HERBERT MARCUSE

MARIUS CfflVU

Editor:

n memoria Sophiei Marcuse 1901 - 1951

C o p y r i g h t 1 9 5 5 , 1 9 6 6 b y B e a c o n P r e s s E d i t u r a T R E I

p e n t r u v e r s i u n e a r o ! n e a s c " , 1 9 9 6 , p r i n a c o r d c u B e a c o n P r e s s , B o s t o n #

R e d a c t o r $ B R % & ' ( ) * + R , ) * & ( C o p e r t a $ ' * & T * & C I ( I-B&$ 9./0 9.129010.

Partea nti

SUB DOMNIA PRINCIPIULUI REALIT II

C*PIT+3(3 I Tendin!a a"#$n"% a &"i'anali(ei

Concep4ia despre o care re5u6t" din teoria 7reudian" repre0 5int" cea ai categoric" acu5a4ie a civi6i5a4iei occidenta6e 8i, 9n ace6a8i ti p, cea ai 7er " ap"rare a acesteia# 'up" :reud, isto0 ria o u6ui este istoria repri "rii 6ui# Cu6tura constr9nge nu nu0 ai e;isten4a socia6", ci 8i e;isten4a bio6ogic" a o u6ui, nu doar p"r4i a6e 7iin4ei u ane, ci 9ns"8i structura sa instinctua6"# Totu8i, o ase enea constr9ngere repre5int" chiar pre isa progresu6ui# 3"0 sate 6ibere s"08i ur e5e obiective6e 6or natura6e, instincte6e ori0 ginare a6e o u6ui ar 7i inco patibi6e cu asocierea 8i en4inerea de durat"$ e6e ar distruge chiar 8i aco6o unde unesc# Erosu6 necon0 tro6at este 6a 7e6 de 7ata6 ca 8i o o6ogu6 s"u thanatic, instinctu6 or4ii# :or4a 6or distructiv" provine din 7aptu6 c" ur "resc o sa0 tis7acere pe care cu6tura nu o poate o7eri$ satis7acere pur" 8i ca scop to sine, 9n orice c6ip"# *8adar, instincte6e trebuie deviate de 6a obiectivu6 6or, inhibate 9n raport cu scopu6# Civi6i5a4ia 9ncepe atunci c9hd obiectivu6 pri ar 0 8i anu e, satis7acerea integra6" a nevoi6or 0 este e7ectiv repudiat# 'estine6e instincte6or s9nt destine6e aparatu6ui psihic 9n civi0 6i5a4ie# -ub in76uen4a rea6it"4ii e;terioare, tendin4e6e ani a6ice de0 vin instincte u ane# <3oca6i5area< 6or originar" 9n organis 8i di0 rec4ia 6or 7unda enta6a r" 9n ace6ea8i, dar scopuri6e 8i ani7es0 t"ri6e 6or s9nt supuse schi b"rii# Toate concepte6e psihana6itice =sub6i are, identi7icare, proiec4ie, re7u6are, introiec4ie> sugerea0 29

HERBERT MARCUSE lor) n$ #oordonarea $ni*er"al%) #i a"#$nderea ei "$+ ,a"#a $nor fal"e li+ert%!i) ale-eri .i indi*id$alit%!i/ Standard$l nalt de *ia!% din do,eni$l ,arilor #or&ora!ii e"te restrictiv ntr-un "en" "o#io0 lo-i# #on#ret: +$n$rile .i "er*i#iile &e #are indi*i(ii le #$,&%r% le #ontrolea(% ne*oile .i le &ietrifi#% fa#$lt%!ile/ n "#'i,+$l o0 +ie#telor #are le ,+o-%!e"# *ia!a) indi*i(ii .i *'d n$ n$,ai ,$n#a) #i .i ti,&$l li+er/ Trai$l ,ai +$n e"te &l%tit &rintr0$n #on0 trol atot#$&rin(%tor al *ie!ii/ Oa,enii lo#$ie"# n a-lo,er%ri de a&arta,ente) "nt &ro&rietari de a$to,o+ile &ri*ate) #$ #are n"% n$ ,ai &ot e*ada 'tr0o l$,e diferit%/ A$ fri-idere $ria.e) &line #$ a6i ente #on-elate/ *u 5eci de (iare .i re*i"te #are ado&t% a0 #elea.i ideal$ri/ A$ nen$,%rate o&!i$ni) nen$,%rate flea#$ri #are "$it toate la fel) i !in o#$&a!i .i le di"tra- aten!ia de la a0 de*%rata &ro+le,% 0 #are #on"t% n #on.tienti(area fa&t$l$i #% ar &$tea ,$n#i ai &$!in .i deter,ina &ro&riile ne*oi .i "ati"fa#!ii/ Ideolo-ia a#t$al% "e +a(ea(% &e fa&t$l #% &rod$#!ia .i #on0 "$,$l re&rod$# .i 1$"tifi#% do,ina!ia/ n"% #ara#ter$l lor ideo0 lo-i# n$ "#'i,+% fa&t$l #% +enefi#iile lor "nt reale/ Cara#ter$l re&re"i* al ntre-$l$i #on"t% ntr0o ,are ,%"$r% n efi#ien!a "a: el "&ore.te efi#ien!a #$lt$rii ,ateriale) fa#ilitea(% &ro#$rarea +$0 n$rilor ne#e"are *ie!ii) fa#e #onfort$l .i l$2$l ,ai ieftine) atra-e arii tot ,ai ,ari n or+ita ind$"triei 0 n a#ela.i ti,&) "$"!innd efort$l .i di"tr$-erea/ Indi*id$l &l%te.te &entr$ a#ea"ta &rin "a#0 rifi#area ti,&$l$i) a #on.tiin!ei .i a *i"elor "ale3 #i*ili(a!ia &l% 0 te.te "a#rifi#nd$0.i &ro&riile &ro,i"i$ni de li+ertate) dre&tate .i &a#e &entr$ to!i/ Di"#re&an!a dintre eli+erarea &oten!ial% .i re&ri,area real% a a1$n" la ,at$ritate: ea &$ne "t%&nire &e toate do,eniile *ie!ii) n ntrea-a l$,e/ Ra!ionalitatea &ro-re"$l$i inten"ifi#% ira!iona0 litatea or-ani(%rii .i a "en"$l$i "%$/ Coe(i$nea "o#ial% .i &$terea ad,ini"tati*% "nt "$fi#ient de &$terni#e &entr$ a &rote1a ntre-$l de a-re"i$nea intern%) dar n$ "nt "$fi#ient de &$terni#e &entr$ a eli,ina a-re"i*itatea a#$,$lat%/ Ea "e ntoar#e ,&otri*a a#elora #are n$ a&ar!in ntre-$l$i) a #%ror e2i"ten!% e"te #'iar ne-area U02

Dialectica civilizaiei a#e"t$ia/ *cest du8 an apare ca arhetip a6 du8 anu6ui, ca 9nsu8i *nticristu6$ e6 este pretutindeni, 9n orice o ent? e6 repre5int" 7or4e6e ascunse 8i cri ina6e, iar o nipre5en4a sa cere obi6i5are tota6"# 'i7eren4a dintre r"5boi 8i pace, dintre popu6a4ii6e civi6e 8i ce6e i6itare, dintre adev"r 8i propagand", este 8tears"# E;ist" o regresiune c"tre stadii istorice de u6t dep"8ite, aceast" regre0 siune reactiv9nd 7a5a sado0 asochist" 6a scar" na4iona6" 8i inter0 na4iona6"# 'ar i pu6suri6e ce apar4in acestei 7a5e s9nt reactivate 9ntr0o anier" noua, <@civi6i5at"<$ practic 7"r" sub6i are, e6e devin activit"4i socia6 ente <uti6e< 9n 6ag"re6e de concentrare 8i de unc", 9n r"5boaie6e co6onia6e 8i civi6e, 9n e;pedi4ii6e de pedep0 sire 8i a8a ai departe# 9n aceste circu stan4e, 9ntrebarea dac" stadiu6 actua6 a6 civi0 6i5a4iei este, 9n od de onstrabi6, ai distructiv dec9t ce6e pre0 cedente nu pare a 7i 7oarte re6evant"# 9n orice ca5, 9ntrebarea nu poate 7i evitat" doar ar"t9nd distructivita6ea preva6ent" de0a 6ungu6 istoriei# 'istructivitatea stadiu6ui pre5ent 98i dovede8te se 0 ni7ica4ia dep6in" nu ai dac" pre5entu6 este "surat nu din per0 spectiva stadii6or trecute, ci din perspectiva proprii6or sa6e posi0 bi6it"4i# E;ist" ai u6t dec9t o si p6" di7eren4" cantitativ" 9n 7aptu6 c" r"5boaie6e s9nt purtate de ar ate pro7esioniste 9n spa4ii de6i itate sau 9 potriva unor popu6a4ii 9ntregi, pe scar" g6oba6"? c" inven4ii6e tehnice care ar e6ibera 6u ea de su7erin4" s9nt 7o6osite pentru cucerire sau pentru crearea su7erin4ei? c" ii de oa eni s9nt "ce6"ri4i 9n 6upt" sau i6ioane s9nt e;ter inate 9n od 8tiin4i7ic, cu aAutoru6 doctori6or 8i ingineri6or? c" e;i6a4ii pot g"si ref$-i$ peste hotare sau s9nt h"itui4i peste tot3 c" oa enii s9nt i-noran!i de 6a natur" sau s9nt fcui ignoran4i de ra4ia 6or 5i6nic" de in7or a4ii 8i distrac4ie# Cu o nou" u8urin4", se pune se nu6 e0 ga6it"4ii 9ntre teroare 8i nor a6itate, distructivitate 8i construc4ie, 9ns", progresu6 continu", 8i continu" s" 9nguste5e ba5a repri "rii# 3a apogeu6 rea6i5"ri6or sa6e progresive, do ina4ia nu nu ai c" 98i sub inea5" proprii6e 7unda ente, ci 8i corupe 8i 6ichidea5" opo5i4ia 9 potriva ei# Ceea ce r" 9ne este negativitatea ra4i0 103

BERBERT C*RC(-E unii, care i pu6sionea5" bog"4ia 8i puterea 8i generea5" un c6i0 at 9n care r"d"cini6e instinctua6e a6e principiu6ui randa entu0 6ui se usuc"# *6ienarea uncii este aproape co p6et"# Cecanica 6iniei de asa b6are, rutina birou6ui, ritua6u6 cu p"r"rii 8i v9n5"rii s9ht e6i0 berate de orice 6eg"tur" cu posibi6it"4i6e u ane# Re6a4ii6e de un0 c" au devenit, 9ntr0o are "sur", re6a4ii 9ntre persoane v"5ute ca obiecte inter8anAabi6e pentru conducerea 8tiin4i7ic" 8i pentru e;per4ii e7icien4ei# 'esigur, co petitivitatea 9nc" do inant" cere un anu it nive6 de individua6itate 8i spontaneitate? dar, aceste tr"s"turi au devenit tot at9t de super7icia6e 8i i6u5orii ca 8i co petitivitatea c"reia 9i apar4in# Individua6itatea e;ist", pur 8i si p6u, doar cu nu e6e, pentru dese narea speci7ic" a tipuri0 6or2. =precu va p", casnic", +ndine, b"rb"tos, pro7esionist", cup6u r"5b"t"tor>, tot a8a cu co peti4ia tinde s" 7ie redus" 6a tipuri prestabi6ite 9n produc4ia 76eacuri6or, a ba6aAe6or, irosu0 ri6or, cu6ori6or 8i a8a ai departe# -ub aceast" supra7a4" i6u5orie, 9ntreaga 6u e a uncii 8i recrearea sa au devenit un siste de obiecte 9nsu76e4ite 8i ne9nsu76e4ite 0 toate supuse 9n aceea8i "0 sur" ad inistra4iei# E;isten4a u an" 9n aceast" 6u e este doar substan4", aterie, ateria6, care nu con4ine 9n sine principiu6 i8c"rii# *ceast" stare de osi7icare a7ectea5" 8i instincte6e, inhi0 bi4ii6e 8i odi7ic"ri6e 6or# 'ina ica 6or ini4ia6" a devenit static"$ interac4iuni6e dintre eu, supraeu 8i sine se conge6ea5" 9n reac4ii auto ate# Corpora6i5area supraeu6ui este 9nso4it" de corpora6i0 5area eu6ui, ce se ani7est" 9n tr"s"turi 8i gesturi 9nghe4ate, pro0 duse 9n oca5ii6e 8i 6a ore6e potrivite# Con8tiin4a, tot ai pu4in 9 0 pov"rat" de autono ie, tinde s" 7ie redus" 6a sarcina de a reg6a coordonarea individu6ui cu 9ntregu6#

Dialectica civilizaiei

*ceast" coordonare este at9t de e7icient" 9nc9t 7ericirea gen0 era6" ai degrab" a sc"5ut dec9t a crescut# * sugerat 2D c" con0 8tienti5area de c"tre individ a repri "rii do inante este tocit" de restr9ngerea anipu6at" a con8tiin4ei sa6e# *cest proces odi7ic" con4inuturi6e 7ericirii# Conceptu6 indic" o condi4ie ai0 u6t0de0 c9t0inti ", ai0 u6t0dec9t0subiectiv"29? 7ericirea nu const" doar 9n senti entu6 de satis7ac4ie, ci 9n rea6i5area 6ibert"4ii 8i satis7ac0 4iei# :ericirea presupune cunoa8tere$ ea este prerogativa animalului raional. +dat" cu dec6inu6 con8tiin4ei, cu contro6u6 in7or0 a4ii6or, cu absorb4ia individu6ui 9n iA6oace6e de co unica4ie 9n as", cunoa8terea este ad inistrat" 8i 6i itat"# Individu6 nu 8tie cu adev"rat ce se 9nt9 p6"? a8ina superputernic" a educa0 4iei 8i a u5a entu6ui 96 une8te cu to4i cei6a64i 9ntr0o stare de a0 neste5ie din care toate idei6e d"un"toare tind s" 7ie e;c6use# )i, 9ntruc9t cunoa8terea 9ntregu6ui adev"r nu duce ai de6oc 6a 7eri0 cire, o ase enea aneste5ie genera6" 9i 7ace 7erici4i pe oa eni# 'ac" angoasa este ai u6t dec9t o indispo5i4ie genera6", dac" este o condi4ie e;isten4ia6", atunci aceast" a8a0nu it" <epoc" a angoasei< se re arc" prin "sura 9n care angoasa a disp"rut din e;pri are# *ceste tendin4e par a sugera c" energia 8i e7ortu6 che6tuite pentru de5vo6tarea proprii6or inhibi4ii a6e unui individ s9nt u6t di inuate# Legturile vii dintre un individ i cultura sa s nt sl!ite. *ceast" cu6tur" a 7ost, 9n 8i pentru individ, siste u6 inhi0 bi4ii6or care genera 8i regenera va6ori6e 8i institu4ii6e predo i0 nante# *cu , 7or4a represiv" a principiu6ui rea6it"4ii pare a nu ai 7i re9nnoit" 8i re7"cut" de c"tre indivi5ii repri a4i# Cu c9t ei 7unc4ionea5" ai pu4in ca agen4i 8i victi e a6e propriei 6or vie4i, cu at9t principiu6 rea6it"4ii este ai pu4in 9nt"rit prin identi7ic"ri 8i sub6i "ri <creative<, care 9 bog"4esc 8i, 9n ace6a8i ti p, pro0
2.# Ee5i 3eo 3oFentha6, <Internationa6 Gho@s Gho 19/.<, 9n "tudies in #$iloso%$& and "ocial "cience =ini4ia6 'eitsc$rift fiir "ozialforsc$ung() Ein =19/9>, 262? 8i <Bistorica6 Perspectives o7 Popu6ar Cu6ture<, 9n *merican +ournal of"ociolog&) 3E =195H>, /2/# 10,

2D# 29#

Ee5i pag# 9.# Ee5i Berbert Carcuse, <Iur JritiK des Bedonis us<, 9n 'eitsc$rift fiir "ozialforsc$ung. EII =19/D>, 55# 10-

BERBERT C*RC(-E teAea5" edi7iciu6 cu6turii# Lrupuri6e 8i idea6uri6e de grup, 7i6oso7i0 i6e, opere6e de art" 8i 6iteratura care 9nc" e;pri " 7"r" co pro0 is te eri6e 8i speran4e6e u anit"4ii se opun principiu6ui do i0 nant a6 rea6it"4ii$ e6e repre5int" denun4area sa abso6ut"# *specte6e po5itive a6e a6ien"rii progresive apar ai departe# Energii6e u ane care sus4ineau principiu6 randa entu6ui devin tot ai neesen4ia6e# *uto ati5area necesit"4ii 8i irosirii, a un0 cii 8i a a u5a entu6ui, 7ace i posibi6" rea6i5area posibi6it"4i6or u ane 9n acest do eniu# Ea respinge investirea 6ibidina6"# Ideo0 6ogia penuriei, a productivit"4ii prin e7ort, do ina4ie 8i renun4are este 9ndep"rtat" de terenu6 s"u, at9t instinctua6 c9t 8i ra4iona6# Te0 oria a6ien"rii de onstrea5" 7aptu6 c" o u6 nu se rea6i5ea5" pe sine prin unca sa, c" via4a sa a devenit un instru ent a6 un0 cii, c" unca 8i re5u6tate6e ei au c"p"tat o 7or " 8i o putere inde0 pendente de e6 ca individ# 'ar e6iberarea din aceast" stare pare s" necesite nu oprirea a6ien"rii ci consu area ei, nu reactivarea persona6it"4ii repri ate 8i productive, ci abo6irea ei# E6i inarea posibi6it"4i6or u ane din 6u ea uncii =a6ienate> creea5" pre i0 se6e e6i in"rii uncii din 6u ea posibi6it"4i6or u ane#

C*Prro3(3 E

Interl$di$ filo"ofi#

Teoria 6ui :reud asupra civi6i5a4iei re5u6t" din teoria sa psi0 ho6ogic"$ 9n4e6egerea procesu6ui istoric este derivat" din ana6i5a aparatu6ui psihic a6 indivi5i6or care repre5int" substan4a vie a is0 toriei# *cest od de abordare penetrea5" ideo6ogia protectoare at9ta vre e c9t prive8te institu4ii6e cu6tura6e din perspectiva a ceea ce au 7"cut din indivi5ii prin inter ediu6 c"rora 7unc4ionea5"# 'ar interpretarea psiho6ogic" pare s" e8ue5e 9ntr0un punct deci0 siv$ istoria a progresat <dinco6o de 7unda6< 8i pe deasupra indivi0 5i6or, iar 6egi6e procesu6ui istoric au 7ost ace6ea ce au guvernat ai cur9nd institu4ii6e rei7icate dec9t indivi5ii# 1 9 potriva acestui criticis a sus4inut c" psiho6ogia 6ui :reud atinge o di ensiu0 ne a aparatu6ui psihic 9n care individu6 repre5int" 9nc" specia, pre0 5entu6 repre5int" 9nc" trecutu6# Teoria 7reudian" de5v"6uie de50 individua6i5area bio6ogic" sub cea socio6ogic" 0 cea dint9i ac4io0 n9nd sub contro6u6 principiu6ui p6"cerii 8i a6 principiu6ui &irva0 na, cea de0a doua sub do nia principiu6ui rea6it"4ii# 'atorit" a0 cestei concep4ii generice, psiho6ogia 7reudian" a individu6ui este %erse psiho6ogie a speciei# Iar psiho6ogia sa generic" de5v"6uie destine6e instincte6or ca destine istorice$ dina ica recurent" a
4/ Ve(i T'eodor 5/ Ado,o) 6P"7#'oanal7"e $nd So(iolo-ie6 ' Sociologic* 89ranld$it: E$ro&ai"#'e Verla-"antalt) 4:;;</ 9ran=f$rter Beitra-e ($r So(iolo-ie/ *oL 4/

