UNIVERSITATEA

Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 Editura acreditata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Consiliul National al Cercetarii $tiinf(fice din invatamantul Superior

SPIRU HARET
PUBLICA

FACULTATEA

DE DREPT ~I ADMINISTRATIE

Descrierea CIP a BibLiotecii Nationale a Romaniei Rudareanu, Mariana Obligatii, Contracte / Mariana Rudareanu, Editia a II-aBucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 ISBN 978-973-163-045-8 347.44(075:8)

MARIANA RUDAREANU

La elaborarea cursului a fost avutd In vedere legislatia vigoare la data de } 5 octombrie 2006,

In

OBLIGATII. CONTRACTE ,
Editia a II-a

Reproducerea integrala sau fragmentara, prin orice forma si prin orice mijloace tehnice, este strict interzisa si se pedepseste conform legii.

Raspunderea pentru coruinutul

,I'i

-xclus i V ",,/0,.,,/11

originalitateo i/(I11 tori /1 ii'

I(,I"/II/Ili

"1'1'//11'

Hl,dll\'lllI"(h'III\IIIII( I (11I11I1I\d,lllill ('111"'1111 f\IiUII ( 1111111111

Ifl\l/\N 01 /\11\1 1'lI.l.ill,\

III

111111111

1111i11

III

II

'IUI

i ill I 111'011

1111111,,1

If,.fol

11111

EDITURA FUNDATIEJ RoMANlA DE MAINE Bucuresti, 2007

CUPRINS

I. OBLIGA TIA CIVIL'\' 1.1. Notiunea de obligatie 1.2. Clasificarea obligatiilor 1.2.1. Clasificarea obligatiilor 1.2.2. Clasificarea obligatiilor 1.2.3. Clasificarea obligatiilor 1.2.4. Clasificarea obligatiilor 1.2.5. Clasificarea obligatiilor 13 15 15 15 17 19 20

dupa dupa dupa dupa dupa

izvoare obiectullor opozabilitatea lor sanctiunea lor raportul cu modalitatile

2. CONTRACTUL

2.1. Definitia contractului 2.2. Clasificarea contractelor civile 2.2.1. lrnportanta clasificarii contractelor civile 2.2.2. Criterii de c1asificare a contractelor civile 2.3. Conditiile de validitate ale contractelor 2.3.1. Capacitatea de a contracta 2.3.2. Consimtamantul partii care se obliga 2.3.3. Obiectul contractului 2.3.4. Cauza contractului 2.4. Oferla de a contracta 2.4.1. Notiune 2.4.2. Forma ofertei 2.4.3. Felurile ofertei de a contracta 2.4.4. Conditiile ofertei 2.4.5. Forta obligatorie a ofertei 2.5. Prornisiunea de vanzare 2.6. Acceptarea ofertei 2.6.1. Definitie 2.6.2. Felurile acceptarii ofertei 2.6.3. Conditiile acceptarii ofertei 2.7. Momentul incheierii contractului 2.7.1. lncheierea contractului intre prezenti

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

21 23 23 24 33 33 36 40 41 42 42 42 42 43 43 44 47 47 47 48 48 49 5

2.7.2. Incheierea contractului prin coresponderua 2.7.3. Importanta momentului incheierii contractului 2.8. Locul incheierii contractului 2.8.1. lmportanra locului incheierii contractului 3. EFECTELE CONTRACTULUI

.
.

49

, .

50 50 51

3.1. Notiune si reglementare . 3.2. lnterpretarea contractului . 3.2.1. Reguiile generale de interpretare a contractului . 3.2.2. Regulile speciale de interpretare a contractului . 3.3. Principiile efectelor conlractului si exceptiile de la aceste principii 3.3.1. Principiul obligativitatii contractului . 3.3.2. Principiul relativitatii efectelor contractului . 3.3.3. Principiul opozabilitatii efectelor contractului . 3.4. Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice . 3.4.1. Exceptia de neexecutare a contractului . 3.4.2. Rezolutiunea si rezilierea contractului . 3.4.3. Riscul contractului . 4. RASPUNDEREA CONTRACTUALA . . . . . , ,
. .

52 52 53 53 54 54 56 59 63 63 66 72

5.3.3. Contract cu titlu oneros 5.3.4. Contract comutativ 5.3.5. Contract translativ de proprietate 5.4. Condiliile de validitate 5.4.1. Capacitaiea partilor 5.4.2. Consimlamantul 5.5. Obiectul contractului 5.5. I. Lucrul vandut 5.5.2. Pretul , 5.6. Efectele contractului de viinzare-cumparare 5.6.1. Obligatiile vanzarorului 5.6.2. Obligatiile cumpararorutui 5.7. Varietari de vanzare 5.7.1. Vanzarea cu gramada 5.7.2. Viinzarea dupa greutate, numar sau rnasura 5.7.3. Vanzarea pe gustate 5.7.4. Vanzarea pe incercate 5.7.5. Vanzarea cu pact de rascumparare 5.7.6. Vanzarea unei mosieniri 5.7.7. Vanzarea de drepturi litigioase ~i retractullitigios
6. CONTRACTUL

. . . . . . , . . . . . . . . . . . .

88 88
89

90 90
95 100 100 106

108
108 114 115 1 15
116

116 116 117 117 117

4.1. Notiunea si reglementarea legala 4.2. Conditiile acordarii de despagubiri 4.2.1. Prejudiciul 4.2.2. Fapta ilicita 4.2.3. Legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu 4.2.4. Vinovatia debitorului 4.2.5. Punerea debitorului in iutarziere 4.3. Convenriile de modificare a raspunderii contractuale 4.4. Evaluarea despagubirilor 4.4.1. Eval uarea j udiciara 4.4.2. Evaluarea legala 4.4.3. Evaluarea conventionala 5. CONTRACTUL DE VANZARE-CUMI>ARARE

78

DE SCHIMB . . . . . . 119 119 120 120

79 79
80 80 80 81 82 82

6.1. Notiunea ~i reglementarea legala 6.2. Caracterele juridice 6.3. Reguli aplicabile 6.3.1. Aplicarea regulilor de la vanzare 6.3.2. Aplicarea regulilor speciale 6.4. Schimbul de imobile 7. CONTRACTVL DE DONATIE

120
120

. . .

82
83 83

5.1. Notiunea 5.2. Reglementarea legala 5.3. Caracterelejuridice 5.3.1. Contract consensual 5.3.2. Contract bilateral (sinalagmatic)

. . . .

85 85
86 87

88

7.1. Notiunea si reglernentarea legala . 7.2. Caractere juridice . 7.3. Conditiile de validitate . 7.3.1. Capacitatea partilor . 7.3.2. Obiectul contractului . 7.3.3. Conditii de forma . 7.4. Principiul irevocabilitapl donatiilor . 7.4.1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii dona [ii lor .. 7.4.2. Clauze compatibile cu principiul irevocabiliUitii donatiilor .... 7.5. Revocabilitatea donatiilor intre soti .

121 122 122 122

125
125 126 126

127
128 7

7.6. Donatiile simulale, indirecte ~i darurile manuale 7.6.1. Donatiile simulate . 7.6.2. Donatiile indirecte 7.6.3. Darurile manuale 7.7. Efeclele conlractului de donatie 7.7.1. Efectele intre paqi . 7.7.2. Efeclele fa~a de terti 7.8. Cauzele legale de revocare a doneuitor 7.8.1. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii 7.8.2. Revocarea pentru ingralitudine 7.8.3. Revocarea penlru survenienta de copil

. .
. .

. . .

128 128 129 129 130 130 131 132 132 133 134

9.5.

9.6. 9.7.

9.8. 9.9.

9.4.2. Forma contractului de inchiriere 9.4.3. Obieclul contractulu.i de inchiriere 9.4.4. Termenul inchirierii Efectele contractului de inchiriere 9.5.1. Obligatiile locatorului 9.5.2. Obligatiile locatarului Contractu I de subinchiriere Schirnbul de locuinte 9.7.1. Schirnbul de locuinte voluntar ~.7.2. Schimbul de locuinte obligatoriu lncetarea contractului de inchiriere Solutionarea litigiilor locative 10. CONTRACTUL DE ARENDARE

. . .
.

. . . . . .
.

149 150 152 154 154 155 157 157 157 157 158 158

8. CONTRACTUL DE LOCATIUNE
8.1. Notiunea ~i reg\ementarea legala 8.2. Caracterele juridice 8.3. Conditiile de validitate 8.3.1. Capacitatea partilor 8.4. Obieclul contractului 8.4.1. Lucrul'inchiriat 8.4.2. Chiria 8.5. Efectele contractului de locatiune 8.5.1. Obligatiile locatoru1ui 8.5.2. Obligatiile locatarului 8.6. Contraclul de sublocatiune si de cesiune a contractului 8.6.1. Sublocatiunea 8.6.2. Cesiunea contractului de locatiune 8.7. Incelarea locatiunii 8.7.1. Denuntarea unilaterala 8.7.2. Expirarea termenului 8.7.3. Rezilierea contractului 8.7.4. Pierirea lucrului 8.7.5. Desfiintarea titlului locatorului 8.7.6. Efectele 'instrainarii lucrului prin acte intre vii 9. CONTRACTUL 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. . . . . . . . 135 135 . 136 \36 137 137 . 137 138 138 141 . 143 . 143 . 144 . 144 144 . 145 . 145 . 145 . 146 . 146 . I 0.1. 10.2. 10.3. 10.4.

Notiunea contractului de arendare Reglernentarea legala Caracterele juridice ale contractului de arendare Conditiile de validitate ale contractului de arendare 10.4.1. Partile contractante 10.4.2. Obiectul contractului 10.4.3. Termenul arendarii 10.5. Efectele contractului de arendare 10.5. I. Obligatiile arendatorului 10.5.2. Obligatiile arendasului 10.6. Suportarea riscurilor 'in contractu I de arendare 10.6.1. Riscul pieririi lucrului 10.6.2. Riscul contractului 10.7. fncetarea contractului de arendare 10.7.1. Expirarea termenului 10.7.2. Moartea uneia din pal1i 10.7.3. Instrainarea bunurilor arendate
I I. CONTRACTUL

.
.

. . . . . . . . . . . . . . .

159 159 160 161 161 162 163 163 163 164 165 165 166 166 166 166 167

DE ANTREPRIZA . . . . . . . 168 168 169 169 170 170 170 9

DE INCHIRJERE A LOCUlNTEI
......................................

Notiunea . Reglementarea Caracterele juridice fncheierea contractului de 'inchiriere 9.4.1. Parti1e contractante

. . . .

147 147 148 148 148

I 1.1. Notiunea I 1.2. Reglementarea legala 11.3. Caracterele juridice 1104. Conditiile de validitate I 1.5. Reguli generale cu privire la contractu I de antrepriza 11.5.1. Riscul lucrului 11.5.2. Riscul contractului

11.5.3. 11.5.4. 11.5.5. 11.6. Reguli 11.6.1. 11.6.2. 11.6.3.

Receptia lucrarii Raspunderea antreprenorului Incetarea contractului speciale privind antrepriza de construclii Necesitatea aUlorizari i Raspunderea pentru calitatea constructiei Modificarea pretului 12. CONTRACTUL DE MANDAT. MANDATUL CU REPREZENTARE

. " . . . .
.

170 171 171 172 172 172 173

14. IMPRUMUTUL 14.1. 14.2. 14.3. 14.4.

Notiunea

DE CONSUMATlE

(PROPRlU-ZlS)
.

12.1.Notillnea . 12.2. Reglementarea legala . 12.3. Caracterelejuridice . 12.4. Conditiile de validitate . 12.4.1. Capacitatea partilor . 12.4.2. Obiectul contractului . 12.5.lntinderea mandatului . 12.6. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes comun 12.7. Efectele contraclului de mandat . 12.7.1. Efectele conlractului de mandat intre parti . 1}.7.2. Efectele contractului de mandat fa~1ide terti . 12.8. lncetarea mandatului . 12.8.1. Revocarea mandatului . 12.8.2. Renun~rea mandatarului . 12.8.3. Oecesul uneia din piJ.rti . 12.8.4. Cauze speciale de tncetare a mandatului . 12.9. Mandatul tara reprezentare . 13. IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA (COMODATUL) 13.1. 13.2. 13.3. 13.4. Notillnea Reglemenlarea legala Caracterele jurid ice Conditiile de validitate 13.4.1. Capacilatea partilor 13.4.2. Obiectul contractului 13.5. Efectele contraclului de comodat 13.5.1. Obligatiile comodatarului 13.5.2. Obliga~iile comodantului 13.6. [ncetarea conlracluilli de co mod at . . . . . . . . . .

175 175 175 176 176 177 177 177 178 178 179 179 180 180 180 180 180

Reglernentarea legals Caracterele juridice Conditiile de validitate 14.4.1. Capacitatea partilor 14.4.2. Consirntamantul 14.4.3. Obiectul contractului 14.5. Oovada contractului 14.6. Efectele contractului 14.6.1. Obligatiile irnprumutatului 14.6.2. Obligatiile imprumutatorului 14.7. Incetarea contractului de imprumut 15. CONTRACTUL 15.1. 15.2. 15.3. 15.4. DE DEPOZIT

. . . . . . . . . . .

185 185 185 186 186 186 186 186 187 187 188 188

Notiunea Reglementarea legala Caracterele juridice Felurile contractului de depozit 15.4.1. Oepozitul obisnuit (voluntar) 15.4.2. Oepozitul necesar 15.4. 3 Oepozitul neregulat 16. CONTRACTUL DE SOClET ATE CIVILA

. . . . . . .

190 190 190 191 191 192 193

16.1. 16.2. 16.3. 16.4.

182 182 182 183 183 183 184 184 184 184

Notiunea Reglementarea legala Caracterelejuridice Conditiile de validitate 16.4.1. Capacitatea partilor 16.4.2. Consimtarnantul partilor 16.4.3. Obiectul contractului 16.4.4. Cauza contractului 16.5. Domeniul de aplicare a contractului 16.6. Incetarea societatii civile 17. CONTRACTELE 17.1. Contractu! de asigurare 17.1.1. Notiunea si reglementarea

. . . . . . . . de societate civi Iii

.

194 194 194 195 195 196 196 196 196 197

ALEATORII . . 198 198 II

legala

10

17.1.2. Caracterele juridice 17.1.3. Clasificarea asigurari lor 17.IA. Par\ile contractului 17.1.5. Continutul contractului de asigurare 17.1.6. Forma si dovada contractului 17.1.7. Categorii de asigudiri 17.1.8. Incetarea contraclului de asigurare 17.2. Contractu I de renta viagera 17.2.1. No\iunea si reglementarea legal a 17.2.2. Caracterele juridice 17.2.3. Obiectul contractului 17.2A. Efectele contractului 17.2.5. Incetarea contractului 17.3. Contraclul de'inlretinere 17.3.1. Notiunea 17.3.2. Caracterelejuridice 17.3.3. Efectele contractului 17 A. Contractele de joc $i prinsoare (pariul) 17.4. I. Notiunea 17 A.2. Reglementarea legala 17 A.3. Caracterele juridice 17AA. Efeclelejocului si prinsorii

. . . . . . . . . . . . ,. . . . . . .
.

. .

198 199 199 200 200 200 201 202 202 202 202 203 203 203 203 203 204 204 204 204 205 205

1. OBLIGATlA CIVIL"\

1.1. Notiunea de obligatie Luand ca model Codul civil francez din 1804, care nu a definit notiunea de obligatie, Codul civil roman din 1865, ca de altfel ~i alte coduri civile europene, ca eel austriac din 1811, eel elvetian din 1907 sau Codul federal elvetian al obligatiilor din 1881 si apoi din 1911, nu au definit aceasta institutie juridica, 1 Acest lucru se explica prin adoptarea de catre redactorii codurilor respective a renumitei definitii a obligatiei din fNSTITUTELE lui Justinian, care a defmit obligatia astfel:
"obligatio est juris vinculum quo necesitate adstringimur, solvendae rei, secundum nostrae civitatis jura." alicuius

18. CONTRACTUL DE TRANZACTIE 18.1. Notiunea 18.2. Reglemenlarea legala 18.3. Caraclerelejuridice 18A. Conditiile de validilate 18A.1. Capacitatea partilor 18.4.2. Consimtamanlul 18A.3. Obieclul conlractului de tranzactie 18A.4. Cauza contractului de tranzactie 18.5. Cauzele de anulare a contraclului 18.6. Efectele contractu1ui de tranzactie 18.6.1. Efecte extinctive 18.6.2. Efecte declarative 18.6.3. Efecte constitutive sau translative 18.6.4. Efecte relative
.

. . . . . , . . . . . . .

206 206 206 207 207 207 207 207 208 208 208 208 208 208

in aceste conditii, sarcina definirii obligatiei civile a revenit doctrinei. Astfel au fost formulate mai multe definitii: .Obligatia este 0 legatura juridicd intre doua sau mai multe
persoane, in virtutea careia, 0 parte, numitd debitor, se obligd fa/a de alta, numitd creditor, fa executarea unei prestatiuni pozitive sau negative, adica fa un fapt sau la 0 abstentiune="

I loan Albu, Dacia, Cluj - Napoca, 2 Constantin de drept civil roman, p. 5II.

Drept civil. Introducere In studiul obligatiilor, Editura 1984, p. 14. Hamangiu, 1. Rosetti-Balanescu, AI. Baicoianu, Tratat vol. II, Editura Nationala S. Ciornei, Bucuresti, 1929, 13

12

.Obugaua este raportul juridic in temeiul careia

este tinuta sa dea, safaca

persoand

sau sa nu faca ceva infavoarea

unei alte

persoane. ,,3 "Raportul juridic de obligalie poate fi definit ca acel raport in baza caruia 0 persoana, numitd creditor, poate pretinde altei persoane, numitd debitor, efectuarea unei anumite prestatiuni.,,4 "Obligatia este raportul juridic in temeiul ciiruia 0 persoana, numitd creditor, are dreptul de a pretinde de la altd persoana, numitd debitor, 0 anumitd prestapune, pe care acesta este fndatorat a 0 indeplini."s "Obligafia este raportul de drept civil in care 0 parte, numita creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte par!i, numitd debuor, sa execute 0 prestalle sou mai multe prestaiii, care pot fi pozitive sau negative, de regula, sub sanctiunea constrangerii de stat.,,6 "Obligatia este raportul juridic in temeiul caruia 0 persoand numitd debitor este tinutd fata de alta, numita creditor, la datoria de a da, de a face sau de a nu face ceva, sub sancliunea canstrdngerii de stat in caz de neexecutare de bund voie'" "Obligalia este acel raport juridic in temeiul caruia 0 persoana _ numitd creditor - poate sa pretinda unei alte persoane _ numltd debitor - sd-i faca 0 prestape pozitiva sau negativa, iar in caz de neindeplinire s-o poaui obtine in modfortat."s
iilor

.Obligatia - in sens larg - este, asadar, acel raport juridic in coruinutul cdruia intra dreptul subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor - si cdruia ii revine indaia: rirea corespunzatoare - a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctid: nea constrdngerii de stat in caz de neexecutare de bunavoie.,,9 in raport de definitiile enuntate, putem defini obligatia civil~ ca fiind raportul juridic in baza ciiruia creditorul are dreptul s{l pretindii debitorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constriingerii de stat

1.2. Clasificarea obdgatiilor

1.2.1.Clas?ficarea obligatiilor dupd izvoare criteriul izvorului lor, obligatiile se Daca avem In vedere

clasifica astfel:
Obligatii nascute din acte juri dice - obligatii nascute din acte juridice unilaterale; - obligatii nascute din contracte; obligatii nascute din fapte juridice - obligatii care rezulta - obligatii nascute din - obligatii nascute din - obligatii nascute din - obligatii care rezulta din fapte juridice licite: imbogatirea tara just temei; gestiunea de afaceri; plata nedatorata; din fapte juridice ilicite.

Tudor R . Popescu, Petre Anca, Teoria genera/a a obligar

Editura $tiintifidi, Bucure~ti, 1968, p. 9. r 4 Renee Sanilevici, Drept civil. Teoria generala a obligaliilo , lasi, 1976, p. 2.
5 6

loan Albu, op. cit., p. 14. Liviu Pop, Tratat de drept civil. Obligaiute, Volumul I. Regimul

juridic general, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2006, p. 2. 7 Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Drept civil, Teoria generalis a obligaliilor, Editura Actami, Bucuresti, 2000, p. 9. 8 Ion Dogaru, Pompil Draghici, Drept civil. Teoria generala obligaliilor, Editura All Beck, Bucure~ti, 2002, p. 10. 14 a

1.2.2. Clasificarea obligatiilor dupa obiectullor o prima clasificare, In functie de acest criteriu, ne permite stl distingem trei categorii de obligatii: - obligatii de a da; - obligatii de a face; - obligatii de a nu face.
9 Constantin Statescu, Corneliu Birsan, Drept civil. Teoria generalt? a obligatiilor, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 3. I~

--Obligatia de a da (aut dare) inseamna indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real. asemenea obligatie este, de exemplu, obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului dreptul de proprietate asupra lucrului vandut. in dreptul civil a da are un alt inteles decat in limbajul obisnuit, in care a da inseamna a preda un lucru. Pentru dreptul civil, predarea unui lucru este obligatie de a face. Obligatla de a face (aut facere) reprezinta indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa 0 lucrare, a presta illl serviciu sau de a preda un lucru. De exemplu, obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce a format obiectul contractului de vanzare-cumparare. Obligatia de a nu face (aut non facere) consta in indatorirea debitorului de a se abtine de la 0 anumita actiune, Aceasta obligatie are un continut diferit dupa cum este corelativa unui drept real sau unui drept de creanta, A nu face, ca obligatie corelativa unui drept real, consta in indatorirea, general si negativa, ce revine celorlalte subiecte de drept, cu exceptia titularului dreptului real, de a se abtine sa faca ceva de natura a aduce atingere exercitiului dreptuJui de catre titularul acestuia. De exemplu, obligatia proprietarului vecin, precum si a celorlalte persoane, de a nu incalca dreptul de proprietate al vecinului. A nu face, ca obligatie corelativa unui drept de creanta, consta In indatorirea debitorului de a se abtine de Ia ceva ce ar fi putut sa faca, daca nu si-ar fi asumat 0 asemenea obligatie. De exemplu, obligatia pe care si-o asurna prin contract, proprietarul unui teren, fata de proprietarul vecin, de a nu sadi pomi la 0 distants mai midi de 10m de linia hotarului despartitor.'"

diligen/ii.

Incepano cu a doua jumatate a secolului XX, in doctrina franceza, preluata apoi ~i de doctrina noastra, dupa obiectul lor, obligatiih, au fost c1asificate in obligatii determinate si obligatii de

Obligatia determlnara (sau de rezultat) este 0 obIigatie strict personala, sub aspectul obiectului i scopului urmarit, debitorul asumandu-~i indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desIaurand 0 anurnita activitate.
De exemplu, in cazul contractului de vanzare-cumparare, obligatia vanzaroruh de a transmite dreptul de proprietate asupra unui lucru determinat sau, in cazul unui contract de transport, obligatia carauului de a transporn, marfa la 0 anumita destinatie. Obligatia de diJigenta (sau de mijloace) consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, tara a se obliga la realizarea acelui rezultat. De exemplu, obligatia medicului nascuta din contractul dintre medic si pacient, prin care rnedicul se obliga sa actioneze cu toata prudenta i diligenta pentru insanatoirea pacientu/ui. In cadrul aceluiasi criteriu de c1asificare, obligatiil se mai pot c1asifica si in obligatu pozitive - obligatiile de a da i obligatiile de a face - i obligatil negative - obligatiile de a nu face.

1.2.3.Clasificarea obligatiila dupd opozabilitatea lor

Dupa gradul de opozabilitate, Obligatii obisnuite; Obligatii opozabile si tertilor; Obligatii reale. obligatiile se clasifica in:

JO Art. 607 Cod civil prevede ca "nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti, dedit la departarea hotarata de reguiarnentele particulare sau de obiceiurile constante si recunoscute si, in lipsa de regularnente si de obiceiuri, in departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati, pentru arborii inalt! ~i de 0 jumatate de metru, pentru celelalte plantatii si garduri vii." 16

Obligatia civila obi~nuita categorii de obligatii sunt exceptii.

Obligatia civila obisnuita debitorului fata de care s-a nascut.

reprezinta este

regula,

iar celelalte incurnba

obligatia

care

Obllgatlile reale - propter rem -, cunoscute sub denumirea de obligaui reaJe de a face, sunt indatoriri ce revin detinatorului
17

unui bill) determinat

~i care au ca izvor

legea sau conventia rem pot fi

- '1 11 partner. Din definitia data rezulta ca obligatii1e propter

legale sau convenfionale. Obligatie propter rem legala este cea prevazuta de art.74 din Legea nr.l8/199112 republicaUi, care impune tuturor detinatorilor de terenuri agricole obligatia de a asigura cultivarea acestora si obligatia de a asigura protectia solului, care daca nu sunt respectate atrag sanctiunile prevazute de art.75-76 din aceeasi lege. Un alt exemplu, de asemenea obligatie, il reprezinta obligatia instituita prin art. 15, alin. 2 din Legea nr. 103/1996 a fondului cinegetic si a protectiei vanatului, republicata in temeiul art. VII din Legea nr. 654/2001, care prevede, cu privire la terenurile pe care se arondeaza terenuri de vanatoare. ca detinatorii terenurilor sunt obligati sa ia masurile prevazute de lege pentru protectia vanatului ~i a mediului sau de viata ~i raspund pentru pagubele pe care Ie produc acestuia prin actiuni ilicite. Obligaiie propter rem convenfionala este, de exemplu, obligatia proprietamlui unui fond aservit, asumata in mom entu I constituirii unei servituti de trecere, de a efectua lucrarile necesare exercitiului servitutii. Indiferent de izvorul lor, legea sau conventia partilor, aceste obligatii reale greveaza dreptul asupra terenului, sunt accesorii ale acestuia si se transmit 0 data cu bunul, tara nici 0 formalitate speciala pentru indeplinirea fonnelor de publicitate irnobiliara. Obligatiile opozabiJe ~i territor - scriptae in rem, se caracterizeaza prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unui bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau dedit daca posesorul bunului va f1 obligat sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la nasrerea raportului obligational.
Cornel ill Birsan, op .cit., p.24. Legea nr.18/l99\ a fondului

De exemplu: - obligatia cumparatorului unui bun ce formeaza obiectul unui contract de locatiune, reglernentata in art.1441 Cod civil 13 Daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul este obligat sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, cu exceptia cazului in care In contractul de locatiune s-a prevazut desfiintarea acesteia din cauza vanzarii; - obligatia instituita de art. 77 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, care prevede ca partile pot conveni ca vanzarea bunului afectat garantiei sa aiba loc rara ca partea garantata sa ia bunul in posesie, iar conform alin. 2 in cadrul unei astfel de vanzari partile pot conveni ca debitorul sa ramana in posesia bunurilor ill cali tate de locatar, dreptul debitorului fiind opozabil oricarui tert dobanditor al bunului. 1.2.4. Clasificarea obligatiilor dupa sanctiunea lor

Dupa sanctiunea lor juridica, obligatiile se clasifica in: - obligatii civile perfecte; - obligatii civile imperfecte. Obligatia civila perfects este acea obligatie a carei executare este asigurata, in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in justitie ~i obtinerea unui titlu executor ce poate fi pus in executare silita. Obligatia civila Imperfects, nurnita si obligatie naturala, este acea obligatie care nu poate fi executata silit, dar daca a fost executata de buna voie, debitorul nu mai are posibilitatea sa ceara restituirea prestatiei.

II

12

funciar, modificata

prin Legea

13 Art. 1441 Cod civil dispune ca "dad locatorul vinde inchiriat sau arendat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea inainte de vanzare, intrucat a fost facuta prin act autentic sau prin act dar cu data certa, afara numai cand desfiintarea ei din cauza vanzarii prevazut In insusi contractu 1de Iocatiune."

lucrul facuta privat, s-ar f 19

nr. 24712005, publicata In M.Of. nr.299/27 .11.1997. 18

in legislatia noastra civila sunt reglementate expres doua cazuri de obligatii naturale, in art. 20 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva'", respectiv art. 1092 alin. 2 Cod civiliS 1.2.5. Clasificarea abligafiilar dupa raportul cu modaliiatile Dupa cum sunt sau nu afectate de modalitati, obligatiile se 2.1. Definitia

2. CONTRACTUL

clasifica in: - obligatii simple; - obligatii complexe. Obtigatiile simple sunt obligatiile neafectate de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie. Ele se mai numesc obligati! pure si simple, produc efecte ireversibile si se executa imediat dupa ce au luat nastere. ObJigapile complexe sunt acele modahrati, care prezinta particularitati obligatii in ceea afectate de ce priveste si

contractului

subiectele, obiectul si efectele lor. Modalitatile care afecteaza 0 obligatie civila sunt tennenul conditia.

14 Conform art. 20 alin. 1 din Decretul nr. 16711958 "debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris, nu are dreptul sa ceara tnapoierea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia ca termenul de prescriptie era Implinit." 15 Art. 1092 1 Cod civil, prevede ca "orice plata presupune 0 datorie, ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii. Repeti~iunea nu este admisa 111 privinta obligatiilor naturale, care au

Codul civil defineste in art. 942 contractul ca fiind acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii LID raport juridic. Sursa de inspiratie a Codului civil roman in defmirea contractului a constituit-o Codul civil italian, care prevedea in art. 1098 aceeasi definitie adoptata In art. 942. Titlul III din Cartea a III-a din Codul civil roman, intitulat .Despre contracte sau conventii" a generat In doctrina 0 problema in legatura cu existenta sau inexistenta unor deosebiri intre cele doua notiuni, contract si conventie, intemeiata pe dispozitiile art. 1101 din Codul civil francez, nereprodus de Codul nostru civil, potrivit caruia contractul este 0 conventie prin care una sau mai multe persoane se obliga sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. in sistemul francez', se considers ca notiunea de conventie este mai larga, reprezentand acordul de vointa ce are ca obiect modificarea sau stingerea unei obligatii ori crearea, modificarea sau stingerea lIDUidrept, aitul decat un drept personal. in cuprinsul Codului civil roman, termenul de contract este sinonim cu acela de conventie. Datorita acestui fapt, in literatura juridica s-a incercat 0 delimitare a conventiei fata de contract. S-a afirmat ca daca conventia este genul, contractul este specia;

I Alex Weill, Francois Terre, Droit civil, Les obligations, Paris, 1986, p. 142.

Dalloz, 21

fost achitate de buna voie." 20

convenJia este acordul de voirud realizat cu scopuL de a produce efecte juridice, iar contractul este conventia care dd nastere unei obliga/ii. Deoarece Codul civil se refera la notiunea larga a efectelor contractului, unii autori' au definit contractul sau conventia ca fiind "acordul intre doua sau mai multe persoane in scopul de a produce efecte juridice". o definitie cuprinzatoare este aceea potrivit careia: .Prin contract se intelege acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii" si, In sIar~it, potrivit altor autori", "contractu I este acordul de vointa care da nastere, modifica sau stinge drepturi ~iobligatii" Din definitia elaborata in literatura de specialitate se poate observa ca accentul se pune pe efectele juridice produse de contract, deosebirile constand in aceea ca unii autori includ in definitia contractului civiL toate efectele, pe cand alti autori se refera numai la scopul contractului (aceLa de a produce efecte juridice, lara a enumera aceste efecte). Contractul civil este folosit in cele mai diverse raporturi dintre persoane fizice si juridice: vanzarea-cumpararea de bunuri, asigurarile, imprumutul, donatia, depozitul, locatiunea etc. Freeventa acestor contracte, ca de altfel insasi evolutia dreptului civil, este strans legata de evolutia dreptuLuide proprietate.
2

2.2. Clasificarea contractelor civile 2.2.1. Importarua clasificarii conlractelor civile Clasificarea contractelor civile ne da posibilitatea sa intelegem ca diferitele contracte existente se incadreaza 111 diferite tipuri ale carer caracteristici pot fi exprimate in insesi denumirile date acestor tipuri. Fiecare dintre clasificarile rezultate prezinta insemnatate pentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte ce se subsumeaza fiecarui tip. Categoria juridica pe care 0 cuprindem sub denumirea de contract are 0 sfera foarte bogata. Ea inglobeaza 0 varietate deosebita de specii de contracte. Abstragandu-se din aceste specii cele mai generale caractere, Iasandu-se la 0 parte particularitatile si toate celelalte laturi specifice in teoria si practica dreptului a fost deterrninata categoria juridica a contractului, ca izvor de obligatii civile. lntre aceasta categorie juridica generala - al carei continut este concretizat in insasi definitia pe care am dat-o contractului - si diferitele specii de contracte, se interpune 0 anumita clasificare, intemeiata pe diferite criterii generale, clasificare ce ne va permite o mai justa caracterizare a fiecarei specii particulare de contract. Clasificarea ne da putinta sa intelegern ca, in fond, toate nenumaratele contracte speciale se incadreaza in diferite tipuri, ale carer caracteristici pot fi exprimate succint, dar cuprinzator, in insesi denumirile date acestor tipuri. Fiecare dintre clasificarile rezultate prezinta insemnatate pentru stabilirea regimului juridic aplicabil speciilor de contracte ce se subsumeaza fiecarui tip. Cand calificam, de exemplu, un contract bilateral sau sinalagmatic, vom cunoaste, lara sa fie necesar sa facem alte precizari, ca acelui contract i se va aplica un anumit regim juridic, care este valabil pentru toate contractele sinalagmatice, lara deosebire.
23

Matei B. Canlacuzino,

Elementele dreptului civil, Editura Cartea

Romaneasca, Bucuresti, 1921, p. 47. 3 Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 47. 4 Conslantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cu., p. 25. 22

--,

Toate clasificarile generale la care ne vom referi in continuare sunt necesare tocmai pentru ca reduc la un limbaj sintetic 0 varietate nesfarsita de forme juridice.

2.2.2. Criterii de cfasijicare a contraetelor civile

Principalele criterii de clasificare a contractelor civile sunt

urmatoarele : dupa modul de formare; dupa con!inutullor; dupa scopul urmarit de parti; dupa efectele prod use; dupa modul de executare; dupa corelatia existenta intre ele; in raport de nominalizarea in legislatia civila. 2.2.2.1. Clasificarea contractelor dupa modul de formare

Dupa acest criteriu, contractele civile se clasifica in contracte consensuale, contracte solemne si contracte reale . Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), lara nici 0 formalitate. Uneori, partile inteleg sa consemneze in scris acordul lor de vointa, dar aceasta nu pentru valabilitatea contractului, ci pentru a asigura mijlocul de proba privind incheierea ~i continutul contractului. in cazul acestor contracte, care reprezinta regula in materie de incheiere a contractelor, manifestarea de vointa a partilor, neinsotita de nici un fel de forma, este suficienta pentru incheierea valabila a contractului.

Contractele solemne sunt acele contracte pentru a carer incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa ci ~i respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica, Nerespectarea acestei forme este sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului, caci respectarea unei anumite f0l111eeste 0 conditie de validitate a contractului (ad validitatemy. Sunt solemne urmatoarele contracte: donatia (art.813 Cod civil); vanzarea-cumpararea de terenuri situate in intravilan sau extravilan (art.2 alin. 1 din Titlul X al Legii nr.247/2005); ipoteca conventionala (art.1772 Cod civi I); subrogatia in drepturile creditorului consimtita de debitor (art.1107 pct. 2 Cod civil); contractul de arendare scris (art. 3 si art. 6 din Legea nr. 16/1994, legea arendarii). Contractele reale sunt acele contracte pentru a carer formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara ~i remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti", Soot incluse in categoria contractelor reale: comodatul, depozitul, gajul, imprumutul de consurnatie, contractul de transport. Aceste contracte se considera incheiate numai in momentul predarii sau remiterii bunului la care se refera. Daca se realizeaza acordul de vointa al partilor (chiar in forma autentica), dar acest acord nu este unnat sau insotit si de remiterea materiala a lucrului, nu ne aflarn in prezenta unui contract real, ci a unei conventii nenumite, 0 promisiune unilaterala de a contracta.
2.2.2.2. Clasificarea contractelor dupa continutul lor

in raport de continutul lor, contractele se clasifica in contracte unilaterale si contracte bilaterale (sinalagmatice).

