Ce este TEACCH

TEACCH (tratamentul si educatia copiilor cu autism si handicapuri de comunicare asociate) este un tip de metoda de predare structurata dezvoltata de psihologul Eric Schopler de la Universitatea din Carolina de Nord. Scopul principal al metodei TEACCH este sa ajute copiii cu autism sa evolueze la capacitatea lor maxima pana la varsta adulta. Principiile TEACCH presupun crearea si dezvoltarea unui mediu care sa raspunda la nevoile unei persoane care sufera de o tulburare din spectrul autismului. Metoda se bazeaza pe principiul structurarii si are scopul de a contribui la dezvoltarea nivelului de comunicare si autonomie ale copiilor cu tsa. Fiecare activitate va fi structurata, indiferent ca este implicata munca individuala sau cea de grup, pentru a oferi predictibilitate. De asemenea, in cadrul acestei metode de invatare, la fel de importanta ca si structurarea este invatarea vizuala care este specifica celor mai multi dintre copii cu autism. Celor mai multi dintre acesti copii le este dificil sa faca tranzitia dintre activitati si locurile specifice acestora fara o structurare riguroasa. Fiecare dulap sau clasa, de exemplu, vor fi "denumite" cu ajutorul unor simboluri, apectul fizic al clasei va fi amenajat in asa fel incat sa se evite distragerea atentiei copilului, materialele sunt marcate si aranjate clar. Simbolurile ajuta atat la asocierea obiectelor sau locurilor cu anumite activitati sau obiecte de lucru dar ajuta si la ameliorarea frustrarii intalnita in cazul copii non-verbali. Mediul de invatare este structurat vizual si are limite fizice concrete: zonele sunt separate pentru joaca, lucru individual si lucru in grup. Organizarea si instruirea sunt accentuate vizual cu ajutorul fotografiilor, desenelor, imaginilor, cuvinte scrise in partea de sus, jos, stanga sau dreapta. Fiecare zona si activitate este asociata cu o serie de simboluri. Sarcina de lucru si durata exacta a acesteia sunt clar definite. Strategiile educationale sunt stabilite individual si se bazeaza, mai degraba pe o evaluare detaliata a abilitatilor de a invata si pe identificarea potentialului de a face noi achizitii, mai degraba, decat pe deficite. Principiile sistemului TEACCH sunt: imbunatatirea capacitatii de adaptare, colaborarea cu parintii pentru ca tehnicile sa fie continuare la domiciliu, evaluarea individualizata, predarea structurata, identificarea si imbunatatirea competentelor copiilor cu tsa dar si aplicarea unor tehnici de terapie cognitiva si comportamentala. Informatia vizuala va preveni aparitia dificultatilor pe care copiii cu autism le aut in prelucrarea informatiilor verbale. Se prespune ca multe dintre comportamentele nedorite la copii care sufera de tulburari din spectrul autismului sunt rezultatul dificultatilor de a intelege ce se asteapta de la ei. TEACCH este recomandata atat copiilor de varste mici cat si celor mai mari. Printre dezavantajele acestei metode este faptul ca interactiunea sociala si comunicarea verbala nu sunt la fel de intense ca alte metode de predare.

Ce este terapia senzoriala?

Numita si dieta senzoriala, aceasta terapie implica un program de activitati strict planificate de catre terapeutul ocupational, fiecare dieta fiind alcatuita si dezvoltata astfel incat sa preintampine nevoile sistemului nervos al copilului respectiv. O dieta senzoriala stimuleaza receptorii de contact (tactil, vestibular si proprioceptiv) prin tehnici de alerta, organizare si calmare. Metodele de dezvoltare a abilitatilor motorii care constau in educarea fizicaadaptativa, educarea miscarilor si gimnastica, sunt folosite deseori de catre terapeutii ocupationali si de catre medici. Chiar daca este foarte important catoate aceste abilitati sa fie antrenate, abordarea integrarii senzoriale este vitala in tratarea tulburarii de integrare senzoriala. Abordarea integrarii senzoriale este ghidata de un aspect important motivatia copilului in a-si selecta activitatile. Permitandu-le copiilor sa fie implicati activ si sa exploreze activitatile care ofera experientele senzoriale benefice lor, copiii devin mai maturi si mai eficienti in a-si organiza informatia senzoriala Pentru a determina aparitia tulburarii de integrare senzoriala, evaluarea poate fi facuta de catre un terapeut ocupational calificat sau de catre un medic. De obicei, evaluarea consta atat in aplicarea unor teste standardizate, cat si observarea structurata a raspunsurilor la stimulari senzoriale, postura, echilibru, coordonare si miscari oculare. Rezultatele testelor si datele evaluarii, impreuna cu informatiile de la alti profesionisti si parinti, sunt atent analizate de catre terapeut care face apoi recomandari in privinta tratamentului adecvat. Tulburarea sau disfunctia de integrare senzoriala este o tulburare neurologica provenita din incapacitatea creierului de a integra anumite informatii primite de la cele cinci sisteme senzoriale principale ale corpului. Aceste sisteme senzoriale sunt responsabile pentru detectarea semnalelor vizuale, a sunetelor, mirosurilor, gusturilor, temperaturilor, durerii si pozitiei si miscarii corpului. Apoi, creierul isi formeaza o imagine combinata a acestor informatii pentru ca corpul sa inteleaga ceea ce se petrece in jurul lui si sa reactioneze adecvat. Continua relationare intre comportament si functionarea creierului se numeste integrare senzoriala. Integrarea senzoriala ofera un fundament important pentru mai tarziu, pentru invatarea complexa si comportament. Experientele senzoriale includ atingerile, miscarea, vigilenta corporala, vederea, sunetele, mirosul, gustul si forta gravitationala. Diferentierea intre aceastea poarta numele de integrare senzoriala. In timp ce procesul integrarii senzoriale se petrece automat si fara eforturi pentru majoritatea, pentru altii procesul nu functioneaza bine. Efort intens si atentie mare sunt necesare acestor oameni pentru ca integrarea senzoriala sa se petreaca, fara o garantie ca este eficienta. Cand acest lucru se intampla, scopurile nu sunt atinse usor, rezultand tulburarea de integrare senzoriala. Potrivit Sensory Integration International (SII), o corporatie non-profit preocupata de impactul problemelor de integrare senzoriala in viata oamenilor, cateva dintre semnele prezentei tulburarii de integrare senzoriala sunt urmatoarele: Hipersensibilitate la atingeri, miscari, imagini sau sunete. - Nu reactioneaza corespunzator la atingeri, miscari, stimuli vizuali sau sunete. Dificultati specifice de invatare/ performante academice slabe. Dificultati in a face transferul de la o situatia la alta.