U07

.nterludiu filosofic

BERBERT C*RC(-E M 6uptei dintre Eros 8i instinctu6 or4ii, a construirii 8i distrugerii cu6turii, a repri "rii 8i 9ntoarcerii re7u6atu6ui, este e6iberat" 8i or0 gani5at" de condi4ii6e istorice 9n care se de5vo6t" u anitatea# 'ar i p6ica4ii6e etapsiho6ogice a6e teoriei 6ui :reud trec dinco6o de cadru6 socio6ogiei# Instincte6e pri are se re7er" 6a via4" 8i oarte 0 adic" 6a ateria organic", ca atare# E6e repre0 5int" veriga de 6eg"tur" a ateriei organice care, privind 9napoi, o 6eag" de ateria anorganic" 8i, privind 9nainte, de ani7est"0 ri6e sa6e psihice superioare# Cu a6te cuvinte, teoria 6ui :reud con0 4ine anu ite ipote5e cu privire 6a structura principa6e6or oduri de a 7i$ ea con4ine i p6ica4ii onto6ogice# *cest capito6 9ncearc" s" de onstre5e c" aceste i p6ica4ii s9ht ai u6t dec9t 7or a6e 0 c" e6e 4in de conte;tu6 7unda enta6 a6 7i6oso7iei occidenta6e# 'up" :reud, civi6i5a4ia 9ncepe odat" cu inhibarea etodic" a instincte6or pri are# Pute distinge dou" oda6it"4i principa6e de organi5are instinctua6"$ =a> inhibarea se;ua6it"4ii, ce are ca re0 5u6tat apari4ia re6a4ii6or de grup, durabi6e 8i e;tinse, 8i =b> inhi0 barea instincte6or distructive, ce conduce 6a st"p9nirea o u6ui 8i a naturii, 6a ora6itatea individua6" 8i socia6"# 'eoarece co bi0 narea acestor dou" 7or4e sus4ine tot ai e7icient via4a unor gru0 puri din ce 9n ce ai ari, Eros triu 7" asupra adversaru6ui s"u$ uti6i5area socia6" 9 pinge instinctu6 or4ii 9n s6uAba instincte6or vie4ii# 'ar 9nsu8i progresu6 civi6i5a4iei spore8te di ensiunea su0 b6i "rii 8i a agresiunii contro6ate? 9n a be6e ca5uri, Erosu6 este s6"bit 8i distructivitatea este e6iberat"# *ceasta ar sugera c" pro0 gresu6 r" 9ne ata8at unei tendin4e regresive a structurii instinc0 tua6e =9n u6ti " ana6i5", a instinctu6ui or4ii>, c" de5vo6tarea ci0 vi6i5a4iei este contracarat" de i pu6su6 per anent =de8i repri at> de a aAunge 6a satis7acerea u6ti "# 'o ina4ia 8i intensi7icarea pu0 terii 8i productivit"4ii continu", prin distrugere, dinco6o de ne0 cesitatea ra4iona6"# C"utarea e6iber"rii este 9ntunecat" de c"u0 tarea &irvanei# Ipote5a sinistr" con7or c"reia cu6tura, prin i pu6suri6e uti0 6i5ate pentru activit"4i socia6e, st" sub do nia principiu6ui &ir0

vana a obsedat adesea psihana6i5a# Progresu6 <con4ine< regresu6# Pornind de 6a conceptu6 s"u de traum a naterii) +tto RanK a0 Aungea 6a conc6u5ia ur "toare$ cu6tura stabi6e8te, pe o scar" tot ai are, <9nve6i8uri protectoare< care reproduc starea intra0 uterin"$
+rice <con7ort< pe care civi6i5a4ia 8i cunoa8terea tehnic" tinde 9n per anen4" s"01 sporeasc", nu 9ncearc" dec9t s" 9n6ocuiasc" prin sub0 stitute durabi6e scopu6 originar de care s0a 9ndep"rtat tot ai u6t# 2

Teoria 6ui :erenc5i, 9n specia6 ideea sa asupra unui 6ibido <genito07uga6</, tinde c"tre aceea8i conc6u5ie, iar Le5a Rohei considera perico6u6 <de a pierde obiectu6, de a 7i 6"sat 9n 9ntune0 ric<, ca unu6 dintre otive6e instinctua6e hot"r9toare 9n evo6u4ia cu6turii#1 :or4a per anent" a principiu6ui &irvana 9n civi6i5a4ie e;0 p6ic" a p6itudinea constr9ngeri6or ap6icate puterii constructoare de cu6tur" a Erosu6ui# Eros crea5" cu6tura 9n 6upta sa 9 potriva instinctu6ui or4ii$ e6 caut" s" en4in" e;isten4a 6a o scar" tot ai are 8i ai bogat" pentru a satis7ace instincte6e vie4ii, pen0 tru a 6e proteAa de a enin4area neunp6inirii, de dispari4ie# /ecul Erosu6ui, 6ipsa de 9 p6inire 9n via4", este cea care spore8te va0 6oarea instinctua6" a or4ii# &u eroase6e 7or e a6e regresiunii repre5int" un proces incon8tient 9 potriva insu7icien4ei civi6i5a0 4iei$ 9 potriva do ina4iei e7ortu6ui asupra p6"cerii, a randa en0 tu6ui asupra satis7acerii# (na dintre ce6e ai pro7unde tendin4e a6e organis u6ui 6upt" 9 potriva principiu6ui ce a guvernat civi0 6i5a4ia 8i pune un accent deosebit pe 9ntoarcerea din a6ienare# 9n aceast" r"5vr"tire, ra i7ica4ii6e instinctu6ui or4ii se a6"tur" a0 ni7est"ri6or nevrotice 8i pervertite a6e Erosu6ui# 9n repetate r9n0 duri, teoria 6ui :reud despre civi6i5a4ie scoate 9n re6ie7 aceste

2# ve5i i p# 1H/# /# 1#
105

0$e 0rauma of1$t$ =&eF NoiK$ Barcourt, Brace, 1929>, p# 99? Ee5i cap# 1H# 0$e 2rigin and3unction of4ultioe =&eF NoiK$ &ervous and

Centa6 'is0 ease Conograph &o# 69, 191/>, p# ..#

109

BERBERT C*RC(-E .nterludiu filosofic contratendin4e# *p"r9nd ca distructive din perspectiva cu6turii actua6e, aceste contratendin4e de onstrea5" caracteru6 distructiv a ceea ce e6e caut" s" distrug"$ represiunea# E6e s9nt 9ndreptate nu nu ai 9 potriva principiu6ui rea6it"4ii, 9 potriva non0e;is0 ten4ei, ci trec dinco6o de principiu6 rea6it"4ii, 4intesc c"tre un a6t od de e;isten4"# E6e sub6inia5" caracteru6 istoric a6 principiu6ui rea6it"4ii, 6i ite6e va6idit"4ii 8i necesit"4ii sa6e# 9n acest punct, etapsiho6ogia 6ui :reud 9nt96ne8te un curent principa6 a6 7i6oso7iei occidenta6e# Pe "sur" ce ra4iona6itatea 8tiin4i7ic" a 7i6oso7iei occiden0 ta6e 9ncepea s" dea roade, ea devenea tot ai con8tient" de i 0 p6ica4ii6e sa6e psihice# Eu6, care a ini4iat trans7or area ra4iona6" a ediu6ui natura6 8i u an, s0a dovedit a 7i e6 9nsu8i un subiect esen4ia6 e te agresiv, o7ensiv, a6e c"rui g9nduri 8i ac4iuni erau destinate do in"rii obiecte6or# Eu6 era un subiect m%otriva unui obiect# *ceast" e;perien4" antagonic" a %riori de7inea at9t ego cogitans c9t 8i ego agens. &atura =at9t 6u ea sa proprie, c9t 8i 6u ea e;terioar"> i0a 7ost <dat"< eu6ui ca 7iind ceva ce trebuia c98tigat pTin 6upt", cucerit 8i chiar vio6at 0 aceasta era pre isa autoconserv"rii 8i autode5vo6t"rii# 3upta 9ncepe prin cucerirea intern", continu", a 7acu6t"4i6or <in7erioare< a6e individu6ui$ 7acu6t"4i6e sa6e sen5oria6e 8i ce6e se;ua6e# -ubAugarea 6or este privit", ce6 pu4in 9ncep9nd cu P6a0 ton, ca un e6e ent constitutiv a6 ra4iunii u ane care, ast7e6, apare ca represiv" chiar prin 7unc4ia sa# 3upta cu6 inea5" prin cu0 cerirea naturii e;terioare, ce trebuie s" 7ie 9n per anen4" atacat", st"p9nit" 8i e;p6oatat" pentru a ceda 9n 7a4a nevoi6or u ane# Eu6 resi te e;isten4a ca <provocare<5, ca <proiect<6? e6 resi te 7iecare condi4ie e;isten4ia6" ca pe o restric4ie ce trebuie dep"8it", trans0 7or at" 9n a6tceva# Eu6 devine precondi4ionat pentru a st"p9ni ac4iunea 8i productivitatea, chiar 9nainte s" apar" vreo oca5ie speci7ic" de ani7estare a unei ast7e6 de atitudini# Ca; -che66er a ar"tat c" <i pu6su6 con8tient sau incon8tient sau dorin4a de contro6 asupra naturii repre5int" %rimum movens6 9n re6a4ia in0 dividu6ui odern cu e;isten4a 8i c" acest i pu6s precede 9n od structura6 8tiin4a 8i tehno6ogia odern" 0 un antecedent <pre0 8i a0 6ogic< a6 g9ndirii 8tiin4i7ice 8i a6 intui4iei# . &atura este resi 4it" a %riori de c"tre un organis 9nc6inat c"tre do ina4ie# *8adar, resi 4it" ca 7iind susceptibi6" de a 7i st"p9nit" 8i contro6at"# D 9n consecin4", unca 9nsea n" a %riori putere 8i provocare 9n 6upta cu natura? ea repre5int" 9n7r9ngerea re5isten4ei# 9ntr0o ast7e6 de atitudine 7a4" de unc", i agini6e 6u ii obiective apar ca <si 0 bo6uri a6e puncte6or de agresiune <? ac4iunea apare ca do ina4ie, iar rea6itatea %er se ca <re5isten4"<#9 -che66er denu e8te acest od de g9ndire <cunoa8tere adaptat" pentru do ina4ie 8i rea6i5are< 8i vede 9n ea odu6 speci7ic de cunoa8tere care a ghidat de5vo6ta rea civi6i5a4iei oderne#1H Ea a ode6at nu nu ai no4iunea pre0 do inant" a eu6ui, subiectu6 g9nditor 8i activ, ci 8i a 6u ii sa6e obiective 0 no4iunea de e;isten4" 9n genera6# +ricare ar 7i i p6ica4ii6e conceptu6ui grecesc de logos ca e0 sen4" a e;isten4ei, odat" cu canoni5area 6ogicii aristote6ice ter0 enu6 se contope8te cu ideea de ra4iune ordonatoare, c6asi7ica0 toare, st"p9nitoare# )i aceast" idee a ra4iunii se opune tot ai u6t ace6or 7acu6t"4i 8i atitudini ce s9nt ai cur9nd receptive de0 c9t productive, care tind ai cur9nd c"tre satis7acere dec9t c"tre transcenden4" 0 care r" 9n puternic ata8ate principiu6ui p6"cerii# E6e apar sub 7or a ira4iona6u6ui ce trebuie cucerit 8i st"p9hit pentru a servi progresu6 ra4iunii# Ra4iunea 9nsea n" a garanta, prin trans7or area 8i e;p6oatarea tot ai e7icient" a naturii,

5#

Laston Bache6ard, *%a i visele. /seu des%re imaginaia materiei. Bucu re8ti, Editura (nivers# 1995, trad Irina Cavrodin# p# 1D9# O#P# -artre, L 7/tie et le 8eant =Paris$ La66i ard, 1916>, %asm.

6#

110

Die 9issensfarmen und die :esellsc$aft =3eip5ig, 1926>, p# 2/102/5# .!id) p# 29D0299# -che66er se re7er" 6a <herrscha7tsFi66iges 3ebeFesen<# .!id) p# 159,161# 1H# Die 3oimen des 9issens und die 1ildung =Bonn, 1925>, p# //# :ra5a 6ui -che66er este <Berrscha7ts0 und 3eistungFissen<# 111

.# D# 9#

.nterludiu filosofic BERBERT C*RC(-E 9 p6inirea posibi6it"4i6or u ane# 'ar 9n acest proces scopu6 pare s"08i piard" i portan4a 9n raport cu iA6oace6e$ ti pu6 consacrat uncii a6ienate absoarbe ti pu6 necesar satis7acerii nevoi6or in0 dividua6e 0 8i de7ine8te nevoi6e 9nse8i# 3ogosu6 se ani7est" 9n continuare ca 6ogic" a do ina4iei# C9hd 6ogica reduce apoi uni 0 t"4i6e de g9ndire 6a se ne 8i si bo6uri, 6egi6e g9ndirii au devenit, 9n s79r8it, tehnici de ca6cu6 8i de anipu6are# 'ar 6ogica do ina4iei nu triu 7a 7"r" a 7i contestat"# :i6o0 so7ia care condensea5" re6a4ia antagonic" dintre subiect 8i obiect re4ine 8i i aginea reconci6ierii 6or E7ortu6 ne9ncetat a6 subiectu0 6ui transcendent se 9ncheie 9n unitatea u6ti " a subiectu6ui 8i obiectu6ui$ ideea <7iin4ei 9n 8i pentru sine<, ce e;ist" prin propria sa 9 p6inire# 3ogosu6 satis7acerii contra5ice 6ogosu6 a6ien"rii$ e7ortu6 de a ar oni5a aceste dou" principii 9nsu76e4e8te istoria 6"0 untric" a eta7i5icii occidenta6e# *cest e7ort 98i g"se8te 7or u0 6area c6asic" 9n ierarhia aristote6ic" a oduri6or de e;isten4", ce cu6 inea5" cu nous t$eos; e;isten4a sa nu ai este de7init" 8i 6i itat" dec9t de ea 9ns"8i, 7iind ea 9ns"8i 9n toate st"ri6e 8i con 0 di4ii6e# Curba ascendent" a devenirii se 9nchide 9ntr0un cerc care se i8c" 9n sine, 9ng6ob9nd trecutu6, pre5entu6 8i viitoru6# 'up" *ristote6, acest od de e;isten4" este re5ervat 5ei6or, iar i8ca0 rea g9ndirii, g9ndirea pur", este singura sa <apro;i are< e pi0 ric"# *6t interi, 6u ea e piric" nu ia parte 6a o ast7e6 de 9 0 p6inire? doar o dorin4" istuitoare, <erotic"<, 6eag" aceast" 6u e cu scopu6 s"u 9n sine# Concep4ia aristote6ic" nu este una re6igi0 oas"# 8ous t$eos este, ca s" spune a8a, %arte a universu6ui, nu este nici creatoru6, nici st"p9hu6, nici sa6vatoru6 s"u, ci este un od de e;isten4" 9n care orice posibi6itate 9nsea n" rea6itate, 9n care <proiectu6< e;isten4ei s0a 9 p6init# Concep4ia aristote6ic" r" 9ne va6abi6" 9n ciuda tuturor trans0 7or "ri6or u6terioare# C9nd, 6a s79r8itu6 Epocii Ra4iunii, prin Bege6, g9ndirea occidenta6" 7ace u6ti a 8i cea ai are 9ncer 0 care de a de onstra va6iditatea categorii6or sa6e 8i a principii6or ce 9i guvernea5" 6u ea, aceast" 9ncercare se 9ncheie din nou prin 112 nous t$eos. 9nc" o dat", 9 p6inirea este trans7erat" ideii abso6ute 8i cunoa8terii abso6ute# 9nc" o dat", i8carea cercu6ui 9nchide pro0 cesu6 dureros a6 transcenden4ei distructive 8i productive# *cu , cercu6 inc6ude 9ntregu6$ 9ntreaga a6ienare este Austi7icat" 8i 9n ace6a8i ti p anu6at" 9n ine6u6 universa6 a6 ra4iunii pe care 96 re0 pre5int" 6u ea# 'ar acu 7i6oso7ia cuprinde terenu6 istoric con0 cret pe care este ridicat edi7iciu6 ra4iunii# 3enomenologia s%iritului de5v"6uie structura ra4iunii ca structur" a do ina4iei 0 8i ca dep"8ire a do ina4iei# Ra4iunea se de5vo6t" prin de5vo6tarea con8tiin4ei de sine a o u6ui ce cuce0 re8te natura 8i 6u ea istoric" 8i o trans7or " 9n ateria6u6 auto0 rea6i5"rii sa6e# C9nd con8tiin4a atinge stadiu6 con8tiin4ei de sine, ea apare ca eu, iar eu6 este ai 9nt9i dorin; e6 poate deveni con0 8tient de sine doar satis7"c9ndu0se 9n 8i printr0un <a6tu6<# 9ns", aceast" satis7ac4ie i p6ic" <negarea< ce6ui6a6t, pentru c" eu6 tre0 buie s" se Austi7ice cu adev"rat ca <7iin4!0pentru0sine< m%otriva oric"rei <a6terit"4i<#< *ceasta este concep4ia despre individu6 care trebuie, 9n od constant, s" se i pun" 8i s" se a7ir e pen 0 tru a 7i rea6, care se opune 6u ii v"5ut" ca# <negativitate< a 6u i, ca neg ndu-i 6ibertatea, ast7e6 9ne9t e6 poate e;ista doar c98ti0 g du@)i )i dovedindu08i necontenit e;isten4a m%otriva a ceva sau a cuiva care o contest"# Bui trebuie s" devin" li!er) dar dac" 6u ea are <caracteru6 negativrt"4ii<, atunci 6ibertatea eu6ui de0 pinde de <recunoa8terea<, <acceptarea< sa ca st"p9n 0 8i o ase 0 enea recunoa8tere nu poate 7i con7erit" dec9t de un a6t eu, de un a6t subiect con8tient# +biecte6e nu s9ht 9nsu76e4ite? 9h7r9hgerea re5isten4ei 6or rin poate satis7ace sau <proba< puterea eu6ui$ <Con8tiin4a0de0sine 98i atinge satis7ac4ia ei nu ai 9n a6t" con8ti0 in4"0de0sine<# *st7e6, agresiunea 7a4" de 6u ea0obiect, do ina0 rea naturii, ur "re8te, 9n u6ti " instan4", do inarea o u6ui de c"tre o # Ea este agresivitate 7a4" de cei6a64i subiec4i$ satis7ac4ia eu6ui este condi4ionat" de <re6a4ia negativ"< pe care o are cu un a6t eu$ 11# *cest citat 4i ur "toare6e, potrivit 3enomenologiei <fi) IE , *># 113

