Sunteți pe pagina 1din 15

Viziune geografic general a Australiei:

Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura ar ce ocup un ntreg continent fiind cea mai vast din Australasia/Oceania. Ca suprafa n clasamentul mondial Australia ocup locul ase. Pe lng teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule dintre care cea mai mare este insula stat asmania. Australia este o federaie i o monarhie constituional parlamentar.

Viziune economic general a Australiei:


!conomia Australiei este situat ntre primele "# din lume, n timp ce P$%&ul su este ntre primele '(. Australia are o economie prosper, alctuit dup modelul vestic, cu un P$% ceva mai ridicat dec)t cele ale *ermaniei, +ranei i ,arii %ritanii -dac se raportea. la paritatea puterii de cumprare/. !conomia foarte de.voltata a Australiei se 0a.ea.a pe aportul finantelor, industriei si al serviciilor . Australia este unul dintre principalii producator n lume de l)na, gr)u, carne, produse lactate, .ahar i fructe. %ogaia sa mineral este mare, ara este foarte 0ogat n resurse naturale ca petrol, ga.e, cr0une, aur, cupru, uraniu, minereuri de fier i 0au1it. $ndustria repre.inta o treime din P$%. $ndustria prelucratoare este concentrata in 2urul oraelor mari. Principalele produse sunt3 autovehiculele, avioanele, instalatiile electrice, produsele chimice i te1tile. Parteneri de comer3 4aponia, 5.6.A., Coreea de 5ud, 7oua 8eelanda, 5ingapore, ,area %ritanie si 9ong :ong . Agricultura repre.inta ;< din P$%. Australia este cel mai mare e1portator de l)na si carne de vit, al doilea e1portator de oi si unul dintre cei mai mari e1portatori de gr)u. erenul ara0il este cultivat in proporie de =( < . Australia este un important producator si e1portator de produse agricole. Cultura principala este cea de gr)u. Productia de fructe este concentrata in regiuni umede sau irigate. Principalele fructe cultivate sunt 3 fructele de pdure, strugurii, merele, 0ananele i ananasul.

I.Raport pe ar privind fluxurile comerciale si financiare:

Principalii indicatori/anii Analiza comerului exterior: $mport/%unuri, mln. A !1port/%unuri, miliarde. A $mport/ servicii, mln A !1port /servicii mln. A %alana comercial mln A

'((;

'((>

'((#

'((?

'((@

89064 "1!46 1941 3"4" #1"!18

109384 864 0 "943 848! # 964

1 ! 81 10!83 30!0! 3104" #19449

133613 16!331 1 3 93 141083 3 !1 33089 #103 0 381 1 39" 3 # 4 48

Analiza fluxurilor financiare $ntrari $5B mil. A $eiri $5B mil. A ransferuri curente mil. A 5oldul 0alantei de plai 80 0 16 64 #4" #14"63 3600" 10813 #4" #38811 #3!160 #331" #403 #409!! 40 34" # 13 #41046 ... ... ... ...

1. Evoluia comerului exterior al Australiei in ultimii 5 ani:


principalele produse ce se importa si se exporta, principalii parteneri comerciali Cn principal, comerul Australiei este repre.entat de3

D !1port&
Bintre principalele marfuri e1portate de ctre Australia se numar3 car0une, aur, carne, lana, 0au1ita, minereu de fier, gr)u, echipamente industriale i echipamente de transport.

Principalii parteneri la e1port ai Australiei pe '((@ au fost3 Partenerii de export 4aponia 6! -primul loc,area %ritanie/ China 56A 7oua 8eelanda :orea < 19.6 1 .9 $!. % 10.! ".8 ".9 6.9.

