Sunteți pe pagina 1din 3

Basmul ca itinerar de initiere Jung spunea c: Oglinda nu linguete, ea reflect cu fidelitate pe cel care se uit n ea, acel chip

pe care nu-l artm niciodat lumii, pentru c l ascundem cu ajutorul persoanei masca noastr de actori. ceasta este prima pro! de curaj cerut de drumul spre interior, o pro! care-i sperie pe cei mai mul"i, cci nt#lnirea cu sine nsu"i face parte dintr-acele lucruri pe care le e$itm at#ta timp c#t putem proiecta n e%terior tot ceea ce este negati$&. ceast concep"ie este ilustrat i n 'o$estirea lui (arap- l!& de )on *reang, !asmul trat#nd pro!lema maturi+rii, a formrii personalit"ii. 'ro!ele prin care trece (arap- l! sunt menite s-l maturi+e+e, s-l desprind cu situa"ii pe care le poate nt#lni mai departe, pe parcursul $ie"ii. ,rumul presarat cu primejdii de$ine pro!a initiatica pentru a face posi!ila alegerea intre cei trei fii de imparat. 'este aceasta prima pro!a, repre+entata de nt#lnirea cu ursul, sau, mai e%act, nt#lnirea dintre fii i tatl lor, trece doar cel mai mic dintre fii. -n aceast pro!, prin"ul n$a" s sesi+e+e esen"a ascuns n spatele aparen"elor. -nt#lnirea cu .f#nta ,uminic poate fi interpretat i ea ca o pro!: depistarea esen"ei su! aparen". 'ornit la drum, fiul de crai pierde sirul timpului, adancindu-se in codru, un la!irint din care nu mai poate iesi. *a orice la!irint, pdurea repre+int i un loc de ini"iere, de confruntare cu numeroase pro!e i semne care desluesc drumul sau induc n eroare/ pdurea este i un sim!ol al su!contientului ,suger#nd rtcirea n h"iurile lumii nfricotoarea i imaginile $iselor nocturne. .panul este, in !asmul lui *reanga , un personaj a!solut necesar care tre!uie sa desa$arseasca prin asprime si mascata cru+ime, initierea protagonistului. 0l este un personaj-instrument, pe care calul na+dra$an l-ar putea oricand suprima cu usurinta, lucru care se produce insa numai la sfarsitul !asmului, cand .panul si-a incheiat misiunea initiatica. 1#nt#na este de asemenea o pro! din drumul spre maturitate. pa din f#nt#n sugerea+ !ote+ul, integrarea n societatea uman. *raisorul intr n f#nt#n, ns la ieire el este !ote+at, primete numele de (arap- l!&. 2aul su fiind, parado%al, sp#nul, care are aici rol de mistagog3 ini"iator n tainele lumii4. 2umele de (arap- l!& nseamn ro! al! sau negru-al!. -n mod e$ident, numele repre+int un o%imoron, o contradic"ie sau cele dou laturi ale e%isten"ei. Jurm#ntul fcut de (arap- l! este un jurm#nt n aparen" ru, malefic, ns cu esen" !un, menit s ajute la maturi+area 3trecerea la starea de adult4. Biruind ursul din gradina cu 5 salati 6 , pa+itor al roadelor pamantului, si cer!ul cu !lana tesuta %u nestemate, fiinta care poarta lumina, stapanind deci fortele telurice si cosmice, (arap- l! sa$arseste o noua initiere. )ntr-un tar+iu el ajunge impreuna cu cele cinci personaje fa!uloase :7erila, 1lamna+ila, .etila, Ochila, 'asarila-8ati-8ungila , la imparatie, unde imparatul 9os ii supune la prope fa!uloase si foarte periculoase. ceste incercari initiatice de$in tot mai numeroase, intr-o ade$arata a$alansa, parca pentru a surpreinde si a compensa punctele sla!e ale protagonistului actiunii. 2unta repre+int consacrarea !inelui, ultima etap din maturi+are, nt#lnirea i mplinirea iu!irii, nunta face ca ciclul s fie complet, astfel, (arap- l! se afl acum n

