: *exemplu:examen de bacalaureat, de licen etc - au rol de diagnoz(subiectul se intrece cu sine). b)-examene cu funcie de orientare i de selecie: *exemplu:examen de admitere in structurile colare nonobligatorii-au rol predictiv (subiectul se afl in competiie cu alii). C. Alte forme de evaluare a rezultatelor colare - Evaluri cu caracter naional. - Evaluri pe baza unui eantion. - Olimpiadele colare (concursuri pe discipline) Aceste forme abordate din punct de vedere al desfurrii,al scopurilor, al coninuturilor i al metodologiei utilizate,prezint note comune, dar i distinctive. D.Evaluarea extern ->completeaz evaluarea intern( a randamentului colar); ->este efectuat de alte persoane decat cadrele didactice:autoriti colare,uniti de cercetare i de evaluare. ->sunt realizate de: *-directori de coli; *-inspectori colari; *-servicii de evaluare; *-cercerttori,autori ai curriculum-urilor colare, ai manualelor; *-cadre de specialitate din coli etc. ->are ca form frecvent examenele de certificare sau concursurile de admitere; ->presupune intervenia altor persoane in evaluarea rezultatelor obinute de elevii din mai multe uniti colare,dintr-o singur coal,o clas de elevi,decat cele care i-au pregtit; ->indeplinete multiple funcii: a)-stabilirea nivelului de pregtire al elevilor la anumite discipline intr-un moment al colaritii lor; b)-compararea rezultatelor obinute de o promoie cu ale promoiilor precedente; c)-evidenierea domeniilor care necesit msuri de imbuntiri a coninutului instruirii,a metodologiilor utilizate,sistemul de evaluare etc; d)-aprecierea activitii cadrelor didactice; e)-orientarea activitii cadrelor didactice in evaluarea performanelor elevilor(diminuarea divergenelor dintre acetia cu privire la notare) ->cunoaterea rezultatelor acestor probe de ctre educatorii claselor la care au predat,sporete funcia acestora ca evaluatori. 2.Metode de evaluare. Metodologia evalurii colare desemneaz metodele specifice activitii de evaluare. ->intre metodele de evaluare care susin activitatea de predare-invare amintim: *examinarea oral; * probele scrise; * probele practice; *fie de activitate personal ; * portofoliul jurnal de bord ; *evaluarea asistat de calculator s.a.

1.Examinarea oral: ->se realizeaz prin conversaie,prin intrebri i sarcini de lucru care solicit rspunsuri orale sau in scris ; ->prilejuiesc comunicarea direct, demersurile de instruire ;i de evaluare sunt, indisolubil legate. Tehnicile de realizare a examinrilor orale sunt: *- conversaia ; *- interviul; *- verificarea oral pe baz de imagini; *- povestirea sau repovestirea; *- citirea unor dialoguri incomplete; *- verificarea oral cu statut de examen. Cerinele metodologice vizeaz: *-tehnica de formulare a intrebrilor; *-durata examinrii; *-respectarea particularitilor de varst; *-acordarea unui timp minim intre enunul intrebrii i rspuns; *-extinderea verificrilor de la memorarea informaiei la capacitatea de a opera cu cunotinele . 2.Lucrrile sau probele scrise - >constituie alt mijloc de evaluare a rezultatelor scolare. ->pot fi: *probe de control curent (extemporale) ; *probe de evaluare periodic ; *teze semestriale etc. ->calitile unei probe (test) : *validitate ; *fidelitate ; *obiectivitate ; *aplicabilitate. a) Validitatea ->testul trebuie s msoare ceea ce este destinat s msoare la nivel de coninut i de construct (acurateea inteligenei, creativitii, capacitatea de a rezolva probleme etc.). ->validitatea poate fi raportat i la alte situaii ->se pot distinge mai multe tipuri: * validitatea concurent ->competenele testate ca fiind dobandite s fie confirmate i de rezultatele unui test ulterior; * validitatea predictiv ->msura in care un test prevede performanele viitoare ale unui elev). b) Fidelitatea -> calitatea probei de a obine rezultate constante in cazul aplicrii sale succesive, dar in condiii de examinare identice; c) Obiectivitatea -> gradul de concordan intre aprecierile fcute de evaluatori independeni, pentru fiecare din itemii unei probe. Testele cu grad mare de obiectivitate sunt testele standardizate. d) Aplicabilitatea ->calitatea probei de a fi administrat i interpretat cu relativ usurin. -> in elaborarea probelor scrise identificm urmtoarele etape: 1.Stabilirea scopului i a funciilor unei probe; 2.Stabilirea coninuturilor si a obiectivelor operaionale corespunztoare;

