Consultanta finantari proiecte UE ciupercarie

Curierul National: Ministerul Agriculturii da 220 mil. euro, pentru proiecte din PNDR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) aloca 220 milioane euro pentru garantarea creditelor pentru proiecte de investitii din Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Banii vor fi acordati prin Fondul de Garantare a Creditului Agricol, informeaza un comunicat de presa emis, ieri, de MADR. Potrivit ministrului Agriculturii Mihail Dumitru, din suma totala, 190 milioane euro vor fi acordate pentru garantarea creditelor pentru investitii in sectorul agricol, iar 30 milioane euro pentru garantarea creditelor pentru investitii in sectorul neagricol. In perioada de criza, fermierii se confrunta cu refuzul bancilor de finantare a partii lor de proiect si am avut situatii cand acestia au renuntat la finantarea unui proiect pentru ca nu au putut aduce partea lor de cofinantare. Prin aceasta masura de garantare speram sa eliminam cat mai mult posibil aceste situatii si sa facilitam accesul la finantare bancara, a explicat ministrul Agriculturii si dezvoltarii rurale, Mihail Dumitru, citat de Curierul National. Ultimele stiri despre fonduri europene agricultura, Newschannel Infiintarea unei ciupercarii se poate realiza prin accesare de fonduri europene. Ambitia si determinarea sunt doua calitati esentiale pentru un asemenea proiect. Investitia se poate realiza prin doua modalitati: A. Prin programul de dezvoltare rurala, masura 112 Instalarea tinerilor fermieri corelata cu masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole astfel: A. Prin masura 112 - se finanteaza cu maxim 25.000 euro, instalarea la conducerea unei ferme a unui beneficiar cu varsta de maxim 40 ani. In vederea obtinerii unui punctaj mare se recomanda ca: 1. Solicitantul sa detina o ferma de semi - subzistenta (existenta unui teren exploatat in ultimii ani) aceasta poate sa fi apartinut unui membru al familiei. 2. 3. Solicitantul sa fie proprietarul exploatatiei agricole. Solicitantul sa faca parte dintr-o forma asociativa.

Dupa acceptarea cererii se ofera 60% din suma solicitata, restul de 40% urmand a se primi dupa realizarea actiunilor mentionate in planul de afaceri, ce va trebui realizat. Suma de 25.000 euro obtinuta prin masura 112, poate fi folosita ca si cofinantare pentru masura 121. Desigur pentru a evita eventuale intarzieri de plata este recomandata si existenta unui capital propriu al solicitantului. B. B. Prin masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole se pot realiza proiecte de dimensiuni mari cu o finantare de 40 % ( conform Ghidului solicitantului:) 2.6 Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului) Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile n proportie de 50% 75 % (pentru perioada 2007 2009), respectiv n proportie de 40% 65% (pentru perioada 2010

2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentnd cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121 este de 5.000 de Euro aceasta suma reprezentnd valoarea totala eligibila a proiectului. ) Partea de cofinantare poate fi obtinuta prin accesarea unui credit garantat in proportie de maxim 80% de Fondul de Garantare Rurala, cu conditiile specifice. Beneficiarul poate garanta cu imobile sau terenuri personale la accesarea creditului, urmand ca in momentul finalizarii investitiei sa poata garanta cu aceasta. Ambele variante necesita o planificare detaliata, luand in calcul furnizorii de materii prime, utilajele necesare, productia estimativa, pietele de desfacere, resursele umane necesare si previziuni de venituri si cheltuieli. Etapele de lucru pentru realizarea unui proiect FEADR pentru ciupercarii sunt urmatoarele : 1. Infiintarea firmei: recomandat asociat unic sub 40 ani, obiect de activitate principal, cultivarea ciupercilor,COD caen 0113, secundar procesare 0141 Teren: y y y y y -schita cadastrala -studiu geotehnic -ridicare topo cu curbe de nivel -plan de incadrare in zona -act de concesionare, comodat catre firma nou infiintata pe minim 10 ani , incheiat la notariat

3. Faza de CU (certificat de urbanism)documentatie 4. Obtinerea avizelor pentru CU (fisele+memoriile tehnice+planse) 5. Demarare SF (studiu de fezabilitate conform ghidului solicitantului pentru masura respectiva) 6. Avize in original+acte firme+documentatie pentru SF + planse = documentatie pentru cerere de finantare

y y y y y y

Ziua 1= depunere cerere (obtinere aviz de conformitate) Ziua 25-30 = Clarificari , daca este nevoie, pentru evaluarea tehnica Dureaza maxim 6 luni de la depunerea clarificarilor semnarea contractului cu Agentia de plati. Speram ca acest termen sa nu fie depasit De la semnarea contractului cu Agentia de plati dureaza maxim 30 zile intocmirea PT pentru AC Dupa cca 9 -10 luni (daca verificarea eligibilitatii si semnarea contractului respecta termenii de mai sus) se poate incepe investitia Termen de aprovizionare cu compost maxim luna 14-15 de la demarare proiect tehnic pentru CU