C. Hamangiu,

I. Rosetli-Balanescu,

AI. Biiicoianu,

op. cit.,
6

C. Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 29.

p.489. 24

25

Contractu

I unilateral este acel contract care da nastere

la

obligatii numai in sarcina unei parti. Potrivit art. 944 Cod civil, .contractut este unilateral cand una sau mai multe persoane se obliga catre una sau mai multe persoane, mra ca acestea din urma sa se oblige." De exemplu, sunt contacte unilaterale contractul de donatie, contractul de lmprumut, contractul de gaj, contractul de depozit gratuit. Contractu I unilateral nu se confunda cu actul juridic unilateral, care este rezultatul vointei unei singure parti.' Astfel, contractu] unilateral se fOmleaza In baza acordului de vointa dintre parti, chiar daca ulterior se stabilesc obligatii numai in sarcina unei dintre parti, In timp ce actul unilateral presupune 0 singura manifestare de vointrt Contractu I bilateral (sinalagmatic), dupa definitia data In art. 943 Cod civil, este acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta. Acest tip de contract se caracterizeaza prin reciprocitatea ~i
8

din punct de vedere al efectelor, numai ill cazul contractelor sinalagmatice intalnim exceptia de neexecutare, rezolutiunea, rezilierea ~i riscul contractului; din punct de vedere al probelor, inscrisurile sub semnatura privata prin care se constata contracte sinalagmatice trebuie sa fie facute, conform art. 1179 Cod civil, In dublu exemplar; In cazul contractelor unilaterale avand ca obiect obligatia de plata a unei sume de bani sau de a da 0 cantitate de bunuri de gen, conform art. 1180 Cod civil, acestea trebuie sa poarte rnentiunea "bun si aprobat". 2.2.2.3. Clasificarea contractelor dupa scopul urmarit de parti

interdependenta obligatiilor. Sunt contracte bilaterale contractu I de vanzare, contractu 1 de inchiriere, contractul de transport. De exemplu, in cazul contractului de vanzare-cumparare, vanzatorul este creditorul obligatiei de plata a pretului si debitorul obligatiei de predare a lucrului vandut, iar cumparatorul este creditorul obligatiei de predare a lucrului vandut si debitorul obligatiei de plata a pretului. Importanta clasificarii bilaterale: contractelor in unilaterale sau

Dupa scopul urmarit de parti, contractele sunt cu titlu oneros $i cu titlu gratuit. Contractu} cu titlu oneros este acel contract prin care, In schimbul folosului patrimonial procurat de 0 parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. Alt. 945 Cod civil, defineste contractu I cu titlu oneros ca fiind acela in care fiecare parte voieste a-si procura Wl avantaj. Sunt contracte cu titlu oneros contractu I de vanzare-cumparare, contractul de locatiune, contractu 1de asigurare etc. Codul civil distinge, in art. 947, intre contractul comutativ si .ontractul aleatoriu.9 Este comutativ acel contract, cu titlu oneros, la a carui iucheiere, partile cunosc existenta $1intinderea obligatiilor. De exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractu 1 de untrepriza, contractu 1de schimb, contractul de locatiune. Este aleatoriu, acel contract, cu titlu oneros, la a carui inchciere partile cunosc numai existenta obligatiilor, nu si
9 Potrivit art. 947 Cod civil "Contraclli1 cu titlu oneros este comutativ ulunci cand obligatia unei parti este echivalenlul obligatiei celeilalte. Contractul este aleatoriu cand echivalentul depinde, penlru una sau toute partile, de un eveniment incert." 27

Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generald. Persoanele,

Editura

All Beck, BlIcllre~li, 2001, p. 140-141. 8 Brandusa Stefanescu, Raluca Dimitriu, Drept civil pentru fnva/amantuL superior economic, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 268. 26

tnunderee acestora, existand sansa lU1Ui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte. lntinderea uneia sau cel putin a uneia dintre prestatii depinde de hazard. De exemplu, viagera contractul de asigurare, contractu I de renta

Contractul

cu titlu gratuit este acel contract prin care se

lara a se urmari obtinerea altui folos

procura un folos patrimonial,

patrimonial In schimb. Potrivit art. 946 Cod civil, contractu I gratuit sau de binefacere este acela 1n care una din parti voieste a procura, lara echivalent, un avantaj celeilalte. Sunt contracte cu titlu gratuit: contractu I de donatie, contractul de tmprumut lara dobanda, contractul de mandat gratuit. Contractele cu titlu gratuit se subclasifica in contracte dezinteresate si liberalitati.

sub sanctiunea nulitatii absolute, legea prevede ca. donatia trebuie incheiata in forma autentica; contractele cu titlu gratuit se prezuma ca se incheie intuitu personae, de aceea eroarea asupra persoanei constituie cauza de anulare a contractelor; rnostenitorii rezervatari ai donatorului au dreptul de a cere raportul donatiilor la masa succesorala pentru stabilirea rezervei succesorale si pot sa ceara reductiunea lor In cazul in care depasesc cotitatea disponibila; revocarea contractelor cu titlu gratuit, prin actiunea pauliana, introdusa de creditori, se exercita in conditii rnult mai usoare decat atunci cand se intenteaza impotriva contractelor cu titlu oneros incheiate de debitor cu terte persoane; In cazul contractelor cu titlu oneros, obligatiile partilor si raspunderea lor contractuala sunt reglementate cu mai multa severitate decat in cazul contractelor cu titlu gratuit.' 0 2.2.2.4. Clasificarea contractelor dupa efectele produse

dezinteresat este acel contract cu titlu gratuit, prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial,
tara sa-si mic$oreze patrimoniu1. De exernplu, contractu I de mandat depozit neremunerat, comodatul. prin folosul patrimonial procurat gratuit, contractul de

Contractul

LiberaliHiti1e sunt contracte cu titlu granlit, prin care una din parti l$i mic$oreaza patrimoniul
celeilalte parti. Contractul de donatie reprezinta un exemplu de liberalitate. lmportanta acestei clasificari consta In urmatoarele: 1n scopul ocrotirii intereselor persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu, legea interzice reprezentantilor legali sa faca donatii in numele celor pe care ii reprezinta si, de asemenea, interzice minorilor cu capacitate de exercitiu reStTanSa, sa faca donatii, chiar daca au Incuviin!area ocrotitorilor legaJi si a Autoritatii tutelare;

functie de efectele produse I I, contractele se clasifica in doua grupe: I. prima grupa cuprinde: - contractele constitutive sau translative de drepturi reale; - contractele generatoare de drepturi de creanta. 2. cea dea doua grupa cuprinde: - contracte constitutive sau translative de drepturi; - contracte declarative de drepturi .

in

Contractele

constitutive

sau translative de drepturi

reale

sunt acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept

10

Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 30. Liviu Pop, op. cit.,

p.40-41.
11 Constantin Stanescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 39 - 40; Ion Dogaru, Pompil Draghici, op. cit., p. 56.

29 28

real (dreptul

de proprietate,

dreptul

de uzufruct,

dreptul

de uz,

dreptul de servitute, dreptul de superficie).

Contractele generatoare de drepturi de creanta sunt acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale. Contractele constitutive sau translative de drepturi sunt acele contracte care produc efecte ex nunc (pentru viitor) din
momentullncheierii lor. De exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul de donatie, contractul de gaj, contractul de ipoteca conventionala. Contractele declarative de drepturi sunt acele contracte care au ca efect consolidarea sau defmitivarea unui drept preexistent. De exemplu, contractul de tranzactie. 2.2.2.5. Clasificarea contractelor dupa modul de execu tare pot fi contracte
l2

pentru trecut, contractul considerandu-se desfiintat din momentul incheierii sale; in cazul desfiintarii unui contract cu executare succesiva, efectele datorate desfiintarii se produc numai pentru viitor, contractul considerandu-se desfiintat din momentul constatarii cauzei de desfiintare; suspendarea executarii, din motive de forta majora, se aplica numai contractelor cu executare succesiva; ca1culul prescriptiei extinctive este diferit, in sensul ca la contractele cu executare succesiva se calculeaza pentru fiecare prestatie un termen de prescriptie. 2.2.2.6.Clasificarea contractelor dupa nominalizarea in legislatie

in

functie de modul de executare contractele

cu executare imediata ~i contracte cu executare succesiva . Contractele cu exeeutare imediata sunt acele contracte care presupun 0 executare instantanee, care se produce la un singur moment sunt contractele a carer executare presupune mai multe prestatii e~alonate in timp. Aceasta c1asificare a contractelor prezinta interes practic deoarece: in caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare, sanctiunea care intervine este rezolutiunea contractului, In cazul contractelor cu executare imediata, si rezilierea, 111 cazul contractelor cu executare succesiva; daca se desfiinteaza un contract cu executare imcdiata, ca efect al nulitatii ori al rezolutiunii. efectele desfiintarii se produc si
Paul Mircea Cosmovici, Drept civil, Drepturi reale, Obligatii, Codul

Contraetele eu exeeutare succesiva

raport de nominalizarea in legislatia civila, contractele se clasifica in contracte numite ~i contracte nenumite. 13 Contractele numite sunt acele contracte care au 0 denumire stabilita de legea civila si 0 reglementare proprie. Sunt contracte numite: contractul de vanzare-cumparare, contractu! de donatie, contractul de locatiune, contractul de mandat etc. In cazul aces tor contracte, simpla calificare si incadrare intr-un anumit tip de contract este suficienta pentru a-i cunoaste regimul juridic. Contraetele nenumite sunt aceJe contracte care nu au 0 denumire si 0 reglementare proprie . Continutul acestor contracte este stabilit de parti, fie prin combinarea unor elemente specifice unor contracte numite, fie prin introducerea unor elemente noi, independent de orice contract numit.

In

13

12

obligatiilor,

Florin Ciutacu, Cristian Jora, Drept civil, Editura Themis Cart, Bucuresti, 2003, p. 29.

Teoria

generala

civil, Editura All Beck, Bucuresti, 1998, p. 197.

31

30

2.2.2.7.Clasificarea

contractelor dupa corela~a dintre ele se clasifica In contracte

Dupa corelatia dintre ele, contractele principale si contracte accesorii.

Contractele principale sunt acele contracte care au 0 existenta de sine statatoare si a carer soarta nu depinde de aceea a
altor contracte Incheiate intre parti. Contractele accesorii sunt acele contracte care insotesc

privind asigurarile si reasigurarile In Romania, asigurarea obligatorie de raspundere civil a profesionala pentru medici, farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale, reglementata In Capitolul V al Legii nr. 95/2006 privind reforma In domeniul sanatatii. 2.3. Conditiile de validitate ale contractelor Prin incheierea contractului se intelege realizarea acordului de vointa al partilor asupra c1auzelor contractuale. Acest acord se realizeaza prin intalnirea concordanta, sub toate aspectele, a unei oferte de a contracta cu acceptarea acelei oferte." Inchcicrca contractului insearnna, in egala masura, analiza mecanismului de formare a acordului de vointa ~i examinarea conditiilor esentiale pentru validitatea unei conventii. Potrivit art. 948 Cod civil, conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt : capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat ~i 0 cauza licita. 2.3.1. Capacitatea de a contracta Capacitatea civilal5 este expresia care desemneaza capacitatea 111 dreptul civil. Ea are ca gen proxim capacitatea juridica, care reprezinta capacitatea generals de a fi titular de drepturi si obligatii. in structura capacitatii civile intra doua elemente: capacitatea de folosinta ~i capacitatea de exercitiu.
14 Eugeniu Safta-Rornano, Drept civil, Obligatii, Editura Neuron, Focsani, 1994, p. 53, Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., pag 43, Florin Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., p. 36. 15 Pentru dezvoltari a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil. Persoanele, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1982, p. 31 - 35; Ion Dogaru, Elementele dreptului civil. Introducere in dreptul civil, Subiectele dreptului civil, Editura Sansa, Bucuresti, 1993, p. 482; Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generald. Persoanele, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 388. 33

unele contracte principale ~i depind de soarta acestora. De exemplu, contractu I de gaj, contractu I de ipoteca, clauza penala. Val.abilitatea ~i mentinerea contractului principaL se examineaza'in mod de sine statator, 'in timp ce soarta comractutui accesoriu va fi examinata nu numai 'in functie de elementele sale intrinseci, dar si In functie de soarta contractului principal pe care II 'insote~te, conform regulii accesorium sequitur principale. 2.2.2.8. Clasificarea contractelor dupa modul in care se

exprima vointa partilor Acest criteriu permite

c1asificarea contractelor

In contracte

negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii. Contractele negociate sunt acele contracte In cadrul carora p~ile discuta, negociaza, toate clauzele. De exemplu, 'in cazul unui contract de vanzare-cumparm'e

partite discuta predarea lucrului, pretul, modalitatea de plata. Contractele de adeziune sunt contractele redactate total sau partial de catre una din partile contTactante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice. Daca accepta clauzele, pur si simplu, cealalta parte adera la un contract preredactat. De exemplu, contractul de transport, contractul de furnizare. Contractele obligatorii sunt acele contracte ale carer conditii de tncheiere sunt impuse de lege. De exemplu: asigurarea de raspundere civila pentru proprietarii de autovehicule, Incheiat In baza Legii nr. 136/1995
32

Actul normativ
16

de baza In materia valabila

capacitatii

civile

este ca

in raport de art. 11 din Decretul nr. 3111954, incapacitatile generale Ii vizeaza pe minorii care nu au implinit varsta de 14 ani $1
interzisii judecatoresti. Incapacitatile partiale sau speciale se refera numai la anumite categorii de persoane care nu pot incheia unele contracte. De exemplu, pentru contractul de vanzare-cumparare'" legea prevede anumite incapacitati speciale, care au natura juridica a unor interdictii de a vinde ~i cumpara sau de a cum para: vanzarea intre soti este interzisa (art. 1307 Cod civil); tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date ~i primite (art.l308 pet. 1 Cod civil); mandatarii, atat conventionali, cat si legali, imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-I cumpere (art. 1308 pet. 2 Cod civil); persoanele ce administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art.1308 pct.3 Cod civil); functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vand prin mijlocirea lor (art. 1308 pet. 4 Cod civil); judecatorii, procurorii ~i avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competenta Curtii de Apel in a carei circumscriptie l$i exercita functia sau profesia (art. 1309 Cod civil); iar 'in cazul judecatorilor de la Curtea Constitutionala, 1nalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorilor de la Parchetul general de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justine, interdictia se intinde pe tot teritoriul tarii; persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobile care se vand prin licitatie publica (art. 535 Cod procedura civila),

Decretul nr. 31/ 1954 . Pentru incheierea

a contractului

este necesar

partile sa aiba capacitatea de a contracta. in doctrina 17, capacitatea de a contracta a fost definita ca fiind o parte a capacitatii juridice civile (de folosinta sau de exercitiu) con stand in aptitudinea persoanei (fizice sau juridice) de a tncbeia, personal sau prin reprezentare, contracte civile. Art. 949 Cod civil prevede ca poate contracta orice persoana ce nu este declarata incapabila de lege, iar art. 950 Cod civil dispune ca sunt necapabili de a contracta, minorii, interzisii si, in genere, toti acei carora legea le-a prohibit oarecare ccntracte. Din redactarea celor doua texte rezulta ca In materia incheierii contractului, regula este capacitatea, iar exceptia incapacitatea. Instituireaincapacita!ilor are drept scop fie ocrotirea celor supusi interdictiilor sau ingradirilor ce decurg din ele, fie ocrotirea unor terti sau a unor interese obstesti, fie realizarea concomitenta a

~ 0bi . 18 aces t or doua iecuve. Exista incapacitati generale $i incapacitati speciale. Stabilirea scopului fiecarei incapacitali are importanta deoarece in functie de aceasta se va aplica sanctiunea nulitatii absolute - in cazul in care incapacitatea a avut ca scop protejarea unui interes public - ori nulitatea relativa - in cazul In care incapacitatea a avut drept scop doar protectia incapabilului sau a
unei anumite persoane.

Decretul nr. 3111954 privitor la persoanele fizice si juridice, publicat in B.Of. nr. 8/30.14.1954, modificat prin Legea nr. 411956, publicaU\ In
16

B.0f. nr. 11/4.04.1956. 17 Mircea Muresan, Capacitatea de a contracta, Dictionar de drept civil, Editura ~tiin~ifica si Enciclopedidi, Bucuresti, 1980, p. 65. 18 Doru Cosma, Teoria generalii a actului juridic ~tiin\ifica, Bucuresti, 1968, p. 184-185. 34 civil, Editura

19 Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, Editura Actami, Bucuresti, 1996, p. 29-33. Dan Chirica, Drept civil. Contractele speciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 36 -40. 35

2.3.2. Consim{amantul

partii care se obliga

Consimtfunal1tul (cum seniire) este definit ca fiind acordul de

voirue at parfitor unui contract, acord de vointe (concursus voluntatum)care constituie insusi contractul si da nastere, ca atare, obligafiilor respective.
20

in sens restrans, prin consimtamant se intelege vointa unei dintre parti manifestata la tncheierea contractului,2! sau vointa uniLaterala a pa.rti1or ce se obliga de a-si manifesta achiesarea La 22 propunerea Tacutade cealalta parte. Pentru a dobandi valoare juridica, consimt:funantul trebuie sa indeplineasdi urmatoarele conditii: sa emane de la 0 persoana cu discernamal1t, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte ju.ridice, sa fie exteriorizat ~i sa nu fie alterat de vicii de consimtamant. Viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul (viclenia), violenta si teziunea," iar, potrivit art. 953 Cod civil, consimtamantul
nu este valabil cdnd este dat prin eroare, smuts prin violentd sau surprins prin dol.

ceea ce echivaleaza cu lipsa consimtamantului, motiv pentru care operatia juridica afectata de 0 astfel de eroare este lovita de nulitate absoluta. Sunt considerate erori obstacol, eroarea asupra naturii actului ju.ridic (error in negotio) si eroarea asupra identitatii obiectului actului juridic (error in corpore). Aceasta solutie este acceptata, de lege lata, atat in doctrina, cat si in practica judiciara. Astfel, instanta a admis actiunea avand ca obiect declararea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare, pentru eroare obstacol, retinand ca vanzatoarea a facut dovada ca intentia sa a fost aceea de a incheia un contract de intretinere si nu de vanzarecumparare, In conditiile in care nici nu a primit pretul vanzarii, avand credinta ca va fi intretinuta de parati?4 Eroarea viciu de consimtdmdnt este falsa reprezentare a realitatii ce cade fie asupra calitatii substantiale ale actului - error in substantiam - fie asupra persoanei contractante - error in
personam.

Eroarea poate fi definita ca falsa reprezentare

a unor

fmprejurari Laincheierea actului juridic. Eroarea obstacol este cea mai grava forma de eroare, care

face ca vointa celor doua parti sa nu se 'intalneasca, impiedicand insa~i formarea contractului. Aceasta forma de eroare este 0 eroare distructiva de consimtamant, pentru ca distruge consimtamantuL,

20

21

Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 52-53. Ion Dogaru, Pompil Draghici, op. cit., p. 63. 22 Veronica Stoica, Nicolae Puscas, Petrica Trusca, Drept civil. Instinuii

Potrivit prevederilor art. 954 Cod civil, ignorarea sau gresita cunoastere a realitatii constituie viciu de consimtamant in doua ipoteze: cand cade asupra substantei obiectului prestatiei partilor ~i cand se refera la persoana cu care s-a incheiat actul. Pentru ca eroarea sa fie cauza de anulare a contractului este necesar ca ea sa fie cauza unica si determinants a consimtamantului, deoarece nu orice eroare viciaza consimtarnantul. in materia vanzarii, intre eroare asupra substantei obiectului prestatiei partilor si viciile ascunse, reglementate de art. 1352 1360 Cod civil, exista 0 stransa legatura, ambele situatii fiind generate de cunoasterea inexacta a realitatii, iar sanctiunea prevazuta are ca scop sa ocroteasca victima erorii.

de drept civil, Editura Universul Juridic, Bucure~ti, 2003, p. 280. 23 Amelian lonascu. Drept civil. Partea genera/Q, Editura Didactica si Pedagogica, BlIcllre$ti, 1963, p. 163; Ion Rlidireanu, Tratat de drept civil, vol. I, Teoria Generalii, Editura Academiei, Bucuresti. 1967, p. 281. Gh. Beleiu, op. cit., p. 135. 36

24

Curtea de Apel Tirnisoara, Sectia civila, Decizia nr. 107211998, 37

nepublicata.

Sub acest aspect, in practica judiciara,25 s-a argumentat ca ,,'intre eroare asupra substantei si viciile ascunse exists 0 distinctie neta: eroarea asupra substantei deschide calea actiunii in anulare, care poate sa fie exercitata chiar de vanzator, atunci cand ea priveste substanta prestatiei proprii, In vreme ce viciile ascunse din materia vanzarii permit doar cumparatorului optiunea intre actiunea 'in rezolutiLmeacontractului ~i actiunea in micsorarea pretului." Un alt viciu de consimtamant care atrage nulitatea relativa a contractului este dolul - sau viclenia - care consta in inducerea 111 eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa 'incheie LU1 contract. Potrivit art. 960 alin. 1 Cod civil, dolul este 0 cauza de nulitate a conventiei atunci cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti sunt astfel, incat, este evident ca f'ara aceste masinatii cealalta parte n-ar fi contractat. In doctrina, 26a fost sustinut si punctul de vedere conform caruia eroarea provocata prin dol este, In realitate, 0 nulitate pentru eroare asupra cauzei, iar sanctiunea care intervine, In acest caz, ar trebui sa fie nulitatea absoluta. Codul civil reglementeaza violenta in patru articole." 28 Pornind de la consacrarea legislativa, doctrina a defmit violenta
25

ca fiind acel viciu de consimtdmdnt care consta in amenintarea unei persoane cu un riiu care ii produce 0 temere ce 0 determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Pentru a stabili daca temerea a fost determinanta, instantele de judecata trebuie sa faca aprecierea ei In concret, 'in raport atat cu persoana victimei, cat si cu imprejurarile in care s-a incheiat contractu!. in acest sens, Curtea Suprema de Justitie'", investita cu solutionarea unui recurs extraordinar impotriva lID or hotarari judecatoresti prin care s-a admis actiunea In anularea contractului de vanzare-cumparare pentru vicierea consirntamantului vanzatorului, a decis ca "instantele de fond si recurs, fata de probele existente la dosar, au fost indreptatite sa retina ca autorul reclamantei, cu vointa slabita de boala si batranete, sub imperiul constrangerii morale exercitate asupra sa de catre cele doua parate, a consimtit sa incheie contractu 1de vanzare-cumparare cu privire la apartament, instrainare pe care n-ar fi facut-o si nici nu ar fi avut motive sa 0 faca." Arnenintarea care constituie substanta violentei trebuie sa fie ilicita. Aceasta inseamna ca daca ea priveste un rau care nu are nirnic ilicit, sau exercitarea unui drept, nu ne vom gasi in prezenta unui act de violenta. Astfel, arnenintarea cu executarea unei creante sau cu introducerea unei actiuni In justitie, nu reprezinta acte de
violenta.

Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, Decizia nr. 16011993 In

.Dreptul" nr. 7/1994, p. 84. 26 Eugen Barasch, Dol et cause, Essai d'une theorie rea/isle du dol en droit francais, In "Revue Generale du Droit, de la Legislation et de la Jurisprudence", 1932. 27 Art. 955 Cod civil: "Violenta In contra celui ce s-a obligat este cauza de militate, atunci cand este exercitata de alla persoana dedit aceea In folosul careia s-a facut conventia". art. 956 : .Este violenta totdeauna cand, spre a face pe o persoana de a contracta, i s-a insufiat temerea, rationals dupa dansa, ca va f expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil ~i prezent. Se tine conl In aceasta materie de etate, de sex ~i de conditia persoanelor". alt. 957: .Violenta este cauza de nulitate a conventiei si cand s-a exercitat asupra sotului sau a sotiei, asupra descenden\ilor sau ascendenulor". art. 958: "Simpla temere reverentioasa, Tara violenta, l1Upoate anula conventia." 38

in practica judiciara s-a stabilit ca este valabil contractul de vanzare-cumparare 'in care s-a stipulat ca obligatia curnparatoarei de plata a pretului se executa prin renuntarea acesteia la creanta ce o avea impotriva vanzatorului.

28 Oh. Beleiu,op. cit., p. 139; Ion Dogaru, op. cit., p. 220; Aspazia Cojocaru, Drept civil. Partea generald, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 202; Gabriel Boroi, op. cit., p. 167. 29 Curtea Suprema de Justitie, Sectia civila, Decizia nr. 200/1993, nepublicata. 39

in acest sens, instanta 30a res pins actiunea vanzatorului avand ca obiect anularea contractului de vanzare- curnparare pentru vicierea consimtamantului prin violenta, cu urmatoarea motivare: "S-a dovedit ca reclamantul, care a cerut sa se anuleze contactul de vanzare-cumparare, a incheiat aceste contract in scopul stingerii obligatiei sale de plata a creantei, prin renuntarea creditoarei la creanta pe care 0 avea impotriva reclamantului, scop ce nu este contrar ordinii publice si bunelor moravuri. Fapta cumparatoarei de a-l fi amenintat pe vanzator cu executarea creantei, ca si temerile acestuia de consecintele executarii, nu constituie nici 0 violenta, ca viciu de consimtamant, asa incat actiunea nu este intemeiata." Leziunea este acel viciu de consimtdmdnt care constd fn disproportia vdditd de valoare dintre doua prestatii. Potrivit art. 25 din Decretul nr. 3211954, actiunea III anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand varsta de 14 ani impliniti, incheie singuri, tara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a carer valabilitate nu se cere si incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare. Legiuitorul a admis anularea pentru leziune numai daca actele incheiate de minori i intre 14 si 18 ani care, 'in acelasi timp, sunt acte de administrare si au fost incheiate de minori Taraincuviintarea ocrotitorului legal, sunt lezionare pentru minor si sunt comutative. 2.3.3. Obiectul contractului Potrivit art. 962 Cod civil, obiectul conventiilor este acela la care partile, sau numai una din parti, se obliga. Pentru valabilitatea contractului se cere intrunirea unor conditii generale, respectiv: sa existe, sa fie In circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral.

Conditia existentei obiectului contractului trebuie sa fie indeplinita la momentul incheierii acestuia, deoarece daca lipseste obiectul, lipseste 0 conditie esentiala a contractului, ceea ce va atrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, art. 13] 1 Cod civil prevede ca daca 'in momentul vanzarii lucrul era pierit In tot, vinderea este nula, Pentru anumite contracte se cer intrunite ~i conditii speciale, cum ar fi: eel ce se obliga sa fie titularul dreptului subiectiv, sa existe autorizatia adrninistrativa prevazuta de lege, obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului. 2.3.4. Cauza contractului Cauza sau scopul este acel element al contractului care consta in obiectivul urmarit la incheierea acestuia. Art. 948 pet. 4 Cod civil, enumera printre conditiile esentiale pentru valabilitatea unei conventii 0 cauza licita, iar art. 966 Cod civil prevede ca obligatia lara cauza sau fondata pe 0 cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect. in sistemul dreptului civil roman, nevalabilitatea cauzei atrage nulitatea absoluta a contractului, atunci cand lipseste cauza datorita scopului imediat (causa proxima) ori aceasta este ilicita sau imorala. in dreptul francez", s-au exprimat opinii diferite, III sensul ca sanctiunea nulitatii absolute intervine numai pentru cauza imorala ~i cauza ilicita, 'in timp ce absenta cauzei este sanctionata cu nulitatea relativa sau cu nulitatea absoluta Lipsa cauzei atrage nulitatea absoluta atunci cand se datoreaza: lipsei obiectului contraprestatiei 'in contractele

Curtea de Apel lasi, Sectia civila, Decizia nr. 1214/\997, 'in Culegere de pracuca judiciara, lasi, 1998, p. 14-15. 40
30

31 Jean - Luc Aubert, Introduction au droit et themesfondamentaux du droit civil, Dalloz, Paris, 2000, p. 253. Muriel Bougeois, Droit civil, Obligations, Responsabilite civile, Centre de Publications Universitaires, Paris, 2000, p. 69. 41

sinalagmatice, lipsei remiterii bunului in contractele reale, lipsei elementului aleatoriu - riscul-in contractele aleatorii. Conform art. 968 Cod civil, cauza ilicita este cea prohibita de lege, contrara bunelor moravuri si ordinii pub lice. Cauza este ilicita cand rezultatul ce se tinde a se obtine si care a constituit motivul impulsiv si determinant la tncheierea actului juridic reprezinta consideratia unui scop nepermis, contrar ordinii publice, economice si sociale?2

- oferta adresata unor persoane nedetenninate (publicului). b) in functie de precizarea termenului in care trebuie sa se realizeze acceptarea ei de catre destinatar: - oferta cu termen; - oferta lara termen. 2.4.4. Conditiile ofertei Pentru ca 0 oferta categorii de conditii: sa fie valabila se cer intrunite doua

2.4. Oferta de a contracta

2.4.1. Notiune Oferta de a contracta (policita~iunea) este propunerea pe care o persoana 0 face unei alte persoane sau publicului, de a incheia un contract in anumite conditii?J 2.4.2. Forma ofertei nu se cere nici 0 conditio speciala pentru forma ofertei, aceasta putand fi exprimata prin oricare din modurile de exteriorizare a vointei juridice, in scris, verbal, expres sau tacit; situatie consacraili si in doctrina tranceza." Acest lucru se explica prin faptul ca, in raport de principiul libertatii contractuale, autorii Codului civil nu au impus nici 0 conditie speciaHi de forma pentru valabilitatea ofertei. 2.4.3. Felurile ofertei de a contracta Oferta de a contracta poate fi de mai multe feluri: a) in functie de persoana careia 'ii este adresata: _ oferta adresata unei persoane determinate;
32]on Dogaru, op. cit., p. 139. 33 Liviu Pop, op. cit., pag 46. 34 Corinne Renault _ Brahinsky, Droit civil. Les obligations, Editura Gualino, Paris, 1999, p. 43. 42

a) conditii generale Fiind 0 manifestare de vointa, oferta de a contracta trebuie sa indepl ineasca toate conditiile generale de validitate ale consimtamantuJui: - sa provina de la
0

persoana cu discernamant;

- sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice; - sa fie exteriorizata; - sa nu fie afectata de vicii de consimtarnant.

in principiu,

b) conditii speciale:
- sa fie 0 manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic; - sa fie ferma si neechivoca, in sensu I ca. trebuie sa exprime vointa neindoielnica de a incheia contractul prin simpla acceptare; - sa fie precisa si completa, respectiv sa cuprinda elementele necesare pentru incheierea contractului. 2.4.5. Forta obfigatorie a ofertei Forta obligatorie a ofertei se analizeaza anterior acceptarii ei, deoarece dupa ce a fost acceptata se incheie con tractu i, iar contractului i se aplica regulile privind puterea obligatorie a

contractului.

43

in Codul civil nu exista reglementari referitoare la forta obligatorie a ofertei, dar prin art. 37 din Codul comercial a fost instituiili regula potrivit careia, pana la momentul lncheierii contractului, oferta si acceptarea ofertei sunt revocabile. in analiza fortei obligatorii a ofertei se disting doua situat,
dupa cum oferta a ajuns sau nu la destinatar: _ daca oferta nu a ajuns la destinatar, ofertantul 0 poate revoca, insa se cere ca revocarea sa ajunga la destinatar eel mai tarziu odata cu oferta; _ daca oferta a ajuns la destinatar, solutia este diferita, dupa cum oferta este cu termen sau tara termen, respectiv: _ daca oferta este cu termen, ofertantul este obligat mentina pana la expirarea termenului; _ daca oferta este tara termen, ofertantul mentina un interval de timp rezonabil pentru sa
0

rezervandu-si dreptul de a-si manifesta a cumpara bunul. 35

ulterior consimtamantul

de

Din definitia data rezulta ca promisiunea de vanzare este un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai In sarcina promitentului. Promisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, ci si bilaterala - de a vinde si cumpara - ill ipoteza In care arnbele parti se obliga sa incheie In viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare-curnparare. In materia bunurilor imobile, actele juridice constatate prin inscrisuri sub semnatura privata, incheiate sub imperiul Decretului nr. 1441195836 si al Legilor nr. 58/197437 si 59/197438 sunt nule ca ~i contracte de vanzare-cumparare, dar constituie antecontracte, in virtutea principiului conversiunii actelor juridice. 39

este obligat sa 0 a da posibilitatea

35 Bogdan Dumitrache, Marian Nicolae, Romeo Popescu, Institutii de drept civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 200 I, p. 300. 36 Decretul 01'. 14411958 privind reglernentarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precum si a celor referitoare la instrainarile si impartelile terenurilor cu sau tara constructii, publicat In B.Of. nr. 15/29.03.1958, intrat In vigoare la 29.03.1058 si abrogat la 7.08.1991 prin art. 41 din Legea 111'. 5011991, publicata In M.Of. nr. 16717.02.1991. 37 Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane ~i rurale, publicata In B.Of. nr, 13511.11.1974, abrogata prin Deeretul Lege 01'.1/26.12.1989. 38 Legea 01'. 59/1974 eu privire la fondul funciar, publicata In B.Of. nr. 138/5.11.1974, abrogata prin Deeretul-Lege 111'. 9/31.12.1989. 39 Valeriu Stoiea, Flavius Baias, Executarea silita a antecontractelor de vdnzare-cumpdrare a imobilelor in conduiile abrogarii art. 12 din Decretul nr. 14411958, In .Dreptul" 01'. 3/1992; Vasile Patulea, Aplicarea In timp a legii civile, In legaturd cu instrdindrile de imobile, In .Dreptul" nr. 11/1992, p. 29-39; Eugeniu Satta-Romano, Regimul juridic al antecontractelor privind instraindrile imobiliare subsecvent abrogdrii Decretului nr. 14411958, In .Dreptul" nr. 911993, p. 27-33; Flavius Baias, Efectele juridice ale antecontractului de vdnzare-cumpdrare a unei constructii, in conduiile abrogarii Decretului nr. 14471958, In "Dreptul" 01'.711994, p. 30. 45

destinatarului sa se pronunte asupra ei. Oferta devine caduca la expirarea termenului, In cazul ofertei cu termen, precum si In situatiile In care ofertantul devine incapabil sau moare mai inainte de acceptarea ofertei, iar acceptarea ulterioara ramane tara efecte. Revocarea intempestiva a ofertei va atrage raspunderee ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a retragerii ofertei.

2.5. Promisiunea de vanzare

Promisiunea de vanzare este un unui drept de creanta, una dintre parti fata de cealalta parte - sa yanda In beneficiarul promisiunii are un drept antecontract care da nastere avand 0 obligatie de a face viitor un anumit bun -, iar de optiune, In sensul de a

cumpara sau nu bunul. Spre deosebire de ofelia de a contractu, care este un act juridic unilateral, in cazul promisiunu de vanzare, 0 persoana primestc promisiunea proprietarului de a vinde acel bun,
44

Astfel, printr-un 'inscris sub semt1atura privata se poate constata doar existenta unui antecontTact de vanzare-curnparare ' iar i10r din aceste ante contract ia na$tere obligatia part de a face tot ce este necesar pentru ca instrainarea sa aiba toe. Daca promitentulvanzator nu isi respecta obligatia $i vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea lucrului, deoarece nu a devenit proprietar, iar vanzarea 'incheiaUi cu alta persoana , - , sub rezerv fraudei la lege - este valabila. In aceasta situatie e a beneficiarulcumparator nu poate cere decat daune-interes . Daca lucrul se mai gase$te 'in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale, oricare dintre plirlile antecontractului de

prormsrune

bilaterala

de a contracta;

In caz de neexecutare

obligatiei asumate, raspunderea este contractuala, iar executarea silita In natura, a obligatiei de a face, se asigura prin actiunea
personals avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care tine loc de act de vanzare-cumparare, supusa termenului de prescriptie prevazut de art. 3 din Decretul ill. 16711958. Termenul prescriptiei curge din momentul incheierii contractului, insa atunci cand promitentul cumparator a preluat imobilul, detinerea lui, cu acordul promitentului vanzator, echivaleaza cu recunoasterea dreptului acestuia, in sensul art. 16 lit. a din Decretul ill. 167/1958. Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga in momentul in care promitentul vanzator se manifesta expres In sensul negarii dreptului promitentului cumparator.

vallzare-curnparare

poate cere instantei de judecata, altemativ: _ acordarea de daune - interese; _ obligarea promitentului, sub sanc~iunea daunelor comina-

torii, la lncbeierea contractului; _ pronuntarea, 111 baza art. 1073 $1 1077 Cod civil a unei 40 hotariiri care loc de contract de vanzare-cumparare. Instant judecatore$ti41 , investite cu solutionarea eie de pricini, au decis In sensu! ca pot pro nu nta, pe antecontract de vanzare-curnparare, 0 hotarare care sa act contract de vanzare-cumparare, intemeindu-se pe art. 1073 $i 1077 Cod civil. in practica judiciara antecontractul de recenHi 42 , instante1e a unui

2.6. Acceptarea ofertei

2.6.1. Definitie Acceptarea ofertei este cea de a doua latura a consimtarnantului si consta In manifestarea vointei juridice a unei persoane de a incheia un contract In conditiile stabilite In oferta ce i-a fost adresata ill acest scop. 2.6.2. Felurile acceptdrii ofertei Acceptarea ofertei poate fi de doua feluri: 1. expresa, care poate fi facuta in scris sau verbal; 2. tacitd, care rezulta din anumite actiuni. Referitor la acceptarea tacita, s-a pus problema valorii pe care o are simpla tacere a unei persoane careia i s-a adresat 0 oferta, In conditiile in care, prin ea insasi, tacerea nu poate avea valoare de acceptare. Cu caracter de exceptie, prin lege sau in practica judecatoreasca, se considera ca tacerea poate sa insemne acceptare a ofertei In urmatoarele cazuri:
47

sa Ima

unor astfel baza unui ina t loc de dispozitiile ca 0

au retinut imobil este

vanzare-cumparare

Francisc Deak, op. cii., p. 21-22. Curtea Suprema de Justi\ie, Seqia civila, decizia nr. 2614/1991, In "Drept1.ll" nr. 8/1992, decizii1e nr. 22111993, nr. 22211993, nr. 879/1993, nr. 2339/1993, In Jurispruden\a C1II1ii Supreme de justitie, 1993, p. 41 - 53. decizi nr. 765!l993, nr, 135611993 si nr, 144811993, In .Dreptul" nr. 711994, i1e p.75-79. 42 Decizia nr. 1212 din 17.02.2005, pronuntata de sectia civila si de
40
41

propde",'" in",I"",,I', In.lta Curto de si Justitie. Bul"inol jorisp,udentei. C.uleg"e de decizii pc anul 2005, &\itu'" C.H. Beck, Boo,""ti,
2006, p. 311-312. 46

c.,,*

 legea admite tacita reconductiune - tacita reil1chiriere partile pot sa fi convenit, mai inainte, ca simpla tacere dupa primirea ofertei sa aiba valoare de acceptare; atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul celeilalte parti, ea poate fi considerata ca fi ind acceptata chiar daca partea careia i-a fost adresata tace.
2.6.3. Conditiile acceptarii ofertei

43

- contractu I se incheie prin telefon; - contractul se incheie prin corespondents.

2.7.1. fncheierea contractului fntre prezenti

Acceptarea ofertei trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate prevazute de lege pentru vointa juridica, in general, precum si urmatoarele conditii speciale: sa fie pura si simpla, adica sa concorde cu oferta, sa fie conforma acesteia; daca oferta a fost adresata unei anumite persoane, numai acea persoana 0 poate accepta, dar daca a fost adresata publicului, acceptarea poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie contractul; acceptarea trebuie sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata. 2.7. Momentul incheierii contr~ctului Momentul tncheierii contractului este acela In care se realizeaza acordul de vointa prin ill.t~nll.irea acceptarii cu oferta de a contracta. Pentru stabilirea momentului la care s-a rncheiat un contract, se va distinge dupa cum: _ ofertantul si acceptantul sunt prezenti;

In cazul in care ofertantul si acceptantul sunt de fata, momentul incheierii contractului este acela in care ofertantul ~i acceptantul cad de acord asupra incheierii contractului, Regulile incheierii contractului intre prezenti sunt aplicabile si in ipoteza in care incheierea contractului se realizeaza prin telefon.
2.7.2. incheierea contractului prin corespondenta

Inchcierca contractului prin corespondenta, numita ~l incheierea contractului intre absenti, atunci cand oferta ~i acceptarea se transmit prin scrisoare, telegrama, telex, telefax, a generat patru sisteme sau teorii pentru cunoasterea momentului incheierii contractului, Sistemul emisiunii (al declaratiunii) considera ca acordul de vointa s-a realizat 'in momentul in care destinatarul ofertei ~i-a manifestat acordul CLl oferta prim ita, chiar daca nu a comunicat acceptarea sa ofertantului; Sistemul expedierii acceptdrii considera ca momentuJ incheierii contractului este acela in care acceptantul a expediat raspunsul sau afirmativ, prin scrisoare, telegrama, telex, telefax, chiar daca raspunsul nu a ajuns la cunostinta ofertantului;
Sistemul receptiei acceptdrii de cdtre ofertant (sistemul primirii acceptdrii) considera ca incheierea contractului a avut loc

43

Polrivit art. 1437 Cod civil "dllpa expirarea de locatiune, daca locatarul ra111ane si e lasat

termenului
111

stipulat

In

contractul considera

poses ie, atunci se

in momentul in care raspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu la cunostinta de continutul acestuia; Sistemul informarii considera ca momentul incheierii contractului este acela in care ofertantul a luat cunostinta de acceptare. 49

loca~iunea ca reinnoita",

48

11 doctrina acceptarii.

si jurisprudents

este preferat

sistemul

receptiei

2.8.1. Importarua locului incheierii contractului

Determinarea locului incheierii contractului prezinta irnportanta in cadrul relatiilor de drept international privat atunci cand apare un conflict de legi 'in spatiu, pentru stabilirea legii aplicabile."