3.Elaborarea probei de evaluare. Itemii ->sarcini de evaluare ce evideniaz legtura dintre coninuturile disciplinei i finalitile corespunztoare (obiective de referin /competene specifice) ariei curriculare din care face parte disciplina colar. ->itemii pot fi: *obiectivi - testeaz un numr mare de coninuturi diferite care solicit capaciti cognitive simple: *de recunoatere (itemi cu alegere multipl); *de stabilire a valorii de adevr (itemi cu alegere dual); *de identificare a elementelor corespondente (itemi de tip pereche). *itemii cu alegere multipl solicit alegerea unui singur rspuns dintr-o list de rspunsuri posibile . Construirea itemilor de evaluare prin tehnica alegerii multiple poate fi fcut prin dou variante : 1.Alegerea rspunsului corect dintr-o serie de rspunsuri posibile (alternative). 2.Alegerea celui mai bun rspuns dintr-o list de rspunsuri corecte. *itemii cu alegere dual sunt de tipul DA / NU; adevarat / fals. *itemii de tip pereche solicit stabilirea de corespondene intre elemente aezate pe dou coloane. Criteriul de alegere a rspunsului este explicat in instruciunile care preced coloanele de permise i rspunsuri. *itemi semiobiectivi - au urmtoarele caracteristici: -> solicit un rspuns scurt; ->coninutul lor este sugerat prin enunul intrebrii; ->sarcina este foarte bine structurat; ->pot fi :*itemii cu rspuns scurt; * itemii de completare ; *intrebrile structurate. Itemi cu rspuns scurt - presupun o intrebare direct care solicit un rspuns scurt i precis (expresie, cuvant,numr, simbol etc.). Itemi de completare -cuprind un enun incomplet care solicit completarea de spaii libere cu 1 2 cuvinte,in concordan cu sensul enunului. Intrebrile structurate - cuprind mai multe subintrebri (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu), legate printr-un element comun: un stimul (texte, date, diagrame, grafice, etc.); date suplimentare. *itemi subiectivi - au urmtoarele caracteristici: ->form tradiional de evaluare; ->uor de construit; ->solicit rspunsuri deschise; ->evalueaz procese cognitive de nivel inalt; ->verific obiective care vizeaz creativitatea, originalitatea. *rezolvarea de probleme solicit implicarea intr-o activitate nou, menit s rezolve o situaie-problem. *itemi de tip eseu - solicit elevilor s formuleze un rspuns liber, respectiv un text in conformitate cu un set de cerine date. ->pot fi: -eseu structurat / semistructurat ; -eseul liber(nestructurat) valorific gandirea creativ. ->toate tipurile de itemi se regsesc in proba scris. ->prin itemii probelor scrise trebuie evideniat relaia dintre ceea ce se evalueaz, coninuturile predate i obiectivele urmrite.