Oferim : :: y y y y y -Proiect tehnic ciupercarie pentru autorizatie de construire, cu detalii de executie (inclusiv documentatia pentru obtinerea avizelor in faza de certificat de urbanism) -Intocmire dosar pentru studiu de fezabilitate (economic, tehnologic) -Tehnologie -Consultanta pentru proiect PNDR, dosare de achizitii, implementare proiect -Furnizare constructie + echipament

y y y

-Pregatire de personal -Tehnolog -Piata de desfacere

Descoperiti aici ce companii din Europa , inclusiv Romania, au beneficiat de fonduri europene si sumele care le-au primit.

Compost faza 2, compost faza 3

Ciclul de productie in cultura ciupercilor este de 45-60 zile in functie de compost (faza 2 sau faza 3 ) Ce inseamna compost faza 2 si compost faza 3. Faza 2 inseamna ca , dupa ce am adus compostul la ferma, mai trebuie sa asteptam sa facem incubarea miceliului. Asiguram parametrii (in acest caz caldura) timp de 14-15 zile ca miceliul sa se dezvolte in compost. Dupa aceste zile se face acoperirea cu turba si se intra in fazele normale ale unui compost incubat. Deci consumam energie care costa Faza 3 inseamna ca a venit compostul azi in ferma, daca tehnologia pentru miceliul cu care este insamintat compostul o cere, atunci facem udari.Timp de o zi, cca 10 litri apa/mp. A doua sau a treia zi cind am terminat udarile (si cind compostul are apa suficienta-asta o vede bine un tehnolog) facem acoperirea cu turba Compostul faza 3 este deja incubat la producator, noi nu mai consumam energie pt asta, ciupercile apar la cca 18-19 zile de la aprovizionare. Ciclul de productie este mai scurt fata de faza 2 cu 15 zile Ce inseamna aceasta-ca pentru un compost de faza 3 vom avea mai multe cicluri anuale pt o camera.(365 / 45= 8 cicluri de productie fata de 365 / 60 = 6 cicluri de productie pt compost faza 2. Aceasta duce la o cantitate mai mare de ciuperci obtinuta intr-o camera de cultura. Ciclu de productie pt agaricus inseamna :ziua 1 = ziua in care am asezat compostul pe rafturi, ziua 45= ziua in care am scos compostul afara si l-am dus pe camp. Acest compost este folosit ca ingrasamint in agricultura. In aceasta perioada recoltam ciuperci de 3 ori , acestea se numesc valuri de cultura. Din aceasta cauza, pt a avea ciuperci in fiecare saptamina , avem nevoie de mai multe camere de cultura. Adica, saptamina aceasta aprovizionam compost in camera 1, saptamina cealalta in camera 2 si tot asa. Peste 19 zile avem ciuperci in camera 1, peste 25 zile avem ciuperci in camera 2, si urmeaza celelalte camere. La un moment dat vom recolta intr-o saptamina

-valul 3 pe camera 1 , valul 2 pe camera 2 si valul 1 pe camera 3. Saptaminal se suprapun recoltarile si avem continuitate. Continuitatea este foarte importanta cind discuti cu clientii; ei vor ciuperci in fiecare saptamina, nu vor azi ciuperci si apoi peste 20-30 zile Noi recomandam intotdeauna clientilor nostri, pt a face o afacere din cultivarea ciupercilor, sa inceapa cu minim 2-3 camere de cultura. Compostul. Succesul in cultivarea ciupercilor este direct legat de intelegerea faptului ca acesta (compostul) este viata ciupercilor. Intelegerea importantei rolului compostului incepe de la intelegerea faptului ca compostul nu este pur si simplu un amestec de paie, gunoi de pasare sau gunoi de cal. Pentru microorganismele care traiesc in compost aceasta este lumea lor . Principiul de dezvoltare al acestor microorganisme este asemanator cu cel al dezvoltarii omenirii., toate elementele din cadrul lui formind un ansamblu. Una din diferentele dintre aceste lumi este ca producerea compostului are un singur scop: crearea unui habitat pentru miceliu si conditii vitale pentru dezvoltarea lui: nutritie, crestere si impinzire. Avand in vedere cele de mai sus, este usor sa se ajunga la concluzia ca baza unui nivel ridicat de rentabilitate in cultivarea ciupercilor este calitatea compostului.Acesta este un factor determinant in eficienta economica a culturii ciupercilor. Productia de compost presupune: y y y y -tehnologie corespunzatoare imbinata cu forta de munca calificata -materie prima de buna calitate si controlul permanent al acesteia in procesul de productie a compostului. -perfectionarea continua a personalului -inregistrarea parametrilor tehnologici , pastrarea graficelor de lucru