2.7.3. Importarua momentului incheierii contractului

Momentul incheierii contractului prezinta importanta datorita consecintelor deosebite pe care le produce, respectiv: din momentul incheierii contractului acesta poate sa-si produca efectele, nascandu-se drepturile si obligatiile partilor contractante; In raport de acest moment se apreciaza revocare, precum si caducitatea ofertei; viciile de consimtamant se analizeaza momentul incheierii contractului; posibilitatea In raport de de

in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri certe, transmiterea dreptului de proprietate are loc In momentul incheierii contractului, iar riscul pierii bunurilor se suporta de cum para tor; in caz de conflict de legi In timp contractului i se va aplica legea in vigoare la momentul incheierii sale; determina locul incheierii contractului.

2.8. Locul incheicrii contractului

Locul incheierii contractului se determina diferit, dupa cum incheierea contractului s-a realizat intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta: intre partile prezente, locul incheierii contractului este acela in care se afla partile; daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla ofertantul; in cazul contractului incheiat prin corespondenta, avand in vedere sistemul receptiei acceptarii, locul incheierii contractului este acela unde se afla destinatarul ofertei.
50

44 Alt. 79 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturil?r de drept international privat, dispune: "Contractul care nu poate fi locahzat In functie de prestatia caracteristica a unei dintre pa'1i este supus, cat prive~te conditiile de fond, legii locului unde a fost incheiat." 51

3. EFECTELE CONTRACTULUI

3.2.1. Regulile generale de interpretare a contractului

Regulile generale/ de interpretare a contractului sunt: prioritatea vointei reale a partilor, regula reglementata in art. 977 Cod civil conform caruia "interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensu I literal al terrnenilor";

3.1. Notiune

~i reglementare
se inteleg raporturile juridice civile

Prin efectele contractului continutul acestor raporturi. Codul civil cuprinde contractului in art. 969-985.

nascute din acel contract, respectiv drepturile si obligatiile aflate in

reglementari referitoare la efectele

contractul produce pe langa efectele expres aratate si alte efecte, regula reglementata in art. 970 alin. 2 Cod civil, care dispune referitor la contracte ca "obliga nu numai la ceea ce este expres intrinsele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa", precum ~i in art. 981 Cod civil care prevede principiul conform caruia "cIauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt expres intrinsul".

3.2. Interpretarea contractului Determinarea efectelor contractului presupune stabilirea drepturilor si obligatiilor care s-au nascut, modificat sau stins prin ace Icontract. Pentru aceasta este necesar sa se dovedeasca contractul ~i sa se interpreteze clauzele acestuia. A interpreta inseamna a determina intelesul exact al c1auzelor unui contract, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna.' Principalele reguli de interpretare sunt cuprinse in art. 970, 977-985 din Codul civil, CLl precizarea ca unele dintre aceste reguli au caracter general, in sensul ca sunt avute in vedere la interpretarea oricarui contract, In timp ce altele au caracter special, dar sunt interdependente si trebuie sa fie aplicate concomitent.

3.2.2. Regulile speciale de interpretare a contractu/ui

Regulile toarele: speciale de interpretare a contractulur' sunt urma-

clauzele indoielnice se interpreteaza din natura contractului (art. 979 Cod civil); clauzele indoielnice se interpreteaza produce un efect (art.978 Cod civil);

in sensul care reiese in sensul

111

care ele pot

in cazul in care exista indoiala clauzele contractului se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul (art.980 Cod civil); regula in dubio pro reo, cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui care se obliga (art. 983 Cod civil);

Elena Circei, in legaturd cu inlerpretarea legii si a converuiilor civile, in .Dreptul" nr. 1/1993, p. 44-47. 52
I

2 Constantin Statescu, Comeliu Birsan, Tratat de drept civil. Teoria generald a obligatiilor, Editura Academiei, Bucuresti, 1981, p. 71-72. 3 Liviu Pop, op. cit., p. 65. 53

 oricat de generali ar fi termenii contractului, acesta are ca obiect numai prestatiile la care partile s-au obligat (art.984 Cod civil); atunci cand in contract se da un exemplu pentru apiica.rea obligatiilor, nu se restrange numarul si intinderea acestora la exemplul dat (art.985 Cod civil).

Denuntarea unilaterald a contractului

lntre modul de incheiere a contractului ~i modul de revocare a acestuia trebuie sa existe 0 simetrie, in sensul ca daca incheierea contractului este rezultatul unui mutuus consensus, revocarea contractului trebuie sa fie rezultatul unui mutuus dissensus. Conform art. 969 alin. 2 Cod civii, revocarea conventiilor se poate realiza nu numai prin consimtamantul mutual, dar ~i din cauze autorizate de lege. Intre aceste cauze se inscrie si denuntarea unilaterala a contractului care poate sa intervina in materia contractului de inchiriere tara termen (art. 1436 alin. 2 Cod civil), a contractului de mandat (art. 1552 si 1556 Cod civil) sau a contractului de depozit (art. 1616 Cod civil).

3.3. Principiile aceste principii

efectelor contractului

~i exceptiile de la

Principiile efectelor contractului

sunt reguii de d.rept civil care

arata cum si fata de cine se produc aceste efecte.

Efectele contractului sunt guvernate de principiul obligativitatii, principiul relativitatii si principiul opozabilitatii.

3.3.1. Principiul obligativiuitii contractului

Principiul obligativitatii contractului este reglementat in art. 969 alin. 1 Cod civil, conform caruia .convensiile legal facute au putere de lege intre partile contractante''. in doctrina s-a sustinut ca un contract nu poate fi identificat cu 0 lege, fie numai pentru considerentul ca legea are 0 aplicatie generala, in timp ce contractul obliga numai pe cei care l-au incheiat.4 3.3.l.1. Exceptiile de la principiul obligativitatii contractului

incetarea contractelor intuitu personae Contractele intuitu personae sunt incheiate in considerarea
calitatilor deosebite ale unei parti, iar daca partea a decedat, contractul inceteaza de plin drept. Acest lucru se intampla de exemplu in cazul contractului de mandat.

Suspendarea fortei obligatorii a contractului Daca Lilla dintre parti nu i~i executa obligatia intervine suspendarea obligativitatii contractului. De exemplu, in materia
contractului de asigurare, daca partea obligata nu plateste prima de asigurare. suspendare temporara apare in situatia in care, pe parcursul existentei unui contract cu executare succesiva, intervine un caz de forta majora care impiedica executarea contractului.

Exceptiile de la principiul obligativitatii contractului trebuie sa fie prevazute expres de lege sau de contract. Ne vom gasi in prezenta unei exceptii de la acest principiu in urmatoarele cazuri:

Prorogarea legald
Un caz de modificare a fortei obligatorii a contractului, independent de vointa partilor, 11 reprezinta prelungirea legala a contractului dincolo de termenul stabilit de parti,
55

Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 110.

54

De exemplu, In materia contractului de inchiriere, prin lege s-a dispus ca durata contactelor de inchiriere privind suprafetele locative cu destinatia de Iocuinte, din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ - teritoriale, aflate In curs de executare, care expira la data de 8 aprilie 2004, se prelungeste de drept pentru 0 perioada de 5 ani. 5
3.3.2. Principiul relativiuuii efectelor contractului

Principiul relativitatii efectelor contractului poate fi definit ca regula potrivit careia con tractu 1 produce efecte numai fara de partile contractante, el neputand sa profite sau sa dauneze altor persoane. Acest principiu este instituit prin alt. 973 Cod civil, conform caruia .converuiile n-au eject dedit intre partile eontraetante". 3.3.2.l. Exceptiile de Ia principiul relativitatii contractului Exceptiile de la principiul relativitatii contractului sunt acele situatii juridice in care contractu 1 poate sa produca efecte si fata de alte persoane decat partile sau succesori i in drepturi ai partilor.({ Aceste exceptii sunt clasificate in exceptii aparente ~i exceptii reale sau veritabile. Exceptiile aparente sunt promisiunea faptei altuia sau conventia de porte - fort si actiunile directe, iar exceptia reala este stipulatia pentru altul sau contractul in folosul unei terte persoane.
Promisiunea faptei altuia este un contract prin care debitorul

Trasaturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuia sunt urmatoarele: tertul nu este obligat prin contractul incheiat intre promitent ~i creditorul promisiunii, iar obligatia sa se va naste numai daca adera la contract sau incheie un nou contract; ceea ce se promite este fapta personals a debitorului de a determina 0 terra persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor; debitorul nu este obligat sa garanteze fara de ter] executarea angajamentului de catre terta persoana. Actiunile directe reprezinta posibilitati recunoscute de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au partici pat. Codul civil reglernenteaza doua cazuri de actiuni directe in materia contractului de antrepriza'' si a contractului de rnandat" Stipulatia pentru altul - numita si contractul in folosul unei terte persoane - este till contract prin care 0 parte, numita stipulant, dispune ca cealalta parte, numita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terre persoane, nurnita tert beneficiar, care nu participa la incheierea contractului. Codul civil face aplicatii ale stipulatiei pentru altul in materia donatiei cu sarcina In favoarea unui tert (art.828 - 830) si a rentei viagere (art.1642).

se obliga fata de creditor sa determine 0 terra persoana sa-si asume un angajamentjuridic in folosul creditorului din contract.'
5 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 11r. 8/2004, privind prelungirea duratei unor contracte de inchiriere, publicata In M.Or. nr. 278/30.03.2004. 6 Ion Dogaru, Pompil Draghici, op. cit., p. 140. 7 Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 66. 56 8 Conform art. 1488 Cod civil, lucratorii folositi de antreprenorul unei cladiri au dreptul sa-I actioneze direct pe beneficiarul cladirii pentru plata sumelor ce li se cuvin, In masura In care aceste surne nu au fost platite antreprenorului. 9 Potrivit dispozitiilor art. 1542 Cod civil, mandantul are 0 actiune directs irnpotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o In indeplinirea rnandatului. 57

In afara de reglernentarile cuprinse III Codul civil, aplicatii ale acestei exceptii se mai intalnesc in cazul contractului de asigurare (art. 9 din Legea nr. 136/1995) ~i a contractului de transport de bunurilO. Pentru ca stipulatia pentru altul sa produca efecte juri dice este obligatorie intrunirea conditiilor generale mentionate In art. 948 Cod civil pentru valabilitatea contractelor (capacitatea de a contracta, consirntamantul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat si 0 cauza licita), la care se adauga doua conditii speciale: 1. vointa de a stipula (animus stipulandi); 2. persoana tertului beneficiar trebuie sa fie determinata la momentul incheierii contractului sau sa fie deterrninabila In raport cu momentul executari i acestuia, Stipulatia pentru altul genereaza raporturi juridice intre stipulant si promitent, precum ~i intre promitent ~i tertul beneficiar. Raporturile juridice dintre stipulant si promitent au in con tinutu I lor dreptul stipulantului de a pretinde promitentului sa-~i execute obligatia asumata In folosul tertului beneficiar. Raporturile juridice dintre promitent ~i tertul beneficiar pun in evidenta caracterul de exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor contractului a stipulatiei pentru altul, III sensul ca favoarea tertului se naste un drept, direct si nemijlocit, independent de manifestarea de vointa a tertului. Dreptul tertului beneficiar se naste direct In puterea contractului dintre stipulant si promitent, dar exercitiul dreptului depinde de vointa tertului. Tertul beneficiar exercita acest drept printr-o actiune personala (proprio nomine), iar dreptul de a cere executarea obligatiei ii apartine ~i stipulantului, dar III puterea contractului,

insa acesta va cere executarea obligatiei in favoarea tertului, nu in favoarea sa. Stipulatia pentru altul a fost calificata ca 0 exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor contractului deoarece prin intermediul acestei constructii juridice se creeaza drepturi in favoarea altor persoane dedit partile contractului.

3.3.3. Principiul opozabilitdtii efectelor contractului

Opozabilitatea contractului reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului In raport cu tertii. In raport cu tertii un contract se impune ca 0 realitate juridica care nu poate fi ignorata. 3.3.3.l.Exceptia contractului de la principiul opozabilitatii fata de terti a

Exceptia de la principiul opozabilitatii fata de terti a contractului este situatia In care un tert va fi indreptatit sa ignore existenta unui contract, si, pe cale de consecinta, a drepturilor si obligatiilor nascute din acel contract. astfel de exceptie este simulatia.

Definitia simulatiei
Analizand definitiile formulate in doctrina, II putem defini simulatia ca fiind 0 operatiune juridica In cadrul careia doua

10 Aurel Pop, Tonel Ciobanu, Dreptul transporturilor, Universitatea Bucuresti, 1984, p. 28-38. 58

II George Plastara, Curs de drept civil, vol. TV, Obiigatiuni, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1925, p. 404; George N. Lutescu, Teoria generala a drepturilor reale, Bucuresti, 1947, p. 347; Francisc Deak, Curs de drepl civil, Dreptul obligatiilor, Partea 1; Teoria generala a obligatiilor, Universitatea din Bucuresti, 1960, p. 153; Traian lonascu, Curs de drept civil. Teoria genera/a a contractelor si obligatiunilor, Facultatea de drept, Bucuresti, f.a, p. 259; Aurel Pop, Gh. Beleiu, Drepl civil. Teoria generald a dreptu/ui civil, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de drept, 1980; Teofil Pop, Drept civil roman. Teoria genera/a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 176, 59

persoane incheie un contract public - aparent, mincinos - care nu reflecta vointa lor reala, prin care se creeaza 0 alta situatie juridica decat cea creata printr-un contract secret - contrainscris - care exprima vointa reala a partilor.

Simulatia prin deghizarea contractului public este de doua

feluri:

Conditiile exlstentei simuiatiei

in cazul simulatiei se incheie, intre aceleasi parti, doua contracte, unul public ~i w1UI secret. Pentru a ne gasi 'in prezenta simulatiei este necesar ca actul secret sa se incheie anterior sau concomitent cu actul public.
F ormele simulatiei
Simulatia se poate prezenta, 'in functie de modul in care este conceput contractul public si de elementul 'in privinta caruia opereaza, simulatia se poate prezenta In una din urmatoarele forme: contractul fictiv; contractul deghizat; contractul prin care se realizeaza

I, deghizare totalii, cand prin contractu I public se urmareste sa se ascunda natura juridica a contractului secret. De exemplu, contractu} public este un contract de vanzare-cumparare, iar contractu I secret este un contract de donatie. 2. deghizare partiala. daca prin contractul public sunt ignorate numai anwnite elemente ale contractului secret, de exemplu pretul din contractu] de vanzare-curnparare sau scadenta reala a obligatiei de plata a pretului. Simulatia prin interpunere de persoane intervine atunci cand contractu I public se incheie intre anumite persoane, iar in contractu} secret se deterrnina adevaratele persoane intre care s-a incheiat contractul. Aceasta forma de sirnulatie este intalnita. in materia donatiei prin interpunere de persoane, pentru a se asigura anonimatul persoanei gratificate. Scopurile urmiirite de piirp prin simula(ie12 Simulatia are un scop general si abstract, acela al ascunderii
de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa, fata de terti, pre cum si un scop concret, care poate sa. constea in: - sustragerea unor bunuri de la urmarirea pornita de creditori; - evitarea raportului donatiilor si reductiunii Iiberalitatilor excesrve; - asigurarea anonimatului unei persoane gratificate; - evitarea aplicarii integrale a taxelor de timbru.

interpunere de persoane. Simulatia prin incheierea unui contract fictiv presupune 0 disimulare totals a realitatii, in sensul ca actul public este Iipsit de orice continut juridic, fiind anihilat de prevederile contrainscrisului. in acest caz, partile convin, prin contractu] secret, ca operatiunea juridica consemnata in contractu] public nu s-a realizat. De exemplu, vanzarea fictiva a unor bunuri pentru a evita executarea silita pornita de creditor.
0

Efectele simulatiei
loan Albu, Drepl civil. Contractul si rdspunderea contractuala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 122; Paul C. Vlahide, Repetitia principii/or de drept civil, vol. U, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1994, p. 79; Ion Dogaru, Pompi I Draghici, op. cit., p. 144; Florin Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., p. 108; Flavius Baias, Simulaiia, Studiu de doctrind sijurisprudenta, Editura Rosetti, Bucuresti, p.46-50. 60

Potrivit dispozitiilor art. 1175 Cod civil, actul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile

12

Ion Dogaru, Pompil Draghici, op. cit., p. 147. 61

contractante si succesorii lor universali, un asernenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane. in sistemul dreptului civil roman, simulatia nu este sanctionata cu nulitatea, sanctiunea specifica care intervine in cazul simulatiei este, dupa caz, inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin contractul secret si inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie. Efectele contractului in caz de sirnulatie SlIDt guvemate de doua reguli: 1. contractu I secret produce efecte numai intre parti si, in principiu, succesorii lor universali; 2. contractu I secret nu produce efecte fata de tertii de buna-

Efectul principal al actiunii III declararea incetarea caracterului secret al contrainscrisului.

simulatiei

este

3.4. EfecteJe specifice ale contractelor sinalagmatice Din reciprocitatea ~i interdependenta obligatiilor, caracteristice pentru contractele sinalagmatice, decurg urrnatoarele efecte specifice: 1. obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa fie executate sirnul tan. De la aceasta regula fac exceptie acele contracte care prin natura lor sau datorita vointei partilor se executa altfe!' Asa fiind, oricare parte contractanta are dreptul sa refuze executarea obligatiei proprii, atata timp cat cealalta parte, care pretinde executarea, nu executa obligatiile ce-i revin din acelasi contract. Aceasta posibilitate poarta denumirea de exceptie de neexecutare a contractului; 2. daca una din parti nu-si executa culpabil obligatiile, cealalta parte are dreptul sa ceara in justitie rezolutiunea sau rezilierea contractului; 3. daca un eveniment independent de vointa sa impiedica 0 parte contractanta sa-si execute obligatiile, contractul inceteaza, cealalta parte fiind ex one rata de obligatiile sale. Legat de aceasta se pune problema suportarii riscurilor contractuale.':'

credinta,
Tertii au optiunea de a invoca in favoarea public sau contractul secret. lor contractul

Actiunea in simulatie
Actiunea in declararea sirnulatiei este ace a actiune civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public si existenta contractului secret care modifica, total sau partial, contractul public. Proba simulatiei se face dupa reguli diferite: -intre parti, proba se face conform regulilor de drept COl11un referitoare la proba actului juridic; - tertii pot proba simulatia prin orice rnijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii, deoarece fata de ei simulatia este un fapt juridic. Adrniterea actiunii in simulatie va duce la inlaturarea efectelor contractului public, iar singurul contract care i~i va produce efectele juridice va fi contractu 1 secret, daca este incheiat cu respectarea conditiilor de fond si, eventual, forma cerute de lege pentru incheierea sa valabila.

3.4.1. Exceptia de neexecutare a contractului (exceptio non

adimpleti contractus)

Definitia
Exceptia de neexecutare a contractului este un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic, in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, lara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propriile obligatii.
13

Liviu

Pop, op. cit., p. 72; Constantin

Statescu,

Corneliu

Birsan,

op. cii., p. 83.

62

63

Prin invocarea acestei exceptii, partea care 0 invoca obtine, tara interventia instantei judecatoresti, 0 suspendare a executarii propriilor obligatii, pana in rnomentuI in care cealalta parte i~i va executa obligatiile ce-i rev in. De indata ce aceste obligatii vor fi indeplinite, efectuJ suspensiv al exceptiei de neexecutare a .~ - 14 I contractu U1 inceteaza.

pendenta obligatiilor nascute din contractele sinalagrnatice.16, dar este sustinut si punctul de vedere potrivit caruia fundarnentul exceptiei de neexecutare este principiul bunei-credinte si echitatii, in baza caruia nici una dintre parti nu ar putea solicita celeilalte parti executarea angajamentelor sale, tara a oferi si ea ce datoreaza.!"

Reglementarea
In Codul nostru civil nu exista un text general care sa reglementeze exceptia de neexecutare a contractului, dar ea este consacrata in cateva cazuri, in materie de vanzare, de schimb si depozit remunerat. "Vanzatorul nu este dator sa predea lucrul, daca curnparatorul nu plateste pretul ~i nu are dat de vanzator un terrnen pentru plata", dispune art. 1322 Cod civil. Tot astfel, cumparatorul are si el dreptul de a opune exceptia de neexecutare. ill cazul contractului de schimb, partea ce a primit lucrul ce i s-a dat in schirnb de catre cealalta parte, fara ca acesta sa fi fost proprietarul lucrului respectiv, nu poate fi constransa sa predea lucrul pe care, la randul sau, I-a promis, ci l1LU11ai sa intoarca pe eel prirnit (art. 1407 Cod civil). in materia contractului de depozit, .xlepozitarul poate sa opreasca depozitul pal1a la plata integrala cuvenita din cauza depozitului" (art. 1619 Cod civil)."

Conditiile invocarii exceptiei de nee.xecutare a contractului

Pentru invocarea exceptiei de neexecutare cer intrunite urmatoarele conditii: a contractului se

obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract. De exernplu, curnparatorul nu poate refuza sa. plateasca pretul pe motiv ca vanzatorul li datoreaza 0 suma de bani pe care i-a imprumutat-o; este necesar ca din partea celuilalt contractant neexecutare, chiar partiala, dar suficient de irnportanta; sa existe
0

neexecutarea sa nu se datoreze faptei insesi a celui ce invoca exceptia, fapta ce I-a impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia; partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. Daca un astfel de termen a fost convenit, lnseamna ca partile au renuntat la simultaneitatea de executare a obligatiilor si deci nu mai exista temeiul pentru invocarea exceptiei de neexecutare; pentru invocarea exceptiei debitorul sa fi fost pus in intarziere. de neexecutare nu se cere ca

Temeiul juridic
In doctrina, exceptia de neexecutare a contractului este fundamentata, de majoritatea autorilor, pe reciprocitatea si interde-

lnvocarea exceptiei de neexecutare are Joc direct intre piiJli, rara a fi necesar sa se pronunte instanta judecatoreasca. Este insa
16 Ovidiu Ungureanu, Alexandru Bacaci, Corneliu Turianu, Calina Jugasuu, Principii si institutil de drept civil. Curs selectiv pentru licenta 2002- 2003, Editura Rosetti, Bucuresti, p. 197; Liviu Pop, op. cit., p. 73. 17 Dirnitrie Gherasirn, Buna-credinta In raporturile juridice civile, Editura Acaderniei, Bucuresti, 1981, p. 82.

14 15

Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cil., p. 84. Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 136.

64

65

posibil ca partea careia i se opune aceasta exceptie sa sesizeze instanta judecatoreasca ori de cate ori pretinde ca invocarea ei s-a facut In mod abuziv." Exceptia de neexecutare poate fi opusa nu numai celeilalte parti, ci tuturor persoanelor ale carol' pretentii se intemeiaza pe acel contract. Asadar, ea poate fi invocata si fata de un creditor al celeilalte parti care solicits obligarea la executare pe calea actiunii oblice. in schimb nu poate fi opusa ace lor terti care invoca un drept propriu ~i absolut distinct nascut din contractu I respectiv.

Rezolutiunea contractului si nulitatea

Desi ambele au ca efect desfiintarea retroactiva a contractului, intre rezolutiune si nulitate exists si importante deosebiri. Astfel, in timp ce cauzele nulitatii sunt Inrotdeauna concomitente cu momentul Incheierii contractului, cauza rezolutiunii este intotdeauna posterioara incheierii contractului. Nulitatea se intemeiaza pe ideea ca un contract nu a fost valabil incheiat, pe cand rezolutiunea are ca premiss un contract perfect valabil incheiat, care insa nu a fost executat din culpa uneia dintre parti.

Efectul invocdrii exceptiei de neexecutare a contractului

Efectul invocarii exceptiei de neexecutare a contractului consta in suspendarea obligatiei asumate de partea care foloseste aceste mijloc de aparare, paua la momentulla care cealalta parte lsi va indeplini obligatia a carei neexecutare a detenninat invocarea exceptiei.

Temeiul juridic al rezolutiunii contractului

In doctrina, s-a afirmat ca rezolutiunea contractului este 0 sanctiune civila, garantie a respectari contractului, de natura a contribui Ia executarea intocmai si cu buna-credinta, a obligatiilor contractuale." Majoritatea autorilor considers insa ca temeiul juridic al rezolutiunii il constituie reciprocitatea ~i interdependenta obligatiilor din contractul sinalagmatic, irnprejurarea ca fiecare dintre obligauile reciproce este cauza juridica a celeilalte."

3.4.2. Rezolutiunea si rezilierea contractului Definitia rezotutiunii

Prin rezolutiune se intelege desfiintarea, pe cale judiciara sau conventionala, a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu, In cazul in care nu se indeplinesc, in mod culpabil, obligatiile asumate prin conventie, desfiintare care produce efecte retroactive." Cu alte cuvinte, rezolutiunea contractului este 0 sanctiune a neexecutarii culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediata, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia ~i repunerea partilor i11 situatia avuta anterior incheierii contractului.

Rezolutiunea j udiciarii
Potrivit art. 1021 Cod civil, rezolutiunea nu opereaza de drept. Partea indreptatira trebuie sa se adreseze instantei judecatoresti cu 0 actiune in rezolutiune. in aceste conditii, legea recunoaste instantei dreptul de a verifica ~i aprecia cauzele rezolutiunii, putand, dupa caz, sa acorde un term en de gratie partii actionate.

Constantin Siatescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 86. 19 Valeriu Stoica, Rezoluiiunea si rezi/ierea contractelor Editura All, Bucuresti, 1997, p. 15. 66
18

civile,

Liviu Pop, op. cit., p. 77. Ovidiu Ungureanu, AI. Bacaci, Corneliu Turianu, Calma Jugastru, op. cit., p. 199; Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 87; Liviu Pop, op. cit., p. 78.
20
21

67

Actiunea in rezolutiune poate f introdusa de partea In privinta careia angajamentul nu s-a realizat, precum ~i de avanzii ei cauza.22 Daca s-ar recunoaste 0 asemenea actiune partii care nu-si executa obligatia, ar insemna sa i se acorde 0 prima de incurajare, 0 cale nejustificata de a se desprinde din raportul contractual la care a convenit, ceea ce ar constitui 0 infrangere de neadmis a principiului obligativitatii contractelor. 23 Conditiile exercitiirii actiunii in rezolutiune Pentru admiterea actiunii avand ca obiect rezolutiunea unui contract se cer indeplinite urmatoarele conditii: - una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale; - neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia. Daca neexecutarea s-a datorat unei cauze fortuite, independente de vointa debitorului, nu se va pune problema rezolutiunii, ci aceea a riscului contractului; - debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere, in conditiile prevazute de lege. Punerea in intarziere este foarte importanta, pentru a putea dovedi refuzul de executare a obligatiilor de catre cealalta parte contractanta." Instanta judecatoreasca, constatand indeplinirea acestor conditii, urmeaza sa se pronunte asupra rezolutiunii contractului. Rezolutiunea conventionalii Clauzele contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii. Aceste clauze sau pacte comisorii exprese nu trebuie confundate cu conditia rezolutorie expresa care constituie 0
Ion Dogaru, Pompil Draghici, op. cii., p. 157. Constantin Statescu, Cornel ill Birsan, op. eit., p. 87. 24 Ovidiu Ungureanu, Alexandru Bacaci, Corneliu Calina Jugastru, op. cit, p. 199.
22 23

modalitate a contractului. In cazul conditiei rezolutorii, rezolutiunea depinde de un eveniment viitor si nesigur, strain de comportamentul debitorului ~i nu are caracter sanctionator. Dimpotriva, In cazul pactului comisoriu, rezolutiunea se datoreaza neexecutarii obligatiilor contractu ale de catre debitor ~i se pune in valoare la initiativa creditorului. Avand in vedere consecintele lor asupra fiintei contractelor, pactele comisorii sunt interpretate de practica judiciara restrictiv ~i cu mai mare severitate. Intentia partilor de a stipula 0 asemenea clauza trebuie sa rezulte lara echivoc din cuprinsul actului juridic. 25 Dupa modul in care sunt redactate, respectiv intensitatea cu care produc efectele rezolutiunii, pactele comisorii sunt de patru tipuri: Pactul comisoriu de gradul 1 este clauza contractuala prin care partile prevad ca, in cazul in care una dintre ele nu executa prestatiile ce le datoreaza, contractul se desfiinteaza; Pactul comisoriu de gradul 11 este clauza prin care partile convin ca in cazul in care 0 parte nu-si executa obligatiile, cealalta parte este in drept sa considere contractul ca desfiintat, Instanta sesizata de partea care nu ~i-a executat obligatia va putea totusi sa constate ca, desi obligatia nu a fost indeplinita la termen totusi ea a fost executata inainte de a fi avut loc declaratia de rezolutiune. Astfel, instanta nu poate acorda un termen de gratie, dar va putea sa constate ca rezolutiunea nu a avut loc; Pactul comisoriu de gradul Ill consta in clauza prin care se prevede ca, in cazul in care una dintre parti nu i~i va executa obligatiile sale, contractul se considera rezolvit de plin drept. Aceasta inseamna ca instanta de judecata nu este indreptatita sa acorde termen de gratie si sa se pronunte referitor la oportunitatea rezolutiunii contractului.

Turianu,

25

Liviu

Pop, op. cit., p. 81; Constantin

Statescu,

Corneliu

Birsan,

op. cit., p. 89.

68

69

Pactul comisoriu de gradullV este acea clauza contractuala prin care partile prevad ca, in cazul neexecutarii obligatiei, contractul se considera desfiintat de drept, lara a mai fi necesara punerea in intarziere si mra interventia instantei de judecata. 0 asemenea stipulatie are drept efect desfiintarea neconditionata a contractului, de indata ce a expirat termenul de executare, lara ca obligatia sa fi fost adusa la indeplinire, Instanta de judecata sesizata de una dintre parti nu va avea alta posibilitate decat aceea de a constata faptul ca rezolutiunea contractului a operat de plin drept. 26 In legatura cu toate pactele comisorii este necesar a fi facuta observatia generala ca singurul in drept a aprecia daca este cazul sa se aplice rezolutiunea este creditorul care si-a executat sau se declara gata sa-si execute obligatiile. Inscrierea In contract a unui pact comisoriu expres nu inlatura posibilitatea acestuia de a cere executarea silita a contractului si de a nu se ajunge la rezolutiune. Debitorul care nu si-a executat obligatiile nu are dreptul de a pretinde rezolutiunea contractului, chiar daca In cuprinsul acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul eel mai sever." Efectele rezolutiunii contractului
Rezolutiunea produce efecte lntre partile contractului si fata de terti. Efectul principal consta In desfiintarea contractului, atat pentru trecut (ex tunc), cat si pentru viitor (ex nunc). Intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor In situatia anterioara, partile fiind tinute sa-~i restituie prestatiile efectuate In temeiul contractului desfiintat. Atunci cand creditorul a suferit si un prejudiciu din cauza neexecutarii obligatiei de catre cealalta parte, el are dreptul sa ceara, pe laoga rezolutiunea cont:ractului, obligarea debitorului la

plata de daune interese. Daunelg interese pot fi evaluate anticipat de partite contractante printr-e, clauza penala. In caz contrar, intinderea daunelor interese va fi stabilita de instanta de judecata, conform art. 1084 Cod civil. Fata de terti, rezolutil.l.nea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite In favoarea lor de catre ' , dobanditorul bunului sau bllnurilor ce au format obiectul contractului rezolvit, conform principiului .resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis". Astfel, urma.re a caracterului retroactiv al rezolutiunii, dobanditorul nu putea transmite drepturi pe care nu le avea .riemo plus juris ad alium trans/ere potest, quam ipso habet ". Cu toate acestea, tertii dobanditori vor putea opune dobandirea drepturilor lor prin posesie de bun a credinta (art. 1909 Cod civil), in cazul bunurilor mobile ~i prin uzucapiune, in cazul . b'I?8 bunun '1or 11110 1 e.-

Rezilierea contractului
Rezilierea contractului este sanctiunea care se aplica In cazul neexecutarii culpabile a unui COntract cu executare succesiva. Rezilierea are ca efect deSfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare numai pentru viitor. Prestatiile executate in trecut, fiind de regula ireversibile, rarnan definitiv executate. Contractul de inchiriere, de exemplu, este un contract cu executie succesiva, in timp. Daca la un moment dat una dintre parti nu-si mai executa obligatia, cealalta parte va putea cere rezilierea contractului. Ca efect al rezilierii, efectele viitoare ale contractului inceteaza, lara insa ca aceasta sa aiba vreo influenta asupra a tot ceea ce s-a executat pana atunci

26 Ovidiu Ungureanu, Alexandru Bacaci, Comeliu Turianu, Calina Jugastru, op. cit., p. 200; Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 140; Ion Dogaru, Pompii Draghici, op. eit., p. 156; Liviu Pop, op. cit., p. 82. 27 Constantin Statescu, Comeiiu Birsan, op. cit., p. 90.

In doctrina s-a afirmat ca, se poate spune ca rezolutiunea contractelor cu executare succesiva se numeste reziliere. De aceea,
28 Liviu Pop, op. cit., p. 84; Constantin op. cit. p. 90.

Statescu,

Corneliu

Birsan, 71

70

cu exceptia faptului ca desfiinteaza contractu I numai pentru viitor, rezilierii i se aplica, sub toate celelalte aspecte, regimul juridic al . .. 29 rezo I utiunu. 3.4.3. Riscul contractului Cand in cadrul unui contract sinalagmatic, 0 parte nu vrea sasi execute obligatia sa, ori este, in orice alt mod, culpabila de aceasta neexecutare, este normal ca si cealalta parte sa fie exonerata de executarea obligatiei sale corelative. Se poate intampla insa ca dintr-o imprejurare independenta de vointa partilor, una dintre parti sa se afle In imposibilitatea de a-si executa obligatia. Se pune atunci problema de a sti daca partea cealalta mai este tinuta sa-si execute obligatia ce-i revine ori, cu alte cuvinte, cine va suporta riscul contractului In cazul imposibilitatii fortuite de executare a obligatiei ce revine uneia dintre pa11i.30 Problema suportarii riscurilor contractu ale a fost solutionata diferit in decursul timpului. in dreptul roman, contractele sinalagmatice aveau la baza doua stipulatii independente; de exemplu, la contractu 1 de vanzarecumparare, stipulatia prin care vanzatorul se obliga sa yanda bunul cumparatorului ~i stipulatia prin care cumparatorul se obliga sa plateasca pretul vanzatorului, De aceea ~i obligatiile izvorate din cele doua stipulatii erau independente una fata de alta. Ca urmare, pierderea fortuita a bunului inainte de predare, libera pe vanzator, nu Insa si pe cumparator, care trebuia sa plateasca pretul, adica sa suporte riscul contractual; deci res peril emptori, care ex prima aplicarea la vanzare-cumparare a adagiului res perit creditori. In dreptul medieval, solutia injusta din dreptul roman, a fost inlocuita, din considerente de echitate, cu solutia res peril domino.

Aceasta solutie s-a transmis, cu titlu de regula, si In dreptul civil modern, insa nu in exprimarea extracontractuala de res peril domino, ci in exprimarea contractual a de res peril debitori.31 Regula mentionata inseamna ca debitorul obligatiei imposibil de executat nu va putea pretinde celeilalte parti sa-si execute obligatia corelativa, dar nici cealalta parte nu va putea pretinde despagubiri pentru neexecutare de la debitorul obligatiei imposibil de executat. Temeiul sau fundamentul regulii res peril debitori consta in caracterul reciproc si interdependent al obligatilor ce revin partilor contractante. In contractele sinalagmatice, obligatia fiecfuui can tractan t este cauza executarii obligatiei de catre celalalt contractant. lmposibilitatea fortuita de exeeutare a obligatiei debitorului lipseste de cauza obligatia creditorului. Cu alte cuvinte, neexeeutarea obligatiei uneia dintre parti lipseste de suport juridic obligatia celeilalte care, astfel, nu va mai trebui sa fie executata, Regula ca riseul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat nu este formulata de Codul civil, dar acesta face unele aplicatii, ale regulii, in diferite materii. Astfel: - in materie de inch iriere , daca in timpul locatiunii lucrul inchiriat piere in totalitate, prin caz fortuit, contractul se considers de drept desfacut, ceea ce inseamna ca locatorul nu va avea dreptul sa pretinda chiria de la chirias (art. 1423 Cod civil). Loeatorul este debitorul unei obligatii imposibil de executat ~i va suporta riscul contractului; - in materia contractului de antrepriza, daca inainte de predare, lucrul confectionat de antreprenor piere fortuit, antreprenorul nu va putea pretinde de la cornitent plata pentru munca investita in confectionarea lucrului An treprenoru 1 are, in

29 Valeriu Stoica, op. eit., p. 15; Ion P. Filipescu, op. eit., p. 87; Liviu Pop, op. eit., p. 84. 30 Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. eit., p. 130. 72

31

loan Albu, op. eit., p. 138. 73

acest caz, calitatea de debitor al unei obligatii imposibil de executat si deci suporta riscul contractuluif In cazul In care obligatia devine numai partial imposibil de executat, deci nu in intregirne ca in situatiile precedente, doua situatii sunt posibi le: - fie solutia de a se reduce 'in mod corespunzator contraprestatia ce ar urma sa se execute de cealalta parte, ceea ce inseamna ca debitorul obligatiei imposibil de executat suporta riscul contractului In masura obligatiei neexecutate de el; - fie solutia desfiintarii sau desfacerii in intregime a contractului, daca parte ce ar putea fi executata nu asigura scopul pentru care contractu I a fost incheiat. In aceasta situatie riscul contractului este suportat integral de catre debitorul obligatiei imposibil de executat. Regula riscurilor contractu ale se intemeiaza pe vointa prezumata a partilor care s-au obligat fiecare numai 'in consideratia executarii obligatiei corelative, motiv pentru care aceasta regula, care pune riscurile 'in sarcina debitorului obligatiei a carei executare a devenit imposibila, nu are caracter imperativ, asa indit partile pot conveni cu privire la sarcina riscurilor contractuale, de pilda, pentru a 0 impune creditorului. Cazul fortuit, care determina aplicarea regulii riscului contractual, produce efecte retroactiv, III sensul ca ambele obligatii se considers ca si cum nu au existat niciodata.