3.Probele practice includ: *lucrri de laborator, *lucrri de atelier *activiti practice (pedagogice, desene, rapoarte de cercetare, efectuarea unor probe sportive, utilizarea de unelte; s.a. ). ->probele practice sunt utilizate pentru verificarea coninutului experimental i practic al instruirii. 4.Fiele de activitate personal a elevilor se refer la activitatea de lectur i de munc independent cu sarcini multiple: *de invare eficient (pt. leciile de dobandire de cunotine); * de exerciii -consolidare, imbogirea vocabularului de specialitate (pentru leciile de recapitulare); *de activiti vizand formarea intelectual a elevilor i pentru formarea de priceperi i deprinderi. ->sunt utilizate atat ca mijloace de invare,cat i ca probe de evaluare. 5.Portofoliul reflect dobandirea unor competene la o anumit disciplin i intr-un timp determinat. ->este un instrument care reunete intr-un dosar toate elementele reprezentative pentru activitatea de invare desfurat: *fie efectuate pe parcursul leciilor: -fie de invare eficient (pt.leciile de dobandire decunotine); -fie de exerciii - consolidare, imbogirea vocabularului de specialitate (pentru leciile de recapitulare); -fie de activiti de formare intelectual a elevilor (pentru leciile de formare de priceperi i deprinderi); * lucrrile aplicative ale elevului (referate, eseuri, lucrri prezentate la diferite cercuri sau comunicri tiinifice, proiecte); * casete audio-video privind activiti de invare ; * grafice, hri, diagrame realizate de elevi; * probe de evaluare - lucrri de control (probele scrise, teste); * aprecieri ale profesorilor asupra activitii elevului .a. Cerine comune tuturor formelor de examinare: -> s se realizeze frecvena i ritmicitatea notrii; -> alegerea metodei i a procedeelor adecvate materiei, in concordan cu tipurile de rezultate msurate-> imbinarea mai multor metode si tehnici in vederea verificrii unui anumit tip de rezultat. 6.Evaluarea asistat de calculator ->efectul tehnologiei informatice asupra procesului de invmant cunoate mai multe direcii de aplicaii : *Conducerea invmantului - const in utilizarea tehnologiei informatice pentru rezolvarea unor probleme cu caracter administrativ; *Instruire asistat de calculator, IAC - presupune utilizarea nemijlocit a calculatorului in procesul predrii i al lucrrilor de laborator. *Exersare-invare asistat de calculator - subiectului apeleaz la programe specializate care-l ajut s-i fixeze cunotinele insuite anterior.

->verificarea realizat cu ajutorul calculatorului - presupune existena unor programe capabile s testeze nivelul de pregtire al subiecilor i s evalueze rspunsurile acestora. =>aceste tipuri de programe pot fi incluse fie in leciile recapitulative, fie in predrile curente, pentru fixarea cunotinelor transmise. -> cu toate progresele obinute in invare, profesorul are nevoie i de contactul direct cu subiectul, pentru aprecierea progreselor inregistrate pe parcursul instruirii, cat i sondarea capacitii de judecat a acestuia.

III. RECUNOATEREA REZULTATELOR COLARE PE BAZ DE CRITERII DE APRECIERE 1. Sisteme i criterii de apreciere a rezultatelor colare. a).Notarea numeric - cifre ordonate pe o scal metric. ->dou aspecte explic existena mai multor modele: *semnificaia mrimii cifrelor prin care se delimiteaz starea de reuit de starea de eec. -in Romania, segmentul ce caracterizeaz reuita are ase valori, iar cel ce caracterizeaz eecul are patru valori. *scala notelor nsi. Exemple de trepte de notare: 1. 10 trepte in Romania, Finlanda ; 2. 7-8 trepte in cele mai multe sisteme ; 3. 1-5 sau 5-1 ; 4. 10-20 note in Frana, 13 note in Danemarca. Avantaje i limite: *-scalele cu 7-8 trepte permit o apreciere cu precizie mai mare a notrii; *-scalele cu 10 trepte creaz dificulti; *-cea mai precis evaluare este scala admis/respins, scala cu trei trepte - permit o diminuare a erorilor de apreciere. b) Notarea alfabetic - specific rilor anglo-saxone. Ordinea alfabetic e corelat cu ordinea descresctoare a rezultatelor: *A- foarte bune *B- bune *C- medii *D- slabe *E- nesatisfctoare *F- foarte slabe In SUA, in funcie de un punctaj se stabilete nota, astfel: *A- 100 de puncte (excelent) *B- 80-90 de puncte (bun) *C- 70-80 de puncte (mediu) *D- 60-70 de puncte (slab) *E- 50-60 de puncte (eec) *Sub 50 de puncte: eec. Alt determinare: 3 trepte, respectiv: *H- Honor: performane foarte bune; *S- Satisfaction: satisfctor, mediu; *U- Unsatisfaction: nesatisfctor. La finalul studiilor liceale se elibereaz un certificat pe baza creditelor acumulate in timpul anilor, neexistand examenul de bacalaureat. Admiterea in invmantul superior se face pe baza unor criterii: *- numr de credite (condiie cantitativ); *- condiie calitativ: se admit numai creditele A si B; *- recomandri profesori; *- probe, teste psihologice, medicale, cunostine practice. c).Notarea prin calificative se folosete mai rar ca notarea numeric sau alfabetic. -> modalitate auxiliar de notare prin convertirea notelor in calificative: *-excepional; *-foarte bine;