BERBERT C*RC(-E Relaia celor dou con!tiine-de-sine este deci ast"el determinat hei ele se ncearc pe ele vasele !i ana pe aha m lupta pe via !i pe moarte### $i numai prin riscul vieii este pro%at li%ertatea###& ' 3ibertatea presupune riscarea vie4ii nu pentru c" ea i p6ic" e6iberarea de servitute, ci pentru c" 9nsu8i con4inutu6 6ibert"4ii u ane este de7init de <re6a4ia negativ"< reciproc" 7a4" de ce 0 6"6a6t# )i, 9ntruc9t aceast" re6a4ie a7ectea5" via4a 9n tota6itate, 6i 0 bertatea poate 7i <probat"< doar pun9nd 9n Aoc via4a 9ns"8i# Coartea 8i angoasa 0 nu ca <tea " pentru acest sau ace6 e6e ent, pentru acest sau ace6 o ent a6 ti pu6ui<, ci ca <tea " pentru P9n treaga e;isten4"Q a cuiva<1/ 0 s9nt ter enii esen4ia6i ai 6ibert"4ii 8i satis7ac4iei u ane# 'in structura negativ" a con8tiin4ei de sin e re5u6t" re6a4ia dintre st"p9n 8i s6ug", do ina4ie 8i servitute# *0 ceast" re6a4ie este consecin4a naturii speci7ice a con8tiin4ei de sine 8i consecin4a atitudinii sa6e speci7ice 7a4" de ce6"6a6t =ca o0 biect 8i subiect># 9ns", 3enomenologia s%iritului nu ar repre5enta autointer0 pretarea civi6i5a4iei occidenta6e dac" nu ar 7i a6tceva dec9t de50 vo6tarea 6ogicii do ina4iei# 3enomenologia s%iritului conduce 6a 9n7r9ngerea ace6ei 7or e de 6ibertate care se na8te din re6a4ia an 0 tagonic" avut" cu ce6"6a6t# Iar adev"rata 6ibertate const" nu 9n ac4iunea per anent" de cucerire, ci 9n aAungerea sa 6a cunoa80 terea c6ar" 8i 6a satis7acerea e;isten4ei# C6i atu6 onto6ogic care do ne8te 9n 7ina6u6 3enomenologiei este chiar opusu6 dina icii pro eteice$ R nile Spiritului se vindec " r a l sa cicatrice( "apta au este cea ce nu trece( dar este reluat de spirit n el !i aspectul singularit ii pre)ent n ea ### este ceea ce dispare nemi*locit#&+

2nterludiu filosofic *cceptarea 8i recunoa8terea reciproc" s9nt 9nc" testu6 pentru rea6itatea 6ibert"4ii, dar ter enii s9nt acu iertarea 8i reconci 0 6ierea$ 4uv ntul m%crii este s%iritul e>istent- n-fa%t care intuiete cunoaterea %ur a lui nsui ca esen universal n o%usul lui... o recu noatere reci%roc care este "%iritul a!solut. *ceste 7or u6"ri apar 9n o entu6 hot"r9tor, c9nd ana6i5a hege6ian" a ani7est"ri6or spiritu6ui a atins stadiu6 <spiritu6ui con8tient de sine< 0 7iin4a09n08i0pentru0sine# *ici, 9n e;isten4a spiritu6ui ca nous) <re6a4ia negativ" cu ce6"6a6t< este, 9n u6ti " instan4", trans7or at" 9n productivitate care 9nsea n" receptivi0 tate, 9n activitate care 9nsea n" 9 p6inire# Pre5entarea de c"tre Bege6 a siste u6ui s"u 9n /nciclo%edie se 9ncheie cu cuv9ntu6 <se bucur"<# :i6oso7ia civi6i5a4iei occidenta6e cu6 inea5" 9n ide0ea c" adev"ru6 se a76" 9n negarea principiu6ui ce guvernea5" a0 ceast" civi6i5a4ie 0 nega4ie 9n dub6u6 sens c" 6ibertatea apare ca rea6" nu ai 9n idee 8i c" proiectarea 8i transcenderea nes79r8it" a productivit"4ii e;isten4ei aAunge s" dea roade doar prin pacea perpetu" a receptivit"4ii con8tiente de sine# 3enomenologia s%iritului p"strea5", de 6a un cap"t 6a ce6"0 6a6t, tensiunea dintre con4inutu6 onto6ogic 8i ce6 istoric$ ani0 7est"ri6e spiritu6ui re%rezint principa6e6e stadii a6e civi6i5a4iei occidenta6e, 9ns" aceste ani7est"ri istorice r" 9n a7ectate de negativitate? spiritu6 aAunge 6a sine nu ai 9n 8i drept cunoa8tere abso6ut"# E6 este 9n ace6a8i ti p adev"rata 7or " a g9ndirii 8i adev"rata 7or " a e;isten4ei# E;isten4a este, 9n 9ns"8i esen4a sa, ra4iune# 9ns", pentru Bege6, cea ai 9na6t" 7or " a ra4iunii este aproape opusu6 7or ei do inante$ ea este 9 p6inirea atins" 8i en4inut", unitatea c6ar" a subiectu6ui 8i obiectu6ui, a univer0 sa6u6ui 8i individua6u6ui 0 o unitate ai degrab" dina ic" dec9t 15# <'as Gort der E ersohnung ist der daseiende Leist, der das reine Gissen seiner se6bst a6s a66ge eines Gesen in seine Legentei6e ### anschaut, 0ein gegenseitiges *nerKennen, Fe6ches der abso6ute Leist ist#< .!id) p# /D5# 115

12# 1/# 11#

111

0$e #$iloso%$& of =egel) ed# Cari O# :riedrich =&eF NorK$ Code 3i0 braiy, 195/>, p# 1H2? ve5i 8i L#G#:# Bege6 3enomenologia s%iritului) trad# Eirgi6 Bogdan, Bucure8ti# Editura IRI, 1995, p# 115 0n# !ad. ,he -hilosoph. o" /egel0 &/ >?@/ <'ie Gunden des Leistes hei6en, ohne dass &arben bKiben? die Tat ist nicht das (nvergang6iche, sondern Fird von de Lciste in sKh 5uriicK0 geno en, und die -eite der Ein5e6heit ### ist das un itte6bar Eersch0 Findende<, 3enomenologia s%iritului) =C,EI, C>#p# /D1#

BERBERT C*RC(-E static", 9n care 9ntreaga devenire este auto0e;teriori5are 6i bei A </ntussen?g() e6iberare 8i <st"p9nire< a posibi6it"4i6or# *ctivi0 tatea istoriei se opre8te 9n istorie$ a6ienarea este anu6at" 8i, odat" cu ea, transcenden4a 8i curgerea ti pu6ui# -piritu6 <9n7r9nge 7or 0 a sa te pora6"? neag" Ti pu6<# 16 'ar <s79r8itu6< istoriei 9i recu0 perea5" con4inutu6$ 7or4a care des"v9r8e8te cucerirea ti pu6ui este a intirea# Cunoa8terea abso6ut", prin care spiritu6 aAunge 6a adev"ru6 s"u, este <concentrarea0sa09n0sine, 9n care e6 p"r"se8te e;isten4a0sa09n07apt 8i 6as" 7igura sa a intirii<# 1. E;isten4a nu ai este transcenden4a dureroas" c"tre viitor, ci recuperarea pa8nic" a trecutu6ui# * intirea, care a p"strat tot ceea ce a 7ost, este <interioru6 8i, de 7apt, 7or a superioar" a substan4ei<# 1D :aptu6 c" a intirea apare aici ca o categorie e;isten4ia6" hot"r9toare pentru cea ai 9na6t" 7or " de e;isten4" indic" ten0 din4a 6"untric" a 7i6oso7iei 6ui Bege6# Bege6 9n6ocuie8te ideea de progres cu cea de de5vo6tare cic6ic", care se ani7est", autosu0 7icient", 9n reproducerea 8i consu u6 a ceea ce e>ist. *ceast" de5vo6tare presupune 9ntreaga istorie a o u6ui =6u ea sa obiec0 tiv" 8i subiectiv"> 8i 9n4e6egerea istoriei sa6e 0 a intirea trecutu6ui s"u# Trecutu6 r" 9ne pre5ent? e6 este 9ns"8i via4a spiritu6ui? ceea ce a 7ost decide asupra a ceea ce este# 3ibertatea presupune reconci6iere 0 9htuirea trecutu6ui# 'ac" trecutu6 este doar 6"sat 9n ur " 8i uitat, nu se va pune cap"t transgresiunii distructive# Progresu6 transgresiunii trebuie oprit 9ntr0un 7e6# Bege6 g9hdea c" <r"ni6e spiritu6ui se vindec" 7"r" a 6"sa cicatrice<# E6 credea c", 6a nive6u6 de civi6i5a4ie atins odat" cu triu 7u6 ra4iunii, 6iber 0 tatea a devenit o rea6itate# 'ar nici statu6, nici societatea nu 9n0 truchipea5" 7or a u6ti " a 6ibert"4ii# +ric9t de ra4iona6 suit orga0 ni5ate, e6e suit chinuite 9nc" de 6ipsa de 6ibertate# *dev"rata 6i 0 bertate e;ist" doar 9n idee# *st7e6, e6iberarea este doar un eveni0

.nterludiu filosofic ent spiritua6# 'ia6ectica hege6ian" r" uie 9n cadru6 7i;at de principiu6 stabi6it a6 rea6it"4ii# :i6oso7ia occidenta6" se 9ncheie cu ideea cu care a 9nceput# 3a 9nceput 8i 6a s79r8it, 9n *ristote6 8i 9n Bege6, 7or a supre " de e;isten4", 7or a u6ti " a ra4iunii 8i 6ibert"4ii, apare ca nous) spirit, :eist. 3a s79r8it 8i 6a 9nceput, 6u ea e piric" r" 9he 9n negativitate 0 ateria6u6 8i une6te6e spiritu6ui sau a6e repre5en0 tan4i6or s"i pe p" 9nt# 9n rea6itate, nici a intirea, nici cunoa8 0 terea abso6ut" nu 9ntuie8te ceea ce a 7ost 8i ceea ce este# )i, to0 tu8i, aceast" 7i6oso7ie con7ir " nu nu ai principiu6 rea6it"4ii care guvernea5" 6u ea e piric", ci 8i negarea acestuia# Consu area e;isten4ei este nu curba ascendent", ci 9nchiderea cercu6ui$ ntoarcerea din a6ienare# :i6oso7ia ar putea concepe o ast7e6 de stare doar ca g9ndire pur"# 9ntre 9nceput 8i s79r8it st" de5vo6tarea ra4iunii ca 6ogic" a do ina4iei 0 progres prin a6ienare# E6iberarea repri at" este con7ir at"$ 9n idee 8i 9n idea6# 'up" Bege6, curentu6 principa6 a6 7i6oso7iei occidenta6e este epui5at# 3ogosu6 do ina4iei 8i0a construit siste u6, iar ceea ce ur ea5" este epi6ogu6$ 7i6oso7ia supravie4uie8te ca o activitate speci7ic" =8i nu 7oarte i portant"> 9n institu4ia acade ic"# &oi6e principii de g9ndire se de5vo6t" 9n a7ara acestei institu4ii$ e6e s9nt ca6itativ noi 8i ata8ate unei 7or e di7erite a ra4iunii, unui prin 0 cipiu di7erit a6 rea6it"4ii# 9n ter eni eta7i5ici, schi barea este e;pri at" de 7aptu6 c" esen4a e;isten4ei nu ai este conceput" ca 3ogos# )i, odat" cu aceast" schi bare 9n e;perien4a 7unda0 enta6" a e;isten4ei, 6ogica do ina4iei este pus" sub se nu6 9n0 doie6ii# C9nd -chopenhauer de7ine8te esen4a e;isten4ei ca voin) aceasta se ani7est" ca nevoie insa4iabi6" 8i ca agresiune ce tre0 buie 9ntuit" cu orice pre4# Pentru -chopenhauer, e6e s9nt r"s0 cu p"rabi6e nu ai prin negarea 6or abso6ut"? voin4a 9ns"8i tre0 buie s" se opreasc" 0 s" aAung" 6a un 7ina6# 'ar idea6u6 principiu6ui &irvana con4ine a7ir a4ia$ s79r8itu6 este 9 p6inire, satis7acere# &irvana este i aginea principiu6ui p6"cerii# Ea apare ca atare, de8i 9ntr0o 7or " represiv", 9n dra a u5ica6" a 6ui Richard 11A

16# 16# 1.#

11@

seine Lesta6t der Erii erang iibergibt#< .!id) p# 161# <###das Innere und die in derTat hohere :onii der -ubstan5#< .!id) p# 161#

<###hebt seine Ieit7oi au7? ti6gt die Ieit<# .!id) p# 161# <### sein Insichgehen, in Fe6che er sein 'asein ver6!sst und

BERBERT C*RC(-E Gagner$ represiv" deoarece =ca 9n orice bun" teo6ogie 8i ora6"> 9 p6inirea cere aici sacri7iciu6 7ericirii p" 9nte8ti# -e spune c" 9nsu8i %rinci%ium individuationis este vinovat 0 9 p6inirea e;is0 t" nu ai dinco6o de do eniu6 s"u? cea ai orgiastic" Lie!estod s"rb"tore8te 9nc" cea ai orgiastic" renun4are# &u ai 7i6oso7ia 6ui &iet5sche dep"8e8te tradi4ia onto6ogic", 9ns" acu5a4ia sa 9 potriva 3ogosu6ui ca repri are 8i pervertire a dorin4ei de putere este at9t de a bigu" 9nc9t a b6ocat adesea 9n0 4e6egerea, 9n pri u6 r9nd, 9ns"8i acu5a4ia este a bigu"# 'in punct de vedere istoric, 3ogosu6 do ina4iei ai degrab" a e6ibe0 rat dec9t a repri at voin4a de putere? direcia acestei voin4e a 7ost cea represiv" 0 c"tre renun4area productiv" care a 7"cut o u6 sc6avu6 uncii sa6e 8i du8 anu6 propriei satis7ac4ii# Cai u6t dec9t at9t, voin4a de putere nu este u6ti u6 cuv9nt a6 6ui &iet50 sche$ <Eoin4a 0 iat" cu se nu e8te 6iberatoru6 8i hera6du6 bu0 curiei$ a8a v0a 9nv"4at, prieteni dragiR *cu 9ns", ascu6ta4i a0 ceasta$ voin4a 9ns"8i este un pri5onier<#19 Eoin4a este 9nc" un pri0 5onier deoarece ea nu are putere asupra ti pu6ui$ trecutu6 nu nu ai c" r" 9ne ne0e6iberat, dar ne0e6iberat, continu" s" tu6bure orice e6iberare# 'ac" puterea ti pu6ui asupra vie4ii nu este anu0 6at", nu poate e;ista 6ibertate$ 7aptu6 c" ti pu6 nu se <repet"< en4ine rana con8tiin4ei 9nc"rcate$ ea hr"ne8te r"5bunarea 8i ne0 voia de pedeaps" care, 6a r9ndu6 6or, perpetuea5" trecutu6 8i boa0 6a, conduc9nd c"tre oarte# +dat" cu triu 7u6 ora6ei cre8tine, instincte6e vie4ii au 7ost pervertite 8i constr9nse? con8tiin4a 9n0 c"rcat" a 7ost 6egat" de o <vin" 9 potriva 6ui 'u ne5eu<# 9n instincte6e u ane au 7ost i p6antate <vr"A "8ia, 9 potrivirea, r"5vr"tirea, 9 potriva P-t"p9nu6uiQ, a PTat"6uiQ, str"bunu6ui 8i 9nceputu6ui 6u ii<#2H Repri area 8i priva4iunea au 7ost ast7e6 Aus0

.nterludiu filosofic

ti7icate 8i a7ir ate? e6e au 7ost trans7or ate 9n 7or4e despotice 8i agresive ce deter inau e;isten4a u an"# +dat" cu uti6i5area 6or socia6" cresc9nd", progresu6 devenea cu necesitate repri are progresiv"# Pe acest dru nu e;ist" a6ternativ" 8i nici o 6ibertate spiritua6" sau transcendenta6" nu poate co pensa 7unda ente6e represive a6e cu6turii# <R"ni6e spiritu6ui<, dac" se vindec" vreo0 dat", 6as" cicatrici# Trecutu6 devine st"p9h asupra pre5entu6ui, iar via4a repre5int" un tribut p6"tit or4ii$
Bi astfel) nor de nor se adunar %este s%irit) % n ce ne!unia nce%u s %redice; 60otul e %ieritor) de-aceea totul merita s %iarC Biaceasta este c$iar dre%tatea nsi) aceast lege-a tim%ului silit s-i devoreze %ro%riii co%ii6 - iat ce %ro%ovduiete ne!unia.