Suportarea riscurilor translative de proprietate

in

contractele

sinalagmatice

Riscul contractului capata 0 solutie specifica 'in cazul in care este yorba de un contract sinalagmatic translativ de proprietate privind un bun cert.

asemenea problema se pune in situatia ill care lucrul care a facut obiectul contractului a pierit dintr-o cauza fortuita, inainte de a fi fost predat de catre transmitator, Regula consacrata in legislatie este aceea ca In cazul contractelor translative de proprietate, riscul contractului 11 suporta acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la mornentul pieirii fortuite a acestuia (res peril domino). Cu privire la transmiterea proprietatii unui lucru cert, art. 971 Cod civil dispune: "in contractele ce au ca obiect translatia proprietatii, sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmit prin efectul consimtamantului partilor, si lucrul ramane in rizico-pericolul dobanditorului, chiar daca nu i s-a facut traditiunea lucrului". Codul civil face aplicatia practica a aceste reguli in materia contractului de vanzare-cumparare, conform dispozitiilor art. 1295 alin. 1 "vinderea este perfecta intre parti ~i proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numfuat".33 in cazul 'in care obiectul contractului SW)t bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate opereaza nurnai odata cu predarea catre cumparator, deoarece ca regula, numai in acest moment se realizeaza individualizarea bunurilor. In consecinta, 'in cazul bunurilor de gen, daca pana la predare intervine 0 imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat, adica de vanzator. Pieirea unor bunuri de gen nu inlarura obligatia vanzatorului de a-si executa in natura obligatia. Chiar daca toate bunurile din patrimoniul vanzatorului de genul celor vandute au pierit in mod fortuit, vanzatorul este obligat sa-si procure altele, de

Ion P. Filipescu, up. cit., p. 88; Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 92.
32

74

33 Ion P. Filipescu, op. cit., p. 88; Francisc Deak, Curs de drept civil. Teoria genera/a a obligatiilor, Bucuresti, 1960, pag 163. 75

acelasi fel, spre a-si executa obligatia (genera non pereurui. in caz de neexecutare vanzatorul poate fi obligat la plata de despagubiri. Riscul contractului va fi suportat de catre vanzator ~i atunci cand, desi este vorba de un bun cert, inainte de pieirea lucrului, vanzatorul fusese pus In intarziere intrucat nu I~i executase la termenul prevazut obligatia de predare., in acest sens fiind dispozitiile art. 1074 alin. 2 Cod civil care rnentioneaza expres ca .Jucrul este in rizico-pericolul creditorului, afara daca debitorul este in intarziere; in acest caz rizico-pericolul este al debitorului". Debitorul pus 'in intarziere poate scapa de urmarile riscului numai daca dovedeste ca lucrul ar fi pierit chiar daca ar fi fost predat cumparatorului la termen (art. 1156 alin. 2 Cod civil). in cazul in care, desi este vorba de bunuri certe, transferul proprietatii nu se produce la incheierea contractului, ci ulterior, iar bunul piere inainte de a se fi operat transferul proprietatii, riscul con tractul ui va fi suportat de catre vanzator, atat ca aplicare a principiului res peril domino, cat ~i pentru ca el este debitorul obligatiei imposibil de executat. Astfel, de exemplu: - in cazul vanzarii lucrurilor opereaza la predare; viitoare, transferul proprietatii proprietatii la
0

- partile au convenit transmiterea ulterioara incheierii contractului;

data

-In sistemul de carte funciara, transferul opereaza in momentul intabularii. Drept urmare, prin inscriere in cartea funciara dreptul de proprietate se transmite atat In raporturile dintre parti, cat si fata de terti. Cu toate acestea, riscurile tree asupra dobanditorului, chiar mai inainte de intabularea dreptului de proprietate in favoarea dobanditorului, si anume din momentul in care instrainatorul si-a indeplinit obligatia sa prin punerea In posesie a dobanditorului ~i predarea inscrisuriior necesare pentru inscrierea dreptului transmis, situatie deosebita apare 111 cazul III care transferul proprietatii este afectat de 0 conditie. Astfel, urmeaza a se distinge
76

dupa cum este yorba de 0 conditie suspensiva sau de 0 conditie rezolutorie. in cazul 'in care vanzarea a fost incheiata sub conditie suspensiva, transmiterea proprietatii lucrului individual determinat este subordonata realizarii conditiei, Dad lucrul piere in mod fortuit pendente conditione, legea dispune ca. riscul i1 va suporta vanzatorul, acesta nemaifiind in masura sa-si execute obligatia la irnplinirea conditiei, iar cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul, chiar daca se implineste conditia (art. 10] 8 Cod civil). Daca pendente conditione lucrul a pierit numai 'in parte, cumparatorul este obligat sa-l primeasca 'in starea in care se gaseste, :tara a putea obtine vreo reducere a pretulu i (art. I018 alin. 3 Cod civil). Daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie, cumparatorul unui lucru individual determinat devine proprietar di.n momentul incheierii contractului ~i se afla 'in aceeasi situatie in care se gaseste vanzatorul in contractul incheiat sub conditie suspensiva. Daca lucrul piere mai inainte de realizarea conditiei rezolutorii, riscul 11 suporta cumparatorul, proprietar sub conditie rezolutorie, care va trebui sa plateasca deci pretul, desi dreptul sau de proprietate este desfiintat cu efect retroactiv din momentul incheierii contractului.34 in concluzie, se poate afirma ca ori de cate ori transferul unui bun este afectat de 0 conditie, iar bunul piere pendente conditione, riscul contractului va fi suportat de catre acea parte care are calitatea de proprietar sub conditie rezolutorie.f

34 35

Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 134. Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 95. 77

Din analiza textelor Codului civil, rezulta ca pentru existenta raspunderii contractuale trebuie sa fie intrunite urmatoarele 4. RA.SPUNDEREA CONTRACTUALA. conditii: fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de debitor; existenta unui prejudiciu in patrimoniul creditorului; existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudiciul creditorului; vinovatia debitorului.

4.1. Nntiunea ~i reglementarea Iegala

Raspunderea contractual a este definita ca fiind obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executa rea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat.' In Codul civil este reglementata distinct raspunderea civila delictuala, iar raspunderea contractual a este tratata la efectele obligatiilor impreuna cu despagubirile, astfel ca in doctrina se afirma ca despagubirile reprezinta unu! dintre aspectele posibile ale executarii obligatiei contractuale prin echivalent, atunci cand nu este posibila executarea in natura. Despagubinle sau daunele interese sunt de doua feluri: 1. despagubiri compensatorii - reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totala sau partiala a obhgatiei; 2. despagubiri moratorii - reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei. Acest tip de despagubiri se pot cumula cu executarea In natura a obligatiei spre deosebire de despagubirile compensatorii care au rolul de a inlocui executarea in natura.

4.2. Conditiile acordarii de despagubiri 4.2.1. Prejudiciul

Prejudiciul consta in consecintele daunatoare de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale incalcarii de catre debitor a dreptului de creanta apartinand creditorului sau contractual, prin neexecutarea prestatiei sau prestatiilor la care s-a

indatorat.'
Conditia existentei prejudiciului rezulta din dispozitiile art. 1082 Cod civil potrivit caruia debitorul datoreaza daune - interese "de se cuvine". in rnasura in care nu exista prejudiciu, actiunea creditorului avand ca obiect plata despagubirilor urrneaza sa fie respinsa ca fiind lipsita de interes. Prejudiciul este urmarea faptei ilicite a debitorului, fapta care consta In neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei asumate. Sarcina probei prejudiciului revine creditorului, cu exceptia situatiilor in care intinderea prejudiciului este stabilita de lege(de exemplu, in cazul obligatiilor care au ca obiect sume de bani, cand legea fixeaza drept despagubire dobanda legala).

Mihail Eliescu, op. cit., p. 7; loan Albu, Drept civil. Contractu! ~'i
2

raspunderea civild, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 235; Liviu Pop, op. cit.,

p.336.

Liviu Pop, op. cit., p. 339.

78

79

4.2.2. Fapta llicita

Specifics raspunderii contractuale este natura faptei ilicite care decurge din izvorul obligatiei Incalcate. Spre deosebire de raspunderea civila delictuala, care este angajata ca urmare a neexecutarii unei obligatii care are un altizvor dedit un contract valabil incheiat, raspunderea civila contractuala se naste atunci cand obligatia care nu se executa are ca izvor un contract valabil incheiat. Fapta ilicita se poate prezenta sub mai multe forme, cum ar fi: o executarea necorespunzatoare a obligatiei; o executarea cu intarziere a obligatiei; o executarea partials a obligatiei; o neexecutarea totala a obligatiei.

in cazul obligatiilor de a da si a face, creditorul trebuie sa dovedeasca existenta creantei, iar daca face aceasta dovada neexecutarea se prezuma, cat timp debitorul nu dovedeste executarea. Debitorul va fi exonerat de raspundere numai daca va dovedi ca neexecutarea obligatiei se datoreaza cazului fortuit, fortei majore sau vinovatiei creditorului.

4.2.5. Punerea debitorului in intdrziere

Punerea in intarziere consta intr-o manifestare de vointa din partea creditorului, prin care ele pretinde executarea obligatiei de ~ d e biitor. 3 catre Potrivit art. 1079 alin 1 Cod civil, daca obligatia consta in a da sau a face, debitorul se va pune in intarziere printr-o notificare care i se va face prin tribunalul domiciliului sau, In cazul art. 1079 Cod civil, pentru a-si produce efectele, punerea 'in intarziere trebuie sa imbrace una din urmatoarele forme:

4.2.3. Legatura de eauzalitate intrefaota iliciui si prejudieiu

Potrivit art. 1086 Cod civil, daunele-interese cuprinda decat ceea ce este 0 consecinta directa neexecutarii obligatiei. nu trebuie sa ~i necesara a

notijicare prin intermediul executorilor judecatoresti; cererea de chemare fnjudecatii a debitorului:

Debitorul este pus de drept in intarziere in urmatoarele 4 cazun : - in cazurile determinate de lege (punerea in intarziere legala - art. 1079 pet. 1 Cod civil), de cate ori legea face sa curga de drept dobanda, care tine loc de daune- interese la obligatiile ce au ca obiect sume de bani; - cand partile au convenit expres ca debitorul este In intarziere la implinirea termenului (art. 1079 pct.2 Cod civil punerea in intarziere conventionala); - cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire lara sa-si execute obligatia (art. 1079 pet. 3 ~i art. 1081 Cod civil);

4.2.4. Vinovdtia debitorului

Vinovatia debitorului reprezinta latura subiectiva a faptei debitorului, in sensul ca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare, executarea cu intarziere a obligatiei Ii este imputabila. In principiu, pana la proba contrara, neexecutarea obligatiei este imputabila debitorului. Referitor situatii: la proba acestei conditii, distingem urmatoarele va trebui sa s-a incalcat

in cazul obligatiilor de a nu face, creditorul dovedeasca faptul savar~it de debitor prin care obligatia;

3 4

80

Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 349. Florin Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., p. 385-386. 81

In cazul obligatiilor continue, cum sunt obligatiile de fumizare a energiei electrice sau a apei; - in cazul IncaJcarii obligatiilor de a nu face (art. 1072 Cod civil). Punerea in intarziere a debitorului produce urmatoarele juridice: efecte

in principiu, debitorul va fi obligat sa repare numai prejudiciul previzibilla m omen tul incheierii contractului; debitorul este obligat sa repare numai prejudiciul direct, care se afla in legatura cauzala cu faptul care a determinat neexecutarea contractului. 4.4.2. Evaluarea legald

de la data punerii In intarziere debitorul datoreaza daune interese moratorii; din acest moment creditorul daune-interese cornpensatorii; este indreptatit sa pretinda

cand obligatia consta In a da un bun individual determinat, ca efect al punerii in intarziere, riscul se stramuta asupra debitorului.

4.3. Conventiile de moditicare a raspunderli

contractu ale

Parti Ie pot insera In contract reguli derogatoare in materie de raspundere sau pot lncheia In acest sens un act aditional. Clauzele pot fi: exoneratoare de raspundere de limitare a raspunderii de agravare a raspunderii. despagubirilor''

Evaluarea legala exista in cazul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea unei obligatii avand ca obiect 0 surna de bani. Conform art. 1088 Cod civil, .la obligatiile care de obiect 0 sumd oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde dedit dobdnda legald, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune, de societate. Aceste daune interese se cuvin lara ca creditorul sa jie tinut a justifica vreo pagubd; nu sunt debite dedit din ziua cererii in judecatd, afara de cazurile in care, dupd lege, dobdnda curge de drept. " Dobanzile legale" pentru obligatii banesti sunt stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2000, aprobata cu rnodificari si completari prin Legea nr. 356/2002. 4.4.3. Evaluarea conventionald

4.4. Evaluarea

4.4.1. Evaluarea judiciara Modalitatea evaluarii despagubirilor de canoe instanta de judecata este reglernentata de art. 1084-1086 Cod civil: la stabilirea despagubirilor, instanta de judecata va avea in vedere atat pierderea efectiv suferita cat si castigul pe care creditorul nu I-a putut realiza;

Un alt mod de evaluare a daunelor - interese este evaluarea facuta prin conventia partilor, Acest lucru se realizeaza prin inserarea In contract a unei c1auze numita clauzii penalii.
6 Gheorghe Chivu, Discutii In legatura cu dobdnda legala, In lumina noilor reglementdri, In .Dreptul" nr. 5/1999, p. 44-49; Alina luliana Tuca, Regimuljuridic al dobdnzilor In contractul de lmprumut din perspeetiva noilor reglementdri euprinse In OG. nr. 912000, In .Juridica" nr. 6/2000, p. 28-31; Corneliu - Liviu Popescu, Stabilirea nivelului dobdnzii legale In lumina reglementdrilor Ordonantei Guvernului nr. 912000, aprobatd cu modificari prin Legea nr. 36512002, precum si a Legii nr. 42212002, In .Dreptul" nr. 10/2002, p.3-16. 83

5 Adriana Corhan, Repararea prejudiciului prin eehivalent banesc, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 73-80. 82

Clauza penala este definita ca fiind acea conventie accesorie prin care pdrtlle determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu inidrziere sau necorespunzaroare a obligatiei de cafre debitorul sau. 7 Clauza penala prezinta urmatoarele caractere juridice: este 0 conventie accesorie; are valoare prejudiciului;

5. CONTRACTULDE

VANZARE-CUMPARARE

practica

deoarece

fixeaza

anticipat

valoarea 5.1. Notiunea

este obligatorie intre parti, ca orice contract; este datorata numai atunci conditiile acordarii de despagubiri. cand sunt intrunite toate

A vand 0 natura conventionala, clauza penala este menita sa stabileasca anticipat cuantumul prejudiciuJui ee-l va suferi creditorul, astfel incat instanta nu este chemata sa-I determine ea printr-o apreciere proprie, ci urmeaza doar sa constate daca executarea s-a facut sau nu in conditiile stipulate prin contract. Aceasta inseamna ca instanta nu poate pretinde creditorului obligatiei, care se prevaleaza de clauza penala, sa faca dovada prejudiciului suferit.' In practica, instantele au retinuta ca "penalita!ile stipulate de par!i in contractul de imprumut au caracterul unei clauze penale, stabilita pentru intarzierea executarii obligatiei de restituire a sumei imprumutate. Aceasta clauza este interzisa In contractele de irnprumut, deoarece daunele - interese pentru executarea cu intarziere sunt egale cu dobanda, care este echivalentul pentru lipsa folosintei banilor, asa cum rezulta din dispozitiile art. 1088 Cod civil.t"
7 Liviu Pop, op. cit., p. 348. Torna Mircea, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Editura Argument, Bucuresti, 2000, p. 347; Jon P. Filipescu, Andrei l. Filipescu, op. cit., p. 206; Constantin Statescu, Corneliu Birsan, op. cit., p. 357; Ion Dogaru, Pornpil Draghici, op. cit., p. 455; Florin Ciutacu, Cristian Jora,op. cit., p.388. 8 Tribunalul Suprern, Sectia civila, decizia nr. 625/14.03.1984, In loan Mihuta, Repertoriu de praciica judictara ..., p. 82. 9 Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civile, decizia civiJa nr. 3 154/1999, In Culegere ..... , p.43.

Potrivit 31t. 1294 Cod civil, vanzarea-cumpararea este 0 conventie prin care doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plati celei dintai pretul lui. in doctrina, vanzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti - vanzatorul- stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti - cumparatorul, care se obliga a plati vanzatorului pretul bunului vandut.'

5.2. Reglementarea legala

Sediul materiei se gaseste in Codul civil, Cartea a III -a, intitulata .Despre diferitele moduri prin care se dobandeste proprietatea, Titlul V .Despre vinderi (art. 1294 - 1404). Pe langa dispozitiile Codului civil, 0 serie de acte normative reglernenteaza anumite categorii de vanzart - Legea ill. 8211992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie, construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice de stat;

84

I Prof. univ, dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001, p. 9. 2 loan Popa, Contractul de vdnzare - cumpdrare, Studiu comparativ de doctrina si jurispruderua, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 40-42. 85

- Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de Iocuinta trecute in proprietatea statului; - Legea nr. 1012001 privind regimul juridic al unor imobile preluate In mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; - Titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum ~i unele rnasuri adiacente. in contextul implementarii acquis -ului comunitar, au fost adoptate 0 serie de acte normative care constituie transpuneri ale directivelor comunitare in domeniul dreptului privat, prin care este reglementata vanzarea produselor in vederea asigurarii protectiei consumatorilor, respectiv: - Ordonanta Guvernului 11I. 130/2000 privind protectia consumatorilor la incheierea si exercitarea contractelor Ia distanta; - Legea ill. 193/2000 privind clauzele abuzive incheiate intre comercianti ~i consumatori; - Legea nr. 245/2004 privind securitatea produselor; - Legea ill. 296/2004 privind Codul consumului, modificata si completata prin Legea nr. 363/2005; - Legea ill. 240/2004 privind raspunderea pentru pagubele generate de produsele defecte.' 5.3. Caracterele juridice Contractu tere juridice: - contract - contract - contract
J

- contract comutativ, _ contract translativ de proprietate. 5.3.1. Contract consensual principiu, vanzarea-cumpararea este un contract consensual, pentru valabilitatea sa fiind suficient consimtamantul celor doua parti. in acest sens, art. 1295 Cod civil prevede ca .vinderea este perfecta intre parti si proprietatea de drept stramutata in privinta cumparatorului tndata ce partile s-au invoit asupra lucrului ~i asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretulll1ca nu se va fi numarat." De la regula consensualismului
4

In

exista ~i exceptii, consacrate

in legi speciale . Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, terenurile cu sau lara constructii, situate 'in intravilan si in extravilan, indiferent de destinatia sau intinderea lor, pot fi instrainate, respectiv dobandite prin acte juridice Intre vii, incheiate in forma autentica. Sanctilmea pentru nerespectarea formei ceruta ad validitatem este nulitatea absoluta a contractului incheiat cu incalcarea normei imperative a legii. Partile pot conveni, in temeiul libertatii contractuale, ca de 0 anumita forma sensa sa depinda valabilitatea contractului. De exemplu, potrivit art. 6 din Legea nr. 455/200 I privind semnatura electronica", inscrisul 'in forma electronica caruiai s-a lncorporat, atasat sau asociat logic 0 semnatura electronica, recunoscut de eel caruia i se opune, are acelasi efect ca si actul autentic intre cei care I-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.

producatorilor

I de vanzare-cumparare consensual, bilateral (sinalagmatic), cu titlu oneros.

prezinta urrnatoarele

carac-

Camelia Toader, Drept civil, Contracte speciale, editia 2, Editura All

Gabriel Boroi. Liviu Stanciulescu, Drept civil. Curs selectiv pentru licente, editia a 3 - a, revazuta si actualizata, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006, p.290.

Beck, Bllcure~ti, 2005, p. 13-16. 5 Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 429 din 31 iulie 200 I.

87

86

5.3.2. Contract bilateral (sinalagmatic) Vanzarea este un contract bilateral (sinalagmatic) pentru ca da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante, vanzatorul avand obligatia sa. predea lucrul vandut, iar cumparatorul sa plateasca pretul, prestatia uneia dintre parti fiind cauza obligatiei aswnate de cealalta parte." Reciprocitatea $i interdependenta obligatiilor creeaza premisele unei prezumtii de echilibru economic intre prestatiile partilor contractului de vanzare-curnparare. 5.3.3. Contract cu titlu oneros Vanzarea este un contract cu titlu oneros deoarece ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga. Vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraechivalent al prestatiei sale, iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat ill schimbul pretului.' 5.3.4. Contract comutativ Vanzarea - cumpararea este un contract comutativ deoarece existenta si intinderea obligatiilor este cunoscuta de parti inca de la momentul incheierii contractului. Prin conventia partilor contractul poate dobandi caracter aleatoriu, cum este cazul cumpararii unui drept litigios sau vanzarii unei recolte viitoare.

5.3.5. Contract translativ de proprietate Rezultat al unei indelungate evolutii istorice, caracterul translativ de proprietate aL contractului de vanzare-curnparare este consacrat de dispozitiile art. 1295 alin. 1 Cod civil, conform carora de indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, proprietatea se transmite din patrimoniuL vanzatorului in patrimoniuL cumparatorului, chiar daca LucruLnu s-a predat $i pretul nu s-a platit. in acelasi timp, potrivit art. 971 Cod civil, in contractele ce au de obiect translatia proprietatii sau a unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimtamantului partilor si lucrul ramane in rizico - pericolul dobanditorului, chiar daca nu i sa facut traditiunea lucrului. In consecinta, prin exprirnarea consimtarnantului are loc transferul proprietatii de la vanzator la cumparator si, cu aceasta, transferul riscurilor, deoarece din momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pierii lucrului, potrivit regulii res peri! domino (bunul piere pentru proprietar). in cazul in care obiectul contractului sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate opereaza numai odata cu predarea catre cumparator, deoarece, ca regula, numai in acest moment se realizeaza individualizarea bunurilor, astfel ca in cazul bunurilor de gen, daca pana la predare intervine 0 imposibilitate de executare, riscul contractului va fi suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat, adica de vanzator. Pieirea unor bunuri de gen nu inIatura obligatia vanzatorului de a-si executa in natura obligatia, Chiar dad to ate bunurile din patrimoniul vanzatorului de genul celor vandute au pierit in mod fortuit, vanzatorul este obligat sa-si procure altele, de acelasi fel, spre a-si executa obligatia (genera non pereunt).

6 Liviu Stanciulescu, Drept civil. Partea speciala, succesiuni, editia 2, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 11. 7 Prof.univ.dr. Francisc Deak, op. cit., p. 10.

Con/mete

si

88

89

5.4. Conditille de validitate

Ca orice act juridic, contractu I de vanzare-curnparare, pentru a fi valabil incheiat, potrivit art. 948-968 Cod civil, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii'': partile sa aiba capacitatea de a contracta; consimtamantul valabil al partilor care se obliga; obiectul contractului sa fie determinat, licit si posibil; cauza contractului sa fie licita si morala. Alaturi de aceste conditii generale, In unele situatii contractul de vanzare-cumparare mai trebuie sa respecte si alte conditii pentru a fi valabil incheiat, respectiv: forma autentica, In cazul In care obiectul contractului un teren; autorizarea prealabila a anumitor vanzari. este

vanzatorul cat si cumparatorul, trebuie sa aiba la momentul incheierii contractului capacitate de exercitiu. Minorii intre 14 si 18 ani, avand capacitate de exercitiu restransa, pot incheia contracte personal, dar numai cu incuviintarea ocrotitorilor lor legali si, in toate cazurile, cu autorizatia autoritatii tutelare. in' ceea ce priveste persoanele juridice, regula capacitatii este subordonata principiului specialitatii, consacrat de art. 34 din Decretul ill. 31/1954.9 Pentru contractu I de vanzare-cumparare anumite interdictii si de a vinde si de a cumpara cumpara. in functie de persoana sau lucrul asupra legea prevede sau numai de a caruia poarta,

interdictiile sunt de doua feluri: 1. incapacitati = aceste (prohibitii) de a vinde si cumpare

incapacitati sunt interdictii sau de a cumpara instituite in

5.4.1. Capacitatea par/ita I'

Parte componenta a capacitatii juridice civile, contracta este un element de validitate al oricarui deosebit al contractelor translative de proprietate, contractului de vanzare-cumparare, Conform art. 1306 Cod civil, pot cumpara carora nu le este oprit prin lege. in materie de vanzare regula este capacitatea, capacitatea de a contract, In mod cum este cazul si vinde toti cei iar incapacitatea

considerarea unor persoane; 2. inalienabilitati , = interdictiile numai de a vinde ' (inalienabilitatea) sunt stabilite de lege In functie de natura bunurilor, astfel ca aces tea vor fi tratate in legatura cu obiectul contractului de vanzare-curnparareIncapacitdtile speciale sunt expres ~i limitativ lege si
SW1.!:

prevazute

de

de stricta interpretare:

1. Vdnzarea intre soli este interzisd (art. 1307 Cod civil)

datorita urmatoarelor considerente: - pentru a da eficienta dispozi!iilor alt. 937 Cod civil care prevede ca donatia intre soti este revocabila, iar prin aceasta interdictie sotii sunt irnpiedicati sa realizeze donatii irevocabile sub forma unor vanzari simulate; - pentru apararea intereselor mostenitorilor rezervatari, sotii avand posibilitatea, in lips a acestei interdictii, sa fad unul altuia

exceptia.
Potrivit art. 950 Cod civil, sunt incapabili de a contract a, In general, minorii si interzisii judecatoresti. in considerarea faptului ca vanzarea-cumpararea este un act de dispozitie, partite contractului de vaozare-cumparare, atat

8 Coordonator Ion Dogaru, Drept civil. Contraetele speciale, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 22.

Gabriel Boroi, op. cit., p. 397. 91

90

liberalitati prin vanzari simulate

si astfel sa tie incalcata cotitatea

disponibila; _ pentru protejarea intereselor creditorilor, care ar putea fi fraudate prin incheierea tIDOr contracte de vanzare-cumparare simulate. Nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea intre soti, duce la nulitatea relativa a contractului, anularea putand f1 ceruta de oricare dintre SOli, de rnostenitorii ocrotiti sau de creditori, lara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturi lor. 10 Aceasta incapacitate priveste numai sotii, astfel ca vanzarea intre concubini este valabila, cu exceptia cazului 'in care a fost efectuata cu un scop imoral, cum ar fi, de exemplu, pentru mentine starea de concubinaj. 2. Tutorii nu pot cumpdra bunurile persoanelor de sub tutela lor cat timp socotelile definitive ale tutefei n-au fost date si primite (art. 1308 pet. 1 Cod civil) 3. Mandatarii, atdt conventionali, cat si legali, imputernicui a vinde un lueru nu pol sa-l cumpereiart. j 308 pet. 2 Cod civil). 4. Persoanefe ce administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor (art./308 pct.3 Cod civil). 5.Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale care se vdnd prin mijlocirea for (art. 1308 pet. 4 Cod civil). 6.Judeciitorii, procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase care sunt de competerua Curtii de Apel in a carei circumscriptie f~i exercitd functia sau profesia (art. 1309 Cod civil); iar in cazul judecatorilor de fa Curtea Constitutionala, lnalta Curle de Casatie si Justitie si at

procurorilor de fa Parchetul general de pe ldngd lnalta Curle d. Casatie si Justitie, interdictia se intinde pe tot teritoriul flirii. Aceasta interdictie se Intemeiaza pe un motiv de ordine publica - apararea prestigiului justitiei - astfel ca incalcarea ei este sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului, precum si suportarea cheltuie1ilor vanzarii si plata daunelor - interese. 7. Executorii judecatoresti nu pot dobdndi direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitdtii de exeat tare silitdtart. 43 din Legea nr. j 8812000 privind executoriijudecdtoresti). 8. Potrivit Constitutiei, revizuitd in anul 2003, cetdtenii strdini si apatrizii pot dobdndi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conduiile rezultate din aderarea Romdniei fa Uniunea Europeand ~i din alte tratate international la care Romania este parte, pe bazd de reciprocitate, in conditiil. prevdzute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. Conform art. 3 din Titlul X al Legii ill. 24712005, cetatenii straini ~i apatrizii, precum si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala, Reglernentarea dobandirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine este cuprinsa 'in dispozitiile Legii or. 312/2005.11 Prevederile acestei legi nu se aplica in cazul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi prin mostenire legala. Art. 3 din acest act normativ, prevede ca cetateanul unui stat membru, apatridul cu dorniciliul intr-un stat membru sau 'in
II Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietatc privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine, publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei IU'. 1008 din 14.11.2005. 9

10 Prof. univ. dr. Francisc Deak, ediria a IY-a actualizata de Lucian Mihai, Romeo Popescu, Tratat de drepl civil, Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 51. 92

Romania, precum si persoana juridica constituita In conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor In aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane. Potrivit art. 4 din Legea nr. 312/2005, cetateanul unui stat mernbru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania, precum si persoana juridica nerezidenta, constituita in eonformitate cu legislatia unui stat mernbru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Conform prevederilor art. 5 alin. I din Legea nr. 312/2005, cetateanul unui stat membru, apatrid cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, preeum si persoana juridica constituita in conformitate eu Iegislatia unui stat membru port dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenuri lor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dispozitiile alin. I nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si care sunt cetateni ai statelor membre sau apatrizi eu domiciliul intr-un stat membru, care i~i stabilesc resedinta in Romania sau apatrizi cu domiciliul in Romania. Calitatea de fermier care desfasoara activitati independente se dovedeste eu documente emise/eliberate de autoritatile competente sin statul membru sau de provenienta, iar pentru apatrizii eu domiciliul In Romania cu atestatul eliberat de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Pentru aeeste persoane dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor ~i terenurilor forestiere se face In aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Potrivit prevederilor art. 6 alin. ] din Legea nr. 312/2005, cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor 94

terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, In conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciproeitate. 5.4.2. Consimtdmdntul Vanzarea-cumpararea se incheie prin consimtamantul partiler, acordul de vointa al partilor fiind intotdeauna neeesar ~i suficient, cu exceptiile prevazute de lege, pentru formarea contractului. Aspectele generale privind consirntamantul au fost tratate In eapitolul referitor la conditiile de validitate ale contractului, astfel ne vom ocupa de unele probleme specifice vanzarii: promisiunea de vanzare; pactul de preferinta; dreptul de preemptiune.

ca

5.4.2.1. Promisiunea de vanzare

Promisiunea de vanzare este un antecontract care da nastere unui drept de creanta, una dintre parti avand 0 obligatie de a face fata de cealalta parte - sa vanda in viitor un anumit bun -, iar benefieiarul promisiunii are un drept de optiune, in sensul de a cumpara sau nu bunul. Spre deosebire de oferta de a eontraeta, care este un act juridic unilateral, in cazul promisiunii de vanzare, 0 persoana primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu-si dreptul de a-si manifesta ulterior consimtamantul de ~ bunu. 112 a cum para Din definitia data rezulta ca promisiunea de vanzare este LU1 contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina promitentului.
12 Bogadan Dumitrache, Marian Nicolae, Romeo Popescu, Institutii de drept civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001, pJOO. 95

Promisiunea de vanzare po ate fi nu numai unilaterala, ci ~i bilaterala - de a vinde si curnpara - In ipoteza in care ambele parti se obliga sa incheie in viitor, La pretul stabilit, contractu I de vanzare-cumparere. in materia bunurilor imobile, actele juridice constatate prin inscrisuri sub semnatura privata, incheiate sub imperiul Decretului nr. 1441195813 si al Legilor nr. 58/197414 ~i 591197415 sunt nule ca si contracte de vanzare-cumparare, dar constituie antecontracte, in virtutea principiului conversiunii actelor juridice." Astfel, printr-un inscris sub semnatura privata se va poate constata doar existenta unui antecontract de vanzare-cumparare, iar din aceste antecontract ia nastere obligatia partilor de a face tot ce este necesar pentru ca instrainarea sa aiba loco Daca promitentul vanzator nu i~i respecta obligatia si vinde lucrul unei alte persoane, beneficiarul - cumparator nu poate cere predarea lucrului, deoarece nu a devenit proprietar, iar vanzarea incheiara cu alta persoana este - sub rezerva fraudei la lege - este valabila. in aceasta situatie,
13 Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precurn si a celor referitoare la instrainarile ~i impartelile terenurilor cu sau Tara constructii, publicat In B.0f. nr. 15/29.03.1958, intrat In vigoare la 29.03.1058 si abrogat la 7.08.1991 prin art. 41 din Legea Ill'. 50/1991, publicata In M.0f. nr. 16717.02.1991. 14 Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane si rurale, publicata In B.Of. 111'.135/1.11.1974, abrogata prin Decretul Lege nr. 1/26.12.1989. 15 Legea 111'.59/1974 cu privire la fondul funciar, publicata In B.Of nr. 138/5.11.1974, abrogata prin Decretul- Lege 111'.9/31.12.1989. 16Valeriu Stoica, Flavius Baias, Executarea silitii a antecontractelor de vdnzare-cumpdrare a imobilelor In conditiile abrogdrii art. 12 din Decretul nr. 144/1958, In .Dreptul" nr. 3/1992; Vasile Patulea, Aplicarea In timp a legii civile, In legatura cu Instrainarile de imobile, In .Dreptul" 111'. 11/1992, p. 29-39; Eugeniu Safta-Romano, Regimul juridic al antecontraetelor privind instrdindrile imobiliare subseevent abrogdrii Decretului nr. 144/1958, III .Dreptul" nr. 9/1993, p. 27-33; Flavius Baias, Efeetele juridice ale antecontractului de vdnzare-cumpdrare a unei construqii, In condiiiile abrogdrii Decretului nr. 144/1958, 'ill .Dreptul" nr, 7/1994, p. 30. 96

beneficiarul

- curnparator

nu poate cere decat daune - interese.

Daca lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului

si

I1U

exista

alte impedimente legale, oricare dintre partile antecontractului de vanzare-cumparare poate cere instantei de judecata, alternativ: acordarea de daune-interese; obligarea prornitentului, sub sanctiunea daunelor cominatorii, la incheierea contractului; pronuntarea, In baza art. 1073 si L077 Cod civil a unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare." Instantele judecatoresti 18, investite Cll solutionarea unor astfel de pricini, au decis in sensul ca pot pronunta, pe baza LUlUi antecontract de vanzare-cumparare, 0 hotarare care sa tina loc de act contract de vanzare-cumparare, intemeindu-se pe dispozitiile art. 1073 ~i 1077 Cod civil, hotarare care are caracter constitutiv de drepturi, operand transferul dreptului de proprietate de la data cand ramane definitiva. Prin art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 se prevede ca, in situatia in care ulterior incheierii unui antecontract cu privire la teren, cu sau lara constructii, partea care si-a indeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta, ce poate pronunta 0 hotarare care sa !ina loc de contract. 5.4.2.2. Pactul de preferinta Pactul de preferinta este 0 variants a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca in cazul cand il va vinde sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pre! egal."

17Francisc Deak, editia a lV-a, op. cit., p. 21-22. 18 Curtea Suprema de Justine, Sectia civila, decizia Ill'. 2614/1991, In .Dreptul" nr. 8/1992, deciziile 111'.221/1993, Ill'. 222/1993, nr. 879/1993, nr. 2339/1993, In Jurisprudenta Curtii Supreme de Justitie, 1993, p. 41 - 53; deciziile Ill'. 76511 993, nr. 1356/1993 si nr, 1448/1993, in .Dreptul" nr. 7/1994, p.75-79. 19Prof. univ. dr. Francisc Deak, editia a IV-a, op. cit., p. 38. 97

in caz de nerespectare a pactului, prin vanzarea bunului unui tert, beneficiarul poate solicita numai plata de daune - interese, nefiind mdreptatit sa ceara anularea acelui contract ori sa intenteze acuunea m reven diicare. 20 Daca va dovedi participarea tertului dobanditor la frauda, beneficiarul promisiunii are posibilitatea sa formuleze 0 actiune in nulitatea absoluta a contractului, conform art. 966 Cod civil.
A

Dreptul de preemptiune reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4011999 privind protectia chiriasilor st stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte.
Conform art. 18 alin. 1 din acest act normativ, in cazul in care contractul de inchiriere nu se reinnoieste, deoarece proprietarul doreste sa yanda locuinta, chiriasul are drept de preemptiune la cumpararea acesteia.

5.4.2.3. Dreptul de preemptiune Dreptul de preemptiune consta In dreptul pnontar la curnparare, recunoscut de lege anumitor persoane, drept ce reprezinta 0 derogare de la principiulliberei circulatii a bunurilor $i de la principiul conform caruia proprietarul dispune liber de bunul sau. In actualul cadru legislativ, mai multe acte normative se refera la dreptul de preernptiune:

Dreptul de preemptiune reglementat de Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil.
Conform art. 36 din lege, bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate in tezaur, pot face obiectul unei vanzari publice nurnai in conditiile exercitarii dreptului de preemptiune de catre statuI roman, prin Ministerul Culturii,

Dreptul de preemptiune reglementat de Legea nr. 1012001

Dreptul de preemptiune reglementat de Legea 3311994privind exproprierea pentru cauzd de utilitate publica

nr.

Potrivit art. 37 din lege, in cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatul - fost proprietar - are un drept priori tar la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata.

Dreptul de preemptiune (Legea nr. 2611996)

reglementat de Codul silvie

Potrivit alt. 52 din Codul silvic, statui, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, are drept de preerntiune la toate vanzarile de buna - voie sau silite, la pret si in conditii egale, pentru enclavele din fondul forestier proprietate publica si terenurile lirnitrofe acestuia, precum si pentru terenurile acoperite cu vegetatie forestiera. Sanctiunea nerespectarii dreptului de preemptiune este nulitatea absoluta a contractului, deoarece Silllt incalcate norme juridice care ocrotesc ill) interes general.
Camelia Toader, op. cit., p. 32.