*-bine; *-suficient; *-nesatisfctor. Performanele sunt marcate pe o curb de distribuie : inalte,medii, sczute (v. Curba lui Gauss). -> Forma cea mai simpl este cea binar: admis/respins. D).Notarea prin culori este unul din sistemele de notare cele mai vechi; ->acum este cel mai utilizat in invmantul precolar. *Bile negre nesatisfctor *Bile rosii nivel mediu *Bile albe performan foarte bun. 2. Distorsiuni n aprecierea rezultatelor colare. 1).Notarea rezultatelor colare este afectat de anumite circumstane intalnite fie la acelai examinator in momente diferite, fie la examinatori diferii la care se adaug o serie de variabile dependente de contextul scolar. 2).Personalitatea evaluatorului - surs de divergene in apreciere. -exist dou situaii: a) profesorul ca realizator al procesului de instruire b) profesorul ca examinator. Stilurile deficitare promovate de profesori ca evaluatori sunt: *notarea strategic - tendina de subapreciere a performanelor elevilor din cauza mentalitii potrivit creia notele de 9 sau 10 nu sunt pentru elevi sau c notele prea mari acordate in prima parte a anului scolar ar reduce capacitatea de mobilizare la efort; *notarea sanciune const in aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub limit (1, 2), pentru atitudini sau fapte (suflatul, copiatul etc.) care nu au legtur cu nivelul de pregtire; *notarea speculativ - sancionarea prin not a erorilor sau lipsa de cunostine, chiar si atunci cand acestea nu au fost asimilate de elevii clasei sau nu sunt vizate de obiectivele programei; *notarea etichet preri favorabile/nefavorabile despre elev, fr a ine seama de evoluia sa ulterioar. ->trsturile de personalitate ale profesorului manifest in actul evaluativ ca fiind: sever/indulgent, constant/fluctuant,capricios (cu toane), prietenos/distant etc. ->expectanele sau ateptrile evaluatorului influeneaz aprecierile rezultatelor colare in dou moduri:: a) efectul halo exprim tendina de a supraaprecia rezultatele unor elevi sau de a trece cu vederea unele greeli sau rezultate slabe (efect de generozitate, efect bland). b) efectul de anticipaie sauefectul pygmalion sau efectul oedipianexpectaele/prediciile se (auto)implinesc i reflect subaprecierea performanelor elevilor, ca urmare a prerii nefavorabile pe care educatorul i-a format-o despre capacitile acestora. Dintre diversele circumstane care constituie, surse de divergene in aprecierea rezultatelor colare amintim: efectul de rol, de contrast, de ordine. * efectul de rol apare atunci educatorul raporteaz factorilor decideni, coeficientul de promovabilitate-> deformarea evalurii, prin tendina de apreciere indulgent a performanelor elevilor; * efectul de contrast sau efectul de ordine apare ca urmare a accenturii diferenelor de nivel dintre performanele unor elevi - lucrri sau rspunsuri orale sunt apreciate mai bine dac urmeaz dup unele mai slabe sau mai exigent, dac urmeaz dup unele mai bune;