19# =<'espre 2H#

:riedrich &iet5sche, *a grit-a 'arat$ustra) Partea a Ii0a, 9n0 tuire<>, trad# )te7an *ug# 'oina8, Bucure8ti, Editura Bu anitas, 1991, p# 2H1# :riedrich &iet5sche, :enealogia moralei , trad# 3iana Cicescu, 9n Btiina voioas. :enealogia moralei. *murgul idolilor. Bucure8ti, EdituraBu an7tas, n# /.2#

&iet5sche de asc" eroarea uria8" pe care s0au ba5at 7i6o0 so7ia 8i ora6a occidenta6" 0 8i anu e, trans7or area 7apte6or 9n esen4e, a condi4ii6or istorice 9n condi4ii eta7i5ice# -6"biciunea 8i de5n"deAdea o u6ui, inega6itatea de putere 8i bog"4ie, nedrepta0 tea 8i su7erin4a au 7ost atribuite unei cri e 8i vinov"4ii transcen0 denta6e? r"5vr"tirea devenea p"catu6 originar, nesupunere 9n 7a4a 6ui 'u ne5eu? iar c"utarea satis7acerii 9nse na sen5ua6itate# Cai u6t, aceast" 9ntreag" serie de erori cu6 ina cu 5ei7icarea ti pu6ui$ deoarece totu6 9n 6u ea e piric" este trec"tor, o u6 este 9n 9ns"8i esen4a sa o 7iin4" 6i itat", iar oartea este inc6us" 9n esen4a vie4ii# 'oar va6ori6e ai 9na6te s9nt eterne 8i, prin ur0 are, cu adev"rat rea6e$ o u6 6"untric, credin4a 8i dragostea care nu cere 8i nu dore8te# 9ncercarea 6ui &iet5sche de a descoperi r"d"cini6e istorice a6e acestor trans7or "ri 6" ure8te 7unc4ia 6or dub6"$ de a 9 p"ca, co pensa 8i Austi7ica pe oropsi4ii p" 9ntu0 6ui 8i de a0i proteAa pe aceia care i0au de7avori5at 8i i0au 6"sat 9n aceast" stare# *ceast" rea6i5are a a estecat 8i cuprins st"p9ni 8i sc6avi, guvernan4i 8i guverna4i, 9n ace6 e6an de repri are pro0 ductiv" care a 9 pins civi6i5a4ia occidenta6" c"tre nive6uri ereu
21# *a grit-a 'arat$ustra) p# 2H2# 119

BERBERT C*RC(-E ri-n 9na6te de e7icien4"# 9ns" e7icien4a cresc9hd" presupunea -DE generarea cresc9hd" a instincte6or vie4ii 0 dec6inu6 o u6ui Critica 6ui &iet5sche se deosebe8te de 9ntreaga psiho6ogie socia6" acade ic" prin po5i4ia de pe care este 7"cut"$ &iet5sche vorbe8te 9n nu e6e unui principiu a6 rea6it"4ii 7unda enta6 opus ce6ui a6 civi6i5a4iei occidenta6e# :or a tradi4iona6" a ra4iunii este respins" pe ba5a e;perien4ei e;isten4ei0ca0scop09n0sine 0 ca p6"0 cere <Lust> 8i des7"tare# 3upta 9 potriva ti pu6ui este purtat" de pe aceast" po5i4ie$ tirania devenirii asupra e;isten4ei trebuie rupt" dac" o u6 trebuie s" aAung" 6a sine 9nsu8i 9ntr0o 6u e care este cu adev"rat 6u ea sa# *t9ta vre e c9t e;ist" curgerea ne0 9n4e6eas" 8i necucerit" a ti pu6ui 0 pierdere 7"r" sens, durerosu6 <a 7ost< care nu va ai 7i niciodat" 0, e;isten4a con4ine s" 9n4a distrugerii care trans7or " bine6e 9n r"u 8i r"u6 9n bine# + u6 aAunge 6a sine nu ai atunci c9nd transcenden4a a 7ost cucerit" 0c9nd eternitatea a devenit pre5ent" aici 8i acu # Concep4ia 6ui &iet5sche se s79r8e8te cu vi5iunea unui cerc 9nchis 0 nu progres, ci <9ntoarcere etern"<$
Foale se duc i toate se ntorc; etern se nv tte roata fiinei. 0oate se sting i toate nfloresc din nouG etern se scurge anul fiinei. 0oate se s%arg i toate se alctuiesc din nouG etern se-nal aceeai cas 0 a fiinei. Bi toate se des%art) i toate se salut iariG etern i este siei credincios ciclul fiinei. 3iinfa-nce%e-n fiecare cli%G n Hurul fiecrui *ici se-nv rte sfera lui *colo. .ar centrul este %retutindeni. Drumul eternitii este cur!.22

2nterludiu "iloso"ic

#avz a necesitiiC *%ogeu al />isteneiC 8eatins de nici o dorin) ne%tat de nici o negare) afirmare etern a fiinei; te susin venic) deoarece te iu!esc) eternitate.2 Eternitatea, de u6t" vre e conso6area u6ti " a unei e;is0 ten4e a6ienate, a 7ost trans7or at" 9ntr0un instru ent de repri0 are prin trans7erarea sa 9ntr0o 6u e transcendenta6" 0 r"sp6ata i aginar" pentru su7erin4a rea6"# *ici, eternitatea este cerut" pentru 6u ea terestr" 0 ca etern" re9ntoarcere a copii6or s"i, a crinu6ui 8i a tranda7iru6ui, a soare6ui deasupra un4i6or 8i 6acu0 ri6or, a ce6ui ce iube8te 8i a ce6ui iubit, a 7ricii pentru via4a 6or, a durerii 8i 7ericirii# Coartea e>istG ea este cucerit" nu ai dac" este ur at" de rena8terea adev"rat" a tot ceea ce a e;istat 9nain0 tea or4ii, aici, pe p" 9nt 0 nu ca o si p6" repetare, ci ca recre0 are dorit" 8i c"utat"# *st7e6, eterna re9ntoarcere inc6ude 9ntoarce0 rea su7erin4ei, dar a su7erin4ei ca un iA6oc d"t"tor de ai u6t" satis7ac4ie, de sporire a p6"cerii# 21 Tea a de durere i5vor"8te din <instinctu6 s6"biciunii<, din 7aptu6 c" durerea cop6e8e8te 8i de0 vine 7ina6a 8i 7ata6"# -u7erin4a poate 7i a7ir at" dac" <puterea o0 u6ui este su7icient de are<25 pentru a 7ace durerea un sti u6 pentru a7ir are 0 o 6eg"tur" 9n 6an4u6 p6"cerii# 'octrina eternei re9ntoarceri 98i ob4ine 9iitrega sa se ni7ica4ie din a7ir a4ia cen0 tra6" potrivit c"reia <p6"cerea dore8te eternitatea< 0 dore8te ca ea 9ns"8i 8i toate ce6e6a6te 6ucruri s" 7ie eterne#

Cercu6 9nchis ap"ruse ai 9nainte$ 6a *ristote6 8i Bege6, ca si bo6 a6 e;isten4ei0ca0scop09n0sine# 'ar 9n ti p ce *ristote6 96 re5erva pentru nous t$eos) 9n ti p ce Bege6 96 identi7ica cu ideea abso6ut", &iet5sche vede eterna 9ntoarcere a 7initu6ui e;act a8a cu este 0 9n concrete4ea 8i 7initudinea sa dep6in"# *ceasta este a7ir area tota6a a instincte6or vie4ii, respingerea oric"rei 7ugi 8i neg"ri# Eterna re9ntoarcere este voin4a 8i vi5iunea unei atitudini erotice 7a4" de e;isten4", 9n care necesitatea 8i 9 p6inirea coincid#
22# .!id) Partea a I6I0a =<Conva6escentu6<>, p# 2D/# 120

2/# 21# 25#

<Ruh und EFigKeit<, n9erIe =3eip5ig$ *67red Jioner, 1919>, EEI, p# 1/6# .!id) SEI, p# /H1# .!id) p# 295# 1'1

BERBERT C*RC(-E :i6oso7ia 6ui &iet5sche con4ine su7iciente e6e ente a6e tre0 cutu6ui 9ngro5itor$ ce6ebrarea durerii 8i puterii perpetuea5" tr"s"0 turi6e ora6ei pe care &iet5sche caut" s" o dep"8easc"# 9ns", i0 aginea unui nou principiu a6 rea6it"4ii sparge conte;tu6 repre0 siv 8i anticipea5" e6iberarea de o8tenirea arhaic"# <P" 9htu6 a 7ost prea u6t" vre e o cas" de nebuniR<26 Pentru &iet5sche, e6i0 berarea depinde de r"sturnarea senti entu6ui de vinov"4ie? o e0 nirea trebuie s" aAung" s" asocie5e con8tiin4a 9nc"rcat" nu cu a0 7ir area ci cu negarea instincte6or vie4ii, nu cu revo6ta ci cu ac0 ceptarea idea6uri6or represive# * pre5entat c9teva puncte noda6e 9n de5vo6tarea 7i6oso7iei occidenta6e, care de5v"6uie 6i it"ri6e istorice a6e siste u6ui s"u de g9ndire 0 8i e7ortu6 de a dep"8i acest siste # 3upta se ani0 7est" 9n antagonis u6 dintre devenire 8i e;isten4", dintre curba ascendent" 8i cercu6 9nchis, progres 8i re9ntoarcere etern", trans0 cenden4" 8i r" 9nere 9n 9 p6inire#2D Ea este 6upta dintre 6ogica do ina4iei 8i voin4a de satis7acere# * be6e 98i a7ir " preten4ii6e pentru de7inirea principiu6ui rea6it"4ii# +nto6ogia tradi4iona6" este contestat"$ 9 potriva concep4iei e;isten4ei 9n ter enii 3o0 gosu6ui vine concep4ia e;isten4ei 9n ter eni a06ogici$ dorin4" 8i p6"cere# *ceast" contra0tendin4" caut" s" 7or u6e5e propriu0i 3ogos$ 6ogica satis7acerii# 9n po5i4ii6e sa6e ce6e ai avansate, teoria 6ui :reud 9 p"r0 t"8e8te aceast" dina ic" 7i6oso7ic"# Cetapsiho6ogia 7reudian", 9ncerc9nd s" de7ineasc" esen4a e;isten4ei, o de7ine8te ca Eros 09n contrast cu de7inirea sa tradi4iona6" ca 3ogos# Instinctu6 or0
.nterludiu filosofic

26# 2.# 2D#

:enealogia moralei) p# /./# .!id) p# /.5# Ce6e dou" concep4ii di7erite despre ti p, sub6iniate aici, s9nt

ana6i5ate de Ciicea E6iade 9n cartea sa Jitul eternei re ntoarceri. E6 opune conceptu6ui de ti p <cic6ic< conceptu6 de ti p <6iniar<, pri u6 7iind caracteristic civi 6i5a4ii6or <tradi4iona6e< =predo inant pri itive>, ce6 de0a6 doi6ea 7iind ca racteristic <o u6ui odern<#

4ii a7ir " principiu6 non0e;isten4ei =negarea e;isten4ei>, 9 potri0 va Eresu6ui =principiu6 e;isten4ei># Contopirea o nipre5ent" a ce6or dou" principii, 9n concep4ia 6ui :reud, corespunde conto0 pirii eta7i5ice tradi4iona6e a e;isten4ei 8i non0e;isten4ei# 'esi0 gur, concep4ia 7reudian" a Eresu6ui se re7er" doar 6a via4a orga0 nic"# +ricu , ateria anorganic" este, ca <scop< a6 instinctu6ui or4ii, at9t de 7iresc 6egat" de ateria organic" 9nc9t =dup" cu a ar"tat ai sus> pare ad isibi6 s" d" concep4iei 7reudiene o se ni7ica4ie onto6ogic" genera6"# E;isten4a este, 9n esen4", c"u0 tarea p6"cerii# *ceast" c"utare devine un <scop< 9n e;isten4a u an"$ i pu6su6 erotic de a co bina substan4a vie 9n unit"4i tot ai ari 8i ai durabi6e repre5int" sursa instinctua6" a civi6i0 5a4iei# Instincte6e se;ua6e s9nt instincte6e vieii; i pu6su6 de a conserva 8i 9 bog"4i via4a prin st"p9hirea naturii 9n con7or itate cu nevoi6e vita6e 9n curs de de5vo6tare este, 6a origine, un i pu6s erotic# *nanKe =penuria> este resi 4it" ca o barier" 9 potriva sa0 tis7acerii instincte6or vie4ii care caut" p6"cere, nu securitate# Iar <6upta pentru e;isten4"< este 6a ori gine o 6upt" pentru p6"cere$ cu6tura 9ncepe cu i p6e entarea co6ectiv" a acestui scop# Cai t9r5iu 9ns", 6upta pentru e;isten4" este organi5at" 9n interesu6 do0 ina4iei$ ba5a erotic" a cu6turii estt? trans7or at"# C9nd 7i6oso7ia concepe esen4a e;isten4ei ca 3ogos, acesta este deAa 3ogos a6 do ina4iei 0 ce co and", st"p9ne8te, direc4ionea5" ra4iunea c"0 reia o u6 8i natura trebuie s" i se supun"# Interpretarea 7reudian" a e;isten4ei din perspectiva Eresu6ui recuperea5" stadiu6 ti puriu a6 7i6oso7iei 6ui P6aton, care conce0 pea cu6tura nu ca sub6i area represiv" ci ca o auto0de5vo6tare 6i0 ber" a Erosu6ui# 9nc" de 6a P6aton, aceast" concep4ie apare ca un re5iduu arhaico0 itic# Eros este absorbit de 3ogos, iar 3ogosu6 este ra4iunea care supune instincte6e# Istoria onto6ogiei re76ect" principiu6 rea6it"4ii care guvernea5" 6u ea tot ai e7icient$ nu0 an4e6e con4inute 9n no4iunea eta7i5ic" de Eros au 7ost trecute sub t"cere# E6e au supravie4uit 9n de7or area escato6ogic", 9n 123

122

BERBERT C*RC(-E nu eroase i8c"ri eretice, 9n 7i6oso79a hedonist"# Istoria 6or a80 teapt" 9nc" s" 7ie scris" 0 dup" cu a8teapt" 8i istoria trans7or0 "rii Erosu6ui 9n *gape#29 Teoria 6ui :reud ur ea5" tendin4a ge0 nera6"$ 9n opera sa, ra4iona6itatea principiu6ui do inant a6 rea6i0 t"4ii 9n6ocuie8te specu6a4ii6e eta7i5ice asupra Erosu6ui# Eo 9ncerca i ediat s" recuper" con4inutu6 dep6in a6 spe0 cu6a4ii6or 6ui :reud# Partea a do$a

DINCOLO DE PRINCIPIUL REALIT II

4it tim% s-a irosit) de c nd e>ist omul) n lu%ta de a ti cum va arta lumea cealalt7. 4u c t efortul de a afla era mai ndtHit) cu at t omul tia mai %uin des%re adevrata lume n care tria. "ingura lume frumoas %e care o cunotea) n care tria) care i ddea tot ceea ce avea) era) %otrivit %reoilor i %relailor) ultima la care tre!uia s se g ndeasc. nc din ziua naterii sale) omului i se recomandase) i se %oruncise s-i ia rmas !un de la ea. 2$) ne-am sturat s tot vedem aceast lume nHuratC 8u este un adevr trist a s%une c aceasta ar tre!ui s fie cminul nostru. De nu ne-ar oferi nimic altceva dec t un sim%lu ad%ost) un sim%lu vem nt) o $ran sim%l la care s se adauge crinul i trandafirul) mrul i %ara) ea tot ar fi cminul ideal %entru omul muritor sau nemuritor.

-ean +@Casey, -unset and Evening -tar

29# Ee5i *nders &ygren, *ga%e and /ros =Phi6ade6phia$ Gest inster Press, 195/># 125

C*PIT+3(3 EI Li,itele i"tori#e

ale &rin#i&i$l$i randa,ent$l$i

*na6i5a anterioar" 9ncerca s" identi7ice c9teva tendin4e 7un0 da enta6e a6e structurii instinctua6e a civi6i5a4iei 8i, ai a6es, s" de7ineasc" principiu6 speci7ic a6 rea6it"4ii care a guvernat progre0 su6 civi6i5a4iei occidenta6e# * denu it acest principiu princi0 piu6 randa entu6ui? de ase enea, a 9ncercat s" de onstr" c" do ina4ia 8i a6ienarea, provenite din organi5area socia6" do0 inant" a uncii, s9nt ce6e care deter in" 9ntr0o are "sur" cerin4e6e i puse instincte6or de c"tre acest principiu a6 rea6it"4ii# -0a pus 9ntrebarea dac" do nia continu" a principiu6ui randa0 entu6ui ca principiu6 rea6it"4ii trebuie considerat" ca indiscuta0 bi6" =ast7e6 9ne9t de5vo6tarea civi6i5a4iei ar trebui considerat" doar din perspectiva acestui principiu>, sau dac", di potriv", princi0 piu6 randa entu6ui nu a creat precondi4ii6e unui principiu a6 re0 a6it"4ii ca6itativ deosebit, non0represiv# *ceast" 9ntrebare s0a i 0 pus de 6a sine c9hd a con7runtat teoria psihana6itic" despre o cu c9teva tendin4e istorice 7unda enta6e$ =1> 9nsu8i progresu6 civi6i5a4iei rea6i5at sub do nia princi0 piu6ui randa entu6ui a atins un nive6 a6 productivit"4ii, care ar per ite reducerea 6a ini u a cerin4e6or socia6e de energie instinctua6" pentru unca a6ienat"# 9n aceast" 12A

BERBERT C*RC(-E 6u in", en4inerea organi5"rii represive a instincte6or pare ca 7iind cerut" nu at9t de <6upta pentru e;isten4"<, c9t ai cur9nd de interesu6 pentru a perpetua aceast" 6upt" 0 de interesu6 do ina4iei# =2> :i6oso7ia repre5entativ" a civi6i5a4iei occidenta6e a de5vo60 tat un concept a6 ra4iunii care con4ine tr"s"turi6e esen4ia6e a6e principiu6ui randa entu6ui# 9ns", aceea8i 7i6oso7ie a0 Aunge 6a vi5iunea unei 7or e superioare de ra4iune care re0 pre5int" toc ai negarea acestor tr"s"turi 0 8i anu e, re0 ceptivitate, conte p6a4ie, bucurie# 'in spate6e de7inirii su0 biectu6ui 9n ter enii activit"4ii productive a eu6ui, activi0 tate caracteri5at" de o continu" autotranscendere, apare i0 aginea 9htuirii eu6ui$ oprirea oric"rei transcenden4e 9ntr0 o 7or " de e;isten4" care a absorbit orice devenire 8i care este pentru sine 8i cu sine 9n orice a6teritate# Prob6e a caracteru6ui istoric 8i a 6i ite6or istorice a6e prin0 cipiu6ui randa entu6ui este de o i portan4" hot"r9toare pentru teoria 6ui :reud# * v"5ut c" e6 practic identi7ica una dintre 7or0 e6e principiu6ui rea6it"4ii =principiu6 randa entu6ui> cu prin0 cipiu6 rea6it"4ii 9n genera6# Prin ur are, dia6ectica pe care :reud o atribuie civi6i5a4iei 98i pierde 7ina6itatea dac" principiu6 randa0 entu6ui se dovede8te a 7i doar o 7or " istoric" speci7ic" a prin0 cipiu6ui rea6it"4ii# Cai u6t chiar, 9ntruc9t :reud identi7ic" 8i ca0 racteru6 istoric a6 instincte6or cu <natura< 6or, re6ativitatea princi0 piu6ui randa entu6ui ar a7ecta chiar concep4ia sa 7unda enta6" asupra dina icii instinctua6e a Erosu6ui 8i Thanatosu6ui$ sub do nia unui a6t principiu a6 rea6it"4ii, re6a4ii6e dintre e6e, precu 8i de5vo6tarea 6or, vor 7i a6te6e# 'ar teoria 7eudian" a instincte6or o7er" unu6 din argu ente6e ce6e ai puternice m%otriva carac0 teru6ui re6ativ =istoric> a6 principiu6ui randa entu6ui# 'ac" se;u0 a6itatea este, 9n 9ns"8i esen4a ei, antisocia6" 8i asocia6", 8i dac" distructivitatea este ani7estarea unui instinct pri ar, atunci 125