5ectorul serviciilor este unul in plina de.voltare, cu o crestere economica anual de ;.=< pentru ultimii cinci ani.Be retinut ca e1portul de servicii al Australiei a crescut n ultimile doua decenii cu circa "(< anual, devans)nd rata de crestere a e1portului de marfuri -de @.@< anual/. Cu toate acestea, cea mai mare parte a castigului din e1port al Australiei provine din e1portul de mrfuri, cu o valoare de AA"?=." miliarde in '((?&'((@, fata de AA>?.' miliarde pentru e1portul de servicii.Be.voltarea sectorului serviciilor s&a datorat in mare masura cresterii cererii pentru servicii noi si comple1e, ca si aplicarii de noi tehnologii care vin in intampinarea acestei cereri, in special in domeniile finantelor si al afacerilor, transportului, telecomunicatiilor, petrecerii timpului li0er. urismul aduce un castig important pentru Australia, repre.entand peste ?(< din totalul e1portului de servicii si contri0uind semnificativ la crearea de locuri de munca si la de.voltarea regionala.!1porturile de servicii in domeniul educatiei 2oaca, de asemena, un rol important, situandu&se pe locul al treilea, dupa transporturi si turism. !1porturile de produde manufacturate au crescut in anul '((?&'((@ cu ";.@< fata de anul precedent, repre.entand 2umatate din totalul e1porturilor.

D $mport&
Principalele produse care se import n Australia sunt urmtoarele3 echipamente si masini electrice, calculatoare si echipamente de 0irou, echipamente pentru telecomunicatii si su0ansam0le, petrol si produse petroliere.

Principalii parteneri la import ai Australiei n '((@ au fost3

Parteneri de import 6! -,area %ritanie , *ermania/ 56A China 4aponia 5ingapore

< 3.3 $ !.3& !.1 % 14.4 11.6 9.8 !.9

Cn ciuda unui numar relativ mic de locuitori, Australia este un importator important pentru un numar mare de produse. Bin '(((&'((", importurile de 0unuri si servicii au crescut in medie pe an cu ?<. Cei mai importanti furni.ori pentru Australia sunt3 6!, China, 56A, 4aponia, 5ingapore, ,alae.ia, :orea, 7oua 8eelanda, Canada. $mporturile australiene sunt dominate de 0unuri de inalta prelucrare -! ,s/. $mportul de produse industriale a crescut in '((?&(@ cu #<, importul de servicii in domeniul transporturilor a crescut cu #< si importul de alte servicii cu ><. Comerul total al Australiei s&a orientat n ultimii ani spre rile n de.voltare din Asia, n special spre China. A crescut puternic importul de produse industriale si 0unuri de consum din aceste tari si este de asteptat ca acesti furni.ori sa repre.inte competitori de temut pentru cei nou venii pe piata. China repre.int, pro0a0il, cea mai serioasa competitoare pentru un numar de 0unuri de consum, inclu.and aparatura electronica, 2ucariile, te1tilele, im0racamintea si incaltamintea. 56A, 4aponia si rile din 6! ram)n a fi furni.ori importanti de maini i echipament de transport, dar e1porturile de echipamente de mai mica prelucrare vor avea in economiile asiatice competitori de temut.

principalele piee de desfacere


Melbourne&Aici isi au sediul multi dintre importatorii australieni, care au si retele nationale de distri0utie. -Be e1emplu, aici este o piata mai 0una de desfacere

a tricota2elor din l)na E datorita climei mai reci, in timp ce in materie de mo0ilier, gusturile sunt mai apropiate de stilul european./ Perth& Batorita i.olarii, aici se gaseste un numar in crestere de de companii care fac importuri directe, multe dintre ele avand retele de distri0utie la nivel national. Beoarece Perth este E oarecum E o piata independenta, dificultatea pentru e1portatorii straini o constituie cantitatea relativ mica de marfuri cerute pe piata, dat fiind ca intreg statul are circa ' milioane de locuitori. Piata din Festern Australia ofera oportunitati pentru e1portatorii straini in domeniul resurselor minerale, sectorului energetic si sectorului agricol.

