Sunteți pe pagina 1din 21

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Fårå Ochelari!

Renun¡å definitiv la ochelari, doar prin exerci¡ii!

Curs practic sus¡inut de

Dr. Cristian Cârstoiu

www.faraochelari.ro faraochelari@gmail.com tel. 0742 336 334

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

CUPRINS

Elemente fundamentale ale cursului “Fårå ochelari” ……3 No¡iuni de anatomia ochiului ¿i fiziologia vederii 4 Introducere … 7 Miopia … 8

Hipermetropia ¿i prezbitismul

Astigmatismul … 15

Presopunctura pentru energizarea vederii

Glosar de termeni …20

19

12 …

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Elementele fundamentale care stau la baza cursului “Fårå ochelari!”

1. Vederea este în principal o func¡ie a creierului; ochiul este doar un „senzor”.

2. La na¿tere, ochii prezintå defecte structurale la mai pu¡in de 1% din oameni.

3. Vederea corectå este o abilitate care se înva¡å, la fel ca mersul.

4. Între scåderea capacitå¡ii de a vedea limpede ¿i gradul de obosealå existå o rela¡ie directå

5. Mu¿chii afla¡i sub controlul voluntar pot fi antrena¡i.

6. Ochiul poate så î¿i modifice forma ¿i dimensiunile (în ni¿te limite) prin modificarea tensiunii musculaturii oculare.

Ideea trainingului „Fårå ochelari” este simplå ¿i u¿or de în¡eles. Oricine ¿tie cå dacå faci exerci¡ii fizice, vei avea un corp mai sånåtos. În acela¿i fel, corpul tåu are nevoie de o perioadå de reacomodare dacå ai avut un accident sau ai fost bolnav.

Problemele de vedere tipice, cum sunt miopia, hipermetropia ¿i astigmatismul nu sunt boli. Ele reprezintå mai curând obi¿nuin¡e ale vederii. Practic, to¡i ne na¿tem cu vedere perfectå (98%).

Cursul „Fårå ochelari” are ca scop recâ¿tigarea unei vederi clare printr-o serie de exerci¡ii simple, pe care oricine le poate face în mai pu¡in de o orå pe zi.

Aceste exerci¡ii sunt simple, nu necesitå interven¡ie chirurgicalå sau investi¡ii costisitoare. Tot ce trebuie fåcut este parcurgerea acestor exerci¡ii, ¿i vei remarca foarte repede o îmbunåtå¡ire semnificativå a vederii.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Elemente de anatomie a ochiului ¿i fiziologie a vederii

Globul ocular este practic sferic, cu un diametru de aprox. 25 mm. Ochiul este din punct de vedere anatomic ¿i func¡ional o extensie a creierului.

Globul ocular este delimitat de o membranå albicioaså (sclerotica) cu o grosime de câteva zecimi de mm.

Globul ocular este „umplut” cu o substan¡å gelatinoaså transparentå („umoarea vitroaså”). Aceasta este responsabilå de aprox. 10% din capacitatea de refrac¡ie a globului ocular.

În partea anterioarå a globului ocular se aflå o por¡iune transparentå – corneea.

În spatele corneei se aflå „Corpul ciliar” care con¡ine o diafragmå (irisul) care regleazå cantitatea de luminå care ajunge la retinå ¿i cristalinul, care, prin schimbarea grosimii, ajutå la focalizarea privirii.

Partea posterioarå a globului ocular este acoperitå de retinå, stratul fotosensibil, unde ia na¿tere formarea imaginii ¿i transmiterea acesteia cåtre creier, prin nervii optici.

¿i transmiterea acesteia cåtre creier, prin nervii optici. Globul ocular este sus¡inut de 6 mu¿chi (superior,

Globul ocular este sus¡inut de 6 mu¿chi (superior, lateral, inferior, medial, oblic intern ¿i oblic extern), care asigurå rotirea globului ocular. Cei doi ochi lucreazå coordonat pentru privirea obiectelor din mediul înconjuråtor. Aceastå sincronizare a ochilor permite vederea „în spa¡iu”.

„Adaptarea” reprezintå capacitatea ochiului de a regla cantitatea de luminå care intrå în globul ocular. Aceastå func¡ie este automatå ¿i nu poate fi controlatå voluntar. Poate fi influen¡atå cu ajutorul medica¡iei.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

„Acomodarea” este capacitatea ochiului de a regla distan¡a focalå în func¡ie de distan¡a pânå al obiectul privit. Este o func¡ie reflexå, învå¡atå în prima copilårie, ¿i aflatå par¡ial sub control voluntar.

„Vederea” este un proces complex care include urmåtoarele procese:

Lumina reflectatå de un obiect ajunge la nivelul corneei, unde suferå un proces de refrac¡ie la interfa¡a aer/cornee ¿i cornee/apå. corneea este responsabilå de 80% din capacitatea de focalizare a ochiului. În func¡ie de distan¡a pânå la obiectul respectiv, cristialinul î¿i modificå reflex bombarea pentru a accentua sau diminua distan¡a focalå în scopul clarificårii imaginii formate pe retinå. Cristalinul este responsabil de 10% din capacitatea de focalizare a ochiului. Capacitatea de focalizare a ochiului normal este între 15 cm (vederea normalå de aproape) ¿i 6 m. Dincolo de distan¡a de 6 m, ochiul nu mai acomodeazå (vederea la „infinit”).

6 m, ochiul nu mai acomodeazå (vederea la „infinit”). Acomodarea pentru vederea la distan¡å. Cristalinul este

Acomodarea pentru vederea la distan¡å. Cristalinul este tensionat de cåtre corpul ciliar.

Acomodarea pentru vederea de aproape. Cristalinul este relaxat.

