Sunteți pe pagina 1din 3

Contabilitate de gestiune, suport de seminar

28.11.2010 pag. 1 / 3

Procedeul celor mai mici patrate: Aplicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape metodologice de calcul: 1) calculul volumului mediu al activitatii: prin raportarea volumului total al activitatii din perioadele de gestiune luate in calcul la numarul perioadelor de gestiune, pe baza relatiei: = t =1 n 2) calculul cheltuielilor medii ale perioadelor de gestiune luate in calcul : prin raportarea sumei totale a c!eltuielilor din perioadele de gestiune respective la numarul total al perioadelor de gestiune, pe baza relatiei:

C!
n 3) calculul abaterii de volum: ca di"erenta dintre volumul activitatii din "iecare perioada de gestiune luata in calcul si volumul activitatii medii, pe baza relatiei: #$
t

C! =

t =1

&) calculul abaterii cheltuielilor: ca di"erenta dintre volumul c!eltuielilor din "iecare perioada de gestiune luata in calcul si volumul c!eltuielii medii, pe baza relatiei: ' $ C!t % C! () calculul cheltuielilor variabile unitare: prin raportarea sumei produsului dintre abaterea de volum si c!eltuieli din "iecare perioada luata in calcul la suma abaterii de volum la patrat din "iecare perioada luata in calcul, pe baza relatiei: C!vu = t =1

#'t

n )) calculul cheltuielilor variabile totale: prin ampli"icarea c!eltuielilor variabile unitare cu volumul activitatii dintr*o perioada luata in calcul sau pe total, pe baza relatiei: C!vt $ C!v+ t ,) calculul cheltuielilor fixe totale: ca di"erenta dintre c!eltuielile totale ale unei perioade si c!eltuielile variabile totale, pe baza relatiei: C!"t $ C!t % C!vt 8) calculul cheltuielilor variabile standard: prin ampli"icarea volumului de activitate standard cu c!eltuielile variabile unitare, pe baza relatiei: C!vs $ C!vu+ s -) calculul cheltuielilor standard totale: se insumeaza c!eltuielile variabile standard cu c!eltuielile "i.e, pe baza relatiei: C!st $ C!" / C!vs

Contabilitate de gestiune, suport de seminar

28.11.2010 pag. 2 / 3

1. Metoda direct - costing (a costurilor variabile ) Costul unitar, in aceasta metoda, se calculeaza prin raportarea c!eltuielilor variabile totale ocazionate de procesul de productie la cantitatea de productie obtinuta. Cu = Cv este un cost partial

0rin aceasta metoda nu se urmareste calculul costului pe "iecare produs in parte ci calculul si analiza rentabilitatii totale la nivelul intregii intreprinderi. 0e "iecare produs in parte se calculeaza numai contributia bruta la pro"itul brut sau marja bruta (limita bruta, contributia de acoperire, in literatura de specialitate). Contributia bruta unitara la pro"it se calculeaza ca di"erenta intre pretul de vanzare unitar si costul unitar calculat in "unctie de c!eltuielile variabile potrivit relatiei: Cbu $ 0u % Ctu 0entru determinarea rezultatului "inanciar total la nivelul intregii intreprinderi, a pro"itului sau a pierderii se inmulteste volumul vanzarilor din "iecare produs cu contributia bruta unitara la pro"it a produselor respective si se obtine contributia bruta totala la pro"it, din care se scade apoi totalul c!eltuielilor "i.e din perioada respectiva. 1odelul de calcul: 0ro"it/pierdere $ Cbu1+ v1 / Cbu2+ v2 / ... / Cbun+ vn % C2t $ 3 4 v+Cbui) % C2t 5ntr*o "orma mai concentrata acest model de stabilire a rezultatului prin deducerea din volumul des"acerii la pret de vanzare a c!eltuielilor variabile a"erente productiei vandute si a c!eltuielilor "i.e din perioada respectiva se poate reda si ast"el: CA % Cvt $ Cbt Cb % C"t $ 0ro"it/pierdere unde 6 * volumul des"acerii sau ci"ra de a"aceri 4CA) Cvt * c!. variabile totale Cb * contributia bruta totala la pro"it