locul rii in comerul mondial si in OMC


Acordurile multilaterale sunt cele negociate in cadrul O,CG dar Australia desfasoara o intensa activitate in alte doua forumuri internationale, cu influenta asupra deci.iilor O,C3 *rupului Cairns si O!CB. O,C3 $n pre.ent, Australia este preocupata de periclitarea Hundei Boha si de negocierile privind comertul cu produse agricole.Agricultura este un punct nevralgic pentru Australia. +ermele australiene sunt orientate cu precadere spre e1port, dar viitorul agriculturii si industriei alimentare depinde de conditiile carora tre0uie sa le faca fata pe pietele e1terne. Peste tot in lume agricultura ramane sectorul cu cel mai ridicat nivel al su0ventiilor interne, in pofida masurilor de reducere a protectiei luate de catre tarile de.voltate. 5i asta in conditiile in care Australia si&a redus tarifele pentru ma2oritatea produsele agricole si alimentare la #<. *rupul Cairns3 repre.inta o coalitie formata din "= tari -din America Iatina, Africa si regiunea Asia&Pacific/ e1portatoare de produse agricole, cu o influenta remarca0ila asupra de.0aterilor legate de agricultura din cadrul O,C. Participantii la ultima reuniune ministeriala, care a avut loc la Cairns, Jueensland, in perioada '(&'' septem0rie '((?, au solicitat O,C reluarea negocierilor din Hunda Boha si definitivarea unui acord in privinta agriculturii, care sa sta0ileasca reguli clare atat in domeniul su0ventionarii interne cat si al accesului pe piete. 6! este cel mai important partener comercial al Australiei, at)t in ceea ce priveste schim0urile de 0unuri, cat si de servicii, dein)nd, la nivelul anului '((#, "=< din totalul comertului e1terior australian.

. Evolutia fluxurilor financiare a Australiei:


volumul total de IS

Pentru anul '((@ investiiile au repre.entat '@.;< din P$%, iar volumul total al investiiilor strine directe a repre.entat '>#;;K milioane de dolari americani. investiiile n milione de 65B
'((> "?'=(' '((# "==K;@ '((? '("='" '((@ '>#;;K

rata creterii investiiilor


'((> @,K?< '((# @,K;< '((? #,(;< '((@ =,=#<

principalii investitori strini


6niunea !uropean repre.int cel mai mare investitor strin in Australia, cu investiii directe repre.ent)nd & la momentul septem0rie '((? & ;#< din totalul investitiilor straine pe teritoriul Australiei, dintre care '; < din investiii aparin ,arii %ritanii. 6n alt important investitor este 5tatele 6nite ale Americii cu investiii strine directe de circa '= < din totalul investiiilor strine, dup care urma. 4aponia cu = <. $nvestitiile straine sunt in mod strict controlate in anumite sectoare imo0iliare, mai ales in spatiul intravilan, fiind necesara emiterea de autori.atii preala0ile pentru reali.area lor. principalele corporaii transnaionale si rolul lor !n economia naional a Australiei: Cn sectorul industrial cele mai importante ; filiale ale corporaiilor transnaionale strine sunt3 ". Shell Australia -Olanda/ ,area %ritanie/& cu vn.ri de # @=> milioane de dolari americani '. Coca-Cola Amatil-5tatele 6nite ale Americii/&cu vin.ri de > #=' milioane de dolari americani ;. BP Australia- ,area %ritanie /& cu vn.ri de > >"' mln de dolari americani. Cn sectorul teriar cele mai importante ; companii transnaionale strine sunt3
". Mitsui & Co.-4apania/ cu vin.ri de "( @(? de milioane de dolari americani i

care are ">" de anga2ai.


'. Toyota Motor Corp. Aust.(4apania/&cu vn.ri de #;=" de milioane de dolari

americani i care are > ;#( de anga2ai. ;. Leighton Holdings ( ermania!-cu vn.ri de > "?@ de milioane de dolari americani .

Cn sectorul financiar cele mai importanta companii transnaionale sunt3


". "oyal & Sun Alliance Australia Holdings Ltd - ,area %ritanie /& cu vn.ri de

"' >?"de milioane de dolari americani i care incadrea. n cimpul muncii ">(( de muncitori '. S Australia Limited -+rana/& cu vn.ri de @>(> de milioane de dolari americani i care are ;(( de anga2ai. ;. HSBC Ban# Australia Limited - ,area %ritanie /& cu vn.ri de # K'" de milioane de dolari americani i cu numar de anga2ai de K#(. Pe ling filiale companiilor transnaionale din alte ri, Australia dispune de propriile sale corporaii transnaionale: Cn sectorul industrial: ".BHP Ltd & cu vin.ri de "K =#' de milioane de dolari americani i ;# ((( de anga2ai. '.Rio Tinto Ltd.& cu vin.ri de "; #K; de milioane de dolari americani i ;> ;KK de anga2ai. ;.Amcor Ltd.&cu vin.ri de #@;@ de milioane de dolari americani i care ncadrea. n c)mpul muncii "@ #(( muncitori. Cn sectorul teriar: ".Coles Myer Ltd.& cu vin.ri de '> "?= de milioane de dolari americani '.The News Corporation Ltd.-cu vn.ri de '' >>; de milioane de dolari americani. ;.Woolworths Ltd.- cu vn.ri '( ('( de milioane de dolari americani i cu "'# ((( de anga2ai. Cn sectorul financiar: ".National Australia Ban Ltd.& cu vn.ri ;>; ?@@ de milioane de dolari americani '.Commonwealth Ban o! Australia& cu vn.ri '"@ ?@" de milioane de dolari americani i cu ;# KK; de muncitori. ;.AMP Ltd.& cu vn.ri "@? @K" de milioane de dolari americani.