Este imposibil sa se obtina compost de buna calitate in momentul in care acesta esta considerat doar gunoi de grajd sau un amestec de paie cu gumoi de pasare. Ce inseamna calitatea compostului? Compostul furnizeaza elemente nutritive pe perioada dezvoltarii ciupercilor. Componenta uscata a ciupercilor este materie organica. Prin urmare ciupercile au nevoie de materie organica si cu cit acestea sunt in cantitate mai mare in compost cu atit materia organica din ciuperci va fi mai mare. Pe de alta parte, cum se alimenteaza ciupercile?Acestea pot consuma doar substante dizolvate in apa. Apa este o conditie esentiala pentru dezvoltarea ciupercilor dar nu numai. Dar, cine retine apa in compost? Aceleasi materii organice. Aceasta inseamna si examinarea acestui punct de vedere. Ce inseamna aceasta pentru ciuperci? Aceasta inseamna ca este necesara inlaturarea substantelor nutritive in exces care pot fi folosite de microorganismele concurente pentru ciuperci.

Exces de substante nutritive inseamna carbohidratii usor accesibili. Scopul producatorului de compost este de a folosi acest exces de carbohidrati in pregatirea compostului nu in transformarea lui intr-o potentiala sursa de substante nutritive pentru ciuperci .Indeplinirea acestei conditii duce la o crestere importanta a procentului de transformare a paielor in compost. Un al doilea lucru pe care trebuie sa-l urmareasca orice producator de compost este scurtarea timpului de producere a compostului pentru faza 1. Aceasta duce la cresterea eficientei activitatii. Tehnologiile moderne pentru productia compostului permit obtinerea de compost de inalta calitate in mai putin de 2 saptamini.. Inainte de a incepe productia trebuie cautate toate solutiile de scadere a costurilor/tona de compost Aceasta inseamnay y -simplificarea la maximum a procesului tehnologic , - alegerea combinatiei optime a folosirii masinilor pe de o parte si utilizarii fortei de munca pe de alta parte.

Costul mecanizarii poate sa fie diferit , si, uneori,folosirea echipamentelor scumpe nu reprezinta o garantie a obtinerii de compost de buna calitate Materii prime pentru obtinerea compostului y y y y 1.Paie Iarna sau primavara este indicat sa se foloseasca paie de griu din recolta anului precedent . Pot fi folosite si paie de secara. Cea mai des folosita tehnologie este cea a productiei de compost folosind paie de griu. Acesta este cel mai greu tip de paie, isi pastreaza structura si este disponibil in cantitati suficiente. La achizitionarea de paie o atentie deosebita trebuie acordata calitatii Paiele trebuie sa fie uscate, de culoare aurie, cu un strat exterior de ceara, curate. Fara buruieni sau mucegai, si nu ar trebui sa fie putrezite sau roase de soareci .Totodata trebuie sa nu aiba pamint pe ele.. La o depozitare mai indelungata culoarea paielor se schimba, Schimbarea culorii cu conditia ca alti parametri de calitate sa se pastreze , nu are efect asupra productivitatii compostului. In ceea ce priveste lungimea paielor, cu cit sunt mai lungi , cu atit este mai greu sa se lucreze cu ele. Paiele de slaba calitate nu sunt bune pentru productie de compost 1. Paie 2. Gunoi de pasare 3. Gips 4. Apa reciclata