În mod ideal, focalizarea se face pe retinå, într-un punct. Zona centralå a retinei („macula”) are un numår foarte mare de receptori care sunt sensibili la culori (ro¿u, verde, albastru) ¿i pot decela detalii de fine¡e. Zona marginalå a retinei are un numår relativ mai mic de receptori, sensibili la luminå reduså ¿i la mi¿care. Informa¡ia transmiså cåtre creier este reprezentatå 90% de maculå si 10% de retina perifericå.

Semnalele nervoase declan¿ate de stimularea receptorilor din retinå sunt transmise prin nervul optic la creier. Centrul vederii se aflå în zona occipitalå (posterioarå) a creierului – „cortexul vizual”. Aici informa¡iile vizuale sunt decodificate ¿i recompuse în ceea ce con¿tientizåm ca „imagine”. Interpretarea imaginilor este o func¡ie

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

superioarå a creierului.

Testarea acuitå¡ii vizuale

Vederea normalå permite citirea penultimului rând al optotipului standard de la o distan¡å de 3 m.

Diferen¡a de acuitate vizualå între cei doi ochi se nume¿te anizotropie.

Care este acuitatea dv. vizualå?

O.S. =

O.D. =

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Introducere

Scåderea capacitå¡ii de a vedea poate avea numeroase cauze. Acestea se împart, din punctul nostru de vedere, in douå mari categorii:

1. Cauze datorate imperfec¡iunilor aparatului optic

2. Alte cauze (datorate, de regulå, tulburårilor nervoase, defectelor retinei sau datoritå unor tulburåri de metabolism).

Cursul “Fårå ochelari” se adreseazå exclusiv cauzelor datorate imperfec¡iunilor aparatului optic: miopia, hipermetropia, astigmatismul si prezbitismul.

Nu sunt abordate în acest curs:

- cataracta

- dezlipirea de retinå

- cauze neurologice diverse

- retinopatia diabeticå

- retinopatia hipertensivå

Capacitatea globului ocular de a focaliza lumina pe retinå într-un singur punct define¿te perfoman¡a vederii.

Dupå cum se ¿tie, o lentilå preia lumina ¿i o focalizeazå; distan¡a de la centrul lentilei la punctul de focalizare se nume¿te distan¡å focalå (f).

Puterea de focalizare a unei lentile se måsoarå in dioptrii (D), dupå formula:

D = 1/f

lentile se måsoarå in dioptrii (D), dupå formula: D = 1/f Globul ocular are un diametru

Globul ocular are un diametru de aprox. 25 mm (=0,25 m) ¿i o putere de focalizare de 80 D (considerând centrul lentilei ca fiind centrul ochiului). Interesant este faptul cå, o varia¡ie cu doar 1 mm a diametrului globului ocular modificå puterea de focalizare a acestuia cu ~3 D!

Deoarece globul ocular este preponderent alcåtuit din apå, iar forma sa este men¡inutå de o “pieli¡å” cu grosimea de câteva zecimi de milimetru (sclera sau sclerotica), ne putem imagina cå este relativ simplu så “deformåm” globul ocular cu câteva procente din diametrul såu pentru a ob¡ine scurtarea sau alungirea sa, ¿i deci modificarea capacita¡ii sale de focalizare.

Acest fapt stå la baza întregii serii de exerci¡ii din acest curs.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

MIOPIA

Miopia este una dintre cele mai frecvente probleme de vedere, iar probabilitatea de a te afecta la un moment dat în via¡å este de 50%.

La început, vei putea vedea lucrurile din jurul tåu clar, dar obiectele aflate la distan¡å vor pårea înce¡o¿ate. Uneori începe din perioada ¿colii, când ai dificultå¡i så vezi la tablå. În prima fazå, po¡i så te descurci, dar în curând devine o problemå.

Te duci la oftalmolog, ¡i se fac o serie de teste ¿i ¡i se prescriu ochelari. Cu toate acestea, o datå ce începi så por¡i ochelari, miopia tinde så progreseze ¿i devine din ce în ce mai gravå. Ca urmare, ¡i se prescriu ochelari mai puternici pentru a putea vedea clar. Dupå o vreme vei purta ochelari în permanen¡å, chiar ¿i pentru distan¡ele la care ai putea vedea perfect ¿i fårå ochelari.

la care ai putea vedea perfect ¿i fårå ochelari. Miopia . Razele de luminå focalizeazå înaintea

Miopia. Razele de luminå focalizeazå înaintea retinei. Corec¡ia se face cu lentile concave (divergente), notate conven¡ional cu semnul „–” (minus).

Ce determinå miopia?

Existå numeroase teorii care încearcå så gåseascå cauza miopiei. Pierderea vederii la distan¡å a fost descriså din cele mai vechi timpuri. Ochelarii au început så fie folosi¡i pe la 1600, dar, lucru interesant, în prima jumåtate a secolului XIX purtarea acestora era descurajatå, fiind consieratå dåunåtoare pentru ochi.

Teoriile curente aratå cå utilizarea excesivå a vederii de aproape duce la miopie. Cauza este cre¿terea tensiunii în anumi¡i mu¿chi ai globului ocular datoritå privirii la distan¡å micå, ceea ce va determina alungirea globului ocular.

Existen¡a unor echipamente performante care måsoarå cu acurate¡e dimensiunea globului ocular, a dus la înlocuirea vechii teorii care spunea cå mu¿chiul ciliar slåbe¿te ¿i nu mai poate asigura corespunzåtor focalizarea cristalinului (acestå teorie este încå sus¡inutå de o serie de speciali¿ti).