ponderea IS pe sectoare"
Bistri0uia $5B pe sectoare in Australia. sectorul
Agricultur, forestiere #i pescuit Miniere e fa$ricaie %lectricitate, gaz #i ap Construcii Comer en gros #i cu amnuntul Cazare,cafenele #i restaurante &ransport #i comunicare 'inane #i asigurri Servicii de proprietate #i $uisness Alte servicii industriale (ealocate

,ilioane de dolari australieni "96 ""&06" !9&913 8&931 6&893 ! &4"" 1&049 "&16 4"&0!6 0&60! & 4

Ponderea n < 0.3 4.4 19.0 .8 . 16.6 0.3 8.6 14.9 6.! 0." 4.6

14&4 4

&otal

315,396

100.0

analiza remitenelor: 'nali(a remitenelor : +lu1urile de remitene n milioane de dolari americani au repre.entat in anii3 00 003 004 00! 006 Bin e1terior ",'"K ",@@K ','#; ','#; ',="# Bintre care3
Compensarea salariailor ransferurile migranilor @;> >=# ","K' #=@ ",#;( @'; ",?=? ?=K ',"K( ?'#

Bin interior Bintre care


Compensarea salariailor ransferurile migranilor

",@K#
>@K ",'K>

',;'?
?K# ",?;"

',=;@
=?= ",K?K

',KK(
K=' ',((=

;,""K
",((@ ',""'.

II. 'nali(a indicatorilor macroeconomici:


Anul) Indicatori macroeconomici
*I+ total ,mln -. Cresterea economica ,/. *I+)c"loc ,-. 0ata #oma1ului ,</ atoria extern ,mln -. 0ata inflaiei ,/. Moneda nationala-moneda
locala pentru " euro/

003
!44.96 3.1 ".46 6.1 !64"9 .!8 1.66 6.10 4.0 69.9 918.! 116.1 !.19

004
6!9.361 3.8" 3 .83! !&40 68068 .34 1.69 8. 6 3.16 68.!9 30 8 113. !. !

00!
"3".6"" ."" 36.3 1 !&06 9!148 .6" 1.63 8.33 3.06 68.61 3190 110.49 !. 1

006
"68.1 1 .80 3".414 4&"9 9 94 3.!4 1.6" ".00 3.3 68.9 3 96 113. !. 9

00"
9 1." ! 3.9! 44.43! 4&40 110 !4 .33 1.64 ".93 .3! 69." 39"! 113.! !.1"

/industrie in *I+ /agricultura in *I+ /servicii in *I+ Salariul mediu ,-. Indicele preurilor de consum mediu 2radul de competitivitate

1. Analiza detaliata a sectoarelor economiei nationale:


Ca in ca.ul ma2oritatii economiilor de.voltate, sectorul serviciilor este dominant si in economia australiana.