Umiditatea paielor nu trebuie sa fie mai mare 20%. Este deosebit de important acest factor intrucit paiele se depoziteaza pe perioada lunga.In cazul in care paiele au umiditate mare este bine sa fie folosite imediat pentru prepararea compostului. Pe perioada iernii, paiele nu trebuie sa fie congelate, cu gheata .Zapada este permisa n cantitati mici. Paiele pot fi livrate nebalotate sau balotate. Paiele balotate sunt mai usor de transportat si manipulat Cea mai buna metoda de stocare de paie este pe o platforma de beton cu scurgere pentru apa. La depozitarea paielor trebuie luate masuri de prevenire a incendiilor..Trebuie evitata depozitarea paielor umede, mucegaite, pentru evitarea autoincalzirii si a deteriorarii paielor bune. 2.Gunoiul de pasare Cel de-al doilea element component al compostului sintetic (pe baza de paie ) este gunoiul de pasare. Gunoiul de pui (broiler) poate fi colectat pe paie, rumegus sau paie taiate marunt. Gainatul de pui de carne trebuie sa fie uscat (umiditate pina la 40%), farimicios,fara gunoaie Acest tip de gunoi este mai usor de folosit, se distribuie si se amesteca uniform cu paiele si, prin urmare, compostul devine mai uniform si bun calitativ. Procentul optim de azot continut n gunoiul de pasare este de 3,5 - 5%. Procentul minim de azot continut de gunoiul de pasare folosit in prepararea compostului este de 2,5 % Gunoiul de pasare poate fi depozitat intr-un spatiu special sau pe o platforma betonata Din cauza pierderilor de azot, nu este indicata depozitarea gunoiului de pui mai mult de 1 luna. Mai mult decat atat, pe termen lung, depozitarea gunoiului de pasare creeaza conditiile favorabile pentru aparitia mucegaiului verde si galben, in special cind umiditatea gunoiului este mare. n literatura de specialitate, este de mentionat ca exista posibilitatea de a folosi gunoi stratificat de gaini cu continut celular. n ciuda faptului ca aceasta compozitie a gunoiului de gaini este similara cu compozitia gunoiului de pui de carne ,nimeni nu lucreaza cu el n practica. Motivul pentru aceasta este ca gunoiul umed stratificat de gaina este greu sa se distribuie si sa se amestece n mod uniform cu paiele pentru a se obtine o compozitie uniforma a compostului.. Pot apare zone cu aglomerari in compost, care sunt o sursa constanta de amoniac si care afecteaza n mod negativ productivitatea culturii de ciuperci. Gunoiul stratificat de gaini poate fi dizolvat in apa si folosit cu apa reciclata dar aceasta tehnologie necesita forta de munca suplimentara. 3. Ghips E greu de estimat rolul gipsului n procesul de productie a compostului. Chiar daca acesta este folosit n cantitati relativ mici - aproximativ 60 de kg pentru o tona de compost, gipsul joaca un rol important in determinarea structurii compostului si a nivelului ph-ului.

Nivelul pH-ului, la randul sau, determina continutul de azot n compost. E un indicator foarte important pentru nutritia miceliului de ciuperci. Ideea e ca miceliul ciupercii asimileaza atit substantele organice din azot cit si amoniacul . Dar atunci cnd nivelul pH-ului este mare, amoniacul din azot se poate transforma n gaze libere de amoniac care sunt o otrava pentru miceliul de ciuperci. Unul dintre cei mai importanti indicatori ai compostului este lipsa mirosului de amoniac. Este indicat sa se foloseasca ipsos obisnuit , de constructii. Poate fi folosit si Fosfor gipsul , dar este necesar sa se mareasca cantitatea /tona de compost Se folosesc cca 40 kg de fosfor ghips / tona de compost. De obicei, cantitatea exacta de ghips care se foloseste este determinata de calitatea materiilor prime. Gipsul (ambalat i vrac) trebuie sa fie depozitat in spatii nchise, uscate pentru a ramine uscat si farimicios. Umiditatea gipsului nu trebuie sa depaseasca 20%. Si ,la fel ca orice alt supliment, gipsul trebuie sa fie aplicat in mod uniform si distribuit n compost. 4.Apa reciclata Folosirea apei reciclate este o metoda veche de preparare a compostului. Sistemul de alimentare cu apa, folosita la prepararea compostului, formeaza o bucla inchisa. Apa dintr-un container este folosita pentru a uda paiele, pentru umidificare compost sau la amestecul compostului. Cea mai mare parte a apei este absorbita de compost iar restul de apa se intoarce inapoi in container . Daca containerul este instalat sub podea apa este colectata prin cadere, daca este instalat mai sus de podea este impinsa in container cu ajutorul unei pompe. Aceasta inseamna ca apa este introdusa in compost libera de nutrienti si se intoarce inapoi ca o componenta a compostului. Apa reciclata contine azot si microorganisme specifice care fac parte din procesul de preparare a compostului. Datorita acestui lucru folosirea apei reciclate accelereaza procesul de preparare a compostului comparativ cu folosirea apei proaspete. n plus fata de parametrii de mai sus mentionati ai apei reciclate (concentratie de azot si continut de microorganisme specifice), mai trebuie mentionat si ph-ul , care este un indicator de aciditate. Apa reciclata de buna calitate trebuie sa aiba o reactie alcalina. Ideea e ca exista un strat de ceara pe suprafata paielor proaspete, care resping apa. Cand are loc o reactie alcalina, ceara se dizolva si paiele absorb umiditatea. Aceasta face posibila umidificarea paielor concomitent cu adaugarea de gunoi de pasare.

