Adrenalina

Linta Vlad Gabriel Mitroi Andrei

Adrenalina (latin ad-adaug, ren-rinichi) sau epinefrin, (suprarenin) este un hormon secretat n snge de glanda medulosuprarenal n cazuri de stress. Ajuns n snge ea determin creterea frecvenei cardiace, a presiunii sanguine, dilatarea bronhiilor i pregtirea organismului pentru o producere masiv de energie prin arderea lipidelor (lipoliz) i sinteza glucozei. Circulaia sngelui este activat la nivelul sistemului nervos central pe cnd la nivelul tractusului digestiv este diminuat. La nivelul SNC adrenalina devine un transmitor neuronal, cuplat cu proteina-G joac un rol intermediar i de activator al receptorilor nervoi.

Istoric

Prima indicaie despre existena hormonului n glanda suprarenal, este colorarea clorurii de fier trivalent. Lucru observat n anul 1856 de fiziologul francez Alfred Vulpian. Acest lucru de descoperire a unei substane noi n suprarenal este publicat n anul 1886 n New York Medical Journal de William Bates. Faptul c aceast substan are o aciune deosebit din punct de vedere farmacolgic a fost stabilit n 1893 de fiziologii George Oliver i Edward Schfer. O conturare mai precis a acestor efecte farmacologice o face fiziologul polonez Napoleon Cybulski. Prima ncercare de izolare a substanei o face n anul 1897 John Jacob Abel care denumete substana epinefrin. Inspirat de ncercarea lui Abel, chimistul american de origine japonez Jokichi Takamine, reuete s izoleze o substan numit adrenalin, ce avea proprietile descrise de Oliver, Schfer i Cybulski. Prima sintez chimic a adrenalinei i reuete n anul 1904 lui Friedrich Stolz, adrenalina fiind primul hormon la care era cunoscut structura chimic i este produs pe cale sintetic.

Structur

Date generale
Nume Adrenalin (Epinephrin) L-Adrenalin (R)-1-(3,4-Dihydroxyphenyl)2-(N-methylamino)ethanol 4-[(1R)-1-Hydroxy-2methylaminoethyl]benzen-1,2-diol IUPAC C9H13NO3 51-43-4 cristale incolore Proprieti masa molar stare de agregare densitate punct de topire punct de fierbere pH 183,20 g/mol solid ? 211212 C ? 8,6

alte denumiri

formula chimic nr. CAS aspect

solubilitate

bun n ap mineral
Toxic

R- i S-text MAK

R: 23/24/25 S: 36/37/39-45 ? Dac nu sunt alte indicaii atunci se ine cont de prevederile Standa

Indicatii Urgente alergice: soc anafilactic, alte reactii anafilactice acute sistemice, angioedem laringean; afectiuni cardiovasculare: stop cardiac (prin asistolie ventriculara), hemoragii capilare de suprafata (in aplicatie locala), se asociaza anestezicelor locale vasodilatatoare (procaina, lidocaina) pentru a le prelungi actiunea si a le diminua toxicitatea generala; Afectiuni bronhopulmonare: criza de astm bronsic (ca tratament curativ). Contraindicatii Hipertensiunea arteriala, bolile miocardice, cardiopatia ischemica, tahicardia si aritmiile ectopice, infarct miocardic, ateroscleroza avansata, cord pulmonar, hemoragii interne, hipertiroidismul, feocromocitomul, glaucomul cu unghi ingust, adenomul de prostata cu retentie de urina, insuficienta renala severa, parkinsonism. Contraindicatiile sunt relative in situatii de urgenta, care pun viata in pericol. Precautii Prudenta la diabetici, basedowieni, tineri, batrani, femei la menopauza, in stari de hipercalcemie si hipokaliemie. Epinefrina are un indice terapeutic mic, de aceea trebuie folosita numai la indicatia medicului si sub control medical strict. Sarcina si alaptare Se va administra cu prudenta in sarcina.

Efectul Adrenalinei