Limitele istorice ale %rinci%iului randamentului

ideea unui principiu non0represiv a6 rea6it"4ii nu este dec9t spe0 cu6a4ie goa6"# Teoria 7reudian" a instincte6or indic" direc4ia 9n care trebuie cercetat" prob6e a# Principiu6 randa entu6ui i pune o organi0 5are represiv" tot ai per7ec4ionat" a se;ua6it"4ii 8i a instinctu6ui distructiv# 'e aceea, dac" procesu6 istoric tindea s" des7iin4e5e institu4ii6e principiu6ui randa entu6ui, atunci e6 ar tinde s" des7iin4e5e 8i organi5area instincte6or corespun5"toare acestora 0adic" s" e6ibere5e instincte6e de constr9ngeri6e 8i devieri6e cerute de principiu6 randa entu6ui# *ceasta ar 9nse na apari4ia posi0 bi6it"4ii rea6e de e6i inare treptat" a repri "rii sup6i entare, ceea ce ar i p6ica absorbirea sau neutra6i5area unui do eniu cresc9nd a6 distructivit"4ii de c"tre 6ibidou6 9nt"rit# Evident, teo0 ria 6ui :reud inter5ice construirea vreunei utopii psihana6itice# 'ac" accept" teoria sa 8i sus4ine totu8i c" 9n repre5entarea unei civi6i5a4ii non0represive este con4inut" o substan4" istoric", atunci aceasta trebuie dedus" din 9ns"8i teoria 7reudian" a in0 stincte6or# Trebuie s" e;a in" concep4ii6e sa6e pentru a con0 stata dac" e6e con4in sau nu e6e ente ce trebuie s" 7ie reinterpre0 tate# *ceast" etod" corespunde ce6ei pe care a 7o6osit0o 9n discu4ia socio6ogic" anterioar"# *co6o a 9ncercat s" <citi < osi7icarea principiu6ui rea6it"4ii 9n condi4ii6e istorice pe care e6 6e0a produs? aici vo 9ncerca s" <citi < 9n destinu6 istoric a6 in0 stincte6or dac" e;ist" posibi6itatea de5vo6t"rii 6or non0represive# (n ast7e6 de procedeu i p6ic" o critic" a principiu6ui rea6it"4ii actua6 9n nu e6e principiu 6ui p6"cerii 0 o reeva6uare a re6a4iei an0 tagonice ce a do inat p9n" acu 9atre aceste dou" di ensiuni a6e e;isten4ei u ane# :reud a7ir " c" un con76ict esen4ia6 9ntre ce6e dou" principii este inevitabi6? totu8i, 9n e6aborarea u6terioar" a teoriei sa6e, acest caracter inevitabi6 nu ai apare at9t de indiscutabi6# Con76ictu6, sub 7or a pe care o 9 brac" 9n civi6i5a4ie, este deter inat 8i per0 petuat de *nanKe, Le!ensnot) de 6upta pentru e;isten4"# =&ici 7or a u6ti " a teoriei instincte6or centrat" 9n Auru6 concepte6or
129

BERBERT C*RC(-E de Eros 8i instinct a6 or4ii nu supri " aceast" te5"$ Le!ensnot apare acu ca nevoia 8i i per7ec4iunea inerente vie4ii organice># 3upta pentru e;isten4" 7ace inevitabi6" odi7icarea represiv" a instincte6or toc ai pentru c" nu e;ist" su7iciente bunuri 8i resurse pentru o satis7acere dep6in" 8i 6ipsit" de durere 8i e7ort a nevoi6or instincte6or# 'ac" acest 6ucru este adev"rat, atunci organi5area represiv" a instincte6or 9n 6upta pentru e;isten4" trebuie atribuit" unor 7actori e>ogeni 0 e;ogeni 9n sensu6 c" ei nu s9nt ineren4i <naturii< instincte6or, ci re5u6t" din condi4ii6e istorice speci7ice 9n care se de5vo6t" instincte6e# 'up" :reud aceast" distinc4ie este neesen4ia6", 9ntruc9t instincte6e 9nse8i s9nt <istorice< 1? nu e;ist" structur" instinctua6" <9n a7ara< structurii istorice# Cu toate acestea, 7aptu6 nu ne dispensea5" de necesitatea de a 7ace distinc4ia 0 9ns" ea trebuie 7"cut" n interiorul structurii istorice 9ns"8i# *ceasta apare strati7icat" pe dou" nive6uri$ =a> nive6u6 7i0 6ogenetic0bio6ogic, de5vo6tarea ani a6u6ui u an 9n 6upt" cu na0 tura? 8i =b> nive6u6 socio6ogic, de5vo6tarea indivi5i6or civi6i5a4i 8i a grupuri6or de indivA5i a76ate 9n 6upt" 9ntre e6e 8i cu ediu6 6or# Ce6e dou" nive6uri se a76" 9ntr0o per anent" 8i indiso6ubi6" inter0 ac4iune, dar 7actorii care au ap"rut 9n cadru6 nive6u6ui socia6 suit, 9n raport cu pri u6 nive6 0 ce6 bio6ogic, 7actori e;ogeni, av9nd de aceea o a6t" pondere 8i o a6t" va6oare =de8i pe parcursu6 de5vo60 t"rii pot <cobor9< p9n" 6a pri u6 nive6>$ ei s9nt ai re6ativi, se pot odi7ica ai rapid 8i aceasta 7"r" a peric6ita de5vo6tarea speciei sau a0i i pri a un sens descendent# *ceast" di7eren4" 9n origi0 nea odi7ic"rii instinctua6e st" 6a ba5a distinc4iei pe care a 7"0 cut0o 9ntre repri area <inevitabi6"< 8i cea sup6i entar" 2? cea din ur " se na8te 8i se rea6i5ea5" 6a nive6 socio6ogic# :reud este con8tient de e;isten4a e6e entu6ui istoric 9n ca0 dru6 structurii instinctua6e a o u6ui# 9n discutarea re6igiei ca o 7or " istoric" speci7ic" de <i6u5ie<, e6 aduce ur "toru6 argu0 ent care contra5ice po5i4ia sa$ <9ntruc9t oa enii s9nt at9t de pu0

Limitele istorice ale %rinci%iului randamentului

4in, accesibi6i pentru argu ente ra4iona6e, at9t de puternic do i0 na4i de dorin4e6e 6or instinctua6e, de ce oare trebuie s" 7ie priva4i de o satis7acere instinctua6", o7erindu06i0se 9n schi b argu ente ra4iona6eT<# )i e6 r"spunde$ <'esigur, oa enii s9nt ast7e6, dar v0 a4i 9ntrebat dac" este necesar ca ei s" 7ie ast7e6 sau dac" natu ra 6or interioar" 6e i pune aceastaT</ Totu8i, 9n teoria sa a in0 stincte6or, :reud nu trage conc6u5ii decisive din aceast" distinc0 4ie istoric", ci atribuie a be6or nive6uri o va6oare ega6" 8i gene0 ra6"# :aptu6 dac" inhibi4ii6e s9nt i puse de penurie sau de distri!uirea inega6" a penuriei, de 6upta pentru e;isten4" sau de in0 teresu6 do ina4iei nu este hot"r9tor pentru etapsiho6ogia sa# )i, 9ntr0adev"r, cei doi 7actori 0 ce6 7i6ogenetic0bio6ogic 8i ce6 soci0 o6ogic 0 s0au contopit pe parcursu6 de5vo6t"rii de p9n" acu a is0 toriei# 'ar aceast" contopire a devenit de u6t ti p <ne7ireasc"< 0 ca 8i < odi7icarea< represiv" a principiu6ui p6"cerii de c"tre principiu6 rea6it"4ii# Re7u5u6 constant a6 6ui :reud de a ad ite o posibi6itate rea6" de e6iberare de aceast" odi7icare presupune deci c" penuria 8i do ina4ia s9nt eterne 0 idee care a devenit as0 t"5i discutabi6"# 'atorit" acestei idei, un 7actor e;terior este in0 vestit cu de nitatea teoretic" a unui e6e ent inerent vie4ii su0 76ete8ti, inerent chiar instincte6or pri are# *v9nd 9n vedere pers0 pective6e civi6i5a4iei, precu 8i interpretarea 7reudian" a de5vo60 t"rii instincte6or, trebuie s" pune sub se nu6 9ntreb"rii corec0 titudinea acestei idei# 'ac" civi6i5a4ia se de5vo6t" spre un stadiu superior de 6ibertate, atunci trebuie s" 6u" 9n serios posibi6i0 tatea istoric", poate chiar necesitatea istoric", a unei e6iber"ri treptate a de5vo6t"rii instinctua6e de restric4ii6e ce i0au 7ost i 0 puse p9n" acu # Pentru a deduce din teoria 6ui :reud despre instincte ipote5a unei civi6i5a4ii non0represive, trebuie s" e;a in" din nou con0 cep4ia sa asupra instincte6or pri are, asupra scopuri6or 8i inter0 re6a4ii6or 6or# 'up" :reud, instinctu6 or4ii este ace6a care pare s" se opun", 9nainte de toate, ipote5ei unei civi6i5a4ii non0repre0

1# 2#

Ee5i , de e;e p6u, 1e&ond t$e #leasure #rinci%ie) pp# 1., 19# Ee5i pag# 5H#
130

/# 0$e3ut?eofanlllusionKie? Lo0I; 3iverightPub6ishingCorp#, 1919>, p# D1# 131

BERBERT C*RC(-E sive$ 9ns"8i e;isten4a unui ast7e6 de instinct pare s" conduc" <au0 to at< 6a 9ntrega 4es"tur" de constr9ngeri 8i controa6e introduse de civi6i5a4ie? caracteru6 9nn"scut a6 distnictivit"4ii generea5" ca0 racteru6 perpetuu a6 represiunii# E;a enu6 nostru trebuie deci s" 9nceap" cu ana6i5a 7reudian" a instinctu6ui or4ii# * v"5ut c", 9n u6ti a teorie a instincte6or, <tendin4a ine0 rent" oric"rui organis viu de a restabi6i un stadiu anterior pe care a trebuit s"01 p"r"seasc" sub in76uen4a unor 7or4e perturba0 toare e;terne<1 este co un" a be6or instincte pri are$ Eros 8i instinctu6 orUii :rcid vede aceast" tendin4" regresiv" ca pe o e;presie a <iner4iei< vie4ii organice, pe care o e;p6ic" prin ur "0 toarea ipote5"$ 9n o entu6 9n care via4a organic" s0a n"scut din ateria ne9nsu76e4it" a ap"rut o <tensiune< puternic" de care t90 n"ru6 organis a 9ncercat s" se e6ibere5e printr0o re9ntoarcere 6a anorganic@ 9n stadiu6 pri itiv a6 vie4ii organice, dru u6 spre sta0 diu6 anterior a6 e;isten4ei anorganice era probabi6 7oarte scurt, iar a uri era 7oarte u8or? 9ns", cu ti pu6, <in76uen4e6e e;teri0 oare< au AFe6ungiR acest dru , constr9ng9nd organis u6 6a <oco0 6uri tot ai 6ungi 8i tot ai co p6icate pentru a aAunge 6a oar0 te<# Cu c9t <oco6u6< este ai 6ung 8i ai co p6icat, cu at9t orga0 nis u6 este iiiui di7eren4iat 8i ai puternic$ 9n ce6e din ur ", e6 cucere8te 6u ea 8i o trans7or " 9n do eniu6 s"u# Totu8i, scopu6 originar a6 instincte6or se conserv" 0 re9ntoarcerea 6a via4a anor0 ganic", 6a ateria <99i#JJt"< ii;act 9n acest punct a6 de5vo6t"rii ipote5ei sa6e ce6ei ?nui interesante :reud a7ir ", de ai u6te ori# c" 7actorii e;o4Ac1#R s9nt aceia care au deter inat de5vo6tarea pri ar" VW #0WM$ # <#??#@#v urX#iniCiiu6 a 7ost 7or4at s" abandone5e sta0 rea anteiioar! @-un ?M sesiunea 7or4e6or e>terne perturbatoare<? 7eno ene6e vii04n uranice trebuie s" 7ie <puse pe sea a in76u0 cnMzlN WW?# 0$M<# # M 0$# 00i@cXre, deviante<? <in76uen4e6e e>terne hoi!r9toare Pu su6e ii odi7ic"ri care 6e0au 7"cut capabi6e s" i 0 pun" substan4e@ c?c +. supravie4uit devieri din ce 9n ce ai ari#
Limitele istorice ale %rinci%iului randamentului

de 6a dru u6 vita6 pri ar<# 6 'ac" oartea organis u6ui este provocat" de < otive interne6A) atunci oco6u6 prin care se aAunge 6a oarte trebuie s" 7ie deter inat de 7actori e;terni# :reud pre0 supune c" ace8ti 7actori trebuie c"uta4i 9n <istoria p" 9ntu6ui 8i a re6a4iei sa6e cu soare6e<#@ 'ar de5vo6tarea ani a6u6ui u an nu se 6i itea5" 6a istoria geo6ogic"? pe ba5a istoriei natura6e, o u6 de0 vine subiectu6 8i obiectu6 propriei sa6e istorii# 'ac", 6a 9nceput, deosebirea dintre instinctu6 vie4ii 8i instinctu6 or4ii era 7oarte ic", pe parcursu6 istoriei ani a6u6ui u an ea cre8te considera0 bi6, devenind o caracteristic" esen4ia6" a 9nsu8i procesu6ui istoric# 'iagra a care ur ea5" poate i6ustra construc4ia 7reudian" a dina icii instinctua6e 7unda enta6e# *ceast" diagra " schi4ea5" succesiunea istoric" ce 9ncepe cu via4a organic" =stadiu6 2 8i />, trece prin 7a5a de 7or are a ce6or dou" instincte pri are =5>, pentru a aAunge 9n 7a5a de50 vo6t"rii 6or < odi7icate< ca instincte u ane 9n civi6i5a4ie =60.># -tadii6e / 8i 6 constituie o ente6e de cotitur"# * be6e s9nt condi4ionate de 7actori e;terni datorit" c"rora at9t conturarea in0 stincte6or, c9t 8i dina ica 6or u6terioar" s9nt <deter inate isto0 ric<, 9n stadiu6 /, 7actoru6 e;terior este <tensiunea nere5o6vat"< provocat" de apari4ia vie4ii organice? <e;perien4a< c" via4a este ai pu4in <satis7"c"toare<, ai dureroas" dec9t stadiu6 anterior, produce instinctu6 or4ii ca tendin4a de a e6i ina aceast" tensi0 une prin regresiune# *c4iunea instinctu6ui or4ii apare ast7e6 ca re5u6tatu6 trau ei produs" de 7rustrarea originar"$ 6ipsa 8i dure0 rea cau5ate aici de un eveni ent bio6ogico0geo6ogic# Ce6"6a6t o ent de cotitur" nu ai este, 9ns", bio6ogico0 geo6ogic$ e6 se produce 6a pragu6 civi6i5a4iei# *ici, 7actoru6 e;te0 rior este *nanKe, 6upta con8tient" pentru e;isten4"# *ceast" 6upt" i pune at9t controa6e6e represive a6e instincte6or se;ua6e = ai 9nt9i prin 7or4a bruta6" a tat"6ui pri itiv, ai t9r5iu prin institu0

1# 5#

1 e&ond t$e #iesure #rinci%ie) p# 1.# .

6# .# D#

2%id0 &&/ >@) >:) ;?/

!id) p# 5H#

2%id0 &/ ;? 2%id0 &/ >:/

Limitele istorice ale %rinci%iului randamentului

1' 1II

iii
1 !

4iona6i5are 8i interiori5are>, c9t 8i trans7or area instinctu6ui or4ii 9n agresiune socia6 ente uti6" 8i ora6itate# *ceast" organi5are a instincte6or =9n rea6itate un proces de 6ung" durat"> crea5" divi5iunea uncii civi6i5ate, progresu6, <6egea 8i ordinea<? toto0 dat", ea dec6an8ea5" acea serie de eveni ente care conduce 6a s6"birea progresiv" a Erosu6ui 8i, prin aceasta, 6a cre8terea agre0 sivit"4ii 8i a senti entu6ui de vinov"4ie# * v"5ut c" aceast" de5vo6tare nu este <inerent"< 6uptei pentru e;isten4", nu0i revine ei 9n od natura6, ci doar organi5"rii ei represive 8i c" dep"8irea 6ipsei, posibi6" 9n stadiu6 actua6 de de5vo6tare, 7ace aceast" 6upt" tot ai 7"r" sens# 'ar instincte6e 9nse8i nu con4in oare 7or4e asocia6e care 7ac necesare constr9ngeri represive, indi7erent dac" 9n 6u ea e;0 terioar" do ne8te penuria sau be68ugu6T -" ne a inti , din nou, a7ir a4ia 6ui :reud c" natura instincte6or este <istoric dob9ndit"<# 'e aceea, aceast" natur" este supus" schi b"rii din o entu6 odi7ic"rii condi4ii6or 7unda enta6e care au i pri at instincte6or aceast" natur"# Este adev"rat c" aceste condi4ii nu s0au schi bat, 6upta pentru e;isten4" des7"8ur9ndu0se 9nc" 9n cadru6 penu0riei 8i a6 do ina4iei# 'ar e6e tind s" devin" caduce 8i <arti7icia6e< 9n perspectiva posibi6it"4ii rea6e de a supri a penuria 8i do ina4ia# C"sura 9n care s0a schi bat !aza civi6i5a4iei =9n ti p ce %rinci%iul ei a r" as ace6a8i> poate 7i i6ustrat" de 7aptu6 c" deosebirea dintre 9nceputuri6e civi6i5a4iei 8i stadiu6 ei actua6 pare u6t ai are dec9t deosebirea dintre 9nceputuri6e civi6i5a4iei 8i stadiu6 anterior, c9nd s0a 7or at <natura< instincte6or# 'esigur, trans0 7or area condi4ii6or 7unda enta6e a6e civi6i5a4iei nu ar putea a7ecta dec9t instincte6e u ane 7or ate =instinctu6 se;ua6 8i ce6 agresiv># + ast7e6 de trans7or are nu poate 7i i agint" 9n 6eg"0 tur" cu condi4ii6e 7unda enta6e bio6ogico0geo6ogice? na8terea vie4ii va r" 9ne 9n continuare o trau ", a8a 9nc9t do nia prin0 cipiu6ui &irvana pare de nec6intit# Totu8i, ra i7ica4ii6e instinctu6ui or4ii nu ac4ionea5" dec9t contopindu0se cu instincte6e se;ua6e? at9ta ti p c9t e;ist" via4", 13-

HERBERT MARCUSE &ri,ele r%,n "$+ordonate ce6or din $r,%3 soarta destrudo-u$ii 86ener-ia6 in"tin#telor di"tr$#ti*e< depinde de cea a li+ido$l$i/

Prin $r,are) o schi bare ca6itativ" 9n de5vo6tarea se;ua6it"4ii va odi7ica 9n od necesar ani7est"ri6e instinctu6ui or4ii# *st7e6, ipote5a unei civi6i5a4ii non0represive trebuie s" 7ie va6idat" teoretic, ai 9nt9i, prin de onstrarea posibi6it"4ii unei de5vo6t"ri non0represive a 6ibidou6ui 9n condi4ii6e civi6i5a4iei ature# 'irec4ia unei ast7e6 de de5vo6t"ri este indicat" de ace6e 7or4e psihice care, dup" :reud, cad 9n a7ara ac4iunii principiu6ui rea6it"4ii, transpun9nd aceast" 6ibertate 9n 6u ea con8tiin4ei a0 ture# Re0e;a inarea 6or trebuie s" 7ie ur "toru6 pas#