Bar, desi economia australiana este dominata de sectorul serviciilor, agricultura si mineritul furni.ea.a ?#< din totalul e1porturilor. Be aceea, o scadere a preturilor materiilor prime la nivel mondial ar putea avea un puternic impact negativ asupra economiei. Serviciile3 "ectorul ser#iciilor este unul in plina de$#oltare% cu o crestere economica anuala de &.'( pentru ultimii cinci ani. )e re*inut c+ e,portul de ser#icii al Australiei a crescut -n ultimile doua decenii cu circa ./( anual% de#ans0nd rata de cre1tere a e,portului de mar!uri 2de 3.3( anual4. )e$#oltarea sectorului ser#iciilor s-a datorat in mare masura cre1terii cererii pentru ser#icii noi 1i comple,e% ca si aplic+rii de noi tehnolo5ii care #in in intampinarea acestei cereri% in special in domeniile !inantelor si al a!acerilor% transportului% telecomunicatiilor% petrecerii timpului li6er. Turismul aduce un c0sti5 important pentru Australia% repre$entand peste 7/( din totalul e,portului de ser#icii si contri6uind semni!icati# la crearea de locuri de munca si la de$#oltarea re5ionala. 8,porturile de ser#icii in domeniul educa*iei 9oac+% de asemena% un rol important% situandu-se pe locul al treilea% dupa transporturi si turism. "ectorul ser#iciilor imo6iliare repre$inta% de asemeni% un sector important% cu o contri6utie de apro,imati# ...'( la P:B. 8ste si un sector cu o crestere !oarte rapida% de ;..( anual% pentru ultimii </ de ani. Sectorul finanelor din Australia este un sector -n cre1tere 1i sta6il. Li6erali$area acestuia la mi9locul anilor =>/ a !acut posi6ila participarea pe pie*ele mondiale% iar pre$enta unor 6anci str+ine a crescut competi*ia pe pia*a intern+ a ser#iciilor !inanciare. Ca urmare% sectorul !inantelor si al asi5urarilor a inre5istrat o crestere anuala de circa ?.3( in decursul ultimilor </ de ani.Pietele !inanciare dinamice si e!iciente% costurile competiti#e% sta6ilitatea politica 1i economic+ 1i mersul -nainte al re!ormelor repre$int+ c0*i#a dintre !actorii predominan*i care au asi5urat Australiei po$i*ia de centru !inanciar emer5ent in re5iunea Asia-Paci!ic.

Industria Ma9oritatea industriei australiene a !ost spri9init+% -n prima 9umatate


a secolului @@% de tari!e protec*ioniste. Cu toate acestea% multe ramuri industriale au 6ene!iciat de prea pu*ine stimulente pentru a-si im6unatati e!icienta sau pentru a concura pe alte pie*e. An decursul ultimilor ani% industria australian+ a c01ti5at mult in e!icien*+% datorita re!ormelor 1i !olosirii unor tehnolo5ii de #0r!% a1a inc0t ast+$i se ridica un sector industrial competiti# 1i orientat spre e,port si spre 6unuri de -nalta prelucrare. 8,porturile de produde manu!acturate au crescut in anul <//7-<//3 cu .&.3( !ata de anul precedent% repre$entand 9umatate din totalul e,porturilor.

Agricultura repre$int+ & ( din P:B.Terenul ara6il este culti#at in propor*ie de


'/ ( . Australia este un important producator si e,portator de produse a5ricole.

Cultura principal+ culti#at+ pe teritoriul australian 1i care se e,portr+ este 5r0ul. Australia este o #ast+ *ar+ a5ricol+ care mai e,port 1i carne 1i l0n+. Produc*ia de !ructe este concentrata -n re5iuni umede sau iri5ate. Principalele !ructe culti#ate suntB !ructele de p+dure% stru5urii% merele% 6ananele si ananasul. 2.Analiza detaliat a politicii monetare, valutare i bugetar-fiscal: *olitica $ugetar3fiscal: Cel mai important impo.it este cel pe venit, impus de catre guvernul federal, care, la nivel individual, este progresiv si, pentru re.identi, are urmatoarea distri0utie3 Venitul impo a!il AA( E AA?,((( AA?,((" E AA;(,((( AA;(,((" E AA@#,((( AA@#,((" E AA"#(,((( Peste AA"#(,((( Impo itul ( plus "#centi pentru fiecare dolar peste AA?,((( plus ;(centi pentru fiecare dolar peste AA;(,((( plus >(centi pentru fiecare dolar peste AA@#,((( plus >#centi pentru fiecare dolar peste AA"#(,(((