Conform art. 17 din Legea nr. 10/2001, au drept de preernptiune in cazul incheierii unui contract de vanzarecumparare, locatarii urmatoarelor imobile: cele ocupate de unitati si institutii de invatamant din sistemul de stat (gradinite, scoli, licee, colegii, scoli profesionale, scoli postliceale, institutii de tnvatarnant superior); cele ocupate de unitati sanitare si de asistenta medicosocials din sistemul public (crese, camino-spital pentru batrani, spitale, centre de plasament, case de copii);cel.e ocupate de institutii publice (administratii financiare, trezorerii, ministere $i alte autoritati ale administratiei pub lice centrale, parchete, judecatorii, tribunale, curti de apel, politic, politie de frontiera, jandarmerii, servicii publice comunitare pentru situatii de urgenta, sedii vamale, arhive nationale, directii judetene, case de asigurari de sanatate, primarii, prefecturi, consilii locale si judetene, inspectorate scolare); cele ocupate de sedii ale partidelor politice legal inregistrate. Legea prevede ca dreptul de preemptiune se poate exercita, sub sanctiunea decaderii, in termen de 90 de zile de la data primirii, prin executorul judecatoresc, a notificarii privind intentia 99

20

98

de vanzare. in ipoteza in care contractu] de vanzare-curnparare se incheie cu incalcarea dreptului de preemptiune, sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta. Potrivit art. 42 alin. 2 si 3 din Legea nr. 10/2001, beneficiaza de dreptul de preemptiune si chiriasii din imobilele cu destinatia de locuinte, ca si detinatorii cu titlu valabil ai imobilelor cu alta destinatie decat cea de locuinta, in ipoteza in care imobilele nu se restituie persoanelor indreptatite. Sanctiunea care intervine in cazul in cazul incalcarii acestui drept de preemptiune este nulitatea relativa.
Dreptul de preemptiune reglementat de Legea nr. 42212001 privind protejarea monumentelor istorice.

5.5.1.1. Lucrul sa fie in comer! (in circuitul civil)

Conform art. 4 alin. 4 din lege, monumentele istorice aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vandute numai in conditiile exercitarii dreptului de preemptiune al statului roman, prin Ministerul Culturii ~i Cultelor, sau al unitatilor administrativ - teritoriale, dupa caz, sub sanctiunea nulitatii absolute a vanzarii.
5.5. Obiectul contractului

Contractul de vanzare-cumparare da nastere la doua obligatii reciprcce: obligatia vanzatorului are ca obiect lucrul vandut, iar obligatia cumparatorului are ca obiect pretul. 5.5.1. Lucruf vdndut Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii": sa fie in comer! (in circuitul civil); sa existe In momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor; sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil; sa fie proprietatea vanzatorului.
21

Potrivit art. 963 ~i 1310 Cod civil, pot fi vandute toate lucrurile care sunt in cornert, afara daca legea opreste aceasta. in principiu, toate bunurile aflate in circuitul civil pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare, exceptiile fiind de stricta interpretare. Legea declara inalienabile bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale, potrivit art. 136 alin. 4 din Constitutie si Legii nr. 21311998 privind proprietatea publica ~i regimuljuridic al acesteia. In literatura juridica22 au fost analizate interdictiile de instrainare, ca fiind cazuri de inalienabilitate legala, de indisponibilizare partiala si specials si avand un caracter temporar, cu privire la terenuri, 111 conditiile Legii nr. 1811991, republicata, ~i a Legii nr. 54/1998, precum si cu privire la locuinte, in conditiile Decretului - Lege ill. 6111990, Legii nr. 85/1992, Legii nr. 112/1995 si Legii ill. 10/2001. Initial, regimul juridic al circulatiei terenurilor a fost reglementat in capitolul V "Circulatia juridica a terenurilor" din Legea fondului funciar ill. 18/199l. Potrivit dispozitiilor acestui act normativ, terenurile proprietate privata, indiferent de titular sunt si raman in circuitul civil, ele putand fi dobandite sau instrainate prin oricare dintre modurile stabilite de legislatia civila, cu respectarea dispozitiilor din lege. De 1a acest principiu general, legea a instituit 0 serie de incapacitati de a dobandi terenuri in proprietate.

Prof. univ. dr. Francisc Deak, editia a IV-a, op. cit., p. 59.

100

22 Eugen Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000, p. I42 si urm.; Corneliu Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All Beck, Bucuresti, 200 I, p. I22 si urm.; Marian Nicolae, Discutii privind interdictiile legale de lnstrdinare a unor bunuri imobiliare, 'in .Dreptul" nr. 7/2001, p. 47-56. 101

Astfel, s-a instituit interdictia de a dobandi in proprietate privata, prin acte juridice intre vii, a unor suprafete mai mari de 100 ha teren agricol in echivalent arabiI de familie, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare. o alta interdictie privea dobandirea prin acte juridice intre vii a dreptului de proprietate a terenurilor de orice fel de catre persoanele fizice care nu erau cetateni rom ani sau de catre persoanele juridice care nu aveau nationalitatea romana. Pentru ipoteza in care aceste categorii de persoane fizice sau juridice dobandisera terenuri inainte de intrarea in vigoare a legii - 20 februarie 1991 - sau prin mosten ire, legea a instituit obligatia de instrainare in termen de 1 an, sub sanctiunea trecerii terenului, in mod gratuit, in proprietatea statului. Prin art. 31 din lege a fost instituita interdictia de instrainare, prin acte juridice intre vii, timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urrnator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, pentru terenurile atribuite conform art. 18 alin. 1, art. 20 si art. 39. Interdictia viza trei categorii de persoane fizice: membrii cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa sau au adus teren mai putin de 5000 m, precurn ~i pe cei care au lucrat in orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau asociatii cooperatiste ~i carora li s-au atribuit terenuri in conditiile legii; familiile lara pamant sau pamant putin din alte localitati, care i~i stabileau domiciliul in comuna, oras sau municipiu, renuntand la proprietatea avuta In localitatea lor, din extravilan; familiile tinere de tarani care proveneau din mediul agricol montan, aveau priceperea necesara si se obligau in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea animalelor si sa exploateze rational pamantul in acest scop. Legea a fost republicata dandu-se textelor 0 noua numerotare, astfel ca interdictia de instrainare a terenurilor a fost reglementata prin art. 32 conform caruia "terenul atribuit conform art. 19 alin.
102

(1), art. 21 si art. 43 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani, socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute. " Sub aspectul caracterelor juridice ale interdictiei de instrainare prevazuta de legea fondului funciar, dupa analizarea opiniilor exprimate In doctrina, concluzionarn In sensul ca aceasta este 0 inalienabilitate legala, deoarece izvorul sau este legea, are un caracter special, intrucat vizeaza nurnai terenurile agricole atribuite Ullor anumite categorii de persoane fizice, expres prevazute de lege, prin constituirea dreptului de proprietate, este temporara, durata sa fiind de 10 ani, socotiti de inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii si, in sfarsit, are un caracter partial, deoarece se refera nurnai la actele de instrainare intre vii. Cu privire la situatia juridica a unor imobile cu destinatia de Iocuinta, 0 inalienabilitate temporara a fost instituita prin art. 12 din Decretul- Lege nr. 61/1991 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie, care a prevazut ca Iocuintele cumparate din fondul locativ de stat, Cll credit de la Casa de Economii si Consemnatiuni, nu pot fi instrainate decat cu autorizarea prealabila a unitatii creditoare. o dispozitie similara se regaseste si in art. 15 din Legea nr. 8511992, in sensul ca pana la acbitarea integrala a pretului, Iocuinta cumparata In conditiile acestei legi nu poate fi instramata lara autorizarea prealabila a unitatii vanzatoare. Potrivit art. 9 alin. 8 din Legea nr. 11211995, locuintele dobandite de chiriasii titulari de contracte de inchiriere pentru apartamentele care nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data cumpararii. Ulterior, prin Legea nr. 10/2001 s-a mentinut interdictia de instrainare prevazuta de Legea nr. 112/1995, dar s-a prevazut dreptul chiriasilor carora li s-au vandut apartamentele in care locuiau sa le instraineze sub orice forma inainte de implinirea
103

de to ani de la data cumpararii, dar numai persoanei indreptatite, fost proprietar al locuintei. Concluzionam ca toate aceste interdictii de instrainare reprezinta cazuri de inalienabilitate legala, temporara, partiala ~i speciala, avand In vedere trasaturile juridice ale dreptului de proprietate privata, precum si faptul ca exercitiul acestui drept nu poate fi restrans dedit prin lege. derogare relativa de la principiul liberei circulatii a bunu:rilor este reglernentata de lege in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi vandute, respectiv cumparate, in conditiile prevazute de lege, numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe baza de licenta, cum ar fi tutunul, armele, stupefiantele.

termenului

fi obligat si la plata daunelor interese pentru neexecutarea obligatiei asumate, daca nu dovedeste 0 cauza straina exoneratoarea de raspundere.i'' 5.5.l.3. posibil Lucrul sa fie determinat sau determinabil, licit si

Ca in orice act juridic, lucrul vandut trebuie sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil, sub sanctiunea nulitatii absolute. 5.5.l.4. Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului

5.5.1.2. Lucrul sa existe in momentul incheierii sau sa poata exista in viitor

contractului

Contractul de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate, astfel ca vanzatorul trebuie sa fie titularul dreptului ce se instraineaza, in caz contrar el nu poate transmite dreptul care face obiectul contractului conform principiului nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre po test, quam ipse

Potrivit art. 131 t Cod civil, daca in momentul vanzarii, lucrul vandut era pierit in tot, vanzarea este nula. in acest caz, sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta deoarece obligatia vanzatorului este lipsita de obiect, ceea ce implica ~i lipsa cauzei obligatiei cumparatorului. Daca bunul a pierit In parte, cumparatorul are un drept de optiune: sa renunte la contract; sa ceara executarea asupra partii rarnase din Iucru, cu 0 reducere proportionala din pret. Vanzarea este valabila daca are ca obiect un lucru viitor, care nu exista in momentul incheierii contractului, dar poate exista in viitor (de exemplu, un lucru care se va confectiona). Dintre bunurile viitoare, nurnai mostenirile nedeschise nu pot forma obiectul unui contract. Nerealizarea lucrului vii tor nu afecteaza validitatea contractului, in acest caz vanzatorul, pe langa pierderea pretului, va
104

habet.
Daca vanzatorul instraineaza un bun individual determinat care apartine altuia ne vom afla in situatia vanzarii lucrului altuia. Solutia adoptata este diferita dupa cwn consimtamantul partilor a fost viciat prin eroare sau incheierea contractului s-a facut in cunostinta de cauza. Dad ambele parti, sau eel putin cumparatorul a fot ill eroare, considerand ca lucrul vandut apartine vanzatorului, vanzarea este anulabila pentru eroare viciu de consimtamant asupra calitatii esentiale a vanzatorului, care a fost considerat de proprietar ca fiind proprietarul lucrului. Aceasta nulitate relativa a contractului poate fi invocata pe cale de actiune - cand pretul s-a platit - sau pe cale de exceptie cand pretul nu s-a platit - dar nurnai de catre cumparator si
23 Camelia Toader, Marian Nicolae, Romeo Popescu, Bogdan Dumitrache, Institutii de drept civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 3 I I. 105

succesorii lui. Vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna credinta - s-a crezut proprietar - caci eroarea comisa de un contractant asupra propriei sale persoane nu poate vicia contractul, conform art. 954 alin. 2 Cod civi1.24 Adevaratul proprietar nu poate cere anularea cont:ractului, deoarece el este un tert fata de contract, dar are la indemana actiunea in revendicare daca bunul se afla in posesia cumparatorului. Daca partile au incheiat contractul in cunostinta de cauza, stiind ca lucrul vandut este proprietatea altei persoane, solutiile sunt diferite'" : - contractul este valabil., acordul de vointa al partilor fiind interpretat in sensul ca vanzatorul s-a obligat sa procure mai tarziu proprietatea asupra bunului, iar in caz de neexecutare poate fi obligat la plata daunelor interese; - contractul este nul absolut, deoarece vanzarea lucrului altuia In cunstinta de cauza, reprezentand 0 operatiune speculativa, are 0 cauza ilicita, care este nula absolut conform art. 968 Cod civil, iar in situatia in care contractul s-a incheiat de catre vanzator in frauda dreptului proprietarului, cu complicitatea si pe riscul cumparatorului, constituie un caz tipic de nulitate absoluta in virtutea adagiuluifraus omnia corrumpit (frauda corupe totul)." 5.5.2. Pretul Pretul este obiectul prestatiei cumparatorului si corespunde valorii lucrului vandut. El trebuie sa indeplineasca urrnatoarele

sa fie determinat sau determinabil; sa fie sincer si serios. Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, contractul este nul absolut ca vanzare-curnparare deoarece ii lipseste un element esential asupra caruia trebuie sa se realizeze acordul de vointa al partilor, 5.5.2.1. Pretul sa fie stabilit in bani De esenta vanzarii este ca pretul sa fie stabilit in bani, in caz contrar contractul nu mai poate fi calificat ca vanzare-curnparare, ci ca Lm contract de schimb, 0 dare in plata sau un contract nenumit. 5.5.2.2. Pretul sa fie determinat sau determinabil

Potrivit art. 1303 Cod civil, pretul este determinat daca are cuantumul hotarat de parti in momentul incheierii contractului. Pre!UI este determinabil in situatia in care partile precizeaza in contract elementele cu ajutorul carora el va putea fi determinat in viitor, cum ar fi in functie de calitatea bunului, cursul zilei la termenul prevazut pentru predarea lucrului, cotatia la bursa, sau daca stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de pfu1i sau de catre persoana desemnata de parti. 5.5.2.3. Pretul sa fie sincer ~i serios Pretul sincer este un pret real pe care partile l-au stabilit pentru a fi cerut si platit in realitate si nu in mod fictiv. Daca pretul este fictiv, contractul este nul ca vanzarecumparare pentru lipsa pretului, dar daca partile au dorit totusi sa instraineze bunul, contractul este valabil ca donatie deghizata. Conform 31i. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 611998, modificata prin Legea nr. 12211998, este nula absolut vanzarea prin care partile inteleg, printr-un act secret, sa plateasca un pre! mai mare decat cel care se declara in actul autentic.
107

conditii:
sa fie stabilit in bani;
Prof.univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 73. loan Popa, op. cit., p. 251. 26 Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 76; Liviu Stanciulescu, Drept civil. Partea speciald. Contracte si succesiuni, editia 2, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 30; Camelia Toader, op. cit., p. 57. 106
24 25

Pre{U1 serios atunci cand nu este derizoriu, adica disproportionat in raport cu valoarea lucrului vandut. Sanctiunea aplicabila pentru nerespectarea acestei conditii este nulitatea absoluta a contractului, pentru ca un pret neserios nu poate constitui obiectul obligatiei cumparatorului si, deci, 0 cauza suficienta a obligatiei asumate de vanzator de a transmite dreptul de proprietate. 5.6. Efectele contractului de vanzare-cumparare 5.6.1. Obligatiile vdnzdtorului Vanzatorul are doua obligatii, potrivit art. 1313 Cod civil: - sa predea lucrul vandut curnparatorului; - sa garanteze cumparatorul contra evictiunii ~i contra viciilor. 5.6.1.1. Predarea lucru1ui vandut

Daca obiectul contractului este un teren, iar la predare se constata diferente intre suprafata rnentionata In cuprinsul cont:ractului si suprafata reala a terenului, sunt prevazute reguli speciale: a) daca intinderea este mai mica, cumparatorul poate cere: completarea, daca vanzatorul mai are alaturi teren; 0 reducere din pret proportionala cu intinderea gasita lipsa; rezolutiunea contractului daca imobilu1 nu poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere la momentul incheierii contractului.

b) daca intinderea este mai mare, curnparatorul:

este obligat sa plateasca In plus pretul pentru excedent; poate cere rezolutiunea contractului numai daca dovedeste ca excedentul reprezinta Y2 din suprafata totals. Potrivit art. 1334 Cod civil, dreptul vanzatorului Ia actiune pentru reducerea sau pentru complinirea pretului se prescrie In termen de 1 an de 1a data incheierii contractului. Sanctiunea nepredarii lucrului In cazul in care obligatia de predare a lucrului nu este executata, total sau partial, din culpa vanzatorului, da dreptul cumparatorului sa aleaga intre: o invocarea exceptiei de neexecutare a contractului; o rezolutiunea vanzarii cu daune interese; o executarea in natura a contractului, iar daca acest lucru nu este posibi1 sa ceara daune - interese.

Obligatia principala de predare este reglementata de art. 1314-1334 Cod civil si consta in punerea lucrului vandut la
dispozitia cumparatorului. Locul predarii este acela unde se afla lucrul vandut In momentul contractarii, Cheltuielile de predare (cantarire, rnasurare, numarare) sunt 111 sarcina vanzatorului, iar cele ale ridicarii de la locul predarii (incarcare, descarcare, transport) sunt In sarcina curnparatorului. Referitor la obiectul predarii, acesta este diferit dupa cum este yorba de un bun individual determinat care exista 1a momentul incheierii contractului sau un bun determinat generic. In cazul unui bun individual determinat care exista la rnomentul incheierii contractului, vanzatorul este obligat sa predea lucrul vandut in starea in care se afla in momentul vanzarii, iar daca este yorba de un determinat generic, acesta se preda in cantitatea ~i calitatea, ori alte criterii, determinate In contract.
108

5.6.1.2. Obligatia de garantie

Conform prevederilor art. 1336 Cod civil, vanzatorul raspunde catre cumparator: 1. de linistita posesiune a lucrului; 2. de viciile aceluiasi lucru. Din interpretarea acestui text rezulta ca vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator pentru:
109

linistita folosinta a lucrului (garantia contra evictiunii); utila folosinta a lucrului (garantia contra viciilor).

Obligatia de garantie contra evictiunii 1. Notiunea si reglementarea legala

Se numeste evictiune pierderea, in tot sau in parte, a proprietatii lucrului sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar." Potrivit art. 1337 Cod civil, vanzatorul este obligat de drept sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totals sau partials a lucrului vandut, precum ~i de sa.rcinile care n-au fost declarate la incheierea contractului.

vandute, afectand peisajul in considerarea caruia cumparatorul incheiase contractul. Reprezinta 0 tulburare de drept, interzisa vanzatorului, invocarea unui d.rept, care nu a fost rezervat prin contract, cum ar fi abitatia, uzufructul, servitutea sau locatiunea. Obligatia de garantie a vanzatorului fiind de natura patrimoniala se transmite dupa moartea acestuia succesorilor universali sau cu titlu universal.

3. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert v anzatoru I raspunde pentru evictiunea care provine de la
terta persoana, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii": o existenta unei tulburari de drept; o cauza tulburarii sa fie anterioara vanzarii; o cumparatorul sa nu fi cunoscut cauza evictiunii,

2. Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale Potrivit art. 1339 Cod civil, in niciun mod vanzatorul nu se
poate sustrage de la raspunderea ce ar rezulta dintr-un fapt personal al sau, Aceasta obligatie negativa a vanzatorului tine de lnsl1ti esenta contractului, de vreme ce, conform aceluiasi text, arice conventie contrara este nula28. Fap! personal este orice fapt sau act anterior vanzarii, dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract, savar~it de catre vanzator sau de succesorii sai universali si cu titlu universal de natura a-I tulbura pe cumparator in linistita folosinta a Lucrului, indiferent ca este 0 tulbu.rare de fapt sau de 0 tulburare de d.rept.29 Reprezinta 0 tulburare de fapt, de exemplu, cazul in care dupa vanzarea unei case, vanzatorul, pastrand 0 suprafata de teren, construieste pe acest teren un zid prea apropiat de ferestrele casei

4. Efectele garantiei in caz de evictiune consumata

in situatia in care cumparatorul sau succesorul lui in dreptu.ri a fost evins, drepturile lui impotriva vanzatorului sunt stabilite de lege dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala. in caz de evictiune totalii: o vanzatorul este obJigat sa restituie integral pretul prirnit; o cumparatorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa Ie inapoieze tertului evingator; o cumparatorul este indreptatit sa solicite cheltuielile de judecata ale procesului din care a rezultat evictiunea; o cumparatorul are dreptul la daune -interese, care, potrivit art. 1344-] 345 Cod civil, reprezinta contravaloarea prejudiciului cauzat cumparatorului de producerea evictiunii, iar nu de valoarea actuala a bunului. in consecinta, daunele - interese vor cuprinde sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si producerea evictiunii.

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., editia a IV-a, p. 99. Camelia Toader, Evictiunea In contractele civile, Editura All Educational, Bucuresti, 1997, p. 19. 29 Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., editia a IV-a, p. 101; Camelia Toader, Marian Nicolae, Romeo Popescu, Bogdan Dumitrache, op. cit., p. 322-323. 110
27

28

)0

Camelia Toader, Drept civil. Contracte speciale, p. 70. III

Evictiunea partialii consta In pierderea In parte de catre cumparator a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat sau din restrangerea dreptului de folosinta asupra acestuia. in caz de evictiune partiala, cum paratoru I are dreptul sa opteze intre: o sa ceara rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare; o sa rnentina contractu I incheiat, cu despagubiri pentru pierderea suferita. Actiunea cumparatorului impotriva vanzatorului avand ca obiect garantia pentru evictiune se prescrie In termenul general de prescriptie de 3 ani, care incepe sa curga de la data producerii evictiunii. Regimul legal al garantiei poate fi modificat prin conventia partilor deoarece nu este stabilit cu caracter imperativ, ceea ce lnseamna ca partile pot sa modifice aceste reguli prin conventia lor. Garantia prevazuta de parti se numeste garantie conventionala.

o viciul sa fie gray, adica sa faca lucrul impropriu Intrebuintarii la care era destinat dupa natura sa sau prin conventia partilor sau sa rnicsoreze valoarea de intrebuintare, incat cumparatorul, In cunostinta de cauza, nu ar fi cumparat lucrul sau ar fi platit un pre! mai redus.

3. Efectele ~iintinderea raspunderii vanzatorului pentru vieii

11 cazul in care lucrul vandut este afectat de vicii ascunse, iar cele trei elernente care conditioneaza obligatia de garantiei au fost dovedite de cumparator, potrivit art. 1355 Cod civil, acesta are urmatoarele posibilitati: o sa ceara rezolutiunea vanzarii; o sa ceara 0 reducere a pretului; o daca vanzatorul a fost de rea - credinta, sa ceara ~i daune interese. in cazul viciilor prevazute de art. 1352 Cod civil, curnparatorul, daca nu se multumeste cu reducerea pretului, poate cere rezolutiunea contractului printr-o actiune In garantie numita redhibitorie, astfel ca aceste vicii se numesc redhibitorii. 11 loc de rezolutiune, cumparatorul poate cere 0 reducere din pre], proportionala cu redueerea valorii lucrului vandut datorita viciului, printr-o actiune numita estimatorie. Actiunea redhibitorie sau estimatorie poate fi intentata intr-un termen de 6 luni, iar daca viciile au fost ascunse eu vic1enie in termenul general de prescriptie, conform art. 5 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. Termenele de prescriptie lncep sa curga de la data descoperirii viciilor, insa eel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura, cu exceptia constructiilor, iar in cazul constructiilor eel mai tarziu de la implinirea a trei ani de la predare, conform art. 11 alin. 1 ~i 2 din Deeretul nr. 16711958. Obligatia de garantie contra viciilor poate fi rnodificata prin con venti a partilor care pot sa inlature, Iimiteze sau sa agraveze printr-o clauza expresa aceasta obligatie.
113

IIII

Obligatia de garantie contra viciilor lucrului vandut

1. Notiunea Vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului, daca din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau daca viciile micsoreaza valoarea de intrebuintare incat cumparatorul, In cunostinta de cauza, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pre] mai redus.

I!
II
I1I
Ililt

2. Conditiile garantiei contra viciilor

Pentru a opera garantia contra viciilor se eel' intrunite urmatoarele conditii: o viciul trebuie sa fie ascuns, adica daca nu a fost cunoscut de cumparator, printr-o verificare normala l1U putea sa-I cunoasca, iar vanzatorul nu i I-a comunicat; o viciile sa fi existat In momentul vanzarii;

II

I
I

II
I
112

5.6.2. Obligatiile cumpdrdtorului

5.6.2.1. Plata pretului

Locul Si data pliipi

Potrivit art. 1361 Cod civil, principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul la ziua ~i la locul determinat prin contract. Daca partile contractante nu au stipulat nimic 'in contract in legatura cu locul ~i data platii, plata se va executa la locul si la momentul in care se face predarea lucrului.
Dobiinda pretului viinziirii

Cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la locul si 1a termenul la care vanzatorul este obligat sa-I predea. In cazul neexecutarii acestei obligatii, dupa punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorul poate cere: obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului, chiar sub sanctiunea unor daune cominatorii; autorizarea instantei sa-I depuna in alt loc, daca are nevoie de IocuLunde se gaseste; rezolutiunea contractului cu daune -interese. 5.6.2.3. Suportarea cheltuielilor vanzarii Potrivit art. 1305 Cod civil, cumparatorul mai este obligat sa suporte ~i cheltuielile vanzarii, respectiv cheltuielile propriu - zise ale contractului, taxele de timbru, taxele de publicitate imobiliara. Regulile privitoare la aceste cheltuie1i sunt supletive ~i se refera numai la raporturile dintre parti, 5.7. Varietati de vanzare Codul civil reglementeaza mai multe varietati de vanzare, care vor fi prezentate succint in continuare. 5.7.1. Vdnzarea cu grdmada
Aceasta varietate de vanzare este reglementata de art. 1299 Cod civil, care prevede ca "daca s-au vandut marfe cu grarnada, vinderea este perfecta, desi marfele n-au fost Inca cantarite, numarate sau masurate". in principiu, 0 vanzare este facuta "cu gramada" cand nu este nevoie a se cantari, a se numara sau a se masura pentru a se determina obiectul vandut sau pretul vanzarii. In privinta pretului, dad determinarea acestuia s-a facut In mod global, f'ara a fi necesara masurarea, cantarirea, nurnararea

Conform art. 1363 Cod civil, in caz de intarziere la achitarea pretului, cumparatorul datoreaza dobanda pretului vanzarii, In trei cazun: daca exista conventie in acest sens; daca lucrul vandut si predat este producator de fructe; cumparatorul a lost pus in intarziere printr-o notificare de plata. Sanctiunea neplatii pretului In cazul neexecutarii, totale sau partiale, a obligatiei de plata a pretului, vanzatorul are un drept de optiune intre urmatoarele mijloace juridice: sa ceara obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei, printr-o actiune avand ca obiect plata pretului, care se prescrie In termenul general de prescriptie de 3 ani; sa invoce exceptia de neexecutare refuzand sa predea lucrul vandut, dad curnparatorul nu plateste pretul si nu beneficiaza de un termen suspensiv. 5.6.2.2. Luarea in primire a lucrului vandut Obligatiei de predare a lucrului vandut a vanzatorului ii corespunde obligatia corelativa a cumparatorului de a lua in prirnire lucrul vandut.
114

115

produsului pentru stabilirea pretului (de exemplu, 100 USD pentru tot graul aflat in depozit), vanzarea va fi cu gramada."

5.7.2. Vdnzarea dupa greutate, numdr sau masura

Vanzarea dupa greutate, numar sau masura are ca obiect lucruri de gen, dar dintr-un lot determinat, deci dintr-un gen limitat, iar pentru individualizarea cantitatii sau determinarea pretului este necesara operatiunea de cantarire, masurare sau numarare?2 Contractul este valabil incheiat de la data acordului de vointa asupra lucrului si asupra pretului. De exemplu, se vand 100 kg de mere cu pretul de 2 RON Ikg.

Contractul este considerat valabil incheiat, retroactiv, de la data realizarii acordului de vointa, daca rezultatul incercarii este pozitiv. Acest tip de vanzare este practicat In cazul curnpararii de prod use tehnice sau anirnale.

5.7.5. V'dnzarea cu pact de rdscumparare

Initial, vanzarea cu pact de rascumparare a fost reglementata de art. 1371 - 1387 Cod civil, texte care au fost abrogate prin alt. 4 Legea contra cametei nr. 994 din 2 aprilie 1931 care a declarat nule vanzarile cu pact de rascumparare deoarece, de regula, ascund imprumuturi cu dobanzi camataresti. 33 Prin vanzarea Cll pact de rascumparare se intelege acel contract prin care vanzatorul i~i rezerva dreptul de a relua bunul vandut, restituind cumparatorului pretul ~i cheltuielile vanzarii.

5.7.3. Vdnzarea pe gustate

Vanzarea pe gustate este reglementata In art. 1301 Cod civil care dispune ca "in privinta vinului, a uleiului si a altor asemenea lucruri care, dupa obicei, se gusta mai inainte de a se cumpara, vinderea nu exista pana ce cumparatorul nu le-a gustat si n-a declarat ca-i convin". Aceasta varietate de vanzare este folosita, de obicei, pentru bunurile alimentare care se comercializeaza in pietele agroalirnentare. Contractu 1 se considera valabil incheiat numai cumparatorul, gustand bunul, a decla.rat ca Ii place. dupa ce

5.7.6. Vdnzarea unei mosteniri

Vanzarea unei mosteniri, cunoscuta si sub denumirea de vanzarea de drepturi succesorale, reglementata de art. 1399 - 1401 Cod civil, este un contract prin care titularul unui drept succesoral instraineaza cu titlu oneros acest drept unei persoane. De retinut este faptul ca vanzarea unei mosteniri este valabila numai dupa deschiderea mostenirii, iar sanctiune acare intervine in cazul vanzarii unei succesiuni nedeschise este nulitatea absoluta.

5.7.4. Vdnzarea pe incercate

Aceasta varietate de vanzare reglernentata de alt. 1302 Cod civil este un act juridic afectat de conditia suspensiva a incercarii bunului de catre comparator, partile stabilind prin conventie care este tennenul incercarii.

5.7.7. Vdnzarea de drepturi litigioase si retractullitigios

Titularul unui drept aflat In litigiu poate sa vanda dreptul supus contestatiei judiciare, indiferent daca acesta este lU1 drept real sau de creanta, inainte de solutionarea procesului.

31 32

loan Popa, op. cit., p. 362-363. Camelia Toader, op. cit., p. 94.

33

Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 326 117

116

IIII1

Potrivit art. 1403 Cod civil, lucrul se socoteste litigios cand exista proces sau contestatie asupra dreptului. Aceasta vanzare are ca obiect sansele castigarii/pierderii procesului, contractul avand caracter aleatoriu, astfel ca vanzatorul nu garanteaza existenta dreptului cedat, deoarece acest lucru echivaleaza cu garantarea castigarii procesului, ceea ce nu este posibiL Pentru a descuraja tendinta speculativa incheierii unor asemenea contracte, legiuitorul a regLementat 'in art. 1402 - 14004 Cod civil, retractullitigios. Retractullitigios este operatiunea juridica prin care adversarul cedentului poate sa-l inlature din proces pe tertul dobandito (cesionar), platindu-i pretul cesiunii, dobanda si cheltuielile contractu lui. Pentru exercitarea retractului 1itigios trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii: o dreptul vandut (cedat) sa fie litigios; o cedarea dreptului litigios trebuie sa fie oneroasa; o manifestarea de vointa de exercitare a retractului litigios sa fie facuta in fata instantei cu ocazia dezbaterii procesului sau printro notificare. Conform art. 1404 Cod civil, nu se poate exercita retractul litigios 'in urmatoarele cazuri: o cand cesionarul dreptului este un cornostenitor sau coproprietar al dreptului cedat, deoarece In acest caz cesiunea a fost facuta pentru a pune capat indiviziunii; o cand cesiunea s-a facut unui creditor pentru plata creantei sale; o cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exists dreptullitigios.

6. CONTRACTUL DE SCHlMB

6.1. Notiunea

~i reglementarea legala

Scbimbul a aparut din cele mai vechi timpuri, chiar Inainte de aparitia banilor, fiind considerat in mod curent ca eel mai vechi contract din lume, cunoscut $i sub numele de troc. I Potrivit alt. 1405 Cod civil, schimbul este un contract prin care partile l$i dau respectiv un lucru pentru altul. in doctrina, schimbul este definit ca fiind un contract prin care partile, numite copermutanti, I$i transfers reciproc proprietatea unor bunuri ale lor. 2 Contractu) de schimb este reglementat, dispozitiile art. 1405 - 1409 Cod civil. 'in principal, de

6.2. Caracterele juridice

Ca si vanzarea, contractul de schimb prezinta urmatoarele caractere juridice: o contract consensual; o contract sinalagmatic; o contract cu titlu oneros; o contract comutativ; o contract translativ de proprietate. in ipoteza in care valoarea lucrurilor schimbate nu este egala, se va plati diferenta intr-o suma de bani, numita sulta.'

Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 58. Camelia Toader, op. cii., p. 105. 3 De la cuvantul latin solvere, solutum care inseamna plata.
I 2

118

119

6.3. Reguli aplicabile 6.3.1. Aplicarea regulilor de la vdnzare 7. CONTRACTUL DE DONATIE

Contractului de schimb i se aplica aceleasi reguli ca la vanzare in ceea ce priveste conditiile de validitate, lucrul, obligatia de garantie impotriva evictiunii si contra viciilor.
6.3.2. Aplicarea regulilor speciale

Regulile speciale aplicabile contractului de schimb sunt prevazute 'in Codul civil. Astfel, conform art. 1407 Cod civil, daca unul din copermutanti a dat in schimb celuilalt un lucru ce nu-i apartinea, acesta din urma nu poate fi obligat sa predea lucrul pe care la randul sau l-a promis, ci poate doar sa intoarca lucrul primit de el. Potrivit art. 1408 Cod civil, 'in materie de schimb, copermutantul evins are posibilitatea sa aleaga intre doua actiuni: o actiunea prin care cere daune - interese reprezentand echivalentul valoric allucrului primit din care a fost evins; 00 actiune in rezolutiunea contractului.
6.4. Schimbul de imobile

7.1. Notiunea ~i reglementarea legala Potrivit art. 801 Cod civil, donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste. Pornind de la definitia legala, 'in doctrina donatia este definita ca fiind contractul prin care una dintre parti, numita donator, l~i manifesta intentia liberala (animus donandi) prin care i~i micsoreaza, in mod irevocabil, propriui patrimoniu cu un drept real sau de creanta, marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, :tara a urmari sa primeasca ceva in schimb I. Contractul de donatie este reglementat de urmatoarele acte normative: o art. 813-855 Cod civil; o Legea nr. 32/1994 a sponsorizarii, modificata prin Legea nr. 204/2001, reglementeaza contractul de sponsorizare si contractul de mecenat; o Legea nr. 2/1998 privind preievarea si transplantui de tesuturi si organe umane, completata de Legea nr. 39/2003 si Ordonanta Guvernului nr. 79/2004 pentru infiintarea Agentiei Nationale de Transplant; o Legea nr. 24612005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii ~i fundatii.

Burrurile imobile care nu sunt scoase din circuitul civil pot forma obiectul contractului de schimb. Ca si in materie de vanzare, partile pot sa incheie un antecontract de schimb, iar daca una dintre parti refuza incheierea contractului, cealalta parte se poate adresa instantei de judecata solicitand pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract. Referitor la forma contractului de schimb, daca acesta are ca obiect terenuri, forma autentica este ceruta ad validitatem. Codul silvic prevede in art. 51 ~i art. 52 ca 'in cazul contractului de schimb fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care 11inlocuieste, iar operatiunea de inregistrare In evidentele cadastrale revine fiecarei parti pentru terenul primit, cu plata taxelor de timbru potrivit prevederilor legale.
120

Prof univ. dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil, Contracte speciale, 121

p.118.

7.2. Caractere juridice

o Donatia este un contract unilateral, deoarece din contract se nasc obligatii doar pentru donator; o Donatia este un contract cu titlu gratuit, cu exceptia donatiei cu sarcina cand contractul devine cu titlu oneros, In limita valorii sarcinii;
o Donatia este un contract solemn, ceruta in mod imperativ de art. 801 Cod civil, cu exceptia darurilor manuale care se incheie

i
I

I
\

in mod valabi Iprin traditiune; o Donatiunea este un contract translativ de proprietate prin natura sa, deoarece prin contractu I de donatie se poate transmite si un alt drept real sau un drept de creanta. 7.3. Conditiile de validitate Ca orice contract, donatia trebuie sa indeplineasca pentru incheierea valabila conditiile de fond prevazute de art. 948 Cod civil, respectiv capacitatea de a contracta, consirntamantul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat si 0 cauza licita. 7.3.1. Capacitatea pdrtilor

- donatorul trebuie sa fie capabil in mornentul formularii ofertei, in momentul acceptarii ofertei si in rnomentul primirii actului de acceptare; - donatarul trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii ofertei. Cu privire la donatii, Codul civil a stabilit in art. 815 - 818, incapacitati speciale de a dispune si de a primi prin donatie. Incapacitatile pot fi: o absolute, atunci cand 0 persoana nu poate dona si nici primi donatii; o relative, atunci cand 0 persoana nu poate dona in favoarea anumitor persoane sau nu poate prirni donatii de la anumite persoane. 7.3.1.1. Incapacitati de a dispune prin donatii

AHit donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba, in momentul perfectarii con tractului , capacitatea necesara pentru a incheia acte
de dispozitie, in materia contractului de donatie, dispozitiile Codului civil sunt derogatorii de la regulile generale cu privire la capacitate potrivit carora este capabila de a contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege. Daca donatia se incheie prin acte separate, capacitatea partilor se analizeaza diferit:

Minorii si persoanele puse sub interdictie SW1t incapabili absolut de a dispune prin donatii. Potrivit art. 129 si art. 133 alin. 3 Codul familiei, minorii nu pot face donatii, nici prin reprezentantii legali ~i nici cu autorizatia autoritatii tutelare, Minorul nu poate dispune prin donatii In favoarea tutorelui sau, chiar dad a devenit major, daca autoritatea tutelara nu a dat descarcare de gestiune tutorelui, cu exceptia cazului cand tutorele este un ascendent al minorului. Cu privire la darurile obisnuite facute de minor sau de ocrotitorul sau legal in numele sau, acestea sunt considerate valabile, tara a fi necesara incuviintarea sau autorizatia prealabila, daca corespund posibilitatilor celui ocrotit'.