CAPITOLUL VII

9anta",% .i $to&ie
9n teoria 6ui :reud, 7or4e6e psihice opuse principiu6ui rea6it"4ii apar 9n pri u6 r9nd ca 4in9nd de incon8tient 8i ac4ion9nd de aco6o# 'o nia principiu6ui <ne odi7icat< a6 p6"cerii nu se 9ntinde dec9t asupra ce6or ai ad9nci 8i ai <arhaice< procese incon8tiente$ acestea nu pot 7urni5a standarde nici pentru construc4ia structuri6or enta6e non0represive, nici pentru va6oarea de adev"r a unei ast7e6 de construc4ii# 9ns", :reud distinge 7antas a ca pe o activitate psihic" ce en4ine un grad 9na6t de 6ibertate 7a4" de principiu6 rea6it"4ii, chiar 8i 9n s7era con8tiin4ei de5vo6tate# Rea inti descrierea pe care i0o 7ace 9n <Ce6e dou" principii a6e 7unc4ion"rii enta6e<#
2dat cu introducerea %rinci%iului realitii) un ti% de activitate %si$ic a fost se%arat; el s-a meninut $i afara testului realitii i a rmas su!ordonat doar %rinci%iului %lcerii. *cesta este activitatea 7an0tas "rii <das #$antasieren() care nce%e deHa odat cu Hocul co%iilor i) mai t iziu) continuat ca reverie) renun la de%endena fa de o!iectele reale.7

:antas a 9ndep6ine8te una dintre ce6e ai i portante 7unc4ii 9n structura psihic" tota6"$ ea 6eag" straturi6e ce6e ai ad9nci
1# 4oUected #a%ers) IE, p# 16 01.#

13A

BERBERT C*RC(-E a6e incon8tientu6ui de produse6e superioare a6e con8tiin4ei =de art">, 6eag" visu6 de rea6itate? ea p"strea5" arhetipuri6e speciei, idei6e eterne dar repri ate a6e e oriei co6ective 8i individua6e, i agini6e tabuate a6e 6ibert"4ii# :reud stabi6e8te o re6a4ie dub6" <9ntre instincte6e se;ua6e 8i 7antas "<, pe de0o parte, 8i <9ntre in0 stincte6e eu6ui 8i activit"4i6e con8tiin4ei<, pe de a6t" parte# *ceast" dihoto ie nu se sus4ine, nu nu ai din cau5a u6ti ei 7or u6"ri a teoriei instincte6or =care abandonea5" ideea instincte6or inde0 pendente a6e eu6ui>, ci 8i datorit" 9ncorpor"rii 7antas ei 9n con0 8tiin4a artistic" =8i chiar 9n cea nor a6"># Totu8i, a7initatea dintre 7antas " 8i se;ua6itate r" 9ne decisiv" 9n ceea ce prive8te 7unc0 4ia ce6ei pentru dint9i# Recunoa8terea 7antas ei =i agina4ia> ca un proces de g9n0 dire ce08i t7re proprii6e 6egi 8i va6ori de adev"r nu era nou" 9n psi0 ho6ogie 8i 6i6oso7ie? contribu4ia origina6" a 6ui 6 ?reud consta 9n 9n0 cercarea de a pre5enta gene5a acestui od de g9ndire 8i 6eg"tura sa 7unda enta6" cu principiu6 p6"cerii# Instaurarea principiu6ui rea6it"4ii provoac" o divi5iune 8i o uti6are a spiritu6ui care de0 ter in" 9n od 7ata6 9ntreaga sa de5vo6tare# Procesu6 psihic ini0 4ia6 uni7icat 9n eu60p6"cere este acu scindat$ curentu6 s"u princi0 pa6 este cana6i5at spre do eniu6 principiu6ui rea6it"4ii 8i adaptat e;igen4e6or sa6e# *st7e6 condi4ionat", aceast" parte a psihicu6ui ob4ine onopo6u6 de a interpreta, anipu6a 8i odi7ica rea6ita0 tea 0 de a guverna a intirea 8i uitarea, 8i chiar de a de7ini rea6i0 tatea 8i odu6 9n care ea ar trebui 7o6osit" 8i odi7icat"# Cea6a6t" parte a aparatu6ui psihic 98i p"strea5" 6ibertatea 9n raport cu con0 tro6u6 principiu6ui rea6it"4ii 0 dar cu pre4u6 de a deveni neputin0 cioas", nei portant", nerea6ist"# 'ac" 9nainte eu6 era ghidat 8i condus de ntregul energiei sa6e psihice, acu e6 este ghidat nu0 ai de acea parte a sa ce se con7or ea5" principiu6ui realitii. *ceast" parte 8i nu ai ea este cea care 7i;ea5" obiective6e, nor0 e6e 8i va6ori6e eu6ui? ca ra4iune, ea devine unicu6 depo5itar a6 Audec"4ii, adev"ru6ui, ra4iona6it"4ii? ea decide ce este 7o6ositor

3antasm 8i uto%ie

sau ne7o6ositor, bun sau r"u#2 3antasma) ca proces psihic separat, se na8te prin organi5area eu6ui0p6"cere 9n eu60rea6itate dar, 9n a0 ce6a8i ti p, ea este 6"sat" 9n ur "# Ra4iunea do in"$ ea devine de5agreabi6", dar uti6" 8i corect"? 7ante5ia r" 9he agreabi6", dar devine inuti6", 7a6s" 0 devine un si p6u Aoc, o reverie# Ca atare ea continu" s" vorbeasc" 6i baAu6 principiu6ui p6"cerii, a6 6iber0 t"4ii 7a4" de repri are, a6 dorin4ei 8i satis7acerii neinhibate 0 9ns", rea6itatea ac4ionea5" con7or 6egi6or ra4iunii, ce nu ai este 7i0 de6" 6i baAu6ui visu6ui# Cu toate acestea, 7ante5ia =i agina4ia> p"strea5" structura 8i tendin4e6e psihicu6ui de dinaintea organi5"rii sa6e de c"tre rea6i0 tate, 9nainte ca e6 s" devin" un <individ< ce se a7ir " 9 potriva a6tor indivi5i# 9n ace6a8i 7e6, ca 8i 8ine6e c"ruia 9i r" 9ne 7ide6", i agina4ia p"strea5" <a intirea< trecutu6ui subistoric, c9nd via4a individu6ui era via4a speciei, i aginea unit"4ii i ediate dintre universa6 8i particu6ar sub do nia principiu6ui p6"cerii# 9n con0 trast, 9ntreaga istorie u6terioar" a o u6ui se caracteri5ea5" prin distrugerea acestei unit"4i originare$ po5i4ia eu6ui <9n ca6itate de organis individua6 independent< intr" 9n con76ict cu <e6 9nsu8i 9n cea6a6t" ca6itate a sa, ca e bru a6 unei serii de genera4ii<# / -pecia tr"ie8te acu 9n con76ictu6 con8tient 8i ereu re9nnoit dintre indivi5i 8i dintre ei 8i 6u ea 6or# Progresu6 sub do nia principiu6ui randa entu6ui se rea6i5ea5" prin aceste con76icte# #rinci%ium individuations) a8a cu este e6 rea6i5at de acest prin0 cipiu a6 rea6it"4ii, d" na8tere uti6i5"rii represive a instincte6or pri0 are ce continu" s" 6upte, 7iecare 9n 7e6u6 s"u, pentru a supri a %rinci%ium individuationis) 9n ti p ce s9ht per anent deviate de 6a obiectivu6 6or chiar de c"tre progresu6 pe care 96 sus4ine ener0 gia 6or# 9n acest e7ort, a be6e instincte s9nt supuse# 9n 6u ea an0
2# Oaiunea in acest sens nu este identic" cu facultatea raional =inte6ectu6> din psiho6ogia teoretic" tradi4iona6"# *ici ter enu6 dese nea5" acea parte a in4ii care este pus" sub contro6u6 principiu6ui rea6it"4ii 8i inc6ude partea or 0 gani5at" a 7acu6t"4i6or <vegetative<, <sensitive< 8i <apetitive<# 1 * :eneral .ntroduction to #s&c$oanal&sis) o%. cit.) p# /59# 139

BERBERT C*RC(-E tagonicu6ui %rinci%ium individuationis) 8i 9 potriva 6ui, i agi0 na4ia ap"r" revendicarea 9ntregu6ui individua6, 9n unitate cu spe0 cia 8i cu trecutu6 <arhaic<# Cetapsiho6ogia 7reudian" repune aici i agina4ia 9n dreptu0 ri6e sa6e# Ca proces psihic 7unda enta6, independent, 7antas a are propria sa va6oare de adev"r ce corespunde unei e;perien4e proprii 0 8i anu e, dep"8irea rea6it"4ii u ane antagonice# I a0 gina4ia preconi5ea5" reconci6ierea individu6ui cu 9ntregu6, a do0 rin4ei cu rea6i5area sa, a 7ericirii cu ra4iunea# 9n ti p ce aceast" ar onie a 7ost respins" 9n do eniu6 utopiei de c"tre principiu6 do inant a6 rea6it"4ii, 7antas a insist" c" ea trebuie 8i poate s" devin" rea6", c" 9n spate6e i6u5iei se a76" cunoaterea. *dev"ruri6e i agina4iei s9nt 9n pri u6 r9nd rea6i5ate c9nd 7ante5ia 9ns"8i cap"t" 7or ", c9nd ea crea5" un univers de percep4ie 8i de 9n4e0 6egere 0 un univers subiectiv 8i, 9n ace6a8i ti p, obiectiv# Este ceea ce se 9nt9 p6" 9n art. *st7e6, ana6i5a 7unc4iei cognitive a 7ante5iei conduce 6a estetic", ca <8tiin4" a 7ru osu6ui<$ 9n spate6e 7or ei estetice se a76" ar onia repri at" a sen5ua6it"4ii 8i ra0 4iunii 0 protestu6 etern 9 potriva organi5"rii vie4ii de c"tre 6ogica do ina4iei, critica principiu6ui randa entu6ui# *rta este, poate, <9ntoarcerea re7u6atu6ui<, sub 7or a sa cea ai vi5ibi6", 8i aceasta nu nu ai 6a nive6 individua6, ci 8i 6a nive6 generic0istoric# I agina4ia artistic" d" 7or " <a intirii incon0 8tiente< a e6iber"rii ce a e8uat, a pro isiunii ce a 7ost tr"dat"# -ub do nia principiu6ui randa entu6ui, arta opune repri "rii insti0 tu4iona6i5ate, <i aginea o u6ui ca subiect 6iber? dar 9n condi4ii6e a6ien"rii, arta nu poate pre5enta i aginea 6ibert"4ii dec9t ca ne0 gare a a6ien"rii<#1 'up" tre5irea con8tiin4ei 6ibert"4ii nu ai e;ist" oper" adev"rat" de art" care s" nu reve6e5e con4inutu6 arhe0 tipa6$ negarea a6ien"rii# Eo vedea ai t9r5iu cu acest con4inut aAunge s" capete 7or a estetic", guvernat" de principii estetice#5

3antasm i uto%ie

1# Theodor G# *dorno, <'ie geg"nge6te CusiK<, 9n Der Jonat) E =195/>,

p# 1D2#

Ca 7eno en estetic, 7unc4ia critic" a artei poart" 9n ea propria sa 9n7r9ngere# 9nsu8i ata8a entu6 artei 7a4" de 7or " contracarea5" negarea 6ipsei de 6ibertate 9n art"# Pentru a 7i negat", a6ienarea trebuie s" 7ie repre5entat" 9n opera de art" 9ntr0o 7or " ce pre0 5int" aparen4a rea6it"4ii# *cest e6e ent de aparen4" <"c$ein( su0 pune 9n od necesar rea6itatea repre5entat" criterii6or estetice 8i o 6ipse8te ast7e6 de teroarea sa# Cai u6t, 7or a operei de art" investe8te con4inutu6 cu ca6it"4i6e p6"cerii# -ti6u6, rit u6, etrica introduc o ordine estetic" ce este ea 9ns"8i o surs" de p6"cere$ ea reconci6ia5" cu con4inutu6# Ca6itatea estetic" a p6"cerii, 8i chiar divertis entu6, a 7ost inseparabi6" de esen4a artei, oric9t de tra0 gic", oric9t de intransigent" ar 7i opera de art"# *7ir a4ia 6ui *ristote6 despre e7ectu6 puri7icator a6 artei re5u " 7unc4ia dub6" a artei$ de a opune 8i de a 9 p"ca? de a acu5a 8i de a achita? de a evoca repri atu6 8i de a01 repri a din nou 0 <puri7icat<# +a0 enii se pot 9n"64a su76ete8te gra4ie c6asici6or$ ei citesc, v"d 8i as0 cu6t" cu proprii6e 6or arhetipuri se revo6t", triu 7", renun4" sau pier# )i 9ntruc9t totu6 este 7or at din punct de vedere estetic, ei se pot bucura de e6 0 8i01 pot uita# Totu8i, 9n 6i ite6e 7or ei estetice, arta a e;pri at, de8i 9ntr0 o anier" a biva6en4", 9ntoarcerea i aginii repri ate a e6i0 ber"rii? arta 9nse na opo5i4ie# 9n stadiu6 actua6, 9n perioada o0 bi6i5"rii tota6e, nici aceast" opo5i4ie a biva6en4" nu ai apare viabi6"# *rta nu ai supravie4uie8te dec9t aco6o unde se neag" pe sine, aco6o unde 98i sa6vea5" esen4a neg9ndu08i 7or a tradi4io0 na6" 8i, prin aceasta, neg9nd reconci6ierea$ aco6o unde ea devine suprarea6ist" 8i atona6"#6 *6t interi, arta 9 p"rt"8e8te soarta ori0 c"rei co unic"ri u ane autentice$ ea piere# Ceea ce Jar6 Jraus scria 6a 9nceputu6 perioadei 7asciste este 9nc" adev"rat$ <'as Gort entsch6ie7, a6s Aene Ge6t erFachte<# -ub o 7or " ai pu4in sub6i at", opo5i4ia dintre 7antas " 8i principiu6 rea6it"4ii se a76" ai 9n 6argu6 s"u 9n procese sub0re0
6# Theodor G# *dorno, #$iloso%$ie derneuen JusiI =Tiibingen$ O#C#B# Cohr, 1919># 1,0

5#

Ee5i capito6u6 9#

BERBERT C*RC(-E a6e 8i supra0rea6e precu visu6, reveria, Aocu6, <76u;u6 con8tiin0 4ei<, 9n revendicarea sa e;tre " pentru ob4inerea satis7acerii dinco6o de principiu6 rea6it"4ii, 7antas a neag" 9nsu8i %rinci%ium individuationis. Probabi6 aici se a76" r"d"cini6e 7ide6it"4ii 7antas0 ei 7a4" de Erosu6 pri ar$ se;ua6itatea este <singura 7unc4ie a unui organis viu care dep"8e8te individu6 8i asigur" 6eg"tura sa cu specia<#. 9n "sura 9n care se;ua6itatea este organi5at" 8i con0 tro6at" de principiu6 rea6it"4ii, 7antas a se ani7est" ai a6es 9 potriva se;ua6it"4ii nor a6e# =* ana6i5at anterior a7initatea care e;ist" 9ntre 7antas " 8i perversiuni#D> Totu8i, e6e entu6 erotic a6 7antas ei dep"8e8te e;presii6e sa6e perverse# Ea tinde c"tre o <rea6itate erotic"< 9n care instincte6e vie4ii 8i0ar g"si 9 p6inirea 7"r" repri are# *cesta este con4inutu6 u6ti a6 procesu6ui de 7an0 tas are 9n opo5i4ia sa 7a4" de principiu6 rea6it"4ii? gra4ie acestui con4inut, 7antas a Aoac" un ro6 unic 9n dina ica psihic"# :reud recuno8tea acest ro6 dar, 9n acest punct, etapsiho6o0 gia sa aAunge 6a o cotitur" hot"r9toare# I aginea unei 7or e di0 7erite de rea6itate a ap"rut ca adev"ru6 unuia dintre procese6e psi0 hice 7unda enta6e? aceast" i agine con4ine unitatea pierdut" a universa6u6ui 8i particu6aru6ui 8i satis7acerea integra6" a instinc0 te6or vie4ii prin reconci6ierea principiu6ui p6"cerii cu principiu6 rea6it"4ii# Ea6oarea sa de adev"r este sporit" de 7aptu6 c" i agi nea apar4ine o enirii ai presus de %rinci%ium individuationis. 9ns", dup" :reud, i aginea evoc" doar trecutul su!istoric a6 speciei =8i a6 individu6ui>, anterior oric"rei civi6i5a4ii# 'eoarece a0ceasta din ur " se poate de5vo6ta nu ai distrug9nd unitatea sub0istoric" dintre principiu6 p6"cerii 8i principiu6 rea6it"4ii, i aginea trebuie s" r" 9n" 9ngropat" 9n incon8tient, iar i agina4ia trebuie s" devin" si p6" 7ante5ie, Aoc de copii, reverie# 3ungu6 dru a6 con8tiin4ei, de 6a hoarda pri ordia6" 6a 7or e tot ai 9na6te de civi6i5a4ie, nu poate 7i inversat# Conc6u5ii6e 6ui :reud e;c6ud

3antasm i uto%ie ideea unei st"ri <idea6e< a naturii? dar e6e iposta5ia5", de ase e0 nea, o form istoric" speci7ic" de civi6i5a4ie drept natura civi0 6i5a4iei# Propria teorie a 6ui :reud nu Austi7ic" aceast" conc6u5ie# 'in necesitatea istoric" a principiu6ui randa entu6ui 8i din per0 petuarea sa dinco6o de necesitatea istoric", nu re5u6t" c" o a6t" 7or " de civi6i5a4ie, a76at" sub do nia unui a6t principiu a6 rea0 6it"4ii, ar 7i i posibi6"# 9n teoria 7reudian", 6ibertatea 9n raport cu repri area este o prob6e " ce 4ine de trecutul incon8tient, subis0 toric 8i chiar subu an, de procese6e bio6ogice 8i psihice pri or0 dia6e? prin ur are, ideea unui principiu non0represiv a6 rea6it"4ii este o prob6e " de regresiune# C" un ast7e6 de principiu ar putea deveni e6 9nsu8i o rea6itate istoric", o prob6e " de con8tiin4" 9n curs de de5vo6tare, c" i agini6e 7antas ei s0ar putea re7eri, ai cur9nd, 6a viitorul necucerit a6 o enirii dec9t 6a trecutu6 s"u =prost> cucerit 0toate acestea 9i p"reau 6ui :reud, 9n ca5u6 ce6 ai 7eri 0 cit, doar o 7ru oas" utopie# YPerico6u6 de a abv5a de descoperirea va6orii de adev"r a i agina4iei cu privire 6a tendin4e6e regresive este e;e p6i7icat de opera 6ui Cari Oung# Oung a insistat pe 7or4a cognitiv a i a0 gina4iei chiar ai puternic dec9t :reud# 'up" Oung, 7antas a este unit" <9n od i perceptibi6< cu toate ce6e6ate 7unc4ii psihi0 ce? ea apare <acu ca ceva pri ar, ca u6ti a 8i cea ai te erar" sinte5" a tuturor capacit"4i6or<# :antas a este, 9nainte de toate, <activitatea creatoare din care decurg r"spunsuri6e 6a toate 9n0 treb"ri6e posibi6e<? ea este < a a tuturor posibi6it"4i6or, 9n care suit unite at9t toate con76icte6e psihice, c9t 8i con76ictu6 dintre 6u ea interioar" 8i cea e;terioar"<# :antas a a construit 9ntot0 deauna 6eg"tura dintre cerin4e6e ireconci6iabi6e a6e obiectu6ui 8i subiectu6ui, dintre e;troversie 8i introversie# 9 Caracteru6 si u6tan retrospectiv 8i e;pectativ a6 i agina4iei este ast7e6 c6ar 7or u6at$ ea nu prive8te doar 9napoi, c"tre un trecut aborigen de aur, ci 8i 9nainte c"tre toate posibi6it"4i6e 9nc" nerea6i5ate, dar 9# Oung, #s&c$ological 0&%es =&eF NorK$ Barcourt, Brace, 1926>, p# 69# 1,3