Ia acest impo.it, se adauga asigurarea de sanatate -,edicare/, cu o valoare fi1a de ".#<. $mpo.itul pe venitul individual se percepe numai la nivel federal, constituind principala sursa de venit a *uvernului +ederal. *uvernele locale nu percep nici un fel de impo.it pe venit. Ia nivel federal, sistemul de impo.itare este administrat de Australian a1ation Office. Companiile si corporatiile australiene platesc un impo.it fi1 -flat ta1/ asupra profitului, de ;(<. a1a pentru %unuri si 5ervicii -*5 / & respectiv ta1a pe valoarea adaugata, este de "(< si nu se aplica la 0unuri considerate esentiale3 produse alimentare proaspete, sanatate, educatie. !ste perceputa la nivel federal si se redistri0uie catre state, dupa o formula sta0ilita de Commonwealth *rants Commission. *uvernele locale sunt a1ate, in general, pe ta1e pe proprietati -council rates/, fie cele re.identiale, industriale sau comerciale. *olitica monetar3 he Heserve %anL of Australia -H%A/ este responsa0il de formularea i implimentarea politicii monetare n Australia. Acest politic se 0a.ea. pe ; o0iective i anume3 sta0ilitatea monedei australiene ntreinerea deplin ocupare a forei de munc n Australia prosperitatea economic i 0unastarea poporului australian.

he Heserve %anL of Australia ia deci.ii cu privire la rata do0)n.ii nefiind nfluenai nici de un proces politic. Comportamentul 0ncii respective cu privire la politica monetar a0ordat este e1plicat prin intermediul mai multor posturi de televi.iune. Activitatea economic a Australiei este i ea influenat de politica monetar prin intermediul ratei do0)n.ii, a ratei de schim0 i preul. *olitica valutar: Bolarul australian are =( < coresponden cu marfurile sau mai e1act, cu preul aurului. ,otivul este faptul c Australia este al ;&lea cel mai mare productor de aur din lume, iar aurul aduce prin e1port n fiecare an circa # 0ilioane de dolari. Ca re.ultat dolarul australian 0eneficia. de creterea preului la mrfuri. Australia dispune de cea mai mare rata a do0)n.ii ntre rile de.volate. %enefici)nd de o moned destul de lichid, dalarul australian este una dintre cele mai populare monede de cumprarea pentru efectuarea comerului. 3.Stabilirea locului pe care l ocup Australia n cadrul economiei mondiale. !conomia Australiei este situat ntre primele "# din lume, n timp ce P$%&ul su este ntre primele '(. Australia are o economie de pia puternica si sta0il,cu un P$% pe cap de locuitor -de ;@#(( A/ care o situea.a la egalitate cu primele patru economii vest&europene. Cn ultimii ani Australia a depait economiile din rile de.voltate i a dovedit elasticitate fa de schim0rile economice survenite la nivel mondial i regional. Cn termeni reali, economia australiana a crescut, in decursul ultimilor "( ani, in medie, cu ;.?< pe an, comparativ cu rata de crestere de '.#< a economiilor din *@. Creterea constanta a productivitatii, mediul de afaceri solid si increderea consumatorilor, ca si cresterea e1porturilor de materii prime si produse agricole repre.inta un stimulent pentru economie. !. "actorilor care determina nivelul de competitivitate a statului: Cei mai importani factori care au contri0uit la meninerea nivelului de competivitate a statului australian sunt3
liberalizarea pie#ii australiene lrgirea pie#ii produselor care merg spre e$port creterea productivit#ii i a salariilor popula#iei colaborarea #rii cu organismele interna#ionale i statul de membru al numeroaselor organiza#ii.

III. Raport pe ar privind fluxul uman:


003
0.949 19.844 6.0 1 ." 6.8 80. 99 88 1 9.910 4.4!4 !.4!6

Anul) *rincipalii indicatori


4 I (r" *opulaiei ,mii. 2r" de migraie 2r" de natalitate 2r" de mortalitate Sperana de via 2r" de alfa$etizare,/. / pop"ur$ana / pop"rurala &otal for de munca ,mii. for de munc feminin for de munc masculin

004
0.949 0.081 6.0 1 ." 6.8 80. 99 88 1 10.10" 4.!"4 !.!33

00!
0.96 0.310 6.0 1 ." 6.8 80. 99 88 1 10. 61 4.666 !.!9!