Ecografia a dovedit cå gradul miopiei este propor¡ional cu alungirea globului ocular. Ce anume cauzeazå aceastå alungire, este o chestiune încå aflatå în discu¡ie. Una dintre teorii este cea care spune cå alungirea globului ocular este datoratå cre¿terii tensiunii în mu¿chii oblici, sus¡inutå de faptul cå în miopia avansatå doar por¡iunea posterioarå a globului ocular este alungitå, în timp ce partea centralå ¿i anterioarå a globului este normalå.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Oftalmologul american William Bates, dupå o cercetare extensivå a mecanismelor focalizårii ¿i adaptårii vederii, a sus¡inut teoria care spune ca mu¿chii oblici sunt un factor major în focalizarea vederii, iar mu¿chii ciliari ¿i cristalinul au o importan¡å mult mai reduså decât li se dådea pânå atunci.

În mod conven¡ional, miopia se corecteazå cu ochelari cu lentile sferice divergente,

care depårteazå punctul de focalizare. Aceste lentile sunt conven¡ional marcate cu

semnul „–” (minus).

Pentru cå existå mai multe metode de a clasifica miopia, din motive didactice vom defini douå cauze majore ale acesteia: miopia func¡ionalå ¿i miopia structuralå.

Miopia structuralå are o componentå geneticå semnificativå; ochiul având o deformare „nativå” datoritå cåreia focalizarea imaginii se face dincolo de retinå. Este rarå.

Miopia func¡ionalå se produce atunci când ochii sunt folosi¡i excesiv pentru munca de aproape – sub 0,5 m: cititul, lucrul la calculator, jocul pe dispozitive electronice diverse, dar ¿i anumite profesii cum sunt ceasornicarii. De altfel, se constatå o propor¡ie mai mare a miopiei în rândul profesiilor care necesitå un volum mare de lecturå: medici, avoca¡i, contabili. Suprasolicitarea musculaturii oculare pentru vederea de aproape este, social vorbind, principala cauzå a miopiei. Practic, este o formå de „antrenare” a vederii pentru obiectele apropiate, neglijându-le pe cele aflate la distan¡å. Aceastå teorie este sus¡inutå de experimentele fåcute pe animale de laborator, care, crescute în spa¡ii mici, dezvoltå miopie.

Care este eficien¡a educårii vederii în tratarea miopiei?

Abordarea miopiei depinde de gradul acesteia.

Miopia reduså (sub 2 dioptrii) se abordeazå printr-o serie de exerci¡ii care consistå în activitå¡i de focalizare a privirii din ce în ce mai departe pentru a vedea obiecte din ce în ce mai mici. Restaurarea vederii normale la o miopie sub 2 D se face în interval de numai câteva såptåmâni. Existå situa¡ii în care a fost reduså chiar ¿i o miopie de 3 D în acest interval de timp.

Refacerea vederii normale pentru o miopie mai mare de 3 D este un proces cu duratå mai îndelungatå ¿i care implicå mai întâi reducerea miopiei, cu purtarea unor ochelari mai „slabi” pentru o perioadå de timp. Prin exerci¡ii cu durata de 5 minute, fåcute de 8- 10 ori pe zi, se poate ob¡ine o reducere a miopiei cu pânå la 1 D pe lunå. Pentru miopia severå, mai mare de 6 D, procesul poate dura pânå la 6-9 luni. În total, va trebui så-¡i aloci cam o orå pe zi pentru exerci¡ii. Bineîn¡eles este mai simplu de redus o miopie de 2 D decât una de 8 D, a¿a cum este mai simplu så slåbe¿ti 5 kg decât 20 kg. Vestea bunå este cå acest lucru este posibil.

Exerci¡iile variazå în func¡ie de stadiul în care se aflå pacientul. Ameliorarea miopiei este propor¡ionalå cu efortul depus: dacå nu depui nici un efort, nu ai nici un fel de îmbunåtå¡ire. Este la fel ca la o curå de slåbire: slåbe¿ti doar dacå månânci mai pu¡in ¿i faci mai multe exerci¡ii fizice.

O datå ce miopia s-a redus, existå mici ¿anse ca aceasta så revinå. Motivul este în

primul rând modul în care creierul re-înva¡å så coordoneze procesul focalizårii; practic

prin exerci¡ii se face o „dezvå¡are” a modului de a vedea care a dus la miopie, ¿i o „reînvå¡are” a unui mod corect.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Exerci¡iile pentru reducerea miopiei

I. Pentru miopia u¿oarå (mai pu¡in de -2 D), obiectivul exerci¡iilor este renun¡area definitivå la ochelari.

A. Exerci¡iul cu optotipul.

Aceasta se folose¿te astfel:

- de la 3 m, identifica¡i care este rândul cel mai mic pe care-l pute¡i vedea clar. De exemplu, rândul nr. 6.

- freca¡i palmele energic ¿i acoperi¡i-vå ochii timp de aprox. 30 secunde.

- privi¡i din nou optotipul, cu 3-4 rânduri mai sus. Rapid, plimba¡i privirea în zig- zag pe literele de la capetele rândurilor, coborând spre litererele din ce în ce mai mici. Ve¡i remarca o capacitate crescutå de a diferen¡ia literele. Încerca¡i så vede¡i måcar câteva litere de pe rândul 5.

- relua¡i exerci¡iul de 4-5 ori.

- apoi, fixa¡i privirea pe ultimul rând din care pute¡i vedea câteva litere. Balansa¡i- vå stânga-dreapta de câteva ori, timp în care plimba¡i privirea de-a lungul rândului. Încerca¡i acum så vede¡i mai multe litere pe acest rând.

- freca¡i palmele energic ¿i acoperi¡i-vå ochii timp de aprox. 30 secunde.

- relua¡i exerci¡iul de 4-5 ori. Repeta¡i acest exerci¡iu de 4 ori pe zi.