2 Eugeniu Safta - Romano, Contracte civile, Editura Graphix, 1993, p. 180; [on Dogaru, op. cit., p. 333.

Iasi, 123

122

Sanctiunea nerespectarii incapacitatii de a dispune a minorilor si a persoanelor puse sub interdictie nulitatea absoluta a aetului incheiat.

donatii

pnn este

7.3.1.2.lncapacitati

de a primi

a) Sunt incapabili absolut de a primi donatii:

o persoanele neeoncepute, o organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica, Incapacitatea referitoare la persoanele neconcepute este instituita de art. 808 Cod civil care prevede ca este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii. Persoanele juridice pot primi donatii, daca sunt legal constituite, cu respeetarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta, conform caruia obiectul donatiei trebuie sa corespunda scopului organizatiei prevazut ill actul de constituire. Nerespectarea incapacitatii absolute de a primi donatii este sanctionata cu nulitatea absoluta a actului incheiat. b) Sunt incapabile relativ de a primi donatii urmatoarele categorii de persoane: o cetatenii straini ~i apatrizii nu pot primi don ati i avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor, In raport de prevederile art. 44 alin. 2 din Constitutie; o medicii ~i farmacistii nu pot primi donatii de la persoanele tratate pentru boli care au produs decesul acestora (art. 810 Cod civil), incapacitate care se intemeiaza pe 0 prezumtie absoluta de captatie ~i sugestie, care sunt varietati ale dolului; orninorii si interzisii au dreptul de a primi donatii, dar nu au exercitiul acestui drept, donatia facuta unei persoane fizice din aceasta categorie se accepta de reprezentantii lor legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege;

o surdo - mutul care nu stie sa serie nu poate accepta 0 donatie dedit eu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara; o persoanele juridice pot primi donatii daca dreptul care formeaza obiectul donatiei corespunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut. Referitor la donatiile facute statului se disting urmatoarele situatii: - donatiile oferite ministerelor, altor organe sau institutii centrale, precum si unitatilor bugetare din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul institutiei; - donatiile oferite unitatilor administrativ - teritoriale se accepta de consiliul judetean/al municipiului Bucuresti. 7.3.2. Obiectul contractului Bunul care formeaza obiectul contractului sa indeplineasca urmatoarele conditii: de donatie trebuie

sa fie ill circuitul civil (art. 963 Cod civil); sa fie determinat sau determinabil (art. 948 si art. 964 Cod civil); sa fie posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor

7.3.3. Conditii deforma 7.3.3.1. Intre persoane prezente Potrivit art. 813 Cod civil, toate donatiile se fac prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute. Daca donatia se incheie prin mandatar, imputemicirea speciala a acestuia trebuie sa aiba tot forma autentica, conform principiului simetriei actelor juridice. in tirnpul vietii donatorului, 0 donatie nula pentru vicii de forma, pentru a produce efecte juridice trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei autentice cerute de lege.
125

124

Dupa moartea donatoruiui, nulitatea donatiei, atat pentru vicii de forma cat si pentru orice alte exceptii, poate fi acoperita prin confirrnarea, ratificarea sau executarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art. 1167 alin. 3 Cod civil).

Plata datoriilor viitoare nedeterminate Conform art. 823 Cod civil, este nula donatia daca s-a facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau la epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de donatiune. Prin
aceasta interdictie s-a urmarit sa nu se perrnita donatorului revocarea indirecta a donatiei prin crearea unor datorii ulterioare pana la valoarea donatiei facute,

7.3.3.2. Intre absenti

In situatia in care contractul de donatie se incheie prin acte separate (oferta de a contracta si acceptarea ofertei), intre absenti, atat oferta de a dona cat si acceptarea ofertei trebuie sa fie facute In forma autentica, iar acceptarea ofertei sa fie facuta 'in timpul vietii donatorului, in caz contrar oferta devine caduca.

Dreptul bunul donat

donatorului

de a dispune in continuare

de

7.4. Principiul irevocabilitatii donatiilor

Potrivit art. 969 Cod civil, conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Din interpretarea acestui text de lege rezulta ca ill1 act juridic valabil incheiat cste irevocabil, adica nu poate sa fie desfiintat prin manifestarea de vointa a unei singure parti (irevocabilitate de gradul I). in materia contractului de donatie, irevocabilitatea priveste nu numai efectele contractului, ci 'iosasi esenta contractului, fiind 0 conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II). Partile nu pot insera in contractul de donatie clauze care sa contravina irevocabilitatii donatiei,

Potrivit art. 824 Cod civil, donatia este nula daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile Iiberalitatii si dupa perfectarea contractului. Rezervarea dreptului de den un tare unilaterala este, prin natura ei, 0 clauza incornpatibila cu principiul irevocabilitatii donatiilor, deoarece reprezinta 0 conditie pur potestativa.

7.4.2. donatiilor'

Clauze

compatibile

cu principiul

irevocabiliuuii

in contractul de donatie sunt permise urmatoarele clauze:

Donatia poate fi afectata de un termen, deoarece termenul nu afecteaza valabilitatea dreptului transmis ci doar exercitiul acelui drept; Donatia poate fi afectata de 0 conditie cazuala sau mixta; L1 contract se poate stipula plata datoriilor prezente ale donatoruiui, precum si cele viitoare, daca sunt specificate in contractui de donatie; Reintoarcerea conventionala a bunurilor donate pentru cazul in care donatarul ar muri inainte de donator, precum si in situatia in care atat donatarul cat si descendentii acestuia ar deceda inaintea sa.

7.4.1. Clauze incompatibile

donatiilor'

cu principiul

irevocabiliuuii

Conditiile potestative
Potrivit art. 822 Cod civil, este nula orice donatie facuta cu conditii a carer indeplinire atarna numai de vointa donatorului.

Carnelia Toader, op. cit., p. 126 - 127.

Francisc Deak, op. cit., p. 134 - 135. 127

126

7.5. Revocabilitatea donatiilor intre soti

Prin exceptie de la principiul irevocabilitatii, donatiile intre soti si donatiile intre vii pentru bunuri viitoare sunt revocabile. Potrivit art. 937 Cod civil, orice donatie facuta intre soti in timpul casatoriei este revocabila. Sotul donator poate revoca oricand donatia, in mod expres (de exemplu, prin solicitarea de restituire a bunului) sau tacit (de exemplu, prin intocmirea unui testament incheiat in favoarea unui tert cu privire la bunul donat) ~i nu are posibilitatea sa renunte la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donatiilor intre soti este de ordine publica.'

trebuie sa prezinte un contrainscris sau un inceput de dovada scrisa care se poate completa cu martori si prezumtii, iar tertii pot administra orice mijloc de proba pentru a dovedi ca, in realitate, s-a incheiat un contract de donatie. in cazul donatiei prin interpunere de persoane, simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului, ci persoana adevaratului donatar. Contractu! aparent se incheie cu persoana interpusa, iar in contrainscris se precizeaza cine este adevaratul donatar. Deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este un contract de donatie, acesta trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si de forma cerute pentru valabilitatea donatiei.

7.6.2. Donatiile indirecte

Donatiile indirecte sunt acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie. Ele sunt supuse numai conditiilor de fond ale donatiei, nu si regulilor de forma cerute de lege pentru validitatea donatiilor, fiind 0 exceptie de la principiul solernnitatii donatiei. Cele mai folosite acte juridice prin care se realizeaza donatii indirecte sunt: renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia in favoarea unei terte persoane.

7.6. Donapile simulate, indirecte ~idarurile manuale 7.6.1. Donatuie simulate

Donatiile simulate irnbraca forma donaiiei deghizate sau a

donatiei prin interpunere de persoana. Donatia deghizaid este 0 donatie simulata care, sub aparenta
unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuita a unui contract secret. In acest caz, actul public (vanzare-cumparare) este simulat si ascunde 0 donatie. Referitor la conditiile de fond, actul care deghizeaza donatia trebuie sa Indeplineasdi toate cerintele prevazute de lege pentru donatii. Cu privire la conditiile de fond, actul public care deghizeaza donatia trebuie sa fie incheiat in forma autentica pentru validitatea donatiei. In privinta probei deghizarii, In materia donatiilor simulate se aplica regulile generale in materie de simulatie, in sensul ca partile
5

7.6.3. Darurile manuale

Darul manual reprezinta 0 donatie realizata prin traditiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunator la gratificat, In baza acordului de vointa al partilor contractante. Darul manual reprezinta 0 categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente6: acordul de vointa pentru a transfera ~i dobandi un drept cu titlu gratuit; traditiunea, predarea efectiva si reala a bunului daruit.
6

Dan Chirica, Drept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex,

Bucuresti, 1996, p. 169. 128

Francisc Deak, op. cit., p. 148. 129

Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor, nu insa si de la regulile de fond si este inclus In categoria contractelor reale a carer valabilitate este recunoscuta de art. 644 Cod civil, care prevede printre modurile de dobandire a proprietatii traditiunea. Obiect al darului manual' pot fi numai bunurile mobile corporale, susceptibile de traditiune, iar prin exceptie si titlurile la purtator, deoarece 111 cazul acestor bunuri inscrisul se confunda cu insusi dreptul pe care II incorporeaza. Depunerile de bani la C.E.C sau la 0 banca, pe numele unei alte persoane, pot constitui obiect al darurilor manuale, daca nu sau :facutcu alt titlu, cum ar fi, de exemplu, executarea unei datorii. Dovada darului manual se poate face prin orice mijloc de proba, fiind 0 chestiune de fapt. Una dintre cele mai cunoscute categorii de daruri manuale sunt darurile de nunta, care constituie bunuri comune ale sotilor, deoarece sunt remise dupa incheierea casatoriei. 7.7. Efectele contractului de donatie Principalul efect al contractului de donatie este transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar. 7.7.1. Efectele intre pdrti Obligatiile donatorului Obligatia principala a donatorului este predarea bunului donat donatarului. Predarea bunului are semnificatia transmiterii materia le a lucrului si se poate face ulterior incheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale.i Avand in vedere caracterul gratuit al contractului de donatie, in principiu, donatorul nu are si obligatia de a-I garanta pe donatar pentru evictiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului.
7 8

Cu titlu de exceptie, donatorul datoreaza garantie pentru evictiune" in urmatoarele cazuri prevazute de art. 828 alin. 3 Cod civil: cand a promis expres garantie pentru evictiune; cand evictiunea provine dintr-un fapt personal; cand donatia este cu sarcini, in limite le valorii acestora. Ca exceptie, donatorul datoreaza garantie pentru viciile bunului care a format obiectul contractului de donatie in urmatoarele cazuri: rand s-a obligat expres in acest sens; cand viciile ascunse cunoscute de donator au provocat un prejudiciu donatarului; cand donatia este cu sarcini, in limitele valorii acesteia. Obligatiile donatarului Cand contractul de donatie este pur gratuit, donatarul nu are nicio obligatie fata de donator. Daca donatia este cu sarcina (sub modo) donatarul are obligatia de a executa sarcina, iar in caz contrar donatia poate fi revocata. 7.7.2. Efectele fata de terti Pentru ca donatia sa produca efecte fata de terti trebuie sa fie indeplinite formalitatile de publicitate. Daca bunul donat este un bun mobil corporal, opozabilitatea se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului. Cand obiectul donatiei este un drept de creanta, opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin notificarea cesiunii catre debitorul cedat ori prin acceptarea ei de catre debitor prin act autentic (art. 1393 Cod civil). Atunci cand obiectul contractului de dona tie este un bun imobil, contractul devine opozabil tertilor din momentul transcrierii
9

Camelia Toader, op. cit., p. 130. Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 84.

Dan Chirica, op. cit., p. 159. 131

130

I!
dreptului
111

cartea funciara. (art. 818 Cod civil $i art. 22 din Legea

nr. 7/1996). Prin art. 819 Cod civil au fost instituite reguli derogatorii In mater ie, In sensul ca lipsa rranscrierii poate fi invocata de orice persoana interesata, dar 10 primul rand de cei care au primit de la lnstrainator proprietatea bunului, creditorii ipotecari asupra bunului donat si succesorii cu titlu particular ai donatorului. Donatia neinscrisa In cartea funciara este opozabila numai partilor contractante si succesorilor lor universali si cu titlu universaL 7.8. Cauzele legale de revocare a donatiilor

exemplu, donarea unei sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor de studii ale donataruluij'". Revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii nu opereaza de drept ci creditorul trebuie sa introduca In instanta 0 actiune cu un asemenea obiect. Actiunea In revocare poate fi formulata de donator, de succesorii sai in drepturi (mostenitorii legali sau testamentari), pre cum si pe calea actiunii oblice, de creditorii chirografari ai acestor persoane. Daca actiunea in revocare va fi admisa, donatia se desfiinteaza cu efect retroactiv, iar bunurilor vor reintra In patrimoniul donatorului, libere de orice sarcina sau ipoteca, conform prevederilor art. 830 Cod civiL

Prin esenta lor, donatiile sunt irevocabile. Prin exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiilor, donatiile sunt revocabile numai in doua cazuri: o donatiile intre soti (art. 937 Cod civil); odonatiile de bunuri viitoare (art. 821 Cod civil). Codul civil prevede in art. 829 alte trei situatii in care donatia se revoca, care au fost calificate ca fiind cauze legale de revocare a donatiilor, lara ca acestea sa contravina principiului irevocabilitatii oonauitor: o revocarea pentru neexecutarea sarcinii; o revocarea pentru ingratitudine; orevocarea pentru survenienta de copil.

7.8.2. Revocarea pentru ingratitudine

Cauzele care atrag revocarea contractului de donatie pentru ingratitudine sunt expres $i limitativ prevazute de art. 831 Cod civil: atentatul la viata donatorului savarsit de donatar, lara a fi necesara pronuntarea unei hotarari de condarnnare, fiind suficienta intentia manifestata de donatar in acest sens; savarsirea unor delicte, cruzimi sau injurii grave impotriva donatorului de catre donatar sau de 0 alta persoana, la ordinullui; refuzul donatarului de a acorda alimente donatorului care se afla in nevoie. Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine prezinta urrnatoarele caracteristici: 1) trebuie introdusa in term en de ] an, care se calculeaza de la data producerii faptului sau din ziua cand donatorul l-a cunoscut;

7.8.1. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii

Daca prin contractu 1 de donatie s-a stipulat 0 obligatie In sarcina donatarului, contractu I devine un contract cu titlu oneros, in masura sarcinii. Sarcina poate fi stipulata In favoarea donatorului, In favoarea unei terte persoane sau chiar in favoarea donatarului, dar In acest caz donatorul trebuie sa aiba un interes In 'indeplinirea sarcinii (de

10

Camelia Toader, op. cit., p. 139. 133

132

2) este 0 actiune personala care poate fin introdusa doar de donator, dar mostenitorii acestuia pot deveni titulari ill urmatoarele cazun: a) actiunea a fost intentata de donator, dar acesta a decedat inainte de finalizarea procesului; b) donatorul a decedat 'inainte de expirarea termenului ill care actiunea putea fi intentata; 3) actiunea nu poate fi intentata dedit impotriva autorului faptului de ingratitudine; 4) admiterea actiunii nu produce efecte retroactive fata de tertii care au dobandit ulterior bunul de la donatar ori acel bun a fost grevat ill favoarea lor.
7.8.3. Revocarea pentru survenierud de copil

8. CONTRACTUL

DE LOCATIUNE

8.1. Notiunea ~ireglementarea

legala

Aceasta cauza legala de revocare a donatiilor este reglementata In art. 836 Cod civil care prevede ca donatiile se revoca de drept daca donatorului, care 'in momentul incheierii contractului nu avea copii sau alti descendenti, i se naste ulterior, chiar ~i postum, un copil viu, din casatorie sau din afara casatoriei. Din aceasta formulare a textului rezulta ca pentru acest caz de revocare nu este avuta in vedere situatia in care donatorul adopta un copil dupa incheierea contractului de donatie. Sanctiunea este aplicabila oricarei donatii, cu exceptia donatiilor incheiate intre soti care este revocabila prin vointa sotului donator. Revocarea pentru survenienta de copil opereaza de drept, ceea ce inseamna ca instanta de judecata nu va pronunta revocarea donatiei ci va constata revocarea.

Locatiunea este un contract prin care 0 persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita locatar, folosinta temporara, totala sau partial a, a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii, numita chirie (art. 1411 Cod civil)'. Titlul VII din Cartea a UI-a a Codului civil se ocupa in art. 1410 - 1490 de patru feluri de locatiuni: locatiunea edificiilor si a bunurilor mobile; arendarea; antrepriza; locatiunea muncii ~i a serviciilor de carausie. Dreptul comun in materie de locatiune II reprezinta reglementarile privind locatiunea edificiilor si a bunurilor mobile. 8.2. Caracterele juridice Locatiunea prezinta urmatoarele caractere juridice: o contract translativ de folosinta, deoarece ca urmare a incheierii contractului de locatiune se transmite un drept de creanta, respectiv folosinta unui bun, astfel ca, In cazul pierii bunului, riscul contractului 11suporta proprietarul bunului; o contract sinalagmatic, deoarece da nastere la nastere la obligatii reciproce intre parti: locatorul se obliga sa puna la

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 173. 135

134

dispozitia locatarului folosinta temporara a lucrului inchiriat, iar loeatarul se obliga sa plateasca pretul locatiunii; o contract cu titlu oneros, intrucat la incheierea contractului fiecare parte urmareste un folos patrimonial; o contract comutativ; partile elUlOSC Inca de la momentul incheierii contractului atat existenta cat ~i intinderea obligatiilor reciproce; o contract consensual, care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu), tara nicio alta formalitate; o contract cu executare succesiva in timp, cu precizarea ca durata contractului poate fi deterrninata sau nedeterminata, dar nu vesnica, intrucat art. 1415 Cod civil interzice locatiunile ereditare, care erau cunoscute sub denumirea de emfiteuze sau embatic. 8.3. Conditiile de validitate Contractul de locatiune trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru validitatea conventiilor, respectiv capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul ~i cauza, cu anumite particularitati in ceea ce priveste capacitatea de a contracta ~i obiectuLcontractului.
8.3.1. Capacitatea partilor

lucrului. Aceasta inseamna ca poate avea calitatea de locator un uzufructuar (art. 534 Cod civil) sau un locatar (art. 1418 Cod civil). Daca bunul care formeaza obiectul contractului este WI bun indiviz, iar contractul se incheie de un coindivizar, In cauza dese vor aplica regulile care guvemeaza: - vanzarea de catre unul dintre coproprietari; - teoria mandatului tacit reciproc; - gestiunea de afaceri. 8.4. Obiectul contractului
8.4.1. Lucrul inchiriat

in considerarea faptului ca locatiunea este, in principiu, un act de administrare, atat locatorul ~i locatarul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare. Daca obiectul locatiunii este un bun imobil, iar durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani, prin lege, locatiunea este considerata act de dispozitie, iar partile trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie, in caz contrar locatiunea reducandu-se la 5 ani, dar numai la cerea partii incapabile. Avand in vedere faptul ca locatiunea nu este un contract translativ de proprietate, nu se cere ca locatorul sa fie proprietarul
136

Lucrul inchiriat poate fi un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal (cum ar fi, de exemplu, dreptul de proprietate industriala), dar in toate cazurile cu conditia sa se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. Cu exceptia bunurilor dintr-o succesiune nedeschisa, un bun viitor poate forma obiectul contractului de locatiune. Bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale pot :fi inchiriate numai In conditiile legii speciale (art. 135 alin. 5 din Constitutie ~i a11.12 - 16 din Legea m.213/1998). Lucrurile eu regim special se pot inchiria numai in conditiile legii speciale, de exemplu armele pot fi inchiriate numai de catre persoanele in drept sa Ie detina conform Legii nr. 1711996, modificata prin Legea nr. 295/2004.
8.4.2. Chiria

Chiria este pretul pe care locatarul II plateste in schirnbul folosintei lucrului. Ea se stabileste In raport cu durata contractului, in mod global sau pe unitati de timp si se plateste la temenele prevazute in contract.
137

Chiria trebuie sa indeplineasca urrnatoarele conditii: sa fie determinata in momentul incheierii contractului sau determinabila; sa fie sincera sau serioasa sub sanctiunea nulitatii absolute; sa fie fixata, de regula, in bani. Conform art. 6 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 1211998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, este nul contractul de inchiriere avand ca obiect un bun imobil, daca partile au convenit printr-un act secret 0 chirie mai mare dedit cea declarata in actul autentic.

8.S.l.2. Obligatia efectuarii reparatiilor Pentru a mentine lucrul in stare de servi la intrebuintarea pentru care a fost inchiriat, locatorul este obligat sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii, respectiv reparatiile capitale, degradari provenind din folosirea normala a lucrului, inc1usiv viciile de constructie si la partile comune ale imobilului folosite de mai multi locatari. Daca Iocatorul nu-si respecta aceasta obligatie, locatarul poate sa aleaga intre: obligarea locatorului la sanctiunea unor daune cominatorii; efectuarea in contul reparatiilor locatorului sub cu

8.5. Efectele contractului de locatiune

8.S.l. Obligatiile locatorului Pentru a asigura folosinta lucrului, locatorul este obligat sa predea si sa mentina lucrul In stare de intrebuintare, sa-l garanteze pe locatar de tulburarile provenite din propria sa fapta, de la terti si din viciile lucrului2.

autorizarea de a Ie efectua retinerea cheltuielilor din chirie; rezilierea contractului.

8.5.1.3. Obligatia de garantie

In virtutea obligatiei de garantie (art. 1420 pet. 3 Cod civil), locatorul raspunde de tulburarile provenind: din propria fapta; de la terti: ,, din viciile lucrului. Tulburareafolosintei provenind din propria fapta Locatorul este obJigat sa se abtina de la orice fapt personal, care ar avea drept consecinta tulburarea in folosinta lucrului, tulburare de fapt sau de drept.' Potrivit art. 1424 Cod civil, locatorul nu poate in cursu I locatiunii sa schimbe forma lucrului inchiriat, prin transformarea materiala a lucrului sau prin schimbarea destinatiei.

8.5.1.1. Obligatia de predare

Predarea lucrului se poate cere la termenul stabilit de parti, iar in lipsa de stipulatie contrara la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si pe cheltuiala locatorului. Daca locatorul nu-si respecta obligatia de predare, locatarul se poate adresa instantei de judecata si sa solicite obligarea la predarea silita a lucrului si plata de daune - interese. Locatarul poate sa invoce exceptia de neexecutare sau poate sa solicite rezilierea cont:ractului pentru neexecutare.

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 180.

Camelia Toader, op. cit., p. 150. 139

138

Deoarece locatorul este obligat sa intretina lucrul pentru a servi conform destinatiei sale, el nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului produsa prin efectuarea reparatiilor, chiar daca prin aceste lucrari locatarul este lipsit In pm1e de folosinta lucrului. Aceste reparatii trebuie sa aiba caracter urgent si sa fie facute in eel mult 40 de zile, iar daca nu se efectueaza in acest termen, locatarul este indreptatit sa ceara 0 scadere a chiriei, proportional cu lipsa partials a folosintei, iar daca pierde folosinta totala a lucrului, poate sa ceara reziJierea contractului. Tulburarea folosintei provenind din fapta unui ten Daca tulburarea provine de la un tell, se va distinge dupa cum este yorba de 0 tulburare de fapt sau 0 tulburare de drept. Potrivit art. 1426 Cod civil, locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptuJ unui tert care nu invoca un drept asupra lucrului, deoarece locatarul se poate apara singur prin intermediul actiunilor posesorii. Daca locatarul este tulburat In folosinta lucrului prin exercitarea de catre un tert a unui drept real (de proprietate, de uzu:fiuct, de folosinta), locatorul raspunde pentru pierderea sau reduce rea folosintei, chiar daca dreptul invocat de tert nu a fost confirmat In justitie, dar a impiedicat folosinta locatarului. Intr-o asemenea situatie, locatarul este indreptatit sa solicite rezilierea contractului cu daune - interese sau 0 rnicsorare a chiriei proportionala Cll pierderea partials a folosintei si daune - interese (art. 1427 ~i 1428 Cod civil). Tulburareafolosintei pro ven ind din viciile lucrului Potrivit art. 1422 Cod civil, locatarul trebuie sa fie garantat pentru toate stricaciunile si viciile lucrului inchiriat ori arendat, ce-i impiedica intrebuintarea. Locatorul, spre deosebire de vanzator, va raspunde nu numai pentru viciile existente In momentul incheierii contractului, dar si
140

pent:ru cele aparute pe parcursul executarii contractului, daca acestea micsoreaza folosinta lucrului in asa fel ineat daca locatarul le-ar fi cunoscut nu ar fi incheiat contractu I sau ar fi platit 0 chirie mai mica". Raspunderea locatorului se angajeaza indiferent daca este de buna sau de rea - credinta, dar numai pentru viciile ascunse ale lucrului, deoarece pentru viciile aparente locatarul este prezumat ca le-a acceptat. Daca viciile ascunse sunt descoperite, locatarul poate sa ceara: o rezilierea contractului, daca lucrul a devenit impropriu folosintei sale; oreducerea chiriei, daca viciul micsoreaza numai valoarea de Intrebuintare a lucrului; o daune - interese. Partile pot sa modifice prin acordul lor obligatia de garantie, In sensul agravarii, limitarii sau inlaturarii ei. 8.5.2. Obligatiile locatarului 8.5.2.1. Obligatia de intrebuintare a lucrului potrivit destinatiei sale Potrivit art. 1429 Cod civil, locatarul trebuie sa intrebuinteze lucrul inchiriat ca un bun proprietar si numai la destinatia determinata prin contract, ceea ce inseamna ell destinatia lucrului inchiriat nu poate fi schimbata dedit eu acordullocatorului. Daca locatarul schimba destinatia lucrului sau face transformari tara acordul locatorului, locatorul poate sa ceara: repunerea lucrului in starea anterioara si folosirea lui conform destinatiei; rezilierea contractului CLI daune-interese. Locatarul are obligatia sa efectueze reparatiile miei, numite reparatii locative, precum ~i lucrari de mica insernnatate, cum ar fi: instalarea de aer conditionat, instalarea unui sistem de alarma.
Liviu Stanciulescu, op. cu., p. 100. 141

8.5.2.2. Obligatia de plata a chiriei Conform art. 1429 pet. 2 Cod civil, locatarul este obligat sa plateasca chiria la termenele stabilite In contract. Plata chiriei se face 1a domiciliul debitorului, iar in cazul nerespectarii acestei obligatii, locatorul poate sa aleaga intre:

8.5.2.5. Apararea contra uzurparilor Potrivit art. 1433 Cod civil, locatarul este obligat sa aduca cunostinta Iocatorului, in timp utiI, orice uzurpare incercata de tert asupra lucrului, pentru a apara lucrul inchiriat. Prin uzurpare se intelege orice incalcare provenita de la tert asupra proprietatii sau posesiei lucrului dat in Iocatiune". Incalcarca acestei obligatii il indreptateste pe locator solicite de la locatar despagubiri pentru prejudiciul cauzat. 8.6. Contractul de sublocatiune ~i de cesiune a contractului la un un sa

Iii
I

sa ceara executarea silita; sa ceara rezilierea contractului; sa in voce exceptia de neexecutare predat lucrul.

a contractului,

daca nu a

8.5.2.3. Obligatia de restituire a lucrului Dupa incetarea locatiunii, locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost predat conform inventarului facut, cu precizarea ca prin inventar se intelege orice act de constatare a starii in care s-a aflat lucrul la predare. Daca partile nu au incheiat un inventar, se prezuma ca lucrul s-a predat in stare buna, aceasta prezumtie fiind relativa. Daca locatarul refuza sa restituie lucrul, locatorul are la indemana doua actiuni: .:. 0 actiune personal a, care l~i are izvorul 'in contract, care este supusa prescriptiei extinctive; .:. 0 actiune in revendicare, care este imprescriptibila. 8.5.2.4. Raspunderea pentru incendiu daca are calitatea de proprietar,

nu este, in principiu,

Potrivit art. 1418 Cod civil si avand 'in vedere ca locatiunea un contract intuitu personae, locatarul are dreptul de a subinchiria sau cesiona dreptul sau catre 0 tertii persoana, cu conditia ca 0 asemenea facultate sa nu-i fie interzisa . 7 pnn contract .

8.6.1. Sublocatiunea
Prin sublocatiune se intelege acel contract prin care locatarul, ca titular al unui drept de folosinta dobandit printr-un contract de locatiune valabil, transmite acest drept unei terte persoane, numita sublocatar, in schimbuL unei chirii.8 Pentru a fi valabiI, contractul de sublocatiune trebuie sa indeplineasca doua conditii: incheierea lui sa TIU fie interzisa printr-o clauza expresa a contractului principal; sublocatiunea sa nu contina dispozitii contrare contractului principal.

Obligatia de a intretine lucrul si de a restitui lucrul in starea primita Il face raspunzator pe locatarul unei cladiri de toate pagubele pricinuite cladirii de incendiu, daca nu va dovedi ca incendiul a proven it din caz fortuit, for~a majora sau dintr-un defect de constructie ori prin comunicarea focului (tara greseala sa), de la o casa vecina.
5

. - 5

Prof. univ, dr. Francisc Deak, op. cu., p. 189.

142

Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 103; Camelia Toader, op. cit., p. 156. Coordonator Ion Dogaru, op. cit., p. 410. 8 Camelia Toader, op. cit., p. 157. 143
6 7

~I

8.6.2. Cesiunea contractului

de locatiune

8.7.2. Expirarea termenului Conform art. 1436 aim. 1 Cod civil, locatiunea facuta pentru timp determinat inceteaza de la sine cu trecerea termenului. Daca dupa expirarea termenului, raporturile de locatiune continua, in sensul ca locatarul foloseste mai departe lucrul inchiriat, iar locatorul nu se opune, contractu I de locatiune se considera reinnoit prin tacita relocatiune (reconductiune). Tacita relocatiune presupune incheierea unui nou contract de locatiune, ceea ce inseamna ca nu se prelungesc efectele vechiului contract, iar noul contract opereaza pe durata nedeterminata. 8.7.3. Rezilierea contractului

Spre deosebire de sublocatiune care este un nou contract de locatiune, cesiunea constituie 0 vanzare a dreptului de folosinta, adica 0 cesiune de creanta cu titlu oneros. Partile celor doua contracte sunt: .:. cedentul, locatarul care trans mite drepturile ~i obligati ile sale din contractu! de locatiune; .:. cesionarul, tertul caruia i se cedeaza contractul ~i se subroga in drepturile ~i obligatiile locatarului; .:. cedatul, locatorul care va intra in raporturi juridice directe cu cesionarul.

8.7. Incetarea locatiunii

8.7.1. Denuruarea unilaterald Daca partile sau legea nu au determinat durata locatiunii, contractul de locatiune inceteaza prin denuntarea unilaterala de catre locator sau locatar, cu conditia, insa, a respectarii dreptului de preaviz (art. 1436 aim. 2 Cod civil). Termenul de preaviz este intervalul de timp dintre manifestarea de vointa facuta in sensul desfacerii contractului ~i data la care contractul urmeaza sa inceteze in urma denuntarii. Stabilirea termenului de preaviz se realizeaza prin vointa partilor, iar In lipsa conventiei partilor, In functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului. Manifestarea de vointa de a desface contractul, numita de lege concediu, este un act unilateral de vointa care produce efecte chiar daca nu a fost acceptata de partea concediata. Pentru denuntarea unilaterala a locatiunii nu se cere 0 forma special a, dar trebuie sa fie facuta 'in scris, iar daca partea concediata refuza sa dea 0 dovada de primire, acest lucru se realizeaza prin intermediul executorilor judecatoresti.

Potrivit art. 1439 alin. 2 Cod civil, neexecutarea obligatiilor de catre una din Parti da dreptul celeilalte parti sa ceara, dupa punerea in intarziere a debitorului, rezilierea contractului cu daune-interese. Pentru a opera rezilierea contractului este necesar ca neexecutarea sa priveasca obligatii principale, prin incalcarea carora este produsa 0 vatamare celeilalte parti. 8.7.4. Pierirea lucrului Conform art. 1423 Cod civil, daca In timpul locatiunii bunul se strica In totalitate prin caz fortuit, contractul este de drept desfacut. Art. 1429 alin. 1 Cod civil prevede ca in cazul pieirii totale a lucrului sau cand acesta nu mai este apt pentru intrebuintare conform destinatiei, contractul de locatiune se desfiinteaza. Daca lucrul a pierit Partial, contractul nu este de drept desfiintat, ci locatarul are dreptul la sa solicite diminuarea chiriei sau rezilierea contractului. Prin pieire se intelege atat distrugerea materials a lucrului cat si orice imposibilitate de a se folosi de lucru, cum ar fi exproprierea sau confiscarea.

144

145

8.7.5. Desfiiruarea tltlului locatorului

Daca se desfiinteaza titlul in baza caruia locatorul consimtise la locatiune, se va desfiinta ~i contractul de locatiune, conform principiului resoLuto iure dantis, resolvitur ius accipientis. De la aceasta regula exista ~i exceptii cand contractu1 de locatiune ramane valabil: contractu I de locatiune incheiat de uzufructuar ramane in vigoare timp de eel mult 5 ani, in limitele unui act de administrare, chiar dad uzufructul ar fi incetat; contractu I de locatiune incheiat de tertul dobanditor al imobilului ipotecat ramane valabil daca locatiunea s-a incheiat cu buna - credinta ~ia avut data certa.
8.7.6.l!.,jectele instrainarii lucrului prin acte fntre vii

9. CONTRACTUL DE INCHIRIERE A LOCUINTEI

9.1. Notiunea Inchirierca locuintei este contractul prin care 0 persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita locatar sau chinas, folosinta temporara a unei locuinte, in schinibul unei sume de bani determinate, numita chirie. I 9.2. Reglementarea Contractul de inchiriere a locuintei este reglementat pnn urmatoarele acte normative: Legea locuintei l1f. 114/19962, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 145/1999; Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr. 4011999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte ', aprobata cu modificari prin Legea nr. 241/20014; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2004 privind prelungirea unor contracte de inchiriere, aprobata prin Legea nr. 2J 9/2004. In completarea legislatiei locative se aplica dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune,

Conform art. 1441 Cod civil, daca locatorul vinde lucrul inchiriat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, cu conditia sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa, in afara de cazul cand desfacerea ei din cauza vanzarii a fost prevazuta in contractul de locatiune. Daca durata contractului de Iocatiunea este mai mare de 3 ani, trebuie sa fie efectuate formele de publicitate imobiliara inainte de inscrierea contractului de vanzare-cumparare, iar daca nu a fost respectata publicitatea, dar contractul de locatiune are data certa, efectele lui se vor reduce la 3 ani de la data vanzarii, intrucat noul proprietar se poate astepta sa i se opuna in acest interval de timp, contractul de locatiune neinscris, dar avand data certa.

146

Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 367. Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 254 din 21.1 0.1996 si republicata In Monitorul Oficial al Rornaniei nr. 393 din31.12.1997. 3 Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 148 din 8. 04. 1999. 4 Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 265 din 23.05.2001. 147
I 2

9.3. Caracterele juridice Ca si Iocatiunea, con tractu I de inchiriere prezinta aceleasi caractere juridice, respectiv: contract consensual, deoarece se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, dar pentru proba contractului lnchirierea locuintei trebuie sa fie consemnata intr-un inscris, conform art. 21 din Legea nr. 114/1996, republicata; contract sinalagmatic, bilateral, deoarece da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti contractante; contract oneros, deoarece ambele parti contractante urmaresc obtinerea unui folos patrimonial; contract comutativ, deoarece inca de la incheierea contractului ambele parti cunosc atat existenta, cat ~i intinderea

fi: proprietarul, titularul dreptului dreptului real de superficie.'

real de uzufruct
0

sau titularul

Locatorul poate fi 0 persoana fizica, statuI sau 0 unitate administrativ - teritoriala.

persoana juridica,

In cazul Iocuintelor proprietatea statului sau un ita!i lor administrativ - teritoriale, contractu I de inchiriere se incheie de persoana juridica care are imobilul in administrare. 9.4.1.2. Locatarul Pentru persoana locatarului (chiriasul) lege a nu prevede dispozitii speciale, acesta putand fi orice persoana care intruneste conditiile de capacitate necesare. Chiriasul mai este denumit si titularul contractului de inchiriere, sau beneficiar, conform Legii nr. 114/1996. Contractul de inchiriere poate fi incheiat, in calitate de locatar, de mai multe persoane - soti, frati, concubini - caz in care ele devin cotitulare ale contractului de inchiriere si raspund de executarea obligatiilor locative potrivit regulilor care guverneaza obligatiile cu pluralitate de subiecte."

obligatiilor;
contract cu executare succesiva, care presupune derularea in timp; contract translativ de folosinta temporara, ceea ce inseamna ca locatorul poate fi si 0 alta persoana dedit proprietarul, cum ar fi, de exemplu, uzufructuarul. 9.4. Incheierea contractului de inchiriere 9.4. J. Partite contractante 9.4.1.1. Locatorul Dreptul comun in materie de locatiune nu pretinde 0 anumita cali tate pentru partile contractului, Insa este cert ca pentru a putea transmite folosinta lucrului, persoana in cauza trebuie sa poata ea insa~i sa foloseasca acel bun - lata sensu. Astfel, locator va putea

9.4.2. Forma contractului de inchiriere

Potrivit art. 21 din Legea nr. 114/1996, republicata, inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar ~i chinas, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale. Prin grija proprietarului, contractu I trebuie sa fie inregistrat la organele fiscale teritoriale in eel mult 15 zile de la data semnarii contractuJui.

5 Andreea Tabacu, Contractul de lnchiriere a suprafetelor locative, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005, p. 41. 6 Profuniv. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 215; Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 113.