.# D#
1,2

:reud, * :eneral .ntivduction to #s&c$oanal&sis) p# /5D# Ee5i capito6u6 II#

BERBERT C*RC(-E rea6i5abi6e# 'ar, deAa 9n 6ucr"ri6e anterioare a6e 6ui Oung accentu6 este pus pe ca6it"4i6e retrospective 8i deci <7antastice< a6e i agi0 na4iei$ g9ndirea vis"toare se dep6asea5" 9ntr0o anier" retrograd" c"tre ateria brut" a e oriei<? ea este o <regresiune c"tre per0 cep4ia originar"<#1H 9n de5vo6tarea psiho6ogiei 6ui Oung, tendin4e6e sa6e obscurantiste 8i reac4ionare au devenit do inante 8i au e6i inat vederi6e critice a6e etapsiho6ogiei 7reudiene#11Z Ea6oarea de adev"r a i agina4iei nu prive8te nu ai trecu0 tu6, ci 8i viitoru6$ 7or e6e 6ibert"4ii 8i a6e 7ericirii pe care 6e invoc" pretind a 7urni5a realitatea istoric"# :unc4ia critic" a 7antas ei const" 9n re7u5u6 s"u de a accepta ca de7initive 6i it"ri6e i puse 6ibert"4ii 8i 7ericirii de c"tre principiu6 rea6it"4ii, 9n re7u5u6 de a uita ceea ce %oate fi;
* nro!i imaginaia) c$iar c nd este vor!a des%re ceea ce numim) n mod grosolan) fericire) nseamn a te sustrage Hustiiei su%reme) %e care o aflam in ad ncul fiinei noastre. 8umai imaginaia d socoteal des%re ceea ce poate 7i#@ 3antasm i uto%ie

propuneri6e i agina4iei artistice nu s9nt adev"rate din perspecti0 va organi5"rii rea6e a 7apte6or 4ine de esen4a adev"ru6ui 6or$ *dev"ru6 c" vreo a7ir a4ie cu privire 6a o situa4ie rea6" este nea0 dev"rat" poate e;pri a adev"ru6 vita6 din punctu6 de vedere a6 rea0 6i5"rii estetice# E6 e;pri " < are6e re7u5< care 9i este tr"s"tura 7unda0 enta6"#<15 *cest Care Re7u5 9nsea n" protestu6 9 potriva repri "rii inuti6e, 6upta pentru 7or a u6ti " a 6ibert"4ii 0 <a tr"i Iar" an0 goas"<#16 'ar aceast" idee nu putea 7i 7or u6at" 7"r" sanc4iune dec9t 9n 6i baAu6 artei# 9n conte;tu6 ai rea6ist a6 teoriei po6itice, 8i chiar a6 7i6oso7iei, aceast" idee a 7ost aproape universa6 denun0 4at" ca utopie# Trans7erarea posibi6it"4i6or rea6e c"tre ace6 no man 7s land a6 utopiei constituie ea 9ns"8i un e6e ent esen4ia6 a6 ideo6ogiei principiu6ui randa entu6ui# 'ac" construc4ia unei de5vo6t"ri in0 stinctua6e non0represive este orientat" nu c"tre trecutu6 subisto0 ric, ci c"tre pre5entu6 istoric 8i civi6i5a4ia avansat", 9ns"8i no4iu0 nea de utopie 98i pierde sensu6# &egarea principiu6ui randa entu0 6ui nu apare 9 potriva progresu6ui ra4iona6it"4ii con8tiente, ci cu e6? aceast" negare presupune ce6 ai 9na6t grad de aturitate a ci0 vi6i5a4iei, 9nse8i rea6i5"ri6e principiu6ui randa entu6ui au sporit contradic4ia dintre procese6e incon8tiente arhaice 8i procese6e con0 8tiente a6e o u6ui, pe de0o parte, 8i posibi6it"4i6e sa6e rea6e, pe de a6ta# Istoria o enirii pare a se 9ndrepta c"tre un a6t punct de coti0 tur" a6 destine6or instincte6or# )i, 6a 7e6 ca 6a precedente6e o ente crucia6e, adaptarea structurii psihice arhaice 6a nou6 ediu ar 9nse na a a6t" <catastro7"< 0 o schi bare e;p6o5iv" a ediu6ui 9nsu8i# Totu8i, 9n ti p ce pri u6 punct de cotitur" a 7ost, con0 7or ipote5ei 6ui :reud, un eveni ent a6 istoriei geo6ogice, 8i 9n

1H# #s&c$olog& of t$e Unconscious) =3ondon$ Rout6edge and Jegan Pau6, 1951>, p# 1/011# 11# E;ce6enta ana6i5a a 6ui EdFard L6over 7ace inuti6" discutarea 9n 12# 1/# 11#

-uprarea6i8tii recuno8teau i p6ica4ii6e revo6u4ionare a6e des0 coperiri6or 6ui :reud$ <I agina4ia este, poate, pe ca6e s"08i reca0 pete drepturi6e<#1/ 'ar atunci c9nd 9ntrebau <Eisu6 nu poate 7i, oare, 7o6osit 8i e6 6a re5o6varea prob6e e6or 7unda enta6e a6e vie4iiT<11, ei treceau dinco6o de psihana6i5", pretin59nd ca visu6 s" se trans7or e 9n rea6itate, 7"r" co pro iterea con4inutu6ui s"u# *rta se a6ia cu revo6u4ia# *de5iunea 7er " 6a va6oarea strict" de adev"r a i agina4iei cuprinde rea6itatea ai dep6in# :aptu6 c"

continuare a operei Iui Oung# Pezi 3reud or +ungQ =&eF NorK$ G#G# &orton, 195H# Janifestele su%rarealismului) 9n Cario de Ciche6i, *vangarda artistic" a seco6u6ui SS, 9n ro # de I6ie Constantinescu, Bucure8ti, Editura Ceri diane, 196D, p# 2D/# *cesta a 7ost pri u6 ani7est =1921># .!id) p# 2D.# .!id) p# 2D9#

15# 16#

*#&# Ghitehead, -cience and t$e Jodem 9orld =&eF NorK$ Cac i66an, 1926>, p# 22D# <### +hne *ngst 3eben<# T#G# *dorno, Persuc$ ii!er 9agner =Ber6in0 :TanK7urt$ -uhrKa p, 1952>, p# 19D# 115

3antasm i uto%ie

BERBERT C*RC(-E ti p ce a6 doi6ea a survenit 6a 9nceputu6 civi6i5a4iei, ce6 de0a6 trei6ea va 7i situat 6a nive6u6 ce6 ai 9na6t pe care 10a atins civi 0 6i5a4ia# *ctoru6 acestui eveni ent nu va ai 7i ani a6u6 u an istoric, ci subiectu6 con8tient, ra4iona6, care a st"p9hit 6u ea o0 biectiv" 8i 8i0a apropriat0o ca aren" a rea6i5"ri6or sa6e# :actoru6 istoric con4inut 9n teoria 7reudian" a instincte6or a aAuns 6a atu0 ritate 9n istorie atunci c9nd ba5a penuriei <Le!ensnof( 0 care, pentru :reud, 7urni5a 7uda entu6 ra4iona6 pentru principiu6 re0 presiv a6 rea6it"4ii 0 este sub inat" de progresu6 civi6i5a4iei# Cu toate acestea, argu entu6 c", 9n ciuda 9ntregu6ui progres, penuria 8i i aturitatea r" 9h su7icient de ari pentru a 9 pie0 dica rea6i5area principiu6ui <7iec"ruia dup" nevoi6e sa6e<, este 9nc" va6abi6# *t9t resurse6e ateria6e, c9t 8i ce6e psihice a6e civi0 6i5a4iei s9nt 9nc" at9t de 6i itate 9nc9t trebuie s" e;iste un nive6 7oarte sc"5ut de via4" pentru ca productivitatea socia6" s" 7ie re0 orientat" c"tre satis7acerea universa6" a nevoi6or individua6e$ u64i oa eni ar trebui s" renun4e 6a o bun"stare anipu6at" pen0 tru ca to4i s" tr"iasc" o via4" nor a6"# Cai u6t, structura inter0 na4iona6" do inant" a civi6i5a4iei industria6e pare s" ridicu6i5e5e o ast7e6 de idee# *ceasta nu inva6idea5" insisten4a teoretic" po0 trivit c"reia principiu6 randa entu6ui a devenit caduc# Recon0 ci6ierea dintre principiu6 p6"cerii 8i principiu6 rea6it"4ii nu depin0 de de e;isten4a abunden4ei pentru to4i# -ingura 9ntrebare perti0 nent" este dac" poate 7i preconi5at" 9n od re5onabi6 o stare de civi6i5a4ie 9n care nevoi6e u ane suit satis7"cute 9ntr0o ase enea anier" 8i 9iitr0o ase enea "sur" 9nc9t repri area sup6i enta0 r" poate 7i e6i inat"# + ast7e6 de stare ipotetic" poate 7i presupus" 9n od re5ona0 bi6 9n dou" etape de de5vo6tare, care se a76" 6a po6ii opu8i ai des0 tine6or instincte6or$ una ar 7i situat" 6a 9nceputuri6e pri itive a6e istoriei, cea6a6t" 9n stadiu6 s"u atur ce6 ai avansat# Pri a s0ar re7eri 6a o reparti5are non0opresiv" a penuriei =cu , de e;e p6u, poate a e;istat 9n 7a5e6e atriarha6e a6e societ"4ii vechi># Cea de0a doua ar 4ine de o organi5are ra4iona6" a societ"4ii industria6e

7oarte avansate, dup" victoria asupra penuriei# 'estine6e instinc0 te6or ar 7i, bine9n4e6es, 7oarte di7erite 9n aceste dou" condi4ii, dar e6e ar trebui s" aib" 9n co un o tr"s"tur" decisiv"$ de5vo6tarea instinctua6" ar 7i non0represiv" 9n sensu6 c" ce6 pu4in repri area sup6i entar" cerut" de interese6e do ina4iei nu ar 7i i pus" asu0 pra instincte6or# *ceast" ca6itate ar re76ecta satis7acerea curent" a nevoi6or u ane 7unda enta6e =ce6e ai pri itive 6a 9nceput, 7oarte e;tinse 8i ra7inate 9n ce6 de0a6 doi6ea stadiu>, at9t se;ua6e, c9t 8i socia6e$ nevoia de hran", de 6ocuin4", de 9 br"c" inte, de ti p 6iber# *ceast" satis7acere ar 7i =8i acesta este punctu6 i por0 tant> fr efort- adic", 7"r" ca unca 9nstr"inat" s" do ine e;is0 ten4a u an"# 9n condi4ii pri itive, 9nstr"inarea nu a ap"rut nc din cau5a caracteru6ui pri itiv a6 nevoi6or 9nse8i, a caracteru6ui rudi entar =persona6 sau se;ua6> a6 divi5iunii uncii 8i absen4ei unei specia6i5"ri ierarhice institu4iona6i5ate a 7unc4ii6or# In condi0 4ii6e <idea6e< a6e civi6i5a4iei industria6e avansate, 9nstr"inarea ar 7i co p6etat" de auto ati5area genera6" a uncii, reducerea ti pu6ui de 6ucru 6a un ini u 8i caracteru6 inter8anAabi6 a6 7unc4ii6or# 9ntruc9t 6ungi ea 5i6ei de unc" este ea 9ns"8i unu6 dintre principa6ii 7actori represivi i pu8i asupra principiu6ui p6"cerii de c"tre principiu6 rea6it"4ii, reducerea 5i6ei de unc" p9n" 6a punctu6 unde cantitatea de ti p de unc" nu ai opre8te de50 vo6tarea u an" este pri a condi4ie prea6abi6" a 6ibert"4ii# + ast0 7e6 de reducere ar 9nse na, 9n sine, aproape sigur o di inuare considerabi6" a nive6u6ui de via4" predo inant ast"5i 9n 4"ri6e in0 dustria6e ce6e ai avansate# 'ar regresu6 c"tre un nive6 de via4" in7erior, pe care co6apsu6 principiu6ui randa entu6ui 60ar antre0 na, nu p6edea5" 9 potriva progresu6ui 6ibert"4ii# *rgu entu6 care 7ace e6iberarea s" depind" de un nive6 de via4" tot ai 9na6t, serve8te u6t prea u8or pentru a Austi7ica per0 petuarea repri "rii# 'e7inirea nive6u6ui de via4" 9n 7unc4ie de auto obi6e, te6evi5oare, avioane 8i tractoare este aceea a 9nsu8i principiu6ui randa entu6ui# 'inco6o de do nia acestui princi0 1,A

BERBERT C*RC(-E piu, nive6u6 de via4" ar 7i "surat prin a6te criterii$ satis7acerea universa6" a nevoi6or u ane 7unda enta6e 8i e6iberarea de vino0 v"4ie 8i tea " 0 at9t interna6i5at" c9t 8i e;tern", at9t instinctua6" c9t 8i <ra4iona6"<# <3a vraie civi6i5ation### n@est pas dans 6e ga5, ni dans 6e vapeur, ni dans Ies tab6es tournantes# E66e est dans 6a di inution des traces du peche@ origine6<1. 0 aceasta este de7ini4ia progresu6ui dinco6o de do nia principiu6ui randa entu6ui# 9n condi4ii opti e, preva6enta 9n civi6i5a4ia atur" a bog"0 4iei ateria6e 8i inte6ectua6e ar 7i ast7e6 9hc9t s" per it" satis7a0 cerea 7"r" durere a nevoi6or, 9n ti p ce do ina4ia nu ar ai 9 0 piedica siste atic o ast7e6 de satis7acere# 9n acest ca5, cantitatea de energie instinctua6" ce trebuie 9nc" deviat" c"tre unca nece0 sar" =6a r9ndu6 ei co p6et ecani5at" 8i ra4iona6i5at"> ar 7i at9t de ic" 9nc9t o are parte a constr9ngeri6or 8i odi7ic"ri6or repre0 sive, nesus4inute de 7or4e e;terne, s0ar pr"bu8i# Prin ur are, re0 6a4ia antagonic" dintre principiu6 p6"cerii 8i principiu6 rea6it"4ii ar 7i odi7icat" 9n 7avoarea pri u6ui# Erosu6, instincte6e vie4ii, ar cunoa8te o e6iberare 7"r" precedent# Re5u6t" oare de aici c" civi6i5a4ia s0ar de5integra 8i s0ar 9n0 toarce 6a s"6b"ticia preistoric", c" indivi5ii ar uri din cau5a epui5"rii iA6oace6or disponibi6e de satis7acere 8i din cau5a pro0 priei 6or energii, c" absen4a 6ipsei 8i a repri "rii ar sec"tui 9n0 treaga energie ce ar putea pro ova produc4ia ateria6" 8i inte0 6ectua6" 6a un nive6 ai 9na6t 8i 6a scar" ai areT :reud r"spun0 de a7ir ativ# R"spunsu6 s"u se ba5ea5" pe acceptarea ai u6t sau ai pu4in tacit" a unui nu "r de ipote5e$ c" re6a4ii6e 6ibidi0 na6e 6ibere s9ht esen4ia6 ente opuse re6a4ii6or de unc", c" ener0 gia trebuie s" 7ie retras" din re6a4ii6e 6ibidina6e pentru a crea re6a0 4ii6e de unc", c" nu ai absen4a satis7acerii dep6ine sus4ine or0 gani5area socia6" a uncii# Chiar 8i 9n condi4ii6e opti e a6e unei
1.# <*dev"rata civi6i5a4ie nu const" 9n ben5in", nici 9n abur, nici 9n ese6e tur0 nante# Ea const" 9n reducerea ur e6or p"catu6ui originar#< Baude6aire, *7on 4oeuiJis a 8u) SSSII, 9n 2euvivs #ost$umes) ed# Conard, voi# II =Paris, 1952>, p# 1H9> 1,5 3antasm i uto%ie

organi5"ri ra4iona6e a societ"4ii, satis7acerea nevoi6or u ane ar necesita unc", iar acest 7apt, singur, ar i pune o restric4ie in0 stinctua6" cantitativ" 8i ca6itativ" 8i, prin aceasta, nu eroase ta0 buuri socia6e# +ric9t de bogat" ar 7i, civi6i5a4ia depinde de unca regu6at" 8i etodic", 8i ast7e6 de 9nt9r5ierea nep6"cut" a satis7a0 cerii, 9ntruc96 instincte6e pri are se r"5vr"tesc <de 6a natur"< 9 0 potriva unei ast7e6 de 9nt9r5ieri, odi7icarea 6or represiv" r" 90 ne, a8adar, o necesitate pentru orice civi6i5a4ie# Pentru a ne opune acestui argu ent, ar trebui s" ar"t" c" 8i core6a4ia pe care o stabi6e8te :reud 9ntre <repri are instinctu0 a6" 0 unc" socia6 ente uti6" 0 civi6i5a4ie< poate 7i re5onabi6 trans7or at" 9n core6a4ia dintre <e6iberare instinctua6" 0 unc" socia6 ente uti6" 0 civi6i5a4ie<# * ar"tat c" repri area instinc0 tua6" preva6ent" provenea nu at9t din necesitatea uncii, c9t din organi5area socia6" speci7ic" a uncii i pus" de interese6e do0 ina4iei 0 c" repri area era 9n are parte repri are sup6i en0 tar", 9n consecin4", e6i inarea repri "rii sup6i entare ar tinde %er se s" e6i ine nu unca ci organi5area e;isten4ei u ane 9ntr0 un instru ent de unc"# 'ac" acest 6ucru este adev"rat, apari4ia unui principiu non0represiv a6 rea6it"4ii ai degrab" ar odi7ica dec9t ar distruge organi5area socia6" a uncii$ e6iberarea Erosu6ui ar putea crea re6a4ii de unc" noi 8i durabi6e# E;a inarea acestei ipote5e se 6ove8te de 6a 9nceput de una dintre va6ori6e ce6e ai strict proteAate a6e cu6turii oderne 0aceea de %roductivitate. Poate ai bine dec9t oricare a6ta, aceas0 t" idee e;pri " atitudinea e;isten4ia6" din civi6i5a4ia industria6"? ea i pregnea5" de7ini4ia 7i6oso7ic" a subiectu6ui, de7init ca eu ereu transcendent# + u6 este eva6uat potrivit capacit"4ii sa6e de a produce, de a de5vo6ta 8i de a 9 bun"t"4i 6ucruri socia6 en0 te uti6e# Productivitatea dese nea5" ast7e6 nive6u6 de st"p9nire 8i trans7or are a naturii$ 9n6ocuirea progresiv" a unui ediu natu0 ra6 necontro6at printr0un ediu tehno6ogic contro6at# 9ns", cu c9t divi5iunea uncii a 7ost tot ai u6t 6egat" de uti6itatea sa pen0 tru aparatu6 productiv, ai cur9nd dec9t 9n 7o6osu6 indivi5i6or 0 1,9