B. Exerci¡iul cu sfoara

Folosi¡i o sfoarå cu lungimea de aprox. 1 m. Lua¡i un pix cu un text marcat având 2-4

mm. ºine¡i pixul la distan¡a maximå la care vede¡i clar. Marca¡i pe sfoarå cu o carioca

acest punct. Deplasa¡i 1-2 cm înainte ¿i înapoi pixul fa¡å de acest punct, men¡inând imaginea clarå. Marca¡i pe sfoarå punctul de maxim la care imaginea råmâne clarå. Energiza¡i. Relua¡i exerci¡iul. Repeta¡i de 6-10 ori. Face¡i pauzå minim 30 minute înainte de a repeta exerci¡iul. Face¡i acest exerci¡iu de 5-8 ori pe zi în prima såptåmânå. Apoi, pute¡i face acest exerci¡iu ori de câte ori ave¡i ocazia.

C. Exerci¡iul cu cartona¿ul.

Folosi¡i cartona¿ul cu fonturi de mårime diferitå. Alege¡i fontul cel mai mic pe care-l vede¡i clar cel mai departe posibil. Depårta¡i progresiv cartona¿ul cu 1-2 cm påstrând

clarå imaginea. Când ajunge¡i la o lungime de bra¡, coborâ¡i pe paragraful cu font mai

mic. Relua¡i ¿i continua¡i pânå când ajunge¡i så pute¡i citi font 3 la o lungime de bra¡.

Se aplicå acelea¿i recomandåri ca la pct. A ¿i B.

Notå: Purta¡i ochelarii cât mai rar, ¿i numai la nevoie. Încerca¡i så privi¡i cât mai des obiecte aflate la distan¡å. Nu uita¡i, ochelarii sunt doar o protezå.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

II. Miopia moderatå (2-8 D) Exerci¡iul cu optotipul:

- de la 2 m de optotip, identifica¡i rândul cu literele cele mai mici pe care-l pute¡i vedea clar.

- încerca¡i apoi så identifica¡i måcar câteva litere de pe rândul imediat de dedesubt.

- freca¡i palmele energic ¿i acoperi¡i-vå ochii timp de aprox. 30 secunde.

- privi¡i din nou optotipul, pe rândul de mai jos. Ve¡i remarca o capacitate crescutå de a diferen¡ia literele. Încerca¡i så vede¡i måcar câteva litere de pe un rând ¿i mai jos.

- continua¡i pânå când pute¡i vedea clar literele de pe rândul 5. O datå ce a¡i ajuns så vede¡i clar rândul 5, depårta¡i-vå la 2,5 m de optotip. Relua¡i setul de exerci¡ii pânå vede¡i clar din nou rândul 5 de la 2,5 m. Depårta¡i-vå apoi la 3 m ¿i relua¡i exerci¡iile. Când ve¡i vedea clar rândul 5 de la 3 m a¡i redus miopia la 2 D. Apoi continua¡i cu exerci¡iile de la pct. I.

Notå: Va fi necesar så schimba¡i ochelarii la fiecare scådere a miopiei cu câte 2 D pentru a nu for¡a ochii.

III. Miopia forte (peste 8 D) A. Exerci¡iul cu optotipul:

- de la 1 m de optotip, identifica¡i rândul cu literele cele mai mici pe care-l pute¡i vedea clar.

- încerca¡i apoi så identifica¡i måcar câteva litere de pe rândul imediat de dedesubt freca¡i palmele energic ¿i acoperi¡i-vå ochii timp de aprox. 30 secunde.

- privi¡i din nou optotipul, pe rândul de mai jos. Ve¡i remarca o capacitate crescutå de a diferen¡ia literele. Încerca¡i så vede¡i måcar câteva litere de pe un rând ¿i mai jos.

- continua¡i pânå când pute¡i vedea clar literele de pe rândul 5. O datå ce a¡i ajuns så vede¡i clar rândul 5, depårta¡i-vå la 1,5 m de optotip. Relua¡i setul de exerci¡ii pânå vede¡i clar din nou rândul 5 de la 1,5 m. Depårta¡i-vå apoi la 2 m ¿i relua¡i exerci¡iile. Apoi continua¡i cu exerci¡iile de la pct. II.

Notå: Dacå existå diferen¡e notabile între cei doi ochi, primul obiectiv al exerci¡iilor este echilibrarea acuitå¡ii vizuale. Astfel, ve¡i lucra doar cu ochiul mai slab pânå când acuitatea sa vizualå devine comparabilå cu cea a celuilalt ochi. Apoi, ve¡i con- tinua exerci¡iile cu ambii ochi.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

HIPERMETROPIA ªI PREZBITISMUL

Hipermetropia, spre deosebire de miopie, nu se „dobânde¿te” în mod normal, ¿i nici nu se agraveazå semnificativ în timp.

Hipermetropia este destul de frecventå la copiii mici, dar vederea se normalizeazå în primii ani de ¿coalå.

Hipermetropia severå (peste 7 D), necorectatå cu ochelari, poate duce la strabism ¿i/ sau ambliopie.

cu ochelari, poate duce la strabism ¿i/ sau ambliopie. Hipermetropia . Razele de luminå focalizeazå în

Hipermetropia. Razele de luminå focalizeazå în spatele retinei. Corec¡ia se face cu lentile convexe (convergente), notate conven¡ional cu semnul „+” (plus).

În mod tradi¡ional, hipermetropia se corecteazå cu ochelari cu lentile sferice convergente, care apropie punctul de focalizare. Aceste lentile sunt conven¡ional marcate cu semnul „+” (plus).

Reeducarea vederii în combaterea hipermetropiei se face prin exerci¡ii care au ca obiectiv aducerea punctului de vedere clarå de aproape pânå la15 cm de ochi. Acest proces este rapid ¿i destul de simplu de fåcut.

Metodele folosite pentru combaterea prezbitismului se aplicå ¿i la hipermetropie.

