GENETICA UMAN TIIN FUNDAMENTAL I APLICATIV Genetica este o disciplin fundamental deoarece studiaz: structurile, mecanismele de baz, legile,

ile, - care asigur stocarea, transmiterea i expresia informaiei ereditare la om, - care determin formarea, dezvoltarea i funcionarea organismului uman.

Genetica este o tiin clinic

ce se realizeaz prin studierea relaiei dintre ereditate i boal: - mutaiile (monogenice, poligenice sau crs) determin * o boal sau * o predispoziie genetic la boal. - bolile genetice sunt: * numeroase - 6000; * frecvente - 5-8% din nou-nscui. - bolile genetice se ntlnesc n toate specialitile medicale.

Partea din genetica uman care se ocup de bolile determinate genetic se numete genetic medical. n cadrul geneticii medicale se poate identifica genetica clinic.

Genetica uman
Genetica medical Genetica clinic

Genetica este tiin medico-social. Bolile genetice sunt deseori grave i sunt cronice. Ele constituie o povar pentru individ, familie i societate.

Genetica uman tiina despre:

- ereditatea i
- variabilitatea organismului uman. Substratul material al ereditii i variabilitii:

Molecular

Morfologic

Celular
aparatul genetic al celulei

mol. ADN

cromozomii

Nivelurile de organizare ale materialului genetic I. Genom totalitatea ADN celular (nuclear + mitocondrial) II. Cromozom grup de nlnuire a genelor III. Gena unitatea elementar responsabil de sinteza unei proteine i formarea unui caracter fenotipic

Particularitile genomului uman

Genomul nuclear haploid 3,2 x 109 p.b. ~ 30000 gene ADN genic 25% ADN codant 10% ADN necodant 90% Genomul mitocondrial 16,6 kb 37 de gene

ADN extragenic
75% Secvene unice sau n numr mic de copii 60% Secvene moderat sau nalt repititive 40%

Cromozomii umani
reprezint substratul morfologic al E i V; nivelul supramolecular de organizare a materialului genetic (ADN + proteine histone + proteine nonhistone + ARN) reprezint structuri dinamice ca form, aspect, grad de compactizare, activitate genetic: crs mono sau bicromatidian; cromatin sau cromozom;

activ pentru transcripie sau inactiv.

 repere de identificare a caritipului sunt:

lungimea relativ i absolut a crs, poziia centromerului = constricia primar,

prezena constriciilor secundare - h,

prezena sateliilor crs pot fi analizai n

Metafaz prin colorare omogen sau n benzi

Prometafaz prin colorare n benzi Interfaz prin hibridare cu sonde moleculare marcare fluorescent

 cromozomii au o structur neomogen: - Secvene codificatoare i necodificatoare; - Segmente de eucromatin i heterocroatin, - secvene unice i repetitive; - Secvene bogate n GC i AT;

- Secvene transcrise i netransctise;

- segmente bogate n proteine acide i bazice. !!! Acestea explic originea benzilor cromozomiale Anomaliile de numr sau de structur a crs se manifest prin anomalii multiple de dezvoltare indroame crs plurimalformative

Structura cromozomului metafazic. Repere cromozomiale

Forma cromozomului metafazic depinde de POZIIA CENTROMERULUI

Cariotipul uman

CLASIFICAREA CROMOZOMILOR Dup lungime: -Mari -Medii -mici Dup prezena altor repere: -Cu h pe braul p -Cu h pe braul q Dup form: -Metacentrici Dup tip: -Autozomi

-Submetacentrici
-Acrocentrici

-Gonozomi

Grupe:
A 1-3 B 4,5 E 16-18 F 19,20

C X, 6-12
D 13-15

-Cu satelii

G 21, 22, Y

Caritipul uman i formula cromozomial

46, XX
46,XY 47,XXY

45,X
47,XY,+21 45,XY,-21 46,XX,5p-

Tipul bandrii G

Colorant
Giemsa

Quinacrin (fluorescent)

R (revers)

Giemsa sau fluorescent

Giemsa sau fluorescent Giemsa sau fluorescent

C(centromere)

T(telomere)

46,XY,del(1)(p11-p34)

46,XX

47,XX,+21

Ereditatea:
Ereditatea este capacitatea tuturor organismelor de a poseda o anumita informatie genetica, pe baza careia si in functie de conditiile de mediu, se transmit anumite caracteristici anatomomorfologice,fiziologice biochimice si comportamentale,de la ascendenti la adescendenti.

Legile ereditatii:
Ereditatea este reglata de gene. Jumatate din gene le primim de la tata,cealalta jumatate de la mama.Desi prin natura specifica a creatiei si prin contributia ereditatii,la urmasi amintind intr-un fel de parinti apar totusi variatii.Cu toate ca unele componente genetice de baza ale ereditatii trec in acelasi fel in generatia urmatoare,totusi unele parti componente se combina intre ele intr-un numar infinit, astfel incat, facand abstractie de gemeni univitelini,exista o probabilitate minima ca doi oameni sa vina pe lume cu un model genetic identic.