Tendinta de a fi usor de distras/Control limitat al atentiei. - Nivelul activitatii este de obicei neobisnuit de inalt sau de scazut. Probleme sociale si/sau emotionale. Dificultati in a invata noi miscari. Intarzieri in exprimare, discurs verbal sau abilitati motorii. Neindemanare sau nepasare aparenta. Impulsiv, fara autocontrol. Incapacitate de a se auto-calma. - Constiinta de sine/vigilenta corporala scazute. Cercetarile au identificat autismul si ADHD ca fiind cele mai mari tulburari care contribuie la aparitia disfunctiei de integrare senzoriala, alaturi de tulburarile de invatare, dizabilitatile de dezvoltare si sindromul X fragil.

Ce este art terapia (terapia prin arta)?

Terapia prin arta l ajuta pe copil sa se inteleaga pe sine, sa se elibereze de anxietatile si tensiunile acumulate, sa dezvolte abilitati de comunicare si sa exerseze si optimizeze propriile capacitati de relationare cu ceilalti copii si cu adultii, ajutand in final, la elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor. Iata cateva dintre beneficiile art terapiei: dezvoltarea inteligentei emotionale, dezvoltarea abilitatiilor de exprimare, comunicare si relationare, cresterea adaptarii in societate, o dezvoltare armonioasa, echilibrata, responsabilizare, dezvoltarea initiativei, dezvoltarea imaginatiei si a spiritului creativ, reducerea tensiunilor si a anxietatii, - dezvoltarea unor intrumente sanatoase de rezolvare a conflictelor si dezvoltarea stimei de sine. Art-terapia utilizeaza toate formele expresive: pictura, sculptura, muzica, literatura, poezia, teatrul, si dansul ca mijloace de punere in valoare si imbogatire a personalitatii fiecaruia, ajutandu-l sa exprime emotiile profunde si dificultatiile pe care le intampina sau pur si simplu sa se dezvolte armonios. Copiii au rareori limbajul si dezvoltarea cognitiva necesare procesarii si redarii experientelor lor numai prin intermediul cuvintelor, astfel incat ei isi completeaza comunicarile in mod spontan cu ajutorul formelor simbolice de expresie si comunicare, cum ar fi joaca, metaforele si o varietate de imagini vizuale, auditive si kinestezice. Tehnicile de art-terapie ofera copiilor oportunitatea de a explora si exprima, prin intermediul materialelor specifice creatiei artistice, dificultatile in legatura cu diversele trairi sau relatii personale, dificultati ce ar putea fi greu de exprimat in cuvinte. Atmosfera relaxata l indeamna pe copil sa se exprime liber oferindu-i posibilitatea de a se descarca, de a dezvalui trairi care, in alte conditii, par a fi inacceptabile. Desenul si pictura sunt utilizate pentru a ajuta copilul sa devina constient de sine, de existenta sa in lume. Desenele pot fi folosite in moduri variate, cu

scopuri multiple si la diferite nivele. Prin intermediul picturii (inclusiv cea cu degetele) copilul isi exprima cu usurinta emotiile. Simplul act de a desena fara interventie exterioara reprezinta o puternica exprimare a sinelui care ajuta stabilirea identitatii persoanei si este o cale de exprimare a sentimentelor. Desenul le ofera de asemenea, posibilitate de a a avea succes. invatand sa aiba incredere in propriile forte, copilul se dezvolta. Modelajul ofera atat experiente kinestezice, cat si tactile. Flexibilitatea si maleabilitatea lutului se potrivesc unei varietati de nevoi. El pare sa sparga adesea blocajele copilului, putand fi utilizat cu succes si de cei care au mari dificultati in exprimarea sentimentelor. Copiii suparati pot simti un sentiment al controlului si stapanirii de sine, prin intermediul lutului. Copilul agresiv poate folosi lutul pentru a-l lovi si sfarama. Se utilizeaza de asemenea si plastilina. Lutul si plastelina au si un efect benefic in sensul relaxarii mainilor, in urma realizarii unor exercitii specifice. Modelajul este una dintre activitatile preferate de copii. Colajul ajuta la eliberarea imaginatiei si poate fi utilizat ca exprimare senzoriala si emotionala, folosind diverse exercitii. Ajuta foarte mult si in ceea ce priveste imbunatatirea motricitatii fine. Povestile si confectionarea de masti au rolul de a-l ajuta pe copil sa asimileze experientele traite si realitatea in general. Copilul invata sa dea sens lumii din afara lui dar si sa-si structureze gandurile. Alte tehnici folosite sunt teatrul de papusi, jocul de rol, jocurile de miscare, muzica si dansul, etc