Prezbitismul – nevoia de ochelari de citit – afecteazå foarte multå lume dupå vârsta de 40-45 de ani. Mai întåi apare dificultatea la citit la luminå reduså, cum ar fi meniul într- un restaurant, seara. Apoi apare dificultatea cititului literelor mici. Vei ¡ine cartea din ce în ce mai departe, pentru a vedea clar, pânå când mâinile nu mai sunt suficient de lungi. Din nefericire, speciali¿tii considerå cå trebuie så por¡i ochelari de citit o datå ce ai atins vârsta criticå, iar degradarea calitå¡ii vederii este un proces ireversibil.

În reeducarea vederii, abordarea pleacå de la premisa cå prezbitismul este cauzat de reducerea tonusului muscular. Dacå la 18 ani puteai dansa toatå noaptea ¿i a doua zi jucai fotbal, încearcå asta la 40 de ani ¿i vei observa cå organismul tåu ¿i-a pierdut destul de mult din flexibilitatea pe care o considerai fireascå la 18 ani. Aceastå reducere a tonusului muscular afecteazå ¿i ochiul.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Exerci¡iile pentru reducerea prezbitismului

Exerci¡iile pentru prezbitism implicå antrenamentul musculaturii oculare, dar ¿i „¿lefuirea” conexiunii creier-ochi. Prezbitismul råspunde repede la reeducarea vederii, mai ales, dacå exerci¡iile sunt începute imediat dupå apari¡ia primelor semne. Majoritatea oamenilor ar putea evita purtarea ochelarilor dacå ar începe exerci¡iile atunci când realizeazå cå citesc ¡inând cartea la un bra¡ distan¡å.

Obiectivul acestor exerci¡ii este eliminarea necesitå¡ii purtårii ochelarilor pentru citit. Atfel, ve¡i putea citi un text normal de la distan¡a de 15 cm.

Identifica¡i care este punctul cel mai apropiat (pentru fiecare ochi) de la care pute¡i vedea clar textul tipårit cu mårime 12. Pentru aceasta ve¡i folosi cartona¿ul. Marca¡i acest punct pe o sfoarå ca punct de referin¡å. Întoarce¡i cartona¿ul cu susul în jos. Plimba¡i privirea printre rânduri, cu viteza normalå de citit, în zig-zag. Focaliza¡i-vå pe spa¡iile albe. Când a¡i terminat, roti¡i cartona¿ul înapoi în pozi¡ia normalå. Vede¡i dacå pute¡i citi un paragraf cu font mai mic. Deplasa¡i cartona¿ul înainte ¿i înapoi, men¡inând clarå imaginea. Freca¡i palmele ¿i acoperi¡i ochii 30 de secunde. Relua¡i exerci¡iul de 4- 5 ori. Face¡i o pauzå de minim 30 minute înainte de a relua. Face¡i exerci¡iile zilnic de câteva ori.

La sfâr¿itul seriei de exerci¡ii, marca¡i pe sfoarå punctul cel mai apropiat în care textul este în continuare clar.

Când ajunge¡i cu cartona¿ul la 15 cm, alege¡i paragraful cu font mai mic. Deplasa¡i cartona¿ul la distan¡a la care vede¡i confortabil acest paragraf. Relua¡i setul de exerci¡ii pânå când ve¡i putea vedea clar fontul cel mai mic de la 15 cm.

Notå: Dacå existå diferen¡e notabile între cei doi ochi, primul obiectiv al exerci¡iilor este echilibrarea acuitå¡ii vizuale. Astfel, ve¡i lucra doar cu ochiul mai slab pânå când acuitatea sa vizualå devine comparabilå cu cea a celuilalt ochi. Apoi, ve¡i con- tinua exerci¡iile cu ambii ochi.

Exerci¡iile pentru reducerea hipermetropiei

Aceste exerci¡ii au ca scop dobândirea unei mai mari flexibilitå¡i a musculaturii oculare. Exerci¡iile cuprind:

1. Roata tibetanå – vezi exerci¡iile pentru astigmatism.

2. Pune¡i pe ochii închi¿i prosoape ude, calde ¿i reci. Acestea au ca rol relaxarea muscularå ¿i îmbunåtå¡irea circula¡iei sanguine la nivelul ochilor.

3. Energizare prin presopuncturå.

4. De-a lungul zilei încerca¡i så identifica¡i obiecte de mici dimensiuni, de la distan¡e diferite – un fir de pår, o crengu¡å, firele dintr-o ¡esåturå. Capacitatea de a vedea detalii vå va ajuta la dobândirea unei flexibilitå¡i mai mari a musculaturii oculare.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

10 pa¿i spre performan¡å

Capacitatea de a învå¡a lucruri noi este înnåscutå pentru fiecare persoanå. Cu to¡ii ¿tim cât de puternic este creierul. Cu toate acestea, multe dintre abilitå¡ile de care avem nevoie sunt dificil de dobândit. Pentru a ne putea însu¿i nu numai exerci¡iile din acest curs, dar ¿i orice alte abilitå¡i în via¡å, este important så urmårim ace¿ti 10 pa¿i.

1. Identificå un beneficiu. Ρi trebuie o motiva¡ie foarte puternicå så începi o anumitå activitate, dar î¡i trebuie una ¿i mai puternicå pentru a continua. Nimeni nu face ceva doar de dragul de a-¿i umple timpul. Deprinderea unei abilitå¡i este dedicatå ob¡inerii unui beneficiu.

2. Stabile¿te un obiectiv concret. Trebuie så faci o legåturå directå între abilitatea pe care dore¿ti så o dobânde¿ti ¿i un anume aspect al vie¡ii tale care se va îmbunåtå¡i o datå ce ståpåne¿ti aceastå abilitate. De exemplu, ai putea så-¡i planifici så î¡i reduci cu douå dioptrii ochelarii în urmåtoarele douå såptåmâni.