O clasificare utila a bolilor avind o baza genetica este urmatoarea:

boli produse de o singura gena mutanta( monogenice, mendeliene sau mendelizate) boli cu aberatie cromozomica detectabila boli cu ereditate multifactoriala in care predispozitia genetica se afla in interactiune cu factorii de mediu boli in care la anomalia de dezvoltare contribuie major dar nu exclusiv factorul de mediu .

Ereditate patologica la om:

Acondroplazia
Acondroplazia este o boal genetic ce produce un defect de cretere osoas, care determin o statur anormal de mic.

CARACTERISTICI Cei afectai de boal au o inteligen normal, dar pot prezenta una din urmtoarele caracteristici: o Brae i picioare scurte, ce sunt disproporionate, n comparaie cu lungimea trunchiului, care este normal. oMembrele sunt late, braul i coapsa fiind scurte n mod special; o Mini i picioare late; oDegete scurte la mini, de lungimi egale (minin trident]; oUn cap mare, cu frunte larg, proeminent, o fa mic i rdcina nasului aplatizat; oDini nclecai, prost aliniai pe maxilare; oCurburile coloanei vertebrale accentuate. oCopiii cu acondropiazie au deseori trsturi faciale caracteristice.( Aceste fetie au fruntea larg i rdcina nasului aplatizat.)

Cauze: Acondroplazia este determinat de un defect genetic ce fie apare spontan, fie este transmis de la prini la copil. MODIFICAREA SPONTAN Majoritatea copiilor cu acondropiazie provin din familii fr antecedente de boal. condroplazia apare ca rezultat al unei mutaii genetice spontane, ce se transmite la copil. n aceste condiii, riscul ca prinii s aib un alt copil cu aceast boal este foarte redus. MOTENIREA UNOR GENE DEFECTE Acondroplazia poate fi determinat i de un defect genetic transmis copilului de la un printe afectat. Copiii unui printe afectat au 50 la sut anse (o ans din dou) s moteneasc gena mutant i s fac astfel boala. CRETEREA OSOAS Anomalia genetic ce apare n acondropiazie duce la probleme n creterea osoas din cauza unui defect al genei ce controleaz indirect cartilajul de cretere. Studiile au artat c creterea cartilajului epifizar (esutul de la capetele oaselor lungi nu se mai dezvolt normal. Acondroplazia apare la toate rasele i afecteaz n mod egal ambele sexe. Este probabil ca boala s afecteze aproximativ unul din 25.000 de copii, dar incidena real nu este clar, deoarece statisticile nu fceau distincie, pn de curnd ntre diferitele tulburri de cretere, avnd ca rezultat talia mic.

Tratament In prezent, nu exista tratament pentru aceasta afectiune. Tratamentul nanismului este controversat: tehnica de alungire progresiva a membrelor in copilarie sau in adolescenta. Tratamentul cu hormoni de crestere umani s-a dovedit a fi foarte putin eficace (comparativ cu eficacitatea tratamentului in cazul nanismului de alta etiologie). Se pot trata insa complicatiile survenite in cursul evolutiei: Se apeleaza la tehnici chirurgicale de decompresie medulara pentru a preveni moartea subita prin apnee de somn. Chirurgicala este si metoda de rezolvare a hidrocefaliei (printr-o derivatie care sa permita evcuarea lichidului cefalorahidian). Cifoza se poate trata, dupa unii autori, folosind ortoze toracolombo-sacrale. Cifoza poate sa dispara odata ce copilul incepe sa mearga, dar daca ea persista cu un unghi de peste 40 de grade la 5 ani este indicata cura chirurgicala . Otitele medii repetate pot duce la diminuarea auzului, de aceea este indicat tratamentul medicamentos sau chirurgical. Datorita riscurilor, persoanele afectate trebuie sa se investigheze din 3 in 3 ani, incepand din adolescenta. In cazul femeilor insarcinate, trebuie tinut cont de faptul ca un copil cu acondroplazie poate suferi leziuni si sangerari la nivel cranian (datorita dimensiunilor mari) in timpul nasterii, de aceea este indicata nasterea prin cezariana. Este important sa se mentina controlul greutatii, obezitatea putand agrava deformarile scheletale si articulare. Se monitorizeaza greutatea, inaltimea si circumferinta capului, folosind tabele speciale pentru acondroplazie.

Albinism
Albinismul este o afectiune mostenita si prezenta de la nastere. Este caracterizata de absenta pigmentului care confera culoare pielii, parului si ochilor - melanina. Exista mai multe tipuri de albinism si toate sunt cauzate de absenta melaninei, dar in grade diferite. Albinismul este insotit adesea si de probleme oculare.

