LUCIAN BLAGA - GORUNUL

Poezia intitulata Gorunul", de Lucian Blaga, a fost co !arata cu "alada !astorala #iorita", cu elegia filozofica #ai a un singur dor", de #$ % inescu si cu !oezia &u'o(niceasca", de )$ Arg'ezi, toate a(and ca te a !resenti entul ortii$ '*d+,-'./0dzd Ins!irata din filonul "ogat al creatiei !o!ulare, Gorunul" e.!ri a ideea filozofica "lagiana !otri(it careia uri !utin cate !utin din cli!a in care ne-a nascut$ in aceste conditii, (iata este area trecere" s!re oarte, iar ceasornicul" ti !ului ne asoara destra area"$ 1trofa I este alcatuita din cinci (ersuri2 "in li !ezi de!artari aud din !ie!tul unui turn cu "ate ca o ini a un clo!ot si-n z(onuri dulci i i !are ca stro!i de liniste i i curg !rin (ine, nu de sange$" Aflat la !oalele unui gorun si co!lesit de o liniste a!roa!e ateriala, !oetul editeaza asu!ra destinului o ului in Uni(ers$ )a"loul este de o trans!arenta o!alina, folosirea for ei nearticulate a !ri ului e!itet 3$$li !ezi de!artari"4 largindu-i li itele !ana Ia arginea zarii$ In acest cadru, ideea ortii este sugerata in co !aratia din (ersul al doilea, in care clo!otul 3care ar !utea (esti oartea cui(a4 este alaturat ini ii 3organul care intretine (iata4$ O su ara cercetare a sinta.ei !oetice rele(a, in !ri ul (ers, ante!unerea atri"utului ad5ecti(al 3li !ezi"4, fa!t care-i confera acestuia un accent deose"it2 at osfera se i aterializeaza, iar glasul clo!otului ca!ata o rezonanta adanca, religioasa a!roa!e$ &e aici, su!ozitia ca ne iscarea s-ar !utea datora !acii eterne care ur eaza ortii$ 1enzatia auditi(a 3reliefata !rin (er"ul "ate" la indicati( !rezent4 se dilata, de(enind una dintre do inantele te.tului6 ascultand clo!otul, !oetul are !resenti entul ortii care a si ince!ut sa-i inunde fiinta, de !arca stro!ilor de sange le-ar fi luat locul stro!i de liniste"$ In ulti ul (ers al strofei, se e(identiaza cu(antul liniste" - singurul alcatuit din trei sila"e, in ra!ort cu ceilalti zece ter eni 3 ono si "isila"ici4$ 1trofa a doua se constituie in 5urul i aginii gorunului2 Gorunule din argine de codru, de ce a-n(inge cu ari!i oi atata !ace, cand zac in u "ra ta si a dez ierzi cu frunza-ti 5ucausa7 "

Asezat la arginea codrului, gorunul aduce, !rin singuratate, o nota de elancolie, iar !rin asezare - ideea unei !osi "ile orti, intrucat taierea !adurii ar !utea ince!e c'iar cu el$ Legat de acest ar"ore !rin destinul co un, !oetul i se adreseaza cu dragoste si c'iar cu duiosie, dar interogatiile lui sunt !rofunde si fara ras!uns$ La !oalele gorunului, !oetul este co!lesit 3 a-n(inge"4 de liniste, isi uita fiinta concreta 3zac"4 si !erce!e intens !resi tirea ortii$ #etafora ari!ilor oi ar !utea sugera o des!rindere de !a ant, iar ti !ul !are a se fi o!rit$ Ulti a !arte a !oeziei a !lifica aceasta !resi tire2 !oate ca, din trunc'iul acestui gorun, i se (a cio!li sicriul o ului aflat la !oalele lui, unindu-i in eternitate$ Re!etarea su"stanti(ului sicriu" 3insotit de !osesi(ul eu"4 adanceste trairea dra atica a eului liric6 acu ularea 3cu fiecare cli!a care trece"4 sugereaza, si ea, curgerea continua a (ietii in oarte$ La randul ei, oartea curge in (iata 3ascult cu creste-n tru!ul tau sicriul"4, intr-o inge anare eterna$ )rairea intensa a !resenti entului ortii i !une folosirea indicati(ului !rezent !entru ai toate (er"ele$ %.ce!tie fac doar (or cio!li" si (oi gusta ", cel dintai fi.and actiunea intr-un ti ! nedeter inat, celalalt sugerand !erce!erea in inuscule fractiuni a linistii eterne$ In toata !oezia, ad5ecti(ul !osesi( este utilizat nu ai la !ersoana intai si a doua singular si deter ina su"stanti(ele care fac !arte din ca !urile le.icale ale ar'ise elor (iata" si oartea "$ In concluzie2 e.!ri and ideea filozofica a curgerii continue a (ietii in oarte si reliefand tristetea nascuta din aceasta constiinta, Gorunul" este o elegie filozofica$ %legia este o s!ecie a liricii culte 3cores!unzatoare "ocetului din creatia !o!ulara4, in care !oetul isi e.!ri a senti entele de durere, de tristete, de elancolie sau de regre