3. Fixeazå-¡i un termen limitå. Deprinderea unei abilitå¡i este un proiect cu duratå determinatå. Gânde¿te-te la un termen realist, pe care så-l po¡i lua în considerare. Dacå dore¿ti så renun¡i definitiv la ochelari, pentru aceasta un obiectiv rezonabil este de ordinul såptåmânilor, în func¡ie de gradul de afectare a vederii. O duratå prea mare este demotivantå, iar una prea scurtå duce la nerealizare ¿i frustrare.

4. Stabile¿te efortul necesar în fiecare zi. Dobândirea oricårei abilitå¡i este rezultatul unor exerci¡ii zilnice. Pentru a renun¡a la ochelari, este necesar så faci în mod regulat o serie de exerci¡ii simple, cu durata de 10-15 minute, la interval de 2 ore. Este important så î¡i faci timp în pauzele de la servici sau în activitatea ta zilnicå så faci aceste exerci¡ii de vedere. O datå ce vederea s-a îmbunåtå¡it, va trebui så faci mai rar aceste exerci¡ii.

5. Pentru cå exerci¡iile de vedere sunt ceva nou, ele reprezintå o schimbare a rutinei tale zilnice. Pentru a fi eficient, stabilie¿te precis orele sau momentele de-a lungul zilei când po¡i face exerci¡iile. Dacå nu le consideri o prioritate, va fi u¿or så nu le faci. Nu uita, ceea ce e u¿or de fåcut, e la fel de u¿or så råmânå nefåcut. Pune-¡i un post-it pe monitorul calculatorului sau programeazå alarma de la telefon så sune la ore fixe a¿a încât så-¡i aminte¿ti så le faci.

6. Acordå-¡i o recompenså atunci când atingi un obiectiv. Vorbind de recompenså, nu trebuie så te gânde¿ti neapårat la ceva spectaculos, ci la ceva ce î¡i dore¿ti ¿i poate chiar ai planificat så-¡i cumperi. De exemplu, un televizor nou, un costum sau o pereche de pantofi. Ai putea, la fel de bine, så-¡i oferi ceva memorabil, cum ar fi un weekend la munte. Ai prins ideea. Nu înseamnå så î¡i cumperi o ma¿inå nouå pentru cå ai redus cu 0,25 dioptriile. Dar este important ca în mintea ta så se stabileascå o rela¡ie între efortul depus ¿i o recompenså. E interesant cå în timp, aceastå recompenså devine un reflex condi¡ionat puternic, dar eficien¡a lui depinde de cât de onest e¿ti cu tine ¿i cât de mult î¡i dore¿ti cu adevårat acel lucru pe care ¡i-l stabile¿ti ca recompenså.

7. Ia-¡i un angajament fa¡å de cei din jur. E posibil ca sentimentul de neîmplinire pe care ¡i-l då luarea unui angajament fa¡å de o altå persoanå så fie un motivator foarte puternic. Pentru cei mai mul¡i dintre oameni, angajarea unei promisiuni ¿i nerespectarea ei ulterioarå creazå un sentiment intens de vinå. Dacå ¿i la tine este la fel ¿i î¡i spui „am promis, deci trebuie så må ¡in de cuvânt” – lucru care, între noi fie vorba, este un mecanism foarte puternic de condi¡ionare personalå, atunci folose¿te-l în avantajul tåu.

8. Focalizarea pe actiune. Dacå motiva¡ia ini¡ialå este suficientå pentru a asigura „demarajul”, pe termen lung motiva¡ia va fi sus¡inutå de rezultate.

Deoarece elanul dat de motiva¡ia initialå va dispårea înainte så aparå aceste prime rezultate perceptibile, în deprinderea unei noi abilitå¡i sau obicei existå un moment când renun¡area este aproape. Este deci acea perioadå când motiva¡ia nu existå. Cum ar fi de exemplu, un agricultor care, motivat de venirea primåverii începe så planteze, dar,

înainte de a se ivi primele tulpini¡e, î¿i pierde motiva¡ia de a uda ¿i a plivi câmpul zicându-¿i „atâta muncå ¿i nici un rezultat

fii con¿tient cå va apårea ¿i så-l contracarezi. Cum faci asta? Simplu: prin focalizarea pe ac¡iune, zi de zi. Focalizeazå-te pe modul în care faci ac¡iunea, pentru a o face din ce în ce mai bine.

9. Evalueazå la 30 de zile. Pune-¡i urmåtoarele întrebåri: a) Cât ai realizat din ceea ce ¡i-ai propus? Dacå nu ai realizat 100% obiectivul propus, de ce s-a întâmplat asta? Obiectivul a fost prea sus? Efortul depus a fost

prea pu¡in? Au avut loc evenimente neprevazute? Nu ai avut sprijin din partea celorlal¡i? b) Ce ¡i s-a pårut u¿or? Ai putea face mai mult luna viitoare din lucrurile care sunt u¿or de facut? c) Ce ¡i s-a pårut dificil? De ce? A trebuit så renun¡i la ceva cu care erai obi¿nuit? Care este impactul asupra vie¡ii tale al lucrurilor la care a trebuit eventual så renun¡i ¿i care este impactul a ceea ce ai dobândit? d) Ai putea face mai mult luna viitoare? 10% mai mult decat luna trecutå ar fi posibil? Ar merita diferen¡a de efort în plus pentru beneficiul suplimentar? e) ªi, mai ales, întrebarea întrebårilor: A meritat efortul depus pentru rezultatele ob¡inute?

”?