148

149

9.4.3. Obiectu/ contractu/ui de inchiriere

Obiectul contractului inchiriata si chiria. de inchiriere este dublu: locuinta

9.4.3.1. Locuinta inchiriata Conform art. 21 din Legea nr. 114/1996 dispozitiile acestui act normativ sunt aplicabile numai daca lucrul inchiriat este 0 locuinta - camere de locuit, dependinte ~i alte dotari folosite in exclusivitate sau In comun, inclusiv curtea si gradina aferente cladirii. Art. 28 din O.U.O. nr. 4011999 prevede ca suprafata utila a locuintei este fermata din suprafata locuibila impreuna cu suprafata dependintelor. Supra/ala locuibila cuprinde suprafata dormitoarelor ~i a camerei de zi, iar dependintele sunt incaperile care, prin functiunile lor, asigura folosirea corespunzatoare a locuintei, respectiv: antreu, tinda, vestibul, hol, veranda, culoar, bucatarie, chicineta, oficiu, debara, camara, camera de baie, WC, spalatorie, uscatorie, pivnita, boxa, logie, terasa ~i magazie de zid. Nu fac parte din categoria locuintei case Ie de vacanta definite 7 de lege, ca locuinte temporare destinate odihnei si recrearii. 9.4.3.2. Chiria Chiria este obiectul prestatiei chiriasului ~i este un element esential al contractului de inchiriere avand in vedere caracterul oneros al contractului. Chiria practicata pentru locuinte va acoperi cheltuielile de administrare, intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren, precum si recuperarea investitiei, in functie de durata

normata stabilita potrivit prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii intre parti, conform art. 31 din Legea nr, 114/1996 care cuprinde reglementari privind determinarea chiriei. Chiria se stabileste prin acordul partilor, cu exceptia locuintelor pentru care, prin lege speciala, se stabileste nivelul maxim al chiriei, diferentiat pe categorii de localitati si zone. Prin O.U.O. nr. 40/1999, pentru locuintele care apartin domeniului public sau privat al statului sau unitatilor administrativ teritoriale, precum si pentru locuintele de serviciu si carninele pentru salariati ale societatilor comerciale, companiilor si societatilor nationale si regiilor autonome, chiria se stabileste potrivit unui tarif de baza lunar, prin aplicarea unui coeficient diferentiat pe categorii de localitati ~i pe zone. Pentru aceste locuinte, familiile cu un venit net lunar pe membru de familie ce nu depaseste salariul mediu net lunar pe economie, au dreptul de a plati 0 chirie de maximum 15% din venitul net lunar pe familie, iar daca venitul net lunar pe membru de familie se situeaza intre venitul mediu net lunar pe economie si dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei lunare nu poate depasi 25% din venitul net lunar pe familie8. Pentru camerele situate la subsol, demisol sau in mansarde aflate direct sub acoperis, pentru locuintele lipsite de instalatii de apa, canal, electricitate, sau construite din materiale de constructii inferioare, tariful de baza se reduce cu procentele prevazute de lege. In cazul familiilor cu un venit mediu lunar pe economie, chiria nu poate depasi, in cazul acestor locuinte, 25% din venitul net lunar pe familie. Modul de calcul al chiriei potrivit art. 26 - 31 din O.U.O. nr. 40/1999, nu se aplica in cazul locuintelor proprietate particulars a persoanelor fizice ~i juridice redobandite de fostii proprietari sau de rnostenitorii acestora in conditiile Legii nr. 112/1995, sau ai carer proprietari au fost recunoscuti de justitie (revendicate) ori care au devenit proprietate particulars 0 data cu privatizarea
8

Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 114.

Camelia Toader, op. cit., p. 172. 151

150

"I
I

societatilor comerciale care Ie detineau in proprietate si pentru care a operat prelungirea contractelor de inchiriere in conditiile art. 2-7 din O.U.G. nr. 40/1999.9 in cazul acestor locuinte, chiria se stabileste plio negociere intre proprietar ~i chinas, cu ocazia incheierii contractului de inchiriere, dar conform art. 32 alin. 2 din O.U.G. ill. 40/1999 cuantumul maxim al chiriei este de 25% din venitul net lunar pe familie, daca venitul mediu net pe membru de familie al chiriasului este mai mic dedit salariul mediu net lunar pe

locuintele restituite in natura fostilor proprietari acestora;

sau mostenitorilor

econorrue.
Nivelul salariului mediu net pe economie se comunica de Institutul National de Statistics si Studii Economice si se publica trimestrial in Monitorul Oficial al Romaniei. 9.4.4. Termenul inchirierii Potrivit art. 21 lit. i din Legea nr. 11411996, in contractul de inchiriere trebuie sa fie prevazut termenul pentru care se inchiriaza

oOrdonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4011999, aprobata cu modificari prin Legea ill. 24112001, a prelungit de drept CLl5 ani durata contractelor de inchiriere avand ca obiect suprafete locative cu destinatia de Iocuinte, precum ~i cele folosite de unitati de invatamant, asezaminte social - culturale, partide politice, sindieate sau organizatii neguvernamentale legal inregistrate; o Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2004 prevede ca durata contractelor de inchiriere privind suprafetele locative eu destinatia de locuinte, din proprietatea statului sau a unitatilor adrninistrativ - teritoriale, aflate in curs de executare ~i care expira Ia 8 aprilie 2004 se prelungeste de drept pentru 0 perioada de 5 ani.

locuinta.
Prin mai multe acte normative au fost reglementate restrangeri ale libertatii contractuale cu privire la durata contractului de incbiriere.

Dreptul chiriasului la reinnoirea contractului de inchiriere in temeiul art. 14 din O.U.G. ill. 4011999, la expirarea termenului de inchiriere, chiriasul are dreptul la reinnoirea contractului, pentru aceeasi perioada, daca partile nu modifies expres durata inchirierii. Locatorul poate sa refuze reinnoirea in urmatoarele situatii: contractului prin acord de inchiriere

~I!

Prorogarea legalii Prin prorogare legala se intelege prelungirea In temeiul legii a

contractelor de inchiriere. Actele normative care au prevazut prelungirea contractelor de inchiriere sunt: o Legea ill. 17/1994 a prelungit de drept pe 0 durata de 5 ani de la intrarea sa ill vigoare (18 aprilie 1994) contractele de inchiriere indiferent de proprietarul cladirii; oLegea nr. 11211995 a prelungit pe 0 durata de 5 ani, contractele de inchiriere in curs de executare, incheiate pentru

locuinta Ii este necesara pentru nevoile sale de locuit, ale sotului, parintilor sau copiilor, daca sunt cetateni romani cu dorniciliul in Romania;
ill.

locuinta 4011999;

urmeaza

sa fie vclnduUi in conditiile

O.u.G.

II1111 9

chiriasul nu a achitat chiria eel putin 3 luni consecutiv; chiriasul a subinchiriat locuinta rara consimtamantul scris al proprietarului; i-a schimbat destinatia sau structura interioara, :tara consmuamantul scris al proprietarului si :tara aprobarile legale; a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, are un cornportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei.
153

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 219-220.

152

Dreptul de preemptiune

al chlriasului

la cumpararea

locuintei Potrivit art. 18 alin. 1 din O.U.G. nr. 40/1999, in cazul in care contractu I de inchiriere nu se reinnoieste, deoarece proprietarul doreste sa vanda locuinta, chiriasul are drept de preemptiune la cumpararea acesteia. Proprietarul care doreste sa vanda locuinta este ob1igat sa-I notifice pe chinas de intentia sa, cu eel putin 1 an inainte de expirarea termenului prevazut in contract, prin intennediul executorului judecatoresc, notificarea tinand loc si de oferta de vanzare. Lipsa notificarii sau nulitatea acesteia determina reinnoirea contractului de inchiriere. in ipoteza In care chiriasul nu a acceptat oferta, cumparatorul este ob1igat sa respecte contractul de inchiriere pana la expirarea termenului prevazut in contract. Daca proprietarul nu respecta dreptul de preemptiune al chiriasului si vinde locuinta unei alte persoane, la un pret mai mic decat eel din oferta de vanzare facuta chiriasului, chiriasul se poate subroga In drepturile cum paratoru lui, platind acestuia pretul vanzarii in termen de 60 de zile de la notificarea contractului de vanzare-cumparare. 9.5. Efectele contractului de inchiriere

.:. rezilierea contractului principale; .:. daune - interese. 9.5.1.2. Efectuarea reparatiilor

pentru

neexecutarea

obligatiei

Pe parcursul executarii contractului, locatorul are urmatoarele obligatii, conform art. 28 din Legea l1J. 114/1996, republicata: .:. sa ia masuri pentru repararea si intretinerea In stare de siguranta in exploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei; .:. sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de constructie exterioare ale cladirii (acoperis, fatada, imprejmuiri, pavimente), curtile si gradinile, precum si spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare); .:. sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (ascensoare, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrals si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale term ice, centrale tehnice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva). Neexecutarea acestei obligatii, atrage dreptul chiriasului de a Ie efectua el pe cheltuiala locatorului, cu retinerea acestora din chirie.

9.5.1. Obligatiile locatorului

9.5.1.1. Predarea locuintei Potrivit art. 28 lit. a din Legea l1J. L14/1996, republicata, locatorul este obligat sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta. in c~zul in care locatorul nu-si respecta aceasta obligatio, chiriasul se poate adresa instantei de judecata si sa solicite: :. predarea silita a Iocuintei;
154

9.5.2. Obligatiile locatarului

9.5.2.1. Folosirea locuintei potrivit destinatiei Chiriasul este obligat sa foloseasca locuinta potrivit destinatiei si ca un bun proprietar. Modificarea sau efectuarea de imbunatatiri la locuinta este permisa numai cu acordul scris, prealabil al proprietarului ~i cu aprobarile legale .
155

Daca chiriasul schimba

indreptatit chiriasulu i. sa solicite

destinatia

locuintei,

locatorul
~1

rezilierea

contractului

este evacuarea

9.6. Contractu) de subinchiriere Conform alt. 26 din Legea nr. 11411996, prin derogare de la dreptul comun in materie de locatiune (art. 1418 Cod civil), chiriasul poate subinchiria locuinta detinuta nurnai cu acordul scris si rrealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, respectiv locator. 1 Contractu! de subinchiriere trebuie sa se incheie in forma sensa si sa fie inregistrat la organul fiscal teritorial. O.U.G. nr. 40/1999 prevede ca daca s-a incheiat contractul de subinchiriere acordul proprietarului, chiriasul nu mai beneficiaza de reinnoirea contractului de inchiriere.

9.5.2.2. Intretinerea locuintei Potrivit art. 29 a1in. I din Legea nr. 114/1996, chiriasul are urmatoarele obligatii: o efectuarea lucrarilor de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva; o repararea sau inlocuirea elementelor de constructii si instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor

tara

necorespun zatoare;
o asigurarea curateniei si igienizarii in interiorul Iocuintci si la partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de inchiriere; o de a preda locuinta In stare normala de folosinta. In cazul in care chiriasul nu-si indeplineste aceasta obligatie, locatorul poate sa ceara rezi1ierea contractului de inchiriere. 9.5.2.3. Plata chiriei Chiriasul este ob1igat sa plateasca chiria la termenele stabilite In contract, la domiciliul sau, daca In contract nu s-a prevazut altfel. Fiind yorba de un contract cu prestatii succesive, fiecare rata de chirie se stinge printr-o prescriptie deosebita. 9.5.2.4. Plata cotelor - parti din cheltuielile comune cazul cladirilor cu mai multe apartamente, chiriasul este obligat sa plateasca cheltuielile de intretinere pentru partile de folosinta cornuna (apa, canalizare, ascensor, iluminat, incalzire, fondul de rulment), daca plata acestor cheltuieli a fost prevazuta in contractul de inchiriere.

9.7. Schimbul de locuinte 9.7.1. Schimbul de locuinte voluntar

Legea nr. 11411996, prevede in art. 33 ca titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schirnb de locuinte, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, al proprietarului locuintei,

9.7.2. Schimbul de locuinte obligatoriu

Schimbul obligatoriu de locuinta este reglementat pnn art. 23 - 25 din O.u.G. nr. 40/1999. Conform art. 23 alin. 1 din O.U.G. nr. 40/1999, proprietarii au dreptul sa ceara si sa obtina mutarea chiriasilor din spatiile cu destinatia de locuinta pe calea unui schimb obligatoriu, sub conditia punerii la dispozitie a unei locuinte corespunzatoare, cu contract de inchiriere. Pentru a fi considerata corespunzatoare, locuinta pusa la dispozitia chiriasului trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa fie situata in aceeasi localitate; sa asigure exigentele minimale prevazute in anexa 1 la Legea nr. 11411996.

In

156

10 Camelia Toader, op. cit., p. 179; Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 241. 157

9.8. Incetarea

cootractului de inchiriere 10. CONTRACTUL DE ARENDARE

Contractu 1 de inchiriere poate sa inceteze, ca si in dreptul comun, prin acordul partilor sau pentru cauzele generale prevazute in codul civil. Legea nr. 1 14/1996 instituie reglementari speciale privind incerarea contractului de inchiriere: expirarea termenului; denuntarea unilaterala a contractului de catre chirias, cu un preaviz de 60 de zile; rezilierea contractului la cererea locatorului pentru fapte culpabile ale chiriasului cum ar fi: neplata chiriei cel putin 3 luni consecutiv sau neplata cotelor din cheltuielile comune pe 0 perioada de 3 luni, daca plata acestora a fost prevazuta prin contract in sarcina chiriasului; a cauzat insernnate stricaciuni locuintei; are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei; nu respecta clauzele contractuale; neuzul locuintei sau decesul chiriasului: in cazul in care titularul contractului de inchiriere paraseste locuinta sau inceteaza din viata si nu exista nici 0 persoana care sa poata prelua con tractu l, acesta inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii locuintei sau de la data inregistrarii decesului, respectiv in 2 luni de cand locuinta nu a mai fost folosita. Daca exista persoane cu drepturi locative, legea prevede ca inchirierea poate continua 'in beneficiul sotului sau sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul; descendentilor sau ascendentilor, daca au locuit impreuna cu titularul sau altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul eel putin 1 an si care au fost inscrise In contractul de inchiriere. 9.9. Solutionarea Iitigiilor locative Litigiile aparute in legatura cu contractele de inchiriere sunt de competenta instantei judecatoresti In a carei raza teritoriala este situata locuinta, conform art. 61 din Legeanr. 114/1996.
158

10.1. Notiunea contractului de arendare

Conform art. 2 din Legea nr. 1611994, legea arendarii, modificata si completata, prin arendare se intelege contractu I incheiat intre proprietar, uzufructuar sau un alt detinator legal al bunului agricol, denumit arendator si arendas cu privire la exploatarea bunurilor agricole, pe 0 durata deterrninata si la un pret stabilit de parti.

in doctrina, contractul de arendare este definit ca fiind 0 varietate a contractului de locatiune prin care una din parti, numita arendator, se obliga sa asigure celeilalte parti, nurnita arendas, folosinta temporara a unor bunuri agricole, pentru un pre! determinat, numit arenda. I
10.2. Reglemeotarea legala
Contractul de arendare este reglementat o Codul civil; de:

o Legea l1T. 16/1994 privind arendarea, modificata si completata prin Legea n:r. 58/1995, legea nr. 6511998, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 157/2002, aprobata cu modificari prin Legea ill. 350/2003, Legea ill. 247/2005, Legea l1T. 276/2005 si Legea l1f. 223/2006;

I Dr. Valer-Vasilie Bica, Contractul de arendare, Editura Cermaprint, Bucuresti, 2005, p. 40.

159

o Titlul XI al Legii nr. 247/2005, intitulat agricola".

.Renta viagera

10.4. Conditiile de validitate ale contractului de arendare

Pentru validitatea contractului de arendare se cer indeplinite, in afara de forma, conditiile pe care trebuie sa Ie Indeplineasca orice contract: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.

10.3. Caracterele juridice ale contractului de arendare

Fiind 0 varietate a locatiunii, contractu I de arendare prezinta urmatoarele caractere juridice"; - contract solemn, deoarece prin lege se prevede pentru validitatea contractului acesta se incheie In forma sensa, urmata de inregistrarea contractului la consiliul local pe raza caruia se gasesc bunurile arendate 111 termen de ] 5 zile de la data incheierii. Potrivit art. 3 alin. din Legea nr. 16/1994, modificata si completata prin Legea nr. 223/20063, arendarea se face prin contract scris, al carui model este prevazut in anexa, incheiat intre arendator, pe de 0 parte, ~i arendas, pe de alta parte, Partite contractante potfi persoane fizice sau juridice; - contract sinalagmatic, deoarece da nastere la drepturi ~I obligatii In sarcina ambelor parti; - contract cu titlu oneros, intrucat fiecare parte urmareste obtinerea unui folos patrimonial; - contract comutativ, deoarece fiecare parte cunoaste existenta si intinderea obligatiilor la momentul incheierii contractului; - contract cu executare succesiva in timp, deoarece presupune mai multe prestatii esalonate in timp; - contract netranslativ de proprietate, deoarece prin contract arendatorul transmite numai folosinta ternporara a bunurilor agricole; - contract intuitu personae, deoarece arendasul trebuie sa prezinte anumite calitati si calificari.

10.4.1. Partite contractante

10.4.1.1. Arendatorul

in calitate de arendator, contractul poate fi incheiat de proprietar, uzufructuar sau un alt detinator legal de bunuri agricole care formeaza obiectul contractului de arendare ~i care are dreptul la exploatarea agricola a bunurilor respective ~i are capacitatea, respectiv indeplineste conditiile necesare pentru incheierea contractului. Calitatea de arendator 0 poate avea 0 persoana fizica sau 0 persoana juridica, cu exceptiile prevazute de lege. Astfel, potrivit alt. 4 din Legea nr, 161l994, modificat prin Legea nr. 350/2003, regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare ~i de productie agricola care au in adrninistrare terenuri proprietate publica nu pot da in arenda bunurile agricole, sub sanctiunea nulitatii absolute a actelor incheiate."
I0.4.1.2. Arendasul Potrivit art. 3 din Legea arendari i nr. 161l994, astfel cum acesta a fost modificat prin art. 1 din Legea nr. 276/20055, arendasii, persoane fizice, pot fi cetateni romani sau cetateni straini. Persoanele fizice trebuie sa aiba pregatire de specialitate agricola sau un atestat de cunostinte agricole ori de practica agricola ~i sa prezinte garantiile solicitate de arendatori. Atestatul este eliberat de organele abilitate de Ministerul Agriculturii, Padurilor ~i

2 3

Camelia Toader, op. cit., p. 190. Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 497 din 8.06.2006.

Prof. univ. dr. Francisc Oeak, op. cit., p. 277. Publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei nr. 903 din 10.10.2005. 161

160

Dezvoltarii Rurale, iar In cazul persoanelor fizice straine, de autoritatea cornpetenta din statul de origine sau de provenienta. Arendasii persoane juridice, pot fi de nationalitate romana sau straina si trebuie sa aiba ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator. in art. 2 al Legii Of. 276/2005 s-a prevazut ca dispozitiile art. 3 din Legea arendarii nr. 16/1994, cu rnodificarile ~i completarile ulterioare, referitoare la posibilitatea dobandirii calitatii de arendas de catre cetatenii straini si persoanele juridice straine intra. in vigoare la data aderarii Rornaniei la Uniunea Europeana. Nu pot avea calitatea de arendasi functionarii publici si salariatii cu functii de conducere din cadrul regiilor autonome cu profil agricol, al institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola care au in administrare terenuri agricole proprietate publica."

- sa fie in proprietatea arendatorului sau in uzufructuarului sau detinatorului legal; - sa fie in circuitul civil, conform art. 963 Cod civil. 10.4.2.2. Arenda

posesia

10.4.2. Obiectul contractului

10.4.2.1. Bunurile arendate Art. 1 alin. 2 din Legea nr. 1611994 enumera bunurile agricole care pot fi arendate: terenuri cu destinatie agricola (arabile, vii, livezi, pepiniere viticole), pasuni impadurite, terenuri ocupate de constructii si instalatii agrozootehnice, platforme si spatii de depozitare ce servesc nevoilor productiei agricole, terenurile neproductive care pot fi folosite pentru agricultura, animale, constructii, masini, utilaje si alte bunuri destinate exploatarii agricole. Bunurile ce fac obiectul arendarii pot fi deopotriva mobile sau imobile si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii ': - sa existe in momentul incheierii contractului; - sa fie determinate individual sau generic; - sa fie licite si posibile;

Pretul in contractul de arendare se numeste arenda. Arenda reprezinta contraprestatia datorata de arendas In schimbul transmiterii folosintei bunurilor agricole de catre arendator ~i se stabileste de catre parti. Potrivit dispozitiilor art. 5 lit. e si art. 13 din Legea nr. 16/1994, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pet. 13 din Legea nr. 65/1998, contractul de arendare trebuie sa cuprinda intre clauzele sale ~i arenda, modalitatile de plata si termenele de plata. Prin lege sunt desemnate ~i elementele de stabilire a arendei pentru fiecare categorie de folosinta a terenului, precum si pentru efectivele de animale. In reglementarea initiala a contractului de arendare, plata arendei se face in natura, in bani sau in natura si in bani, pentru ca ulterior, sa se lase la aprecierea partilor cuantumul arendei, fie ca aceasta este fixata in produse ori in bani.

10.4.3. Termenul arendarii

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 16/1994, modificata, termenul arendarii se stabileste prin contractul incheiat de parti, legea neprevazand care este durata termenului. 10.5. Efectele contractului de arendare ] 0.5.1. Obligatiile arendatorului 10.5.1.1. Obligatia de predare Legea nr. 16/1994 prevede in art. 8 alin. 1 obligatia arendatorului de a preda bunurile care formeaza obiectul contractului de arendare, in termenul si conditiile stabilite de parti prin contract.
163

Valer- Vasilie Bica, op. cit., p. 64. Lavinia Lefterache, Cristiana Craciunescu, Legea arenddrii nr. 16/1994. Comentaui si adnotatd, Editura A II Beck, Bucuresti, 2000, p. 5-6. 162
6 7

10.5.1.2. Obligatia de garantie

Arendatorul este obligat sa-I garanteze pe arendas pentru evictiune si pentru vicii, In aceleasi conditii In care opereaza aceasta obligatie pentru locator. 10.5.1.3. Obligatia de efectuare a reparatiilor capitale Avand in vedere faptul ca arendarea este 0 varietate a contractuLui de locatiune, arendatorul are obligatia de efectuare a reparatiilor capitale, dupa reguLiledreptului comun. 10.5.1.4. Obligatia de a-I IJ1~tiintape arendas de expirarea contractului Potrivit art. 12 alin. 2 din Legea nr. 16/1994, modificata prin Legea nr. 350/2003, arendatorul este obligat sa-I instiinteze in scris pe arendas, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea contractului, dad intentioneaza sau nu sa continue raporturile contractuale.
10.5.2. Obligatiile arendasului

10.5.2.3. Obligatia de a restitui bunurile arendate La incetarea contractului, arendasul este obligat sa restituie bunurile arendate in starea in care le-a primit, conform inventarului (procesului - verbal) facut la predare. Daca arendasul refuza resti tuirea bunurilor arendate, arendatoru Iare la indemana: 0 actiune personal a izvorata din contractul de arendare; 0 actiune in revendicare, daca este proprietarul bunurilor arendate. 10.5.2.4. Obligatia de plata a cheltuielilor de arendare Arendasul este obligat sa plateasca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare, conform art. 6 alin. 3 din legea arendarii. Nerespectarea obligatiilor partilor nascute din contractul de arendare se sanctioneaza cu invocarea exceptiei de neexecutare, executarea silita sau rezilierea contractului. 10.6. Suportarea riscurilor in contractui de arendare
10.6.1. Riscul pieririi lucrului

10.5.2.1. Obligatia de plata a arendei Principala obligatie a arendasului este plata arendei la termenele, modalitatile si conditiile stabilite in contract. De regula, plata arendei se face la domiciliul arendasului fiind cherabila, iar nu portabila (art. 1104 Cod civil). 10.5.2.2.Obligatiade a folosi bunurilearendate ca un bun proprietar Obligatia arendasului consta In cultivarea terenului cu grija si staruinta pe care le-ar fi depus insusi proprietarul bunului agricol." Potrivit art. 20 din legea arendarii, arendasul nu poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat decat cu acordul prealabil ~i scris al proprietarului.
R

Riscul pieririi totale sau partiale a bunului arendat se suporta de arendator, conform regulii res peril domino, daca acesta este proprietarul sau uzufructuarul bunului. Daca arendasul a fost pus 'in intarziere cu privire la predarea bunului, iar dupa aceasta data bunul piere, riscul pierii bunului va fi suportat de arendas, cu exceptia cazului in care acesta va dovedi ca bunul ar fi pierit si la arendator.

Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 144. 165

164

10.6.2. Riseul contractului

In caz de pieire fortuna a bunurilor arendate, riscul neexecutarii contractului se suporta de arendator, deoarece acesta este debitorul obligatiei imposibil de executat. Prin exceptie, in situatia In care contractu1 s-a incheiat pe 1 an si recolta a pierit in totalitate sau eel putin jumatate, arendasul este indreptatit sa ceara 0 reducere proportionala din arenda. 10.7. incetarea contractului de arendare Contractul de arendare, ca ~i contractul de locatiune, inceteaza prin: reziliere pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor, pieirea totala sau partiala a bunurilor arendate, desfiintarea titlului arendatorului, acordul partilor, dar ~i din cauze speciale, prevazute de legea arendarii, respectiv: expirarea termenului, moartea uneia dintre parti sau instrainarea prin acte intre vii de catre arendator a bunurilor arendate. 10.7.1. Expirarea termenului La expirarea termenului prevazut 111 contract, arendarea inceteaza, dar inainte de expirarea termenului, partile pot conveni continuarea raporturilor de arendare, Cll precizarea ca, in materie de arendare, TIU este posibila reinnoirea tacita a contractului datorita caracterului solemn al contractului.
10.7.2. Moartea uneia din pdrti personae,

comunice in scris intentia de continuare a contractului 9i sa obtina, tot in scris, acordul celeilalte parti, 111 termen de 30 de zile de la data decesului, iar consiliul local sa fie instiintat cu privire la noile parti ale contractului de arendare.
LO.7.3.1nstrainarea bunurilor arendate

Instrainerea prin acte intre vii de catre arendator a bunurilor agricole care formeaza obiectul contractului de arendare, nu atrage, potrivit dreptului comun, incetarea contractului de arendare. Daca partite au prevazut in mod expres in contract acest lucru, contractul de arendare poate inceta la instrainarea bunurilor agricole.

Avand in vedere faptul ca arendarea este un contract intuitu moartea uneia dintre parti ar trebui sa atraga incetarea contractului, dar art. 251 alin. 1 din Legea nr, 16/1994, rnodificata prin Legea nr. 350/2003, prevede ca arendarea poate continua 111 cazul decesului arendasului sau arendatorului. Pentru aceasta este necesar ca mostenitorii majori ai arendasului sau arendatorului sa
166 167

11.3. Caracterele juridice

11. CONTRACTUL DE ANTREPRlZA

11.1. Notiunea Contractul de antrepriza este acel contract prin care una dintre

parti, numita antreprenor, se obliga sa execute, pe riscul sau si 'in

mod independent, 0 lucrare pentru cealalta parte, nurnita client, in schimbul unui pret. I I J .2. Reglementarea legala Contractul de antrepriza este reglementat de Codul civil in Titlul VII din Cartea a Ill-a, capitolul V .Despre locatiunea lucrarilor" (art. 1470-1490). Lucrarile de antrepriza pot consta in confectionarea unui lucru, elaborarea unui proiect de arhitectura, constructia unui imobil, dar si in prestari de servicii precum: repararea de aparatura de uz casnic, instalatii etc. 2 Regulile referitoare la antrepriza se aplica si activitatilor intelectuale, cum ar fi consultatiile profesionale acordate de notarul public sau de avocat, in conditiile legilor care reglementeaza aceste activitati.

o antrepriza este un contract consensual, deoarece se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa a1 partilor; o antrepriza este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece da nastere la obligatii 'in sarcina ambelor parti: antreprenorul este obligat sa execute lucrarea 'in mod independent, pe riscul sau si sa 0 predea la termen, iar clientul este obligat sa faca receptia lucrarii si sa plateasca pretul; o antrepriza este un contract oneros, deoarece ambele Pilrti urmaresc obtinerea unui folos patrimonial; o antrepriza este un contract comutativ, deoarece de la momentul incheierii contractului ambele par!i CWlOSC atat existenta cat si intinderea obligatiilor; o antrepriza este un contract cu executare succesiva; o antrepriza este un contract intuitu personae, deoarece alegerea antreprenorului se face de catre client in functie de calitatile, aptitudinile si cunostintele acestuia. 11.4. Conditlile

de validitate

I1I1

Pentru validitatea contractului de antrepriza se cer conditiile de validitate ale contractelor in general, respectiv capacitate, obiectul, consimtamantul si cauza. Referitor la capacitatea de exercitiu a partilor con tractan te, clientul trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru incheierea actelor de administrare sau actelor de dispozitie, dupa cum contractu I reprezinta un act de administrare a patrimoniului (cum ar fi reparatiile curente la un imobil) sau un act de dispozitie . . ) 3 ( construuea unei case . in to ate cazurile, antreprenorul t:rebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu,
3

1
2

Camelia Toader, op. cit., p. 20 I. Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 200.

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 296. 169

168

11.5. Reguli generate cu privire la contractu I de antrepriza 11.5.1. Riscul luerului Riscul pierii fortuit a lucrului (materialelor) este suportat de proprietar conform regulii res perit domino. Antreprenorul ramane proprietarul materialelor pana la predarea lucrarii clientului ~i suporta pagubele rezultate din pierirea lor, 'in calitate de proprietar. Dad materialele au fost procurate de client, el va suporta riscul pieirii lor, in calitate de proprietar.
I] .5.2. Riseul contractului

11.5.4. Rdspunderea 11.5.4.1. Raspunderea

antreprenorului pentru neexecutare

Antreprenorul raspunde fata de client pentru neexecutarea culpabila a lucrarii, clientul putand sa solicite obligarea la exeeutarea lucrarii sub sanctiunea platii unor daune cominatorii sau exeeutarea de catre client in contul antreprenorului cu autorizatia justitiei. 11.5.4.2. Raspunderea pentru viciile Iucrarii

I
I I

toate cazurile, riscul contractului este suportat de antreprenor, deoarece s-a obligat pe riscul sau si este debitorul obligatiei imposibil de executat. in consecinta, daca predarea lucrarii devine imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului, deoarece nu a predat clientului lucrarea, cu exceptia cazului in care clientul a fost pus In intarziere in ceea ce priveste obligatia de a receptiona ~i de a lua in prim ire lucrarea executata, 11.5.3. Receptia lucrdrii Clientul are obligatia de a receptiona si de a lua in primire lucrarea dupa tenninarea ei, iar daca nu-si indeplineste aceasta obligatie se poate angaja raspunderea sa. Astfel, antreprenorul se poate adresa instanter de judecata solicitand sa constate executarea lucrarii conform contractului partilor ~i obligarea clientului la plata pretului, precum si a cheltuielilor suportate cu depozitarea sau conservarea lucrarii.

in

Antreprenorul raspunde pentru viciile aparente ale lucrarii dad exista obligatia sa de garantie pentru aceste vicii, in temeiul legii sau al contractului, iar pentru viciile ascunse ale materialelor si ale lucrarii va raspunde chiar ~i 'in cazul 'in care nu el a executat luerarea. Dreptul la actiunea avand ca obiect viciile ascunse ale unei lucrari executate se preserie in termen de 6 luni, daca vieiile nu au fost ascunse eu viclenie, iar daca viciile au fost ascunse cu viclenie, actiunea se va prescrie in termenul general de prescriptie, termenele incepand sa curga de la data descoperirii viciilor, dar nu mai tarziu de 1 an de la data predarii lucrarii, conform art:. 11 alin. 1 din Deeretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, 11.5.5. ineetarea contractului

Contractul de antrepriza inceteaza prin cauzele generale ale contractelor sinalagmatice, cum ar fi: executarea lucrarii, rezolutiunea contractului pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor. Potrivit alt. 1485 Cod civil, contractul de antrepriza inceteaza prin moa.rtea rneseriasului, arhitectului sau antreprenorului.

170

171

Daca in timpul derularii contractului, antreprenorul moare, clientul va fi obligat sa plateasca mostenitorilor acestuia valoarea lucrarilor executate.

11.6. Reguli speciale privind antrepriza de constructii

Antrepriza de constructii este reglernentata In Codul civil, precum $i in legi speciale, avand In vedere importanta practica deosebita a acestui tip de contract de antrepriza. 11.6.1. Necesitatea autorizarii autorizarii lucrarilor de antrepriza de constructii 4 Legii l1T. 50/]991 privind autorizarea executarii constructiilor, republicata, modificata $i completata prin Legea nr. 376/20065, precum si din dispozitiile art. 3 din Legea Necesitatea

rezulta din dispozitiile

locuintei nr. 114/\996.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea l1T. 50/1991, executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare. Autorizatia de construire sau de desfiintare se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren $1 Isau constructii - ori a altui act care confera dreptuJ de construire sau de desfiintare, in conditiile acestei legi.

Prin acest act normativ a fost instituita raspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale bunului timp de 10 ani de la data receptiei, iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultand din nerespectarea normelor de proiectare $i executie in vigoare la data realizarii constructiei, raspunderea se intinde pe toata durata de existenta a acesteia. Conform dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 1011995 raspunderea revine nu numai antreprenorului, ci si proiectantului, specialistului verificator de proiecte atestat, fabricantilor si furnizorilor de materiale si produse pentru constructii, responsabilului tehnic cu executia, dirigintelui de specialitate, expertului tehnic, persoane care raspund pentru viciile ascunse ale constructiei, Prin lege sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj $i anexele gospodaresti situate in mediul rural $i in sate le ce apartin oraselor, pre cum $i constructiile provizorii (art. 2 alin. 2 din Legea ill. 10/1995). 11.6.3. Modificarea pretului Cea mai importanta obligatie a clientului in contractul de antrepriza este plata pretului, Din punct de vedere al determinarii sale pretul poate fi forfetar (global) sau de deviz. Pretul forfetar este acel pret fixat prin conventia dintre parti drept echivalent a lucrarilor care urmeaza sa fie executate. Daca pretul nu a fost determinat, ci este detenninabil (de exemplu, partile prevad ca. pretul va tine cont de scara preturilor fixate de Ordinul arhitectilor), partile au fixat un pret de deviz. Plata pretului trebuie sa fie facuta de client la termenele convenite, iar incalcarea acestei obligatii va atrage raspunderea clientului, conform dreptului comun. De regula, plata pretului poate fi ceruta numai de catre antreprenor, daca si-a indeplinit propriile obligatii, Prin exceptie, art. 1488 Cod civil a instituit actiunea directa a lucratorilor pentru sumele ce li se cuvin ca plata a lucrarilor
173

11.6.2. Raspunderea pentru calitatea constructiei

Potrivit art. 1 din Legea nr, 1011995 privind calitatea In constructii, calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor $i colectivitatilor.

4 5

Republicata In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 933 din 13.10.2004. Publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei ill. 846 din 13.10.2006.

172

executate de ei, In masura in care clientul este dator antreprenorului in momentul intentarii actiunii, Avand In vedere dispozitiile art. 1484 Cod civil, arhitectul sau antreprenorul nu poate cere 0 modificare a pretului cu motivarea ca s-a scumpit munca sau au fost executate modificari sau adaugiri la o cladire dupa un plan dezbatut cu clientul, daca acestea nu au fost aprobate 'in scris de client. 11 practica, in cazul antreprizei de constructii, partile stabilesc un pre! de deviz, prin care realizeaza 0 evaluare provizorie, pretul putand fi modificat In raport de pretul materialelor sau al manoperei, precum ~i In cazul executarii unor lucrari suplimentare.

12. CONTRACTUL DE MANDAT. MANDATUL CU REPREZENTARE

12.1. Notiunea
Potrivit alt. 1532 Cod civil, mandatul este un contract in puterea caruia 0 persoana se obliga, lara plata, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit insarcinarea. 11 doctrina, mandatul a fost definit ca fiind contractul in temeiul caruia 0 persoana, numita mandant, imputerniceste 0 alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice I. 12.2. Reglementarea Iegala

Contractu 1 de mandat este reglementat in Codul civil, Cartea a Ill-a, Titlul IX, art. 1532 - 1559. Desi Codul civil reglementeaza doar mandatul cu reprezentare, doctrina si jurisprudenta au admis ~i existenta mandatului lara reprezentare.

12.3. Caracterele juridice

Contractul de mandat prezinta urrnatoarele caractere juridice: contract cu titlu gratuit, cu precizarea ca acest caracter al mandatului de a fi gratuit nu este de esenta contractului, ci numai de natura sa, ceea ce inseamna ca daca partite stipuleaza 'in contract o clauza, contractul de mandat poate fi cu titlu oneros;

Camelia Toader, op. cit., p. 218. 175

174

II

contract sinalagmatic, dad este till contract cu titlu oneros; contract consensual, dar daca actul juridic ce urmeaza a f incheiat de mandatar pentru mandant este un act autentic, atunci si mandatul trebuie sa imbrace forma autentica, in raport de principiul simetriei actelor juridice; contract intuitu personae, deoarece se incheie in temeiul increderii mandantului In mandatar. 12.4. Conditiile de validitate Conform art. 948 Cod civil, conditiile esentiale pentru validitatea unui contract sunt: capacitatea de a contracta, consimtarnantul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat, o cauza licita .. Aceste conditii generale sunt aplicabile si in materia contractului de mandat, cu precizari speciale in ceea ce priveste capacitatea partilor ~i obiectuJ contractului. ]2.4.1. Capacitatea partilor Referitor la mandant, acesta trebuie : sa aiba capacitatea necesara pentru a incheia el insusi actul incheiat in numele sau ~i pentru el de mandatar. Astfel, daca actul care se va incheia este un act de conservare sau de adrninistrare, mandantul poate avea capacitate restransa de exercitiu, dar daca actul care se Incheie este un act de dispozitie, se cere sa aiba capacitate deplina de exercitiu.' in ceea ce priveste situatia mandatarului, acesta trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, indiferent de natura actului pe care urmeaza sa-l incheie3.

