Sunteți pe pagina 1din 3

CURS NR. 1.

NOTIUNI INTRODUCTIVE N STUDIUL FARMACOLOGIEI Definitii Farmacologia (pharmakon=medicament; logos =stiint) este stiinta interdisciplinar care se ocup cu studiul medicamentelor sub aspectul originii, structurii fizice si chimice, compozitiei, cineticii si actiunii lor n organism precum si utilizrii lor n tratamentul diferitelor boli. Farmacologia mai poate fi definit ca studiul actiunii farmaconilor asupra organismelor vii, iar farmaconii pot fi definiti ca, substante chimice care modific functiile organismelor vii ( De retinut: termenul de farmacon nu coincide ntru totul cu termenul de medicament. OMS defineste termenul defarmacon, astfel: Un farmacon este orice substant sau produs utilizat sau propus pentru utilizare, n scopul de a influenta sau investiga sistemele fiziologice sau strile patologice n beneficiul pacientului Evolutia si subramurile farmacologiei Farmacologia ca stiint s-a dezvoltat foarte mult n ultimele decenii si are astzi numeroase subramuri. Dintre acestea amintim n ordinea filogeniei lor: Farmacognozia (pharmakon=medicament; gnosis=cunoastere) care se ocup cu cunoasterea drogurilor (de origine vegetal, animal sau mineral) din care se extrag substantele medicamentoase, indicnd principalele lor caracteristici si proprietti. Chimia farmaceutic studiaz sinteza si structura chimic a substantelor medicamentoase, propriettile lor fizico-chimice. Farmacodinamia (dynamis=fort, actiune) este partea farmacologiei care se ocup de actiunea medicamentelor n organism si rspunsul acestuia la contactul cu substanta medicamentoas, precum sicu definirea mecanismului prin care actioneaz medicamentele. Farmacodinamia experimental studiaz efectul medicamentelor pe animale de laborator, sau pe organe si sisteme izolate, avnd character didactic si de cercetare. Farmacodinamia (farmacologia) clinic urmreste efectul medicamentelor n cursul tratamentului la animale sau om. Farmacocinetica (kinetikos=care se misc) este ramura farmacologiei care se ocup cu studiul circulatiei medicamentelor n organism de la administrare la eliminare, n legtur cu relatiile dintre doz si modificrile temporale care se petrec la nivelul concentraiei medicamentului n diferite spatii ale organismului precum si n cadrul unor modele matematice. Subramurile farmacocineticii sunt : INVAZIA (absorbtia si distributia medicamentelor, n urma crora se realizeaz concentratiile optime pentru obtinerea efectului farmacodinamic) si EVAZIA (metabolizarea si eliminarea medicamentelor). Farmacometria studiaz modalittile de msurare a intensittii efectelor produse de medicamente, mpreun cu farmacodinamia si farmacocinetica permit stabilirea corelatiilor dintre intensitatea efectului si doza de medicament administrat. Multe dintre cunostintele de farmacocinetic, farmacodinamic si farmacometrie au provenit si provin din experimente executate pe animale de laborator sntoase. Dificultatea transpunerii acestor informatii la animalele domestice bolnave a dat nastere la FARMACOLOGIA CLINIC. n cadrul acesteia, studiile farmacodinamice, farmacometrice si farmacocinetice sunt repetate la animalele domestice sntoase si bolnave, cu scopul de a preciza ct mai corect modul de utilizare a remediilor.

Farmacoterapia (therapoeia=ngrijire) sau farmacologia clinic studiaz aplicarea clinic a medicamentelor n diferite afectiuni, insistndu-se asupra mecanismului de actiune, eficacittii terapeutice, reactiilor adverse, potentialului toxic. Aceast ramur cuprinde farmacologia clinic fundamental, care urmreste obtinerea de date generale legate de animalul sntos si farmacologia clinic aplicat, care investigheaz efectele medicamentelor n prezenta bolii. Farmacoterapia studiaz indicatiile medicamentului n cadrul tratamentului diferitelor boli (cuprinde si alte mijloace de tratament nemedicamentoase agenti fizici, diet alimentar etc). Farmacoepidemiologia se ocup cu studiul contraindicatiilor, precautiilor de administrare, profilaxia si combaterea tulburrilor. Farmacografia (graphein=a scrie) studiaz prescrierea medicamentelor sub form de retete. Tehnica farmaceutic (galenic) studiaz prepararea formelor medicamentoase. Tehnica farmaceutic a devenit aproape n totalitate apanajul industriei farmaceutice, devenind disciplin de studiu aparte. Farmacotoxicologia este ramur a farmacologiei care se ocup de studiul intoxicatiilor acute sau cronice si de efectele adverse produse de medicamente. Urmreste conditiile de instalare a acestor efecte, exteriorizarea si intensitatea lor. Farmacologia molecular stabileste corelatii ntre activitatea substantelor si componentele biochimice intracelulare. Farmacogenetica constituie o ramur mai nou a farmacologiei care studiaz influentele medicamentelor asupra factorilor genetici. Cunoscndu-se corelatia dintre activitatea enzimatic si genom, orice variatie n plan genetic poate antrena o sensibilitate diferit fat de unele medicamente. Extinderea cercetrii n domeniul farmacologic a condus la aparitia de noi subramuri ale farmacologiei, ca de exemplu: imunofarmacologia, cronofarmacologia, neurofarmacologia, citofarmacologia, biochemo-morfofarmacologia etc. Un interes deosebit, de mare actualitae, l reprezint BIOFARMACIA care se ocup cu studiul relatiilor dintre propriettile fizico-chimice ale substantelor medicamentoase, forma de conditionare si administrare, parametrii si farmacocinetici si efectele biofarmacologice obinute. Biodisponibilitatea este o notiune mai nou care st la baza biofarmaciei si care se refer la modul de eliberare a substantei din forma medicamentoas, element ce conditioneaz absorbtia si difuziunea substantei n organism. Farmacologia de astzi contine informatie din toate aceste stiinte ale medicamentului si este, la fel ca si premergtoarea DE MATERIA MEDICA, un COMPOSITUM. Farmacologia poate fi de fapt caracterizat prin interogatia : Unde, cum si de ce actionez o substant, care este cercetat? Pentru ca, eventual, s se obtin un medicament sau pentru a se explica modul de actiune al unui medicament. FARMACOLOGIE GENERALA Prin medicament, conform definitiei OMS, se ntelege orice produs utilizat n diagnosticul, tratamentul, atenuarea sau prevenirea unei maladii, a unei stri fizice anormale, sau a simptomelor lor,la om sau animal . Concret, un medicament se poate defini n urmtorul mod: Medicamentul este o substant biologic activ sau o asociere de substante, care, dup cercetrile stiintei medicale, prin administrare rational la om sau animal, sunt capabile: - s fac posibil recunoasterea, nlturarea, usurarea sau prevenirea simptomelor unei boli ; - s fac posibil recunoasterea sau s influenteze structurile organice, functiile organice sau

tipologia comportamental a omului sau animalului, atta timp ct prin aceasta servesc scopului medicinii . n sens restns, medicamentul este orice substant de origine natural, de sintez sau semisintez care, administrat unui organism previne, amelioreaz, vindec sau diagnostic o boal sau unele simptome ale ei. Un medicament ideal prezint: activitate precis, un mecanism de actiune cunoscut, eficacitate constant, absenta efectelor adverse si, nu n ultimul rnd, accesibilitate din punct de vedere economic.

S-ar putea să vă placă și