Exact acesta este momentul de care trebuie så

10. Stabilirea unui nou obiectiv. Pune-¡i imediat un obiectiv nou, dupå ce ai încheiat unul. Gânde¿te-te la un sportiv de performan¡å. Vei vedea cå în permanen¡å existå o competi¡ie la orizont. De îndatå ce se încheie un campionat na¡ional, începe pregåtirea pentru cel european. Dupå cel european, urmeaza cel mondial. Apoi Olimpiada. ªi tot a¿a. Pentru cå un sportiv trebuie så se men¡inå mereu în formå, pentru a atinge performan¡e din ce în ce mai mari. La fel ¿i tu: cu cât cucere¿ti mai multe obiective, cu atât mai u¿or va fi så-¡i pui obiective noi. Te vei fi familiarizat cu stilul de lucru, ¡i-ai creat rutine în activitatea zilnicå, anumite aspecte ale muncii tale sunt deja optimizate, iar cei din jur î¡i asigurå sprijinul.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

ASTIGMATISMUL

În cazul astigmatismului, obiectele apar distorsionate sau neclare. Dacå la miopie sau hipermetropie focalizarea se face mereu într-un anume punct, în astigmatism eroarea apare în mai multe planuri, iar focalizarea nu se mai realizeazå punctual.

Corneea are cea mai mare putere de refrac¡ie în axul vertical – localizarea cea mai frecventå a astigmatismului.

Localizarea cea mai rarå a astigmatismului este în plan orizontal.

Astigmatismul oblic este o combina¡ie a celor douå.

Explica¡ia comunå a astigmatismului este un defect al globului ocular – fie corneea, fie globul ocular în întregime. Acest defect este o neregularitate a corneei determinatå de tensiune ¿i presiunea globului ocular. În cazuri rare, astigmatismul este determinat de un defect al cristalinului sau retinei.

este determinat de un defect al cristalinului sau retinei. Astigmatismul . Razele de luminå focalizeazå neregulat

Astigmatismul. Razele de luminå focalizeazå neregulat pe retinå. Corec¡ia se face cu lentile cilindrice.

Cu ochelari, astigmatismul se corecteazå cu lentile cilindrice.

Dacå pacientul are ¿i miopie sau hipermetropie, lentila de corec¡ie are o formå complexå, sfero-cilindricå.

Prin reeducarea vederii se urmåre¿te relaxarea/tonificarea musculaturii globului ocular, a¿a încât så se refacå sfericitatea globului ocular. Exerci¡iile sunt simplu de urmat ¿i astigmatismul se poate corecta în doar câteva zile.

La o vedere perfectå, liniile apar egale ca grosime. În astigmatism, unele linii apar mai groase, în timp ce altele apar mai sub¡iri. Ρi po¡i da seama dacå ai astigmatism privind graficul de pe pagina urmåtoare. Liniile care apar mai îngro¿ate reprezintå axul în care este prezent astigmatismul. Exerci¡iul trebuie fåcut cu fiecare dintre ochi, separat, de la distan¡e diferite.

Astigmatismul poate fi prezent doar la un ochi, sau doar la o anumitå distan¡å.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu Verificå dacå ai astigmatism privind diagrama cu

Verificå dacå ai astigmatism privind diagrama cu câte un ochi, o datå. ºine plan¿a la distan¡e diferite. Observå axele pe care le vezi mai îngro¿ate – dacå este cazul. Astfel vei putea stabili dacå ai astigmatism.

OD:

OS:

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Exerci¡iile pentru reducerea astigmatismului

Exerci¡iile au ca scop eliberarea tensiunii acumulate în oricare dintre mu¿chii din jurul globului ocular. În unele cazuri, astigmatismul dispare dupå numai 1-2 zile de exerci¡ii. Astigmatismul sever, foarte rar, poate necesita exerci¡ii pe o duratå de pânå la 6 såptåmâni.

În primul rând, este necesarå stabilirea gradului ¿i axului astigmatismului. Pentru aceasta, privi¡i rozeta alåturatå. Depårta¡i ¿i apropia¡i pagina la distan¡e diferite. Axele care par mai „negre” sau mai „îngro¿ate” reprezintå gradul ¿i axul astigmatismului. Este posibil ca la distan¡e diferite, acestea så fie de asemenea diferite.

Nota¡i-vå diferitele distan¡e ¿i unghiurile unde percepe¡i varia¡ii de intensitate a contrastului axelor. Este important pentru a urmåri eficien¡a exerci¡iilor. Atunci când toate axele au aceea¿i intensitate la o anumitå distan¡å, putem considera cå astigmatismul s-a redus.

Roata tibetanå

Exerci¡iul are ca scop relaxarea grupelor musculare tensionate care creeazå o deformare a globului ocular. Astfel, ochiul î¿i va recåpåta o formå mai apropiatå de cea sfericå.

Plasa¡i hartia cu roata tibetanå cu centrul în dreptul nasului, la cel mult 3 cm de nas (douå degete). Acest aspect este foarte important; exerci¡iul dininuându-¿i eficien¡a cu 50% la o depårtare a plan¿ei la 5 cm de nas. Dacå nu vede¡i figura foarte clar, focalizat, nu este nici o problemå.

Relaxa¡i-vå inspirând ¿i expirând adânc, de câteva ori.

Începe¡i cu spi¡a orientatå în sus. Privi¡i succesiv fiecare „treaptå” a ro¡ii tibetane, pe latura stângå, pânå la cercul din vârf. Inspira¡i lent. Coborâ¡i privirea pe latura dreaptå a spi¡ei, expirând lent. Inspira¡i ¿i expira¡i parcurgând cu privirea spi¡a a doua (fårå trepte). Continua¡i pânå când a¡i parcurs toatå roata, în sensul acelor de ceasornic.

Freca¡i palmele energic ¿i acoperi¡i-vå ochii timp de aprox. 30 secunde.

Relua¡i exerci¡iul parcurgând roata tibetanå în sens invers acelor de ceasornic, în acela¿i mod.

Freca¡i palmele energic ¿i acoperi¡i-vå ochii timp de aprox. 30 secunde.