Cauze si simptome Fiecare celula din organism contine perechi de gene, una mostenita de la mama si alta de la tata. Aceste gene actioneaza ca un fel de schita care ghideaza dezvoltarea organismului. In majoritatea cazurilor de albinism copilul mosteneste gene defectuoase de la ambii parinti. Este posibil sa se mosteneasca o gena normala si o gena anormala (care provoaca albinismul). In acest caz gena normala ofera destula informatie pentru a crea o anumita cantitate de pigment, iar copilul va avea o coloratie normala a pielii si ochilor. Dar aceste persoane sunt purtatoare a unei gene care provoaca albinismul. Simptomele albinismului pot implica parul, pielea si ochii. Pielea si parul au aspect foarte deschis. Persoanele cu albinism pot avea o culoare a ochilor care variaza de la un albastru-gri spre maroniu. De aceea, cateodata, din cauza luminii reflectate de retina aceste persoane par a avea ochii rosii.

Peroanele cu albinism pot prezenta una sau mai multe din urmatoarele probleme oculare: pot fi foarte miopi sau hipermetropi, sau pot avea astigmatism pot prezenta miscari involuntare ale ochilor, afectiune numita nistagmus pot avea dificultati in coordonarea ochilor cand vor sa urmareasca un obiect (strabism), care da aspectul de ochi incrucisati pot fi foarte sensibili la lumina. Tratament Nu exista tratament care sa poata inlocui melanina absenta. Doctorii pot doar trata si nu vindeca problemele oculare care insotesc albinismul. De obicei sunt necesari ochelarii de vedere care pot fi intunecati la culoare pentru a slabi efectele cauzate de prea multa lumina solara. Nu exista tratament pentru miscarile oculare involuntare, iar tratamentele pentru problemele de focalizare (chirurgical sau lentile de contact) nu sunt eficiente in toate cazurile. Strabismul poate fi tratat in copilarie, utilizand tampoane pentru ochi, chirurgical sau tratament injectabil. Persoanele cu albinism trebuie sa evite expunerea prelungita la soare, deoarece poate duce la cancer de piele. Daca expunerea nu poate fi evitata, ochelarii de soare impotriva razelor ultraviolete si cremele cu factor de protectie solara ridicat sunt indicati.

Hemofilie

Hemofilia este o boal hematologic genetic care afecteaz, n general, brbaii. Principalul simptom al acestei afeciuni este apariia unei sngerri anormale. Hemofilia este transmis pe cale genetic, copilul motenind de la mam unii factori de coagulare anormali. Simptome: unei sngerri anormale. Aceasta poate fi intramuscular sau aprut dup o accidentare sau o interveie chirurgical. n cazul bolnavilor de hemofilie, timpul de sngerare dup tieturi, leziuni, intervenii chirurgicale sau extracii dentare, crete considerabil. prezena unor echimoze mari, durere articular sau epistaxis (prezena sngelui n urin). Sngerarea la nivelul capului, gtului sau tractului digestiv , apariia unei dureri brute, umflarea i nclzirea articulaiilor mari sau sngerarea excesiv dintr-o leziune minor sunt semne evidente de alarm care ar trebui s urgenteze vizita la medic. n unele cazuri, ns,hemofilia poate evolua asimptomatic foarte mult timp. Problemele hemoragice pot s apar doar dup o intervenie chirurgical, o extracie dentar sau n urma unor leziuni. Deseori, nou-nscuii nu prezint semne de hemofilie. Acestea ncep s apar atunci cnd copilul ncepe s mearg, s cad i s se loveasc de anumite obiecte. n aceste cazuri, echimozele apar imediat.

Tratamentul hemofiliei Tratamentul variaz n funcie de severitatea bolii. Dac avei hemofilia A uoar, episoadele de sngerare se pot trata prin injectarea venoas a desmopresinei. Aceast substan ajut la oprirea hemoragiei prin stimularea eliberrii de factor VIII i a vasoconstriciei. Dac avei hemofilie B sau o form sever de hemofilia A, episoadele hemoragice pot fi oprite doar dup administrarea de derivate de factori ai coagulrii de la donatorii umani de snge sau de produse obinute prin inginerie genetic, numite factori de coagulare recombinai. n cazul deficitului de factor XI, sunt utilizate transfuziile de plasmpentru oprirea episoadelor hemoragice. Administrarea de factori ai coagulrii de 2-3 ori pe sptmna poate preveni sngerrile din hemofiliile A i B. Medicul te poate instrui cum s i administrezi desmopresina sau factori de coagulare acas, fr a fi necesar spitalizarea. n funcie de severitatea hemofiliei, poate fi necesar luarea unor msuri suplimentare pentru minimalizarea sngerrilor pe parcursul activitii fizice, procedurilor chirurgicale sau stomatologice. Uneori, boala este mai greu controlabil datorit dezvoltrii unor anticorpi mpotriv factorilor de coagulare utilizai n tratament.