5n metoda direct costing calculele se "ac ast"el atat in sume absolute, cat si in sume relative. Relatia pret-cost-volum si rolul ei in contabilitatea intreprinderii Adoptarea unor decizii rationale pentru conducerea e"icienta a activitatii oricarei intreprinderi trebuie sa aibe in vedere corelatia care trebuie sa e.iste intre costurile variabile si costurile "i.e, pretul de vanzare al productiei, volumul productiei si des"acerii si capacitatea de productie si des"acere a intreprinderii. Aceste corelatii sunt re"lectate cu a7utorul unor indicatori speci"ici metodei direct*costing: 0unctul de ec!ilibru 4pragul rentabilitatii) 2actorul de acoperire Coe"icientul de siguranta dinamic 5ntervalul de siguranta 1.) Punctul de echilibru 8ste cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de punct mort, pragul rentabilitatii, punct critic. 0unctul de ec!ilibru reprezinta punctul in care veniturile obtinute din vanzarea productiei sunt egale cu c!eltuielile variabile a"erente productiei respective si c!eltuielile "i.e ale perioadei la care se re"era productia "abricata si vanduta. Alt"el spus, punctul de ec!ilibru reprezinta cantitatea de productie pe care intreprinderea trebuie sa o "abrice si sa o vanda ast"el incat veniturile obtinute din vanzarea productiei respective sa "ie egale cu c!eltuielile ocazionate de productia in cauza 4"i.e si variabile). 9rice unitate de produs vanduta peste acest prag al rentabilitatii, in care rentabilitatea este 0, aduce intreprinderii pro"it, bene"icii, dupa cum orice unitate nevanduta sub acest prag, conduce la obtinerea de pierderi.

Contabilitate de gestiune, suport de seminar

28.11.2010 pag. 3 / 3

0rin procedeul aritmetic punctul de ec!ilibru se calculeaza ca raport intre c!eltuielile "i.e ale perioadei si contributia bruta unitara la pro"it dupa relatia: C! 0 e= " Cbu Calculele de stabilire a punctului de ec!ilibru au avut in vedere o intreprindere care "abrica un singur produs. 5n conditiile economiei de piata, asemenea intreprinderi se intalnesc tot mai rar. 6e regula, intreprinderile "abrica mai multe produse si au la baza o anumita structura a productiei si des"acerii bine precizata. 6aca intreprinderea "abrica mai multe produse, pentru calculul punctului de ec!ilibru se ia in considerare contributia bruta medie unitara, care se calculeaza raportand contributia totala la cantitatea totala de productie obtinuta si vanduta: C bu= n b C

i =1

vi

2.) actorul de acoperire Acest indicator, care reprezinta rentabilitatea potentiala, se calculeaza in procente, "ie ca aport intre contributia bruta totala si volumul des"acerilor totale, inmultit cu 100, pe baza relatiei urmatoare: C 2 a= bt 6 "ie ca raport intre c!eltuielile "i.e si volumul des"acerilor la nivelul punctului de ec!ilibru, dupa relatia urmatoare: C 2 a= " d 2actorul de acoperire arata cate procente din volumul des"acerilor sunt necesare pentru acoperirea c!eltuielilor "i.e dupai stabilirea contributiei brute totale la pro"it pentru obtinerea unui bene"iciu. 8ste important sa se cunoasca nivelul "actorului de acoperire, intrucat in cazul intreprinderilor care "abrica mai multe produse, in raport de acest indicator, ele isi orienteaza politica de productie si des"acere, :tiind ca produsele care au "actorul de acoperire cel mai ridicat conduc si la pro"itul cel mai mare. ;rebuie deci promovata productia si des"acerea produselor cu "actorul de acoperire cel mai ridicat. 0ornind de la "actorul de acoperire, se pot calcula si ceilalti indicatori: d= C! " 2a sau p= C! vu 1 2a

!.) "oe#icientul de siguranta dinamic Coe"icientul de siguranta dinamic se calculeaza, in principal ca un raport intre volumul des"acerilor totale din care se scade volumul des"acerilor la nivelul punctului de ec!ilibru si volumul des"acerilor totale. 8l arata cu cat pot sa scada vanzarile relativ, pentru ca intreprinderea sa a7unga la nivelul punctului de ec!ilibru. 6 d < s= 100 6 9rice scadere peste acest coe"icient "ace ca intreprinderea sa intre in zona pierderilor. 9rice decizii pe care le adopta =ntreprinderea pe linia reducerii productiei si a vanzarii trebuie sa tina seama de acest coe"icient. $.) %ntervalul de siguranta 8ste cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de calea, drumul de siguranta. Acest indicator arata acela:i lucru ca si coe"icientul de siguranta, dar in ci"re absolute. 8l arata cu cat poate sa scada productia si vanzarea pentru a a7unge ia nivelul punctului de ec!ilibru. >e determina dupa "ormula: 5$6%d