fa"a ultimului moment important din $ia"a unui om 3pentru c trecuse deja de natere, !ote+, moarte4, acum el i primete drepturile, iar maturi+area sa poate fi considerat complet. 1antasticul si fa!ulosul )n !asmul 5 'o$estea lui (arap- l! 6 autorul reuseste sa unifomi+e+e perfect elementele fantastice cu cele fa!uloase. 1ntasticul este un mod de reflectare a lumii prin folosirea elementelor irationale care patrund intr-o lume rationala astfel incat atitudinea cititorului este e+itarea. 1!ulosul este, pe de alta parte, un mod de reflectare a lumii prin folosirea elementelor supranaturale fara corespondent cu realitatea, autorul acceptand de la inceput faptul ca se afla intr-o lume fantastica. 8a *reang, fantasticul nu numai c este umani+at, dar este i locali+at. 'ersonajele lui au un comportament, gesturi, o psihologie, o mentalitate i un lim!aj care amintesc de lumea concret "rneasc humuletean, de eroii :: mintirilor din *opilrie;; prin detalii realiste, lumea fa!uloas co!oar ntr-un plan de e%isten" care poate fi locali+at geografic i istoric, personajele de la (arap- l! la simpaticii montri care l nso"esc, se comport "rnete i $or!esc moldo$enete.'ersonajele e$adea+a permanent din fantastic si se transforma in oameni din realitatea cea mai palpa!ila. 0%ista un plan de suprafata, fantastic3imparatii, fiii de imparat, .f. ,uminica, ga+e si animale fa!uloase, fiinte monstruoase4 si planul de adancime : eroii, situatiile, conceptiile despre $iataa, $or!irea3apartin un$iersului satului4. (arap- l! este un personaj perfect real. 0l pl#nge c#nd l dojenete printele, se m#nie i lo$ete cu fr#ul n cap ca un flcu de la "ar, ::9pciuga;; de cal, este pclit de sp#n pentru c era ::Bo!oc n felul sau la tre!i aieste;;, se do$edete ::sla! de nger i mai fricos dec#t o femeie;; c#nd se duce n pdurea cer!ului, se ::oliciete de !elele n care l $#r sp#nul;;, ::se !ate cu m#na peste gur;;, minun#ndu-se de Ochil, are sim"ul umorului, petrec#nd pe seama po+nelor pe care le fac semenii si. 0roismul i !ra$ura lui nu ies din nfruntare cu +meii, muma pdurii sau cu alte elemente fantastice pustiitoare i din nfruntrile cu animale cu puteri neo!inuite dar nicidecum magice : ursul, cer!ul, turturica. 'rietenii lui (arap- l!, pe l#ng atri!utele de fa!ulos popular, au datele unor oameni, ale unor "rani o!inui"i, care se sfdesc, sunt permanent $eseli gata s arunce n"epturi ironice, sunt drep"i, cinsti"i, loiali n prietenie, totdeauna gata s nfrunte $ia"a. ,upa cum 'ompiliu *onstantinescu a spus, )on *reanga a ilustrat in opera sa propria e%perienta de $iata, pe care a po$estit-o 5 su! forma de memorial / a in$aluit-o in mit si a sugrumat-o intr-o e%perienta fantastica, $ala!ila pentru om in genere / 6 'ersonaje fantastice .panul este omul care poart un semn fatal repre+int un a$ertisment/ n mentalitatea poporului rom#n, oamenii nsemna"i aduc ghinion 3pia+a rea4 au puteri nefaste i pot deochia lumea. 'rintre acetia se numr sp#nii, roca"ii, infirmii sau care au un semn distinct , a$erti+#nd astfel asupra pericolului de care l repre+int.

)mpostor si grosolan , se comporta ca un stapan tiran , considerand ca slugile seamana cu animalele 5 ca si intre oamnei, cea mai mare parte sunt do!itoace care tre!uiesc tinuti din frau, daca ti-i $oia sa faci trea!a cu dansii 5 . ,i!n proprie e%perienta , stie ca 5 sa te fereasca ,umne+eu, cand mamaliga prinde coaja 6, deoarece el, o!ra+nic si prost crescut, cum $ede ca 5 i s-au prins minciunile pe !nune 6 si ca e primit cu toate onorurile de catre imparatul <erde, de$ine amenintator cu sluga, ii da o palma. *u scopul 5 sa faca pe (arap- l! ca sa-i ieie si mai mult de frica 6. .panul intruchipea+a forta raului in !asm, un fel de =meul-=meilor. *alul nso"itorul i sftuitorul eroului, este prin e%celen" n spa"iul indianoeuropean, animalul !enefic.