Face¡i pauzå minim 2 ore înainte de a relua exerci¡iile. Energiza¡i prin presopuncturå înainte. Este necesar så face¡i exerci¡iile de cel pu¡in 4 ori pe zi timp de o såptåmânå.

Dacå ulterior se constatå revenirea astigmatismului, relua¡i exerci¡iile.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu 18

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

Presopunctura pentru energizarea vederii

Acest set de exerci¡ii se face în doarcâteva minute. Rolul lor este så activeze energia internå a organismului la nivelul întregului sistem vizual.

Începe¡i prin a vå freca energic palmele timp de 5 secunde.

1. Masa¡i u¿or cu degetele mari punctul din col¡ul interior al orbitei care este pu¡in mai adâncit, timp de 5-10 secunde.

2. Masa¡i u¿or cu mi¿cåri circulare rådåcina nasului (punctul pe care se sprijinå ochelarii).

3. Cu 3 degete masa¡i u¿or prin apåsåri blânde muchia pometelui, la rådåcina nasului.

4. Cu degetele mari masa¡i u¿or dinåuntru spre afarå marginea de sus a orbitei ochiului.

5. Cu 3 degete apåsa¡i blând pe muchia de jos a orbitei, prin apåsåri succesive cu degetele.

6. Cu douå degete (aråtåtor ¿i mijlociu) masa¡i cu mi¿cåri circulare col¡ul extern al ochiului.

7. Masa¡i tâmplele cu 1-2 degete.

8. Imagina¡i-vå o linine peste cre¿tet, ca o cordelu¡å. Pune¡i degetele råsfirate de-a lungul acestei linii, cu coatele înainte ¿i în sus. Masa¡i u¿or, cu mi¿cåri circulare.

9. Masa¡i energic pielea capului, ca ¿i cum vå ¿ampona¡i pårul.

10. Da¡i capul pe spate, ¡ine¡i-vå de cap ¿i masa¡i circular cu degetele mari punctele unde mu¿chii cefei se prind pe craniu.

Folosi¡i acest exerci¡iu de energizare de fiecare datå înainte de a începe orice fel de exerci¡ii.

De asemenea, în timpul zilei, folosi¡i acest exerci¡iu la intervale regulate, de 2-3 ore. Este foarte important ca pe parcursul zilei, ochii sa fie bine energiza¡i. Scåderea energiei la nivelul ochilor va duce la obosealå ¿i la contracturi ale musculaturii oculare. Astfel, eficien¡a exerci¡iilor va scådea ¿i durata pânå când ve¡i putea renun¡a la ochelari va cre¿te.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

GLOSAR DE TERMENI

Ambliopie: situa¡ia în care musuclatura unuia dintre cei doi ochi este mai slab dezvoltatå ¿i acesta nu poate urmåri obiectele în mi¿care sau focaliza rapid la distan¡e diferite. Astigmatism: tulburare de vedere care constå în focalizarea neregulatå pe retinå. Obiectele apar „dublate” sau „cu umbre” Cataractå: tulburare de vedere datå de opacifierea cristalinului. Conjunctiva: membranå sub¡ire care acoperå corneea ¿i partea vizibilå a sclerei. Inflama¡ia ei se nume¿te conjunctivitå. Cornee: zona transparentå a ochiului pe unde påtrunde lumina. Corp vitros (umoarea vitroaså): lichid transparent care umple globul ocular. Cristalin: „lentilå” în globul ocular cu capacitate variabilå de focalizare, care ajutå la acomodarea vederii în func¡ie de distan¡a pânå la obiectul privit. Daltonism: tulburare de vedere care constå în incapacitatea totalå sau par¡ialå de a diferen¡ia culorile. Cauza este geneticå. Apare preponderent la bårba¡i ¿i este excep¡ionalå la femei. Glaucom: presiune anormal crescutå în lichidul intraocular. Hipermetropie: tulburare de vedere care împiedicå vederea clarå la apropiere. Iris: diafragmå al cårei diametru se modificå reflex pentru a regla cantitatea de luminå care påtrunde în ochi. Pigmentul irisului då culoarea ochilor. Macula: por¡iunea centralå a retinei, cu o mare densitate de celule receptoare, capabilå så detecteze detalii foarte mici. Miopie: tulburare de vedere care împiedicå vederea clarå la distan¡å. Pata oarbå: o micå zonå pe retinå unde nervul optic påråse¿te ochiul. Aceastå zonå este lipsitå de receptori. Prezbitism: tulburare de vedere progresivå, apare începând dupå vârsta de 40 de ani ¿i este determinatå de pierderea elasticitå¡ii ¿i flexibilitå¡ii musclare. Pupila: spa¡iu gol aflat în spatele corneei prin care lumina påtrunde în interiorul ochiului. Retina: zona aflatå în spatele globului ocular pe care focalizeazå lumina. Aici ia na¿tere semnalul nervos care este condus mai apoi cåtre creier. Sclera (sclerotica): membranå albicioaså care delimiteazå ochiul Strabism: tulburare de vedere care constå în lipsa coordonårii celor doi ochi. Umoarea apoaså: lichidul aflat între cornee ¿i cristalin.

Fårå ochelari! - Curs practic sus¡inut de Dr. Cristian Cârstoiu

ANEXA Conversia distan¡ei (în cm) în dioptrii

Distanta (cm)

Dioptrii

100

1

80,0

1,25

66,5

1,5

57,0

1,75

50,0

2

44,5

2,25

40,0

2,5

36,5

2,75

33,5

3

28,5

3,5

25,0

4

22,0

4,5

20,0

5

18,0

5,5

16,5

6

14,5

7

12,5

8

11,0

9

10,0

10

Måsura¡i distan¡a pânå la care vede¡i clar textul de pe cartona¿ ¿i verifica¡i valoarea dioptriilor folosind tabelul de mai sus.