Factorii de care trebuie sa se tina seama la tehnologia de preparare a compostului folosind apa reciclata. y y y 1. n primul rand - Volumul rezervorului trebuie fie astfel determinat incit sa asigure apa suficienta pentru umidificarea unui lot de paie . n practica, calculele se efectueaza tinind cont ca pentru umidificarea unei tone de paie sunt necesari patru metri cubi de apa De obicei este de ajuns pentru umidificarea paielor si continuarea procesului de productie a compostului.

2. Urmarirea concentratiei de azot n apa reciclata - aceasta trebuie sa fie intre 0.1-03%. Continutul de azot in apa joaca un rol foarte important in prepararea compostului faza 1, in special la inceputul pregatirii compostului.

Mai mult, folosirea apei reciclate cu continut mare de azot reduce consecintele negative ale folosirii gainatului de pasare cu continut scazut de azot. In acest scop se foloseste azotat de amoniu sau ammoniu carbamide. n functie de fertilizatorul mineral folosit calculele se fac tinind cont de cite kg de fertilizator trebuie dizolvate intr-un mc de paie pentru a se obtine concentratia dorita de azot. Apoi, toate acestea sunt calculate n ntregul volum din rezervor. Aceasta procedura ar trebui sa se efectueze, la fiecare adaos de apa proaspata in rezervor. Este indicat sa se masoare cantitatea de apa care este absorbita de paie la incarcarea tunelului cu compost sau cind este amestecat compostul. De obicei aceasta se realizeaza cu ajutorul unui metru-stick, care este coborat n rezervor, inainte si dupa umplere. Datele sunt inregistrate intr-un jurnal special si ajuta rezolvarea problemelor ivite in prepararea compostului in faza 1. In afara de azot ,apa reciclata contine si anumite grupuri de microorganisme. De obicei, dupa citeva incarcari cu compost ale tunelelor, exista suficiente microorganisme in apa.. La prima umplere, o anumita cantitate de gunoi de pasare trebuie sa fie dizolvata in apa pentru a ajuta cresterea acestor microorganisme. Din acest motiv, nu este indicata folosirea intregii cantitati de apa fara a lasa in container o cantitate de apa reciclata. In scopul de a mentine calitatea apei reciclate aceasta trebuie aerisita. Apa reciclata trebuie aerisita in acest fel evitind aparitia proceselor anaerobe care sunt evidentiate de mirosul apei si ph-ul scazut. Alegerea metodei de aerisre a apei este determinta individual , in functie de dotarile fabricii de compost sau ale fermei.Apa reciclata de buna calitate are culoare maro, relativ transparenta , cu un usor miros de amoniac. Retete de compost Reteta de compost presupune o proportionare optima a cantitatilor de materiale folosite la prepararea compostului. Stabilirea retetei de compost este primul pas pentru obtinerea unei productii bune in cultivarea ciupercilor .

Retete pentru compostul de Agaricus Bisporus Materiale R1 R2 R3 R4

s.p.t. %N s.p.t. %N s.p.t %N s.p.t %N

Gunoi de 13,4 1,2 cal

Fan

5,1

2,0

5,2

2,0

Ciocalai de proumb Coaja de copac Paie de griu Gunoi de 1,6 pasare Malt 0,4 4,0

5,1

0,3

2,6

0,3

3,2

0,4

6,3

0,6

1,3

4,0

1,3

4,0

2,0

4,0

0,4

Coji seminte bumbac Faina sem. De bumbac Azotat de amoniu Potasiu 0,1 32,6 0,07 32,0

2,3

0,6

0,06 6,7

0,1

0,1

Ipsos

0,2

0,2

0,21

0,2

Total

15,6 -

11,9 -

12,7 -

10,86

Apa

11,8 -

24,5 -

23,7 -

25,7 -

Address : Funghi Perfect Group srl Draganu, Arges Romania 117380 tel: +40742025746 +40742025749 email: ciupercarii.ro@gmail.com