12.4.2. Obiectul contractului

Ca regula generala, obiectul contractului de mandat trebuie sa fie determinat, posibil si licit, cu precizarea ca in materia contractului de mandat obiectul principal al contractului il reprezinta incheierea de acte juridice, cu exceptia actelor cu caracter strict personal. 12.5. Intinderea mandatului de doua interesul

IIII

Conform art. ] 535 Cod civil, mandatul poate fi feluri: a) mandai general, de a incheia orice acte juridice in unet persoane; b) mandat special, de a incheia un anum it contract. Daca mandatul este formulat in termeni generali, interpreta In sensul ca a fost dat doar cu privire la adrninistrare, deoarece pentru actele de dispozitie se existenta unui mandat special. lndiferent de felul mandatului, general sau mandatarul nu poate depasi limitele imputemicirii sale.

el se va acte de impune special,

12.6. Actul cn sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes cornun

Actul cu sine insusi este operatiunea juridica in care mandatarul actioneaza, pe de 0 parte, ca reprezentant al unei alte persoane, iar pe de alta parte, pentru sine. De exemplu, este imputernicit de proprietarul unui irnobil sa incheie till contract de inchiriere si il inchiriaza pentru sine, in calitate de chinas. In ceea ce priveste dubla reprezentare, aceeasi persoana actioneaza ca mandatar al ambelor parti contractante ~i incheie contractul in numele acestora. De exemplu, un contract de vanzare-

Liviu Stanciulescu, op. eit., p. 165. Rene Sanilevici, Drept civil. Contracte, Universitatea lasi, 1982, p. 210. 176
2 3

AL. I. Cuza, 177

cumparare in care mandatarul este acelasi pentru vanzator ~i pentru cumparator. Actualul cadru legislativ nu cunoaste interdictia de principiu a contractului cu sine insusi, ci doar in cateva cazuri particulare este interzis autocontractul sub sanctiunea nulitatii relative a actului incheiat. De exemplu, conform art. 128 Codul familiei, este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore, sotul, 0 ruda ill linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de 0 parte, si minor, de alta. Din aceasta dispozitie legala rezulta ca in raporturile dintre tutore si minor functioneaza interdictia autocontractului, Mandatatul in interes comun este un contract prin care mandatarul are, pe langa dreptul la remuneratie, un interes propriu la incheierea actului pentru care a fost insarcinat de mandant. De exemplu, mandatarul ~i mandantu1 sunt coproprietarii unui imobil ce urmeaza a fi vandut. 12.7. Efectele contractului de mandat

Ohliga(iile mandantului
o despagubirea mandatarului, potrivit art. j 547 - 1549 Cod civil, pentru toate cheltuielile facute de mandatar, precum ~i pentru pierderile suferite cu ocazia indeplinirii mandatului; o obligatia de plata a remuneratiei, daca partile au convenit incheierea unui contract cu titlu oneros.

12.7.2. Efectele contractului de mandatfata de terti

Efectele contractului de mandat in raport cu tertii sunt diferite dupa cum actele au fost indeplinite de mandatar in limitele imputernicirii primite de 1a mandant sau au fost facute in afara lrnputernicirii primite. in cazul actelor indeplinite de mandatar in limitele imputernicirii primite, mandantul va fi obligat ca si cand ar fi incheiat personal ace Ie acte, in raport de dispozitiile art. 1546 alin. 1 Cod civil, care prevede ca mandantul este indatorat a indeplini obligatiile contractate de catre mandatar in limitele puterilor date. Daca mandataru1 a indeplinit acte in afara imputernicirii primite, acestea nu il pot obliga pe mandant, care este un tert fata de actul incheiat de mandatar, iar sanctiunea specifica pentru incheierea unui act juridic prin reprezentare, dar cu depasirea puterilor conferite, este inopozabilitatea actului. Aceasta inopozabilitate poate fi inlaturata, mandantul avand posibilitatea ratificarii, expres sau tacit, a actului incheiat de mandatar cu depasirea limitelor imputemicirii. 12.8. incetarea mandatului Contractul de mandat inceteaza din cauze generale: expirarea termenului pentru care a fast acordat, executarea contractului, imposibilitatea de executare, dar ~i din cauze speciale care decurg din caracterul intuitu personae al contractului,

12.7.1. Efectele contractului de mandat intre parti Obligatiile mandatarului

o obligatia de a executa mandatul ce i-a fost incredintat, sub sanctiunea plalii unor daune interese in caz de neindeplinire (art. 1539 alin. 1 Cod civil); o obligatia de a da socoteala ~i de-ai remite mandantului tot ce a primit In puterea rnandatului, chiar daca nu i s-ar cuveni mandantului (art. 1541 Cod civil); o raspunderea pentru substituirea unui tert, avand in vedere caracterul intuitu personae al contractului de mandat, cu exceptia cazului in care, prin clauza expresa, partile au prevazut dreptul de substituire al rnandatarului. Dad mandatarul si-a substituit un tert, el va raspunde daca nu a avut un asemenea drept prevazut prin contract, precu.rn si in cazul in care i-a fost acordat un asemenea drept, dar a ales 0 persoana notoriu incapabila sau insolvabila.
178

179

12.8.1. Revocarea mandatului

Mandantul este indreptatit sa revoce mandatul, aceasta revocare putand fi, sub aspectul formei, express sau tacita, iar pentru opozabilitatea fata de terti, art. 1554 Cod civil prevede necesitatea notificari i. lndiferent de forma pe care 0 imbraca revocarea mandatului, aceasta va produce efecte ex nunc (numai pentru viitor).
12.8.2. Renuntarea mandatarului

pe seama acesteia din urma, dar ascunzand fata de tertii contractanti calitatea de intermediar in care lucreaza pentru altul. In cazu1 mandatului rara reprezentare, In raporturile cu tertii mandatarul se comporta ca ~i cum ar lucra in nume propriu si nu ca reprezentant al altei persoane. Aceasta forma de contract nu are 0 reglementare proprie In dreptul civil, dar se admite ca mandatul lara reprezentare reprezinta un caz de simulatie prin interpunere de persoane.

Conform art. 1556 alin. 1 Cod civil, mandatarul poate renunta la mandat, notificand mandantului renuntarea sa, dar va ramane raspunzator pentru daune daca prin renuntarea sa i-a cauzat mandantului un prejudiciu.
12.8.3. Decesul uneia din pdrti

Din caracterul intuitu personae al mandatului decurge cauza de incetare a contractului prin decesul uneia din parti, conform art. 1552 pet. 3 Cod civil. Potrivit art. 1559 Cod civil, mostenitorii mandatarului SW1t obligati sa-l iustiinteze pe mandant de decesul mandatarului.
12.8.4. Cauze speciale de incetare a mandatului

Contractu I de mandat poate sa inceteze ~i datorita unor cauze speciale cum ar fi: punerea sub interdictie, insolvabilitatea si falimentul uneia din partile contractului. 12.9. Mandatul fadi reprezentare Mandatul rara reprezentare iprete - nom) este contractu I prin care una dintre parti, imprurnutatorul de nume, este imputernicita de cealalta parte sa indeplineasca unul sau mai muite acte juridice
180 181

13. IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA (COMODATUL)

.:. contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina comodatarului, chiar daca ulterior se nasc obligatii si 'in sarcina comodantului; .:. contract translativ de folosinta.

13.4. Conditiile de validitate

Referitor la conditiile de validitate ale contractului, comodatul prezinta particularitati in ceea ce priveste capacitatea si obiectul. 13.l. Notiunea Imprumutul de folosinta (comodatul) este un contract prin care 0 persoana, numita comodant, transmite folosinta temporara a unui lucru determinat unei alte persoane, numita comodatar, care se obliga sa-l restituie in individualitatea sa (art. 1560 Cod civil);' 13.4.l. Capacitatea pdrtilor Pentru incheierea contractului atat comodantul dit ~i comodatarul trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a efectua acte de administrare.i Deoarece comodatul este un contract translativ de folosinta, comodantul poate sa nu aiba ca1itatea de proprietar, el poate fi ~i un uzufructuar sau un locatar, daca potrivit Iegii sau conventiei nu-i este interzisa transmiterea folosintei lucrului. 13.4.2. Obiectul contractului Comodatul poate avea ca obiect bunuri mobile sau imobile, dar numai bunuri nefungibile si neconsumtibile, intrucat urmeaza sa fie restituite in natura in individualitatea lor. Bunul care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie determinat, licit, moral si sa se afle In circuitul civil. Bunurile proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ - teritoriale, in masura in care pot fi inchiriate sau concesionate pot forma obiectul contractului de cornodat.'

13.2. Reglementarea legala

Sediul materiei art. 1560 - 1575. este cuprins

in Titlul X din Codul civil,

13.3. Caracterele juridice

Contractul de comodat prezinta urmatoarele caractere juridice: .:. contract real, pentru incheierea lui fiind necesar atat realizarea acordului de vointa al parulor, dH si predarea (traditiunea) lucrului care formeaza obiectul contractului; .:. contract esentialmente gratuit, deoarece daca partile ar stipula 0 contravaloare pentru folosinta lucrului imprumutat, contractul s-ar transforma intr-un contract de locatiune;

Prof univ. dr . Francisc Deak, op. cii., p. 340; Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 174. 182
1

2 Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 388; Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 344. 3 Camelia Toader, op. cit., p. 244. 183

13.5. Efectele contractului de comodat 13.5.1. Obligatiile comodatarului

Din reglementarea Codului civil, din contractul de comodat se nasc In sarcina comodatarului urmatoarele obligatii: obligatia de a conserva Iucrul primit, conform careia comodatarul este obJigat sa ingrijeasca, ca un bun proprietar, de conservarea lucrului imprumutat; obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sau conform intelegerii; obligatia de a suporta cheltuielile de intretinere a bunului; obligatia de a restitui In natura lucrul imprumutat. In cazul in care comodatarul refuza restituirea lucrului, comodantul are Ia dispozitie doua actiuni: a) 0 actiune reala in revendicare, daca este proprietarul bunului; b) 0 actiune personala, care deriva din contract.

14. IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS)

14.1. Notiunea Imprumutul de consumatie (propriu - zis) este un contract prin care 0 persoana, nurnita imprumutator, transmite In proprietatea unei alte persoane, nurnita imprurnutat, 0 catime de lucruri fungibile si consumptibile, CLl obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta 0 cantitate egala de lucruri de acelasi gen si cali tate. I 14.2. Reglementarea

13.5.2. Obligatiile comodantului

in principiu, fiind un contract unilateral, comodatul nu da nastere la obligatii in sarcina comodantului, dar prin art. 1574 1575 Cod civil, sunt prevazute situatii in care se pot naste obligatii extracontractuale in sarcina comodantului; respectiv: sa restituie cheltuielile facute de comodatar pentru conservarea lucrului daca acestea au avut un caracter extraordinar, necesar si foarte urgent; sa-I despagubeasca pe comodatar de pagubele provocate de un defect al lucrului, pe care l-a cunoscut dar nu l-a adus la cunostinta comodatarului.

Iegala
in

Contractul de imprumut de consumatie este reglementat, principal, in Titlul Xl din Codul civil, art. 1576 - 1590.

14.3. Caracterele juridice

Contractul de imprumut de consumatie, ca si comodatul, prezinta urrnatoarele caractere juridice: o contract real; o contract unilateral; o contract cu titlu gratuit, dar poate fi ~i cu titlu oneros, care este CW10Scutsub denumirea de imprumut cu dobanda; o contract translativ de proprietate.

13.6. incetarea contractului de comodat

Contractul de comodat inceteaza, potrivit regulilor generale, la epuizarea efectelor sale, sau din cauze speciale, cum ar fi: incetarea comodatului prin restituirea lucrului; incetarea comodatului prin reziliere; incetarea comodatului prin moartea comodatarului.
184

Prof univ. dr. Francisc Deak, op. cu., p. 354. 185

14.4. Conditiile de validitate Contractul de imprumut de consumatie este supus regulilor generale in materie de conditii de validitate, dar prezinta partilor, particularitati in ceea ce priveste capacitatea consimtamantul si obiectul. 14.4.l. Capacitatea partilor Avand In vedere caracterul translativ de proprietate al contractului, imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru a incheia acte de dispozitie si sa. fie proprietarullucrului care formeaza obiectul contractului, iar imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de dispozitie.' 14.4.2. Consimtdmdntul Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber exprimat neafectat de vicii sub sanctiunea anulabilitatii contractului.' 14.4.3. Obiectul contractului Obiectul contractul de irnprurnut de consumatie este format numai din bunuri mobile, de gen, fungibile si consurnptibile potrivit naturii lor. 14.5. Dovada contractului Dovada contractului de imprumut de consumatie potrivit regulilor generale, numai prin inscris autentic inscris sub semnatura privata, se face, sau prin
$1

Prin exceptie, situatii:

este admisibila

proba

cu martori

in doua

incheierii contractului a existat 0 imposibilitate de a se preconstitui un inscris.

Inscrisul sub semnatura privata trebuie sa fie scris in intregime de imprumutat sau sa poarte mentiunea "bun si aprobat pentru", urrnata de surna imprumutata, sensa in litere si de semnatura (art. 1180 Cod civil). 14.6. Efectele contractului 14.6.1. Obligatiile imprumutatului 14.6.1.1 . Obligatia de restituire Potrivit art. 1584 Cod civil, imprurnutatul este obligat ca la scadenta sa predea imprumutatorului aceeasi cantitate de bunuri de gen prirnita, de aceeasi cali tate, indiferent de scaderea sau sporirea valorii bunurilor respective intre momentul incheierii contractului $i data platii. Neexecutarea acestei obligatii da dreptul imprumutatorului de a intenta 0 actiune impotriva imprumutatului sau succesorilor in drepturi ai acestuia, actiune care se prescrie in termenul general de prescriptie de 3 ani. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data prevazuta de parti in contract, ca termen pentru restituire, iar daca nu s-a prevazut un asemenea termen, de Ia data incheierii

- cand imprumutatul a consimtit la aceasta; - daca imprumutatorul dovedeste ca la mornentul

contractului.
14.6.1.2. Obligatia de plata a dobanzii Aceasta obligatie exista numai consumatie cu titlu oneros, care denumirea de imprumut cu dobanda.
111 contractele

mai

de imprumut de sunt cunoscute $1 sub

2 3

Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 392 - 393. Camelia Toader, op. cit., p. 253.

186

187

Daca prin contract, partile au prevazut ca irnprurnutatul datoreaza dobanzi, dar nu au preeizat cuantumul acestora, imprurnutatul datoreaza dobanda legala, care este stabilita prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti", aprobata cu modificari prin Legea 5 ill. 356/2002 . In materie civila, dobdnda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei", diminuat cu 20 %, potrivit alt. 3 alin, 3 din OG Ill'. 9/2000. Nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei este eel din ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru, valabil pentru trimestrul urmator si trebuie publicat in Monitorul Oficial. Conform art. 5 din O.G. nr. 9/2000, dobdnda conventionala nu poate depasi dobanda legala eu mai mult de 50% pe an. 14.6.2. Obligatiile imprumutatorului Imprumutul de consumatie este un contract unilateral astfel ca nu da nastere la obligatii In sarcina imprumutatorului. 14.7. Incetarea contractului de imprumut Imprumutul de consurnatie inceteaza prin: o restituirea lucrului la termenul stabilit in contract; oreziliere, ill cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor nascute din contract; o cornpensatia - acel mod de stingere specific obligatiilor reciproce, In cadrul carora aceleasi persoane sunt, In acelasi timp,

creditor ~i debitor una fata de cealalta, prin care obligatiile se sting pana la concurenta celei mai mici' o remiterea de datorie - renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-~i valorifica creanta pe care 0 are impotriva debitorului sau; o confuziunea - mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii; o darea in plata - mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi 0 alta prestatie In locul celei la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational; o executarea silita a obligatiei de restituire.

Publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei nr. 26 din 25.01.2000. Publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei 11f. 425 din 18.06.2002. 6 Legea nr. 422/2002 privind stabilirea dobanzii de referinta de catre Banca Nationala a Rornaniei, publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei nr. 497 din 10.07.2002. 188
4 5

7 Mariana Rudareanu, Drept civil. Teoria genera/a a obligauilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006, p. 145.

189

15. CONTRACTUL DE DEPOZIT

15.4. Felurile contractului de depozit

Potrivit clasificarii pe care 0 face art. 1592 Cod civil, depozitul poate fi depozit propriu-zis si sechestru. Depozitul propriu-zis poate imbraca trei forme: depozit voluntar (obisnuit);

15.1. Notiunea
Potrivit art. 1591 Cod civi I, depozitul in genere este un act prin care se primeste lucrul altuia spre a-I pastra si a- restitui 'in natura. Pornind de la definitia legala, In doctrina depozitul este definit ca fiind un contract prin care 0 persoana, numita deponent, incredinteaza un lucru altei persoane, numita depozitar, care se obliga sa-I pastreze pe 0 perioada deterrninata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere in natura ..I

depozit necesar; depozit neregulat. 15.4.1. Depozitul obisnuit (voluntar)

Obiectul contractului
Depozitul obisnuit (voluntar) po ate avea ca obiect numai bunuri mobile corporaie, sau incorporale asimilate, cum ar fi titlurile la purtator, individual determinate, care sunt incredintate depozitarului pentru a fi puse la adapost de riscurile pierderii, deteriorarii sau furtului.

15.2. Reglementarea
Contractu!

legala de Codul civil, Titlul

de depozit este reglementat

XU, art. 1591- 1634. 15.3. Caracterele juridice

Astfel cum rezulta si din definitie, contractu! prezinta urmatoarele ca.ractere juridice: o contract real; o contract cu titlu gratuit sau cu titlu oneros; o contract intuitu persoane; o contract netranslativ de proprietate. de depozit

Capacitatea partilor Deoarece contractul de depozit nu este translativ de proprietate, deponentul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de adrninistrare, iar depozitarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, deoarece el iti asuma raspunderea pazei bunului. In principiu, pentru valabilitatea contractului, deponentul trebuie sa fie proprietarul bunului, dar se admite ca este valabil si depozitul facut de un uzufructuar. Forma contractului Potrivit art. 1597 Cod civil, contractul de depozit se poate
face numai prin inscris, forma scrisa fiind ceruta numai pentru proba, nu pentru valabilitatea contractului.

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 373. 191

190

Efectele contractului de depozit obisnuit Depozitarul are obligatia de a se ingriji de luerul pe care I-a primit spre pastrare si obligatia de restituire, obligatii reglementate de art. 1599 - 1617 Cod civil Conform art. 1599 Cod civil, depozitarul trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat, intocmai precum se ingrijeste de paza lucrului sau, iar potrivit art. 1604 alin. 1 Cod civil, depozitarul este tinut sa restituie in natura luerul depozitat. Daca depozitarul nu-si respecta obligatia de restituire a bunului, deponentul are la indemana doua actiuni: .:. actiunea In revendicare, derivata din dreptul de proprietate, imprescriptibila; :. 0 actiune personal a, nascuta din contract, care este supusa termenului general de prescriptie, termen care incepe sa curga de la data prevazuta In contract pentru restituirea bunului sau de la data incheierii eontractului. Din contractul de depozit nu se nasc obligatii pentru deponent dedit daca este vorba de un contract cu titlu oneros, cand principala obligatie a deponentului este plata remuneratiei. 15.4.2. Depozitul necesar Depozitul necesar este contractu I in temeiul caruia deponentul este obligat de imprejurari exceptionale sa lase lucrul in grija unui depozitar ocazional.' Prin imprejurari exceptionale se inteleg evenimente neprevazute cum ar fi: incendii, cutremure, inundatii, etc, dar aceste evenirnente nu sunt de natura a inlatura consimtamantul partilor. Datorita imprejurarilor si imposibilitatii preconstituirii unui inscris, contractu I poate fi probat si prin alte mijloace de proba,

cum ar f proba eu martori sau prin prezumtii legale, chiar daca valoarea bunurilor depaseste 250 de lei.' Cu depozitul necesar este asimilat depozitul bunurilor aduse de calatori in unitatile hoteliere, cu precizarea ca prin unitati hoteliere se inteleg nu numai hotelurile propriu - zise dar ~i motelurile, pensiunile, hanuri, vile, popasuri turistice. 15.4.3. Depozitul neregulat Depozitul neregulat se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile ~i consumptibile, care nu trebuie sa fie restituite ill individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare." o forma de depozit neregulat 0 reprezinta depunerile de sume de bani 1abanci si la c.E.C .

3
2

Camelia Toader, op. cit., p. 273.

Liviu Stanciulescu, op. cit., p. 194. Prof. univ, dr. Francisc Deak, op. cit., p. 394. 193

192

16. CONTRACTUL DE SOClETATE CIVILA

16.l. Notiunea Potrivit art. 1491 Cod civil, societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva In comun, cu scop de a impart! foloasele ce ar putea deriva. in doctrina, societatea civila este definita ca fiind contractul prin care doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, se obliga fiecare fata de celelalte, sa puna 111 comun aportul lor material si /sau de munca, spre a constitui un fond si a desfasura impreuna 0 activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun, foloasele ~ipierderile urmand a fi impartite intre ele. I 16.2. Reglementarea legala Sediul materiei este Codul civil, Titlul VJll, art. 1491 - 1531. 16.3. Caracterele juridice Societatea civila prezinta urmatoarele caractere juridice: contract civil si nu comercial, deoarece nu incheie acte subiective de corner] (art. 4 Cod comercial) ~i nu poate efectua nici fapte obiective de comert (art. 3 Cod comercial); societatea civila nu are personalitate juridica, spre deosebire de societatile comerciale care sunt persoane juridice prin faptul constituirii lor, dar lipsa personalitatii juridice nu este de
Carnelia Toader, op. cit., p. 284.

II

esenta societatii civile intrucat, prin lege, societatea civila poate dobandi personalitate juridica': ca:racteruI lucrativ (patrimonial) este de esenta societatii civile, deoarece membrii ei urmaresc realizarea unor foloase patrirnoniale pe care sa le imparta intre ei; acest caracter deosebeste societatea civila de asociatiile ~i fundatiile care dobandesc personalitate juridica conform Ordonantei Guvernului 11f. 26/2000, cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari prin Legea nr.246/2005; contract sinalagmatic, bilateral sau multilateral, deoarece fiecare asociat se obliga fata de ceilalti asociati sa-si aduca aportul social ~isa desfasoare activitatea la care s-a obligat; contractul cu titlu oneros, deoa.rece fiecare asociat urmareste obtinerea unui folos patrimonial; contract comutativ, deoarece de la momentul incheierii contractului partile CtmOSC atat existenta, cat si intinderea obligatilor reciproce; contract consensual intrucat legea nu prevede 0 forma speciala pe care trebuie s-o imbrace consimtarnantul asociatilor; contract cu executare succesiva; contract intuitu personae. 16.4. Conditiile de validitate Ca orice contract, contractul de societate civila trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate, respectiv capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul si cauza. 16.4.1. Capacitatea par/liar Referitor la capacitatea partilor, desi legea nu prevede in mod expres, asociatii trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, necesara actelor de dispozitie.
2

II
III
II

I
II

Prof. univ dr. Francisc Deak, op. cit.. p. 421. 195

194
,I

] 6.4.2. Consimtamdntul partllor Consimtamantul partilor trebuie sa fie dat ill vederea constituirii societatii (affectio societatis), ceea ce deosebeste societatea civila de 0 simpla asociere in vederea realizarii unor interese comune. A vand ill vedere caracterul intuitu personae al contractului de societate civila, contractul poate fi anulat pentru viciul erorii asupra persoanei (error in personam) conform art 954 Cod civil.

asocierea unor persoane fizicc SUIi construirea unui imobil cu mai multe apartamcntc;

1111 JIlin)

111'111111

constituirea unei societati civile profcsionulc dl' /lVIII'IIII, III conditiile art. 5 din Legea nr, 5111995 pcntru Ol'gllllll/lil'/l ~j exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile ~i c()IlIpll'lllllll) ulterioare; societatile Legii
ill.

civile

ale executorilor

judecatorcsti,

con/him

188/2000, cu modificarile ulterioare;

medicale, in conditiilc privind organizarea $i conform Legii

16.4.3. Obiectul contractului

Obiectul contractului de societate civila il reprezinta, potrivit regulilor generale, conduita partilor, actiunea sau inactiunea de care sunt tinute partile. Sub acest aspect, fiecare asociat este obligat sa aduca in societate 0 contributie (aportul social) pentru alcatuirea fondului comun. Acest aport poate consta intr-o suma de bani sau 0 prestatie in

constituirea de societati civile Ordonantei Guvemului ill. 124/1998 functionarea cabinetelor medicale; societatile civile profesionale nr. 184/200 1, republicata. 16.6. incetarea

ale arhitectilor,

societant civile
art.

Din analiza dispozitiilor societatea civila incetcaza':

1523 Cod civil rezulta

ca

munca.
Obiectul contractului trebuie sa fie determinat determinabil, posibil si licit ~i sa se afle in circuitul civil. sau

prin expirarea termenului pentru care a fost contractata; prin desfiintarea obiectului sau realizarea scopului pentru care s-a infiintat; prin moartea unuia dintre asociati, cu precizarea insa ca partile pot conveni ca locul asociatului decedat sa fie luat de mostenitorii defunctului sau ca societatea sa functioneze cu ceilalti asociati; prin punerea sub interdictie dintre asociati; sau prin insolvabilitatea unuia

16.4.4. Cauza contractului

Toate partile contractante (asociatii) urmaresc in contractul de societate atingerea aceluiasi scop, respectiv obtinerea unor foloase din activitatea comuna. Cauza contractului trebuie sa fie licita si morala sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului. 16.5. Domeniul de aplicare a contractului de societate civila de

prin vointa exprimata de unul sau mai multi asociati de a nu continua societatea.

Spre deosebi:re de societatea cornerciala, domeniul aplicare al societatii civile este mai restrans, respectiv:
196

Camelia Toader, op. cit .. p. 299. 197

17. CONTRACTELE ALEATORll

contract aleatoriu, deoarece la momentul inchcicrii Contractului partile cunosc numai existenta obligatiilor reciproce, nu $i intinderea acestora; minata, contract cu executare succesiva; contract incheiat pe 0 durata determinata sau nedeter-

II

17.1.3. Clasificarea asigurdrilor

17.1. Contractul de asigurare

17.1.1. Notiunea .~ireglementarea legald

Contractu I de asigurare este acel contract prin care una dintre parti, numita asigurat sau contractant al asigurarii, se obliga sa plateasca celeilalte pa11i, numita asigurator, 0 suma de bani determinata, numita prima de asigurare, in schimbul asumarii riscului ca, In ipoteza producerii cazului asigurat, sa-i plateasca lui sau beneficiarului asigurarii 0 suma de bani. Cont:ractul de asigurare este reglementat de Legea nr. 136/1995', modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 1194/2000, Legea nr. 172/2004, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 61/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 283/2005, Legea nr. 11312006 si Legea nr. 172/2006. 17.1.2. Caracterele juridice Contractu I de asigurare prezinta urmatoarele caractere juridice: contract consensual; contract sinalagmatic; contract cu titlu oneros,

Dupa natura contractului de asigurare: - asigurari comerciale - asigurari mixte (cornercial-civile) Dupa obiectullor: - asigurari de bunuri - asigurari de persoane - asigurari de raspundere civila Dupa modul in care iau nastere: - asigurari facultative - asigurari obligatorii Dupa locul in care se afla sediul/domiciliul partile: - asigurari interne (nationale) - asigurari exteme (internationale) Dupa numarul subiectelor raporturilor de asigurarea: - as igurari (directe) - coasigurari - asigurari mutuale - reasigurari 17.1.4. Partile contractului Partile contractului de asigurare sunt asiguratorul $i contractantul asigurarii. Conform art. I' din Legea nr. 13611995, modificata si completata, contractant al asigurarii este persoana care incheie
199

Publicata In Monitorul Oficial al Rornaniei nr. 303 din 30.12.1995

198

contractul de asigurare pentru asigurarea unui rise privind 0 alta persoana si se obliga fata de asigurator sa plateasca prima de asigurare.

In aslgurarea de bunuri, as iguratoru I se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurarii sau altor persoane In drept 0 despagubire (art. 24 din Legea nr. 136/1995).
Asigurarea de persoane se refera la categoria asigurarilor de viata, iar din categoria asigurarilor generale, la asiguranle de
accidente si boala si 1a asigurarile nr. 136/1995). de sanatate (art. 31 din Legea

17.1.5. Coruinutul contractului de asigurare

Potrivit art. 10 alin. 3 din Legea nr. 136/1995, cu rnodificarile si completarile ulterioare, contractul de asigurare cuprinde: - numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante; - obiectul asigurarii: bunuri, persoane, raspundere civila, credite ~i garantii, asigurari de pierderi financiare, alte asigurari; - riscurile ce se asigura; - momentul inceperii ~i cel al incetarii raspunderii asiguratorului; - primele de asigurare; - sumele asigurate.

In asigurarea de rdspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca 0 despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde in fata legii fata de tertele persoane pagubite si pentru cheltuiel ile facute de asigurat in procesul civi I (art. 41 alin. 1 din Legea nr. 136/1995).
Prin acelasi act normativ sunt reglementate si asigurarile de credite si garanjii care au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generala, de credit de export (cu exceptia celor reglementate prin legi speciale), de vanzare cu plata pretului 'in rate, de credit ipotecar, de credit agricol, precum si de garantii directe sau indirecte. Legea nr. 13611995 reglementeaza asigurare obligatorie: .:. asigurarea obligatorie de raspundere dicii produse prin accidente de autovehicule; ~i doua forme de

17.1.6. Forma si dovada contractului

Contractu] de asigurare se incheie in forma sensa si nu poate fi probat cu martori, chiar daca exista un inceput de dovada sensa. Incheierea contractului de asigurare se probeaza CLl polita de asigurare sau CLl certificatul de asigurare emis si sernnat de asigurator ori cu nota de acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare. Documentele care atesta incheierea unei asigurari pot fi sernnate ~i certificate prin mijloace electronice, in conditiile prevazute de Legea nr. 455/2001 privind sernnatura electronica.

civila pentru preju-

.:. asigurarea obligatorie de raspundere civila profesionala pentru medici, farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale.

17.1.8. incetarea contractului de asigurare 17.1.7. Categorii de asigurari

Capitolul 2 al Legii nr. 136/1995 sunt reglementate asigurarea de bunuri, asigurarea de persoane si asigurarea de raspundere civila.
200

in

Cauzele de incetare a contractului expirarea termenului; neexecutarea obligatiilor;

de asigurare sunr':

Liviu Stanciulescu; op. cit., p. 240 - 241. 201

denuntarea unilaterala; instrainarea lucrului.

2. obiectul prestatiei debirentierului, de bani sau alte bunuri (renta). 17.2.4. Efectele contractului

care consta intr-o surna

17.2. Contractul de renta viagera 17.2.1. Notiunea si reglementarea

legald

Obligatiile credirentierului
Avand in vedere caracterul l:ranslativ de proprietate al contractului, credirentierul are obligatia de a preda bunul ~i sa-I garanteze pe debirentier.

Renta viagera este un contract prin care 0 persoana, numita credirentier, instraineaza un bun sau plateste 0 suma de bani unei alte persoane, numita debirentier, In schimbul unei prestatii periodice in bani, care se p1ate~te pana la moartea credirenrierului.' Prestatia datorata de debirentier se nurneste renta viagera. Contractul de renta viagera este reglementat In Codul civil, art. 1639-1651. 17.2.2. Caracterele juridice Contractu I de renta viagera

Obllgatiile debirentierului
Debirentierul are obligatia garantie pentru plata rentei. ]7.2.5. incetarea Contractu] contractului prinmoartea credirende plata a rentei si obligatia de

de renta viagera inceteaza

tierului sau a altei persoane in favoarea careia a fost constituita renta, prezinta urmatoarele
caractere precum ~i In cazul implinirii tennenului de prescriptie extinctiva.

juridice": Din principiu, contract consensual, deoarece daca vizeaza transmiterea dreptului de proprietate asupra unui teren trebuie sa se incheie in forma autentica; o contract oneros sau gratuit daca se constituie sau testament; o contract aleatoriu; o contract sinalagmatic (sinalagmatic); o contract translativ de proprietate. 17.2.3. Obiectul contractului Obiectul contractului de renta viagera este dublu: 1. obiectul prestatiei credirentierului, care poate fi un bW1 imobil sau mobil, inc1usiv 0 SLU11a de bani (capital);
3 4

17.3. Contractul de intretinere

17.3.1. Notiunea Intretinerea este un contract prin care una dintre parti, numita intretinator, se obliga sa asigure intretinerea celeilalte parti, nurnita intretinut, pe tot timpul vietii, In schimbul unei sume de bani sal al insrrainarii LU1Ui lucru. Contractul de intretinere este un contract nenumit, deoarece nu este reglementat de un act normativ. 17.3.2. Caracterele juridice Contractul de intretinere are caractere juridice proprii, respectiv: este, in principiu, un contract consensual, cu exceptia cazului cand obiectul instrainarii este un teren; de regula, are lU1caracter oneros;
203

prin donatie

Prof. univ. dr. Francisc Deak, op. cit., p. 524. Camelia Toader, op. cit., p. 323 - 324.

202

 este un contract bilateral (sinalagmatic); are un caracter aleatoriu; are caracter intuitu personae; este un contract cu executare succesiva. 17.3.3. Efectele contractului 17.4.3. CaractereLe juridice Jocul ~i prinsoarea prezinta urmatoarele contracte bilaterale; contracte consensuale; contracte aleatorii, 17.4.4. Efectele jocului si prinsorii Potrivit art. 1636 - 1638 Cod civil, efectele contractelor de joc si prinsoare sunt guvemate de trei reguli: 1. obligatiile nascute din aceste contracte sunt lipsite de sanctiune; 2. datoriile din joc ~i prinsoare sunt recunoscute ca obligatii juri dice care, executate de buna voie, nu pot da nastere la. actiunea in repetitiune, plata fiind valabila, fiind astfel asimilate obligatiilor civile imperfecte; 3. prin exceptie de la regula anterioara, lntre participantii jocurilor sportive obligatia nascuta din contract are caracter perfect. caractere juridice:

Obligatiile intretinutului A vand in vedere caracterul tra.nslativ de proprietate, In cazul

in care intretinutul s-a obligat la transmiterea unui lucru, el va a.vea obligatiile de predare a. lucrului si de garantie pentru evictiune ~i contra viciilor.

Obligatiile intretinatorului
Debitorul intretinerii trebuie sa asigure intretinerea in natura, succesiva si permanents, conform clauzelor contractului. in cazul contractului de intretinere se poate cere rezolutiunea contractului numai pentru neexecutarea culpabila a obligatiei de intretinere, in temei ul art. 1020-1021 Cod civil.

17.4. Contractele de joc si prinsoare (pariul) 17.4.l. Notiunea

Jocul si prinsoarea sunt contracte prin care partile se obliga reciproc sa plateasca 0 suma de bani castigatorului, in caz de producere sau nu a unui eveniment, a carui realizare depinde de forta, indemanarea, cunostintele unor persoane sau de hazard ~i In care exista sanse de castig sau de pierdere pentru ambele parti. 17.4.2. RegLementarea legald - Art. 1636 -1638 din Codul civil, - Hotararea Guvernului nr. 25111999 privind modalitatea de autorizare, orga.nizare si exploatare a jocuri lor de noroc, modificata prin Hotararea Guvernului nr. 348/2002.
204 205

contract cu titlu oneros, comutativ, deoarece fiecare parte

urmareste un folos patrimonial, iar existenta ~i intinderea obligatiilor

18. CONTRACTUL DE TRANZACf

lE

este cunoscuta 'inca de la mornentul incheierii contractului. 18.4. Conditille de validitate 18.4.1. Capacitatea pdrtilor In raport de prevederile art. 1706 Cod civil, tranzactia este un act de dispozitie, astfel ca sub aspectul capacitatii partilor se cere ca acestea sa aiba capacitate deplina de exercitiu.' Minorii cu capacitate restransa de exercitiu pot incheia tranzactia in nurne propriu, dar cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare. Daca tranzactia se incheie prin mandatar, acesta trebuie sa aiba 0 procura speciala. 18.4.2. Consimtdmdntul Partile care incheie 0 tranzactie trebuie sa-si manifeste consimtamantul, iar acesta sa nu fie afectat de vicii, cu precizarea ca, in cazul tranzactiei judiciare, verificarea existentei consimtamantului partilor se face personal de catre judecator. 18.4.3. Obiectul contractului de tranzactie Obiectul contractului trebuie sa fie deterrninat sau determinabil, posibil si licit si sa se afle in circuitul civil si este reprezentat de pretentiile pe care partite le satisfac sau promit sa le realizeze prin concesii reciproce. 18.4.4. Cauza contractului de tranzactie Cauza incheierii contractului de tranzactie trebuie sa fie licita si morala, sub sanctiunea nulitatii absolute.
3 Dr. Mihaela Tabarca, Drept procesual civil, Vol. I, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005, p. 660. 207

18.l. Notiunea Tranzaqia este un contract prin care partile termina un proces tnceput sau pni'mtampina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce, con stand 'in renuntari reciproce la pretentii sau rii In prestat noi savar~ite sau promise de 0 parte In schimbul renunta 1 ii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios sau illdoielnic intt-O alta formulare, rranzactie este 0 conventie bilaterala prin intermediul careia parti1e convin sa-si fad concesii reciproce,
ill scopul de a pune capat unui proces sau de a-l evita?

\
II
I I

18.2. Reglementarea legaHi Contractul de tranzactie este reglementat Tit1ul XVll din Cartea a Ill-a, 'in art. 1704-1717.

de Codul civil ill

I.

18.3. Caracterele juridice Contractu Ide tranzactie prezinta um1atoarele caractere jmidice: )- contract consensual, In principiu. Art. 1705 Cod civil impune forma scrisa a tranzactiei, dar numai ad probationem; )- contract sinalagmatic (bilateral), deoarece din contract

rezulta obligatii In sarcina ambelor parti de a nu continua sau tncepe procesu\,1n schimbul prestatiilor sau concesii\or !acute de cealalta parte;
Prof. univ. dr. Francisc Oeak, op. cit., p. 555. 2 Camelia Toader, op. cit., p. 30 \.
I

206

18.5. Cauzele de anulare a contractului Cauzele de anulare a contractului de tranzactie sunt prevazute in alt. 1712-1716 Cod civil, respectiv: ' - eroarea asupra persoanei sau obiectului; - executarea unut titlu nul; - tranzactia incheiata pe documente dovedite ulterior ca fiind false; - tranzactia incheiata cu privire la obiectul unui proces judecat definitiv; . - descoperirea de acte necunoscute partilor si ascunse de una dintre ele. 18.6. Efectele contractului de tranzactie

18.6.1. Efecte extinctive

Tranzactia produce efecte extinctive deoarece odata lncheiata impiedica partile sa formuleze din nou pretentii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tranzactie.

18.6.2. Efecte declarative

Tranzactia produce efecte declarative deoarece are ca scop recunoasterea unor drepturi preexistente pe care le consolideaza.

18.6.3. Efecte constitutive sau translative

Prin exceptie de la regula conform careia tranzactia produce efecte declarative, 'in anumite cazuri ea poate produce si efecte constitutive sau translative de drepturi; de exemplu atunci cand 0 parte promite prestatii noi in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la pretentiile sale.

18.6.4. Efecte relative

Potrivit principiului relativitatii efectelor contractului, tranzactia nu produce efecte fata de terti si, desi produce efecte retroactive, ea este inopozabila fata de tertii care, inainte de tranzactie au dobandit drepturi asupra bunului litigios."

Liviu Stanciulescu, op. cit., p.219.

208