006
0.96 0.!30 4.8 1 .4 ".1 81.0 99 88 1 10.408 4."!! !.6!3

00"
0.96 0."43 4.8 1 .4 ".1 81.0 99 89 11 10.!!1 4.84 !."09

1.%aracteristica pie#ii for#ei de munc:


Piaa muncii n Australia este reglementat la nivel central de ctre Comisia Australian pentru Helatii $ndustriale E A$HC si de ctre tri0unalele din statele federale, speciali.ate pe relaiile industriale. $nstituiile amintite impun standardele minime si condiiile pentru contractele colective de munca, acestea tre0uind sa fie inregistrate la A$HC i la tri0unalele regionale. Personalul de conducere este anga2at, in general, cu contracte individuale de munca, ce nu sunt legate de cele colective. $n general, lucratorii din industrie i comert, ca i funcionarii pu0lici din Australia au o saptam)na de lucru de ;#&>( ore i au > saptamani pe an de

concediu platit -# saptamani au lucratorii in schim0uri, in toate cele @ .ile .ile ale saptamanii/. 8ilele li0ere sunt sta0ilite atat la nivel national, cat si in statele federatiei, in functie de sar0atorile specifice fiecaruia. 2.Analiza politicii sociale efectuate de catre stat Cu o populatie de '( >;> "@? locuitori si o for de munc de apro1imativ "(.K milioane de persoane, Australia nregistrea.a un deficit de for de munc i se are n vedere aducerea de for de munca pe perioade determinate, n special pentru domeniul minier si al asistenei medicale. 3.&olul genera#iei tinere din Australia: Conform cercetrii efectuate de the 7ational Centre for Mocational !ducation Hesearch -7CM!H/, ncep)nd cu virsta de '" de ani, ma2oritatea tinerilor australieni sunt anga2ai full&time i sunt satisfcui de cariera aleas. Aceeai cercetare arat c nivelul studiilor are o mare importan n ceea ce privete vite.a treceriii de la studii la ncadrarea n c)mpul muncii a tinerilor. inerii australieni sunt spri2inii i de ctre guvernul din Australia prin inntermediul Oficiului *uvernamental pentru ineri-Australian *overnment Office for Nouth/. Ca i alte ri de.voltate, Australia ntmpin i ea o orientare demografic spre persoanele cu o vrst mai naintat, cu mai muli pensionari i mai puin for de munc n rindul tinerilor. !.&olul factorului uman n dezvoltarea economiei na#ionale a Australiei: Holul factorului uman n de.voltarea economiei naionale este du0lu. Pe de o parte, n totalitatea ei, populaia contri0uie prin cererea sa de consum la de.voltarea pieei interne, pe de alta parte, ea furni.ea. cel mai important factor de producie. Cn aceasta ultima fa.a, influena sa va depinde de o serie de elemente, cum sunt3 rata de cretere a populaiei ocupate, durata muncii, calificarea forei de munc Apro1imativ #= < din populaia australian cuprins n virstele de la '# la ?> de ani au studii profesionale sau superioare, ceea ce evident are un efect po.itiv asupra economiei naionale. 6n efect negativ pe termen lung asupra economiei naionale a Australiei o are su0popularea datorat gradului de natalitate sc.ut care duce la o pia a muncii mai puin competitiv av)nd n vedere numrul mic de for de munc.

Concluzie:

n concluzie, putem afirma c dei cu o suprafa aproape ct a tatelor !nite ale Americii, Australia nu dispune de acelasi numr de segmente de piat,economia sa situnduse printre primele "5 #n lume, iar P$%&ul printre primele '( n termeni reali, economia australian a crescut, #n decursul ultimilor "( ani, #n medie, cu )*+, pe an, comparativ cu rata de cretere de '*5, a economiilor din -.* /reterea constant a productivitaii, mediul de afaceri solid si #ncrederea consumatorilor, ca i cresterea exporturilor de materii prime i produse agricole reprezinta un stimulent pentru economie* Atentia concentrat a -uvernului asupra reformelor, inflaia scazut i legturile din ce #n ce mai strnse cu /0ina reprezint ali factori c0eie ai forei economice a Australiei*

)i*lio+rafie:
"* 12A3E A43 3E5E67P8E41 2EP721, '((. '* 2APP721 !2 $ 3, '((+ )* 1A1$ 1$/ %779, '((+&'((. :* 12A3E A43 3E5E67P8E41 2EP721, '((+ 5* 1A1$ 1$/ %779, '((.&'((; +* <<<*intracen*org .* <<<*a<ex*=e ;* <<<*a=s*gov*au >* <<<*=uisness*ns<*gov*au "(* <<<*ncver*edu*au ""* <<<*undp*org "'* <<<*oecd*org ")* <<<*interex*fr ":* <<<*<to*org "5* <<<*dfat*gov*au