*efectul de contaminare se refer la o dependen intre evaluri (lucrri) care se succed, in sensul c aprecierile obinute anterior exercit o atracie a celor urmtoare. *eroarea logic const in substituirea obiectivelor de baz ale evalurii prin obiective secundare, cum ar fi aezarea in pagin, efortul depus de elev, gradul de contiinciozitate etc. 3) Statutul colar al elevilor genereaz surse de distorsiuni in aprecierea rezultatelor scolare,in funcie de tipul de clas/coal de provenien -> apartenena la o coal foarte bun confer avantaje, elevii de aici fiind apreciai mai generos i invers-> proveniena dintr-o coal cu rezultate mai slabe atrage o apreciere mai sever. Reducerea divergenelor in notare poate fi realizat prin alegerea unor modaliti cum sunt: *-alegerea unei scale de notare adecvat, *-adoptarea unui barem de notare, *-elaborarea de descriptori de performan; multicorectarea, consensul in utilizarea scalei de notare, ca i in poziionarea performanei acceptabile. 3. Prelucrarea i analiza rezultatelor probelor de evaluare. Tehnicile de prelucrare a rezultatelor probelor de evaluare se caracterizeaz prin: -> implic utilizarea aparatului matematico-statistic; -> sunt accesibile tuturor profesorilor, indiferent de specialitate; -> permit organizarea i prezentarea datelor in tabele i reprezentri grafice. Exist dou tipuri de prelucrri: 1. Organizarea datelor ;i a rezultatelor probei de evaluare. 2. Prelucrare statistic. 1.Organizarea datelor i a rezultatelor probei de evaluare se realizeaz prin cateva instrumente: a) fie de organizare a probei care s cuprind: *obiectivele i coninuturile supuse verificrii; *sarcinile de lucru introduse in prob; *consemnarea rezultatelor. b)analiz de coninut a probei i evidenierea unor elemente ,cum sunt: *rspunsuri :satisfctoare /nesatisfctoare; *greeli tipice i ritmul apariiei lor. c)comparaie intre evalurile realizate de persoane diferite: *elevi > note -> S ; P ; E.( S ultima not sumativ,P nota profesorului,E evaluare extern) *total valori -> 140 ;120 ; 108. *media notelor -> 8,20 ;8 ; 7,90. *nota modal -> nota cu frecvena cea mai mare -> 9 ; 8 ; 8. *amplitudinea notelor -> diferena dintre cea mai mare i cea mai mic not-10-4 ; 104 ; 10-4. In funcie de rezultatele obinute ,cadrul didactic ii autoregleaz activitatea viitoare. 2.Prelucrarea statistic se poate realiza prin mai multe modaliti: a).-tabelul rezultatelor obinute de elevi: Note Nr. elevi 10 5 9 10 8 8 7 6 6 6 5 3 4 2 3 2 1 -

In funcie de aceste rezultate se calculeaz: media aritmetic, nota modal , amplitudinea scalei etc. b).-media aritmetic se poate calcula pentru toate seriile -simple, cele cu frecvene. * media aritmetic simpl este rezultatul dintre suma valorilor i numrul lor. *media aritmetic ponderat- - se calculeaz pentru seriile cu frecvene, adic in cadrul clasei sunt mai muli elevi cu aceeai not. c) modulul - este nota cu frecvena cea mai mare( se citete seria din tabel). d).- raportul - se refer la o parte a elevilor, raportat la total clasei. *ex.: din 27 de elevi, au promovat 22: n/N = 22/27. e) procentul este raportul exprimat in procente; f) mediana este valoarea central a unei serii ordonate -jumtate din elevi au obinut rezultate mai mari sau egale decat ea. *ex.- pentru o serie simpl: -cand avem numr impar de termeni mediana este termenul din mijloc. 10 9 8 7 5 -cand avem numr par de termeni mediana este media celor doi termeni din mijloc. 10 9 8 7 5 4 ->15:2= 7,50 Tehnicile de evaluare utilizate de cadrele didactice trebuie s urmreasc selectarea i organizarea coninuturilor invrii, astfel incat s corespund capacitilor de invare ale grupului de elevi. Cunoaterea efectelor pe care predarea le produce asupra invrii faciliteaz gsirea msurilor adecvate pentru optimizarea procesului de predare-invare.

Bibliografie selectiv. 1. Lisievivi, P, (2002), Evaluarea n nvmnt. Teorie, practic, instrumente, Ed. Aramis,Bucuresti; 2. Monteil, M., (1997), Educaie i formare, Polirom, Iasi 3.Neacsu, I., (1990), Instruire i nvare, Ed. Stiintifica, Bucuresti 4. Neacsu, I., (2006), Instruirea academic independent. Ghid metodologic, 5. Paun, E., (1999), coala- abordare sociopedagogic, Polirom, Iai 6. Roman, A., Petroi, A., (2005), Labirintul evalurii didactice, Ed. Universitii Aurel Vlaicu, Arad 7. Stan, C., (2001), Autoevaluare i evaluarea didactic, Editura Presa Universitar Clujeana, Cluj-Napoca 8. Stoica, A., (2000), Reforma evaluarii n nvatamnt, Ed. Sigma, Bucureti; 9. Stoica, A., (2001), Evaluarea curenta i examenele, Ed. Prognosis, Bucureti; 10. Ungureanu, D., (2001), Teroarea creionului rou. Evaluare educaionala, Ed. Univ. De Vest, Timioara. 11. Ulrich, C., (2000), Managementul clasei de elevi. nvare prin cooperare, Ed. Corint