BERBERT C*RC(-E cu a6te cuvinte, cu c9t nevoi6e socia6e s0au 9ndep"rtat ai u6t de nevoi6e individua6e 0 cu at9t ai u6t productivitatea a tins s" se opun" principiu6ui p6"cerii 8i s" devin" un scop 9n sine# 9nsu8i cuv9ntu6 aAungea s" aib" irosu6 repri "rii sau a6 g6ori7ic"rii sa6e 7i6istine$ e6 i p6ic" conda narea odihnei, a indu6gen4ei, a receptivit"4ii 0 triu 7u6 asupra <ad9nci i6or< in4ii 8i trupu6ui, 9 b69n5irea instincte6or de c"tre ra4iunea e;p6oatatoare# E7ici0 en4a 8i repri area converg$ cre8terea productivit"4ii uncii este idea6u6 sacrosanct at9t a6 stahanovis u6ui capita6ist c9t 8i a6 ce6ui sta6inist# *cest concept de productivitate 98i are 6i ite6e sa6e is0 torice$ e6e s9nt ce6e a6e principiu6ui randa entu6ui# 'inco6o de do eniu6 s"u, productivitatea are un a6t con4inut 8i o a6t" re6a4ie cu principiu6 p6"cerii$ e6e s9nt anticipate 9n procese6e i agina4iei care proteAea5" 6ibertatea 9 potriva principiu6ui randa entu6ui, revendic9hd un nou principiu a6 rea6it"4ii# Revendic"ri6e utopice a6e i agina4iei s9nt saturate de rea6i0 tatea istoric"# 'ac" rea6i5"ri6e principiu6ui randa entu6ui dep"0 8esc institu4ii6e sa6e, e6e i6itea5", de ase enea, 9 potriva di0 rec4iei productivit"4ii sa6e 0 9 potriva subAug"rii o u6ui 7a4" de unc"# E6iberat" din aceast" sc6avie, productivitatea 98i pierde puterea represiv" 8i i pu6sionea5" de5vo6tarea 6iber" a nevoi6or individua6e# + ast7e6 de schi bare a direc4iei progresu6ui trece dinco6o de reorgani5area 7unda enta6" a uncii socia6e pe care o presupune# +ric9t de Aust" 8i de ra4iona6" ar putea 7i organi0 5area produc4iei ateria6e, ea nu poate 7i niciodat" un do eniu a6 6ibert"4ii 8i satis7acerii? 9ns", ea poate s" e6ibere5e ti pu6 8i e0 nergia necesare pentru Aocu6 6iber a6 7acu6t"4i6or u ane 7ii afara do eniu6ui uncii a6ienate# Cu c9t a6ienarea uncii este ai co p6et", cu at9t poten4ia6u6 6ibert"4ii este ai are$ auto ati5a0 rea tota6" va 7i punctu6 opti # -7era din a7ara uncii este cea care de7ine8te 6ibertatea 8i 9 p6inirea, iar de7inirea e;isten4ei u0 ane din perspectiva acestei s7ere este cea care constituie nega0 rea principiu6ui randa entu6ui# *ceast" negare anu6ea5" ra4io0 na6itatea do ina4iei 8i <de0rea6i5ea5"< con8tient 6u ea 7or a4i 1-0

3antasm i uto%ie

de aceast" ra4iona6itate 0 rede7inind0o dup" ra4iona6itatea satis7a0 cerii, 9n ti p ce o ast7e6 de schi bare istoric" a direc4iei progre0 su6ui nu este posibi6" dec9t pe ba5a rea6i5"ri6or principiu6ui ran0 da entu6ui 8i a posibi6it"4i6or sa6e, ea trans7or " e;isten4a u an" 9n ansa b6u6 s"u, inc6usiv 6u ea uncii 8i 6upta 9 potriva naturii# Progresu6 dinco6o de principiu6 randa entu6ui nu este pro ovat prin 9 bun"t"4irea sau sup6i entarea e;isten4ei actu0 a6e cu ai u6t" conte p6a4ie, cu ai u6t ti p 6iber, prin pro0 ovarea sau practicarea <va6ori6or ai 9na6te<, prin pro ovarea cuiva sau a vie4ii cuiva# *se enea idei apar4in do eniu6ui cu60 tura6 a6 principiu6ui randa entu6ui 9nsu8i# 3a enta4ia despre e0 7ectu6 degradant a6 < uncii tota6e<, s7atu6 de a aprecia 6ucruri6e bune 8i 7ru oase 9n aceast" 6u e 8i 9n 6u ea de apoi, este ea 9ns"8i represiv" 9n "sura 9n care reconci6ia5" o u6 cu 6u ea uncii pe care o 6as" neatins"# Cai u6t dec9t at9t, ea sus4ine repri area deviind e7ortu6 chiar din s7era 9n care repri area este 9nr"d"cinat" 8i se perpetuea5"# 'inco6o de principiu6 randa entu6ui, at9t productivitatea c9t 8i va6ori6e sa6e cu6tura6e 98i pierd 9ntreaga va6oare# 3upta pentru e;isten4" se poart" 9n continuare pe ba5e noi 8i cu obiective noi$ ea se trans7or " 9n 6upt" concertat" 9 potriva oric"rei constr9n0 geri i puse Aocu6ui 6iber a6 7acu6t"4i6or u ane, 9 potriva e7ortu0 6ui, bo6ii 8i or4ii# Cai u6t, 9n ti p ce do nia principiu6ui ran0 da entu6ui era 9nso4it" de un contro6 corespun5"tor a6 dina icii instinctua6e, reorientarea 6uptei pentru e;isten4" ar i p6ica o schi bare decisiv" a acestei dina ici# 9ntr0adev"r, o ast7e6 de schi bare ar 7i condi4ia prea6abi6" pentru sus4inerea progresu6ui# Eo 9ncerca acu s" ar"t" c" ea ar a7ecta 9ns"8i structura su76etu6ui, c" ar odi7ica echi6ibru6 dintre Eros 8i Thanatos, ar reactiva do enii6e tabuate a6e satis7acerii 8i ar 9 p"ca tendin4e6e conservatoare a6e instincte6or# + nou" e;perien4" 7unda enta6" a 7iin4ei ar schi ba e;isten4a u an" 9n 9ntregu6 s"u#

1-1

.maginile lui 2rfeu i 8arcis

C*PIT+3(3 Vin

I,a-inile l$i Orfe$ .i Nar#i"

9ncercarea de a schi4a o construc4ie teoretic" a cu6turii din0 co6o de principiu6 randa entu6ui este, 9n sens strict, <nere5ona0 bi6"<# L9ndirea este ra4iona6itatea principiu6ui randa entu6ui# Chiar 6a 9nceputu6 civi6i5a4iei occidenta6e, cu u6t ti p 9nainte ca acest principiu s" 7i 7ost institu4iona6i5at, g9ndirea era de7init" ca un instru ent de constr9ngere, de 9n"bu8ire instinctua6"? do0 eniu6 instincte6or, sensibi6itatea, era considerat ca iiind 9n per0 anen4" osti6 8i d"un"tor ra4iunii#1 Categorii6e 9n care 7i6oso79a a 9n4e6es e;isten4a u an" au re4inut re6a4ia dintre ra4iune 8i repri0 are$ tot ceea ce apar4ine s7erei sensibi6it"4ii, p6"cerii, i pu6su0 6ui, i p6ic" un antagonis cu ra4iunea 0 ceva ce trebuie subAu0 gat, constr9ns# 3i baAu6 cotidian a perpetuat acest punct de ve0 dere$ cuvinte6e care se ap6ic" acestei s7ere poart" sunetu6 predicii sau a6 obscenit"4ii# 'e 6a P6aton puia 6a 6egi6e "c$und und "c$mutz a6e 6u ii oderne2, de7"i area principiu6ui p6"cerii 8i0a dovedit puterea ire5istibi6"? opo5i4ia 6a o ast7e6 de de7"i are cade u8or 9n ridico6# Totu8i, do ina4ia ra4iunii represive =teoretice 8i practice> nu a 7ost niciodat" tota6"$ onopo6u6 s"u asupra cunoa8terii nu a

1# 2#

Ee5i capito6u6 E# + 6ege propus" de &eF NorK Ooint 3egis6ative Co ittee on Co ic BooKs, vi5a inter5icerea v9n5"rii 8i distribuirii c"r4i6or ce pre5entau <nuditatea, se ;ua6itatea sau p6"cerea 9ntr0o anier" tin59nd s" e;cite dorin4e6e 6ascive sau sen5ua6e###< <8e? LoiI 0imes) 1. 7ebruarie 1951>#

7ost niciodat" incontestabi6# C9nd :reud eviden4ia 7aptu6 7unda enta6 c" 7antas a =i agina4ia> re4ine un adev"r care este in co patibi6 cu ra4iunea, e6 nu 7"cea dec9t s" ur e5e o 6ung" tradi 4ie istoric"# :antas a este cognitiv" 9n "sura 9n care p"strea5" adev"ru6 Care6ui Re7u5 sau, 9n od po5itiv, 9n "sura 9n care proteAea5", 9 potriva oric"rei ra4iunii, aspira4ii6e de 9 p6inire in tegra6" a o u6ui 8i naturii care s9nt repri ate de ra4iune# 9n do eniu6 7antas ei, i agini6e nere5onabi6e a6e 6ibert"4ii devin ra 4iona6e 8i <abisuri6e< satis7acerii instinctua6e cap"t" o nou" de nitate# Cu6tura principiu6ui randa entu6ui se p6eac" 9n 7a4a ade v"ruri6or ciudate pe care i agina4ia 6e p"strea5" vii 9n 7o6c6or 8i 9n bas , 9n 6iteratur" 8i art"? aceste adev"ruri au 7ost interpretate corespun5"tor 8i 8i0au g"sit 6ocu6 9n 6u ea popu6ar" 8i acade i c"# Cu toate acestea, e7ortu6 de a deriva din aceste adev"ruri con 4inutu6 unui principiu va6abi6 a6 rea6it"4ii ce01 dep"8e8te pe ce6 do inant a 7ost cu totu6 ne9nse nat# *7ir a4ia 6ui &ova6is, potrivit c"reia <toate 7acu6t"4i6e 8i 7or4e6e interne 8i toate 7acu6t"4i6e 8i 7or 4e6e e;terne trebuie deduse din i agina4ia productiv"< /, a r" as o curio5itate 0 dup" cu a r" as progra u6 suprarea6ist de%ractiRuerla %oSsie. * insista pe ideea c" i agina4ia 7urni5ea5" stan darde pentru atitudini e;isten4ia6e, pentru practic" 8i pentru posi bi6it"4i6e istorice apare ca un capriciu in7anti6# 'oar arhetipuri6e, doar si bo6uri6e au 7ost acceptate 8i sensu6 este, de obicei, inter pretat, ai degrab", ca 7iind ace6a a6 stadii6or 7i6ogenetice sau ontogenetice, de u6t" vre e dep"8ite, dec9t ace6a a6 aturit"4ii individua6e sau cu6tura6e# Eo 9ncerca acu s" identi7ic" c90 teva dintre aceste si bo6uri 8i s" e;a in" va6oarea 6or istoric" de adev"r# M Cai e;act, c"ut" <eroii cu6turii< care au r" as 9n i agi0 na4ie ca si bo6i59nd atitudinea 8i 7apte6e ce au deter inat des0 tinu6 o enirii# &e con7runt" , de 6a 9nceput, cu 7aptu6 c" erou6
/# "c$riflen) ed# O# Cinor =Oena$ Eugen 'iederichs, 192/>, H1, /.5# Ee5i Laston Bache6ard, La 0em et .es O"veries de la Polonte =Paris$ Oose Corti, 191H>, p# 105# 1-3

1-2

BERBERT C*RC(-E predo inant a6 cu6turii este 8ar6atanu6 8i rebe6u6 =9n su7erin4"> 9 potriva 5ei6or, ce6 care creea5" cu6tura cu pre4u6 durerii perpe0 tue# E6 si bo6i5ea5" productivitatea, e7ortu6 ne9ncetat de a7st"0 p9ni via4a? dar, 9n productivitatea sa, binecuv9ntarea 8i b6este u6, progresu6 8i e7ortu6 s9nt ine;tricabi6 9 p6etite# Pro eteu este e0 rou60arhetip a6 principiu6ui randa entu6ui# )i 9n 6u ea 6ui Pro0 eteu, Pandora, principiu6 7e inin, se;ua6itatea 8i p6"cerea, a0 pare ca b6este 0 distrug"toare, ni icitoare# <'e ce s9nt 7e ei6e un ast7e6 de b6este T 'enun4area se;u6ui, cu care se 9ncheie capito6u6 Ydespre Pro eteu 6a BesiodZ accentuea5", ai presus de toate, neproductivitatea 6or econo ic"? e6e s9nt tr9ntori inuti6i? un obiect de 6u; 9n bu5unaru6 o u6ui s"rac#<1 :ru use4ea 7e eii 8i 7ericirea pe care ea o pro ite s9nt 7ata6e 9n 6u ea0 unc", care este acea a civi6i5a4iei# 'ac" Pro eteu este erou6 cu6tura6 a6 e7ortu6ui, productivi0 t"4i 8i progresu6ui prin repri are, atunci si bo6uri6e unui a6t principiu a6 rea6it"4ii trebuie c"utate 6a po6u6 opus# +r7eu 8i &ar0 cis =ca 8i 'ionysos, cu care s9nt 9nrudi4i 8i care este opusu6 5eu0 6ui care aprob" 6ogica do ina4iei, do eniu6 ra4iunii> si bo6i5ea0 5" o rea6itate 7oarte di7erit"# 5 Ei nu au devenit eroii cu6tura6i ai 6u ii occidenta6e$ i aginea 7or este cea a bucuriei 8i 9 p6inirii? vocea 6or, cea care nu co and", ci c9nt"? gestu6 6or, ce6 care o7er" 8i care pri e8te? 7apta 6or, cea care 9nsea n" pace 8i pune cap"t ac4iunii de cucerire? e6iberarea de ti p care une8te o u6 cu 5eu6, o u6 cu natura# 3iteratura a p"strat i aginea 6or# 'e e;e 0 p6u, 9n "onetele lui 2rfeu; Und fast ein Jdc$en ?ars und ging !ervor aus diesem einigea :liicI von "ang und Leier und glnzte Ilar durc$ i$re 3rii$lingssc$leier und mac$te sic$ ein 1ett in meinem 2$r.

.maginile lui 2rfeu i 8arcis Und sc$liefin mir. Und al$s ?ar i$r "c$laf. Die 1ume) die ic$ He !e?undett) diese fu$+!are 3erne) die gef i$lte 9iese undHedes "taunen) das mic$ sel!st !etraf. "ie sc$lief die 9elt. "ingender :ott) ?ie$ast du sie vollendet) dass sie nic$t !ege$rte) erst ?ac$ zu seinQ "ie$) sie erstand und sc$lief. 9o ist i$r 0odf

-au &arcis, care, 9n og6inda apei, 9ncearc" s"08i 9n4e6eag" propria0i 7ru use4e# *p6ecat asupra r9u6ui ti pu6ui, 9n care toate 7or e6e trec 8i dispar, e6 visea5"$
8arcisse rve au %aradis.. Kuand donc le tem%s) cessant sa fuite) laissera-t-il Rue cet "coulement se re%oseQ 3ormes) formes divines et %erennellesC Rui n7attendez Rue le re%os %our re%araitre) o$C Ruand) dSnd Ruelle nuit) dans Ruel silence) vous recristalliserez-vousQ Le %aradis est touHours a refaireG iln7est%oint en RuelRue lointaine 0$ul". n demeure sous l7a%%arence. 4$aRue c$ose detient)
6# Doar o co%il) ea a rsrit din nunta c ntului i-a lirei 0ale i strluci %rin vluri de %etale i n urec$ea mea s-a cui!rit. Doimi n mine. 0otul somn i-a fost 4o%acii admirai i de%rtarea !i pa*i!tea simit !i mirarea ce mie-mi "u cutremur) tainic rost

1#

5#

Ee5i &or an +# BroFn, =esiod7s 0$eogon& =&eF NorK$ 3ibera6 *rts Press, 195/>, pp# 1D019, //? 8i =ermes t$e @[Eiie[ =(niversity o7 Gisconsin Press, 191.>, p# 2/# -i bo6u6 6ui &arcis 8i ter enu6 <narcisic< a8a cu s9rit 7o6osite aici nu i p6ic" sensu6 ce 6e0a 7ost dat 9n teoria 6ui :reud#

/ a l u m e a o d o r m i 2 r f e u ) c u m a i d e s i v r ! i t o c u m s

1-,

n u r i v n e a s c t r e )

i a n t i 3 4 a r s r i 0 d o r m i #

U n d e e m o a i t e a i 3 Rainer M%ria Ril=#) 4legii duine)e# Sonetele c tre 5r"eu0 n ro,Ane.te de Dan Con"tantine"#$) Edit$ra Uni*er") B$#$re.ti) 19.D, &/ :;/

1--

BERBERT C*RC(-E virtuelle. .7intime !armonie de son etre) comme c!aRue sel) en lui) 1 7arc!St&%e de son cristalG N et vienne un tem%s denuit tacite) ou .es eau> %lus denses descendent; dans .es a! mes im%ertur!es fleuriront .es tremies secretes... 0out s 7efforce vers sa forme %erdue...Q Un grande calme m 7ecoute) ou H7ecoute l7es%oir. La voi> des sources c$ange et ine %arle du soirG +7etends l7!er!e d7argent grandir dans l7om!re sainte) /t la lune %erfide eleve son miroir +usRuc dans ies secrets de ia fonlaine eteime. *dmire dans 8arcisse un eternei retour Pers . 7onde ou son image oft7crtc a son amour #ro%use a sn !eaute toute sa counaisTanec 0out nion sort n 7est Ru 7o!eissaace * la force de mon amour.
.# 8arcis viseaz %aradisul 4 nd i Ea o%ri oare 0im%ul fuga i va lsa s se odihneasc aceast curgere3 3orme) forme divine i %ereneC care nu atea%tai dect odihna pentru a reapare0 o$C c nd. n care noa%te in ce imite. v vei cristaliza din nouQ #aradisul tre!uie mereu recreatG el nu este m vreo nde%rtat 0$ule. =. se ascunde suc a%aren. < 7o iucru +eluic. %utcniHl) armonia intim a e>istenei sale) du% cum orice grunte .ic art conine) n sine) arhetipul cristalului s u( 0 8A va veni o noa%te linititC n cure a%ele cele mai tul%uri co!oar; atunci) n a!isurile ne%ertur!ate) vor nflori cristalele secrete. ## 2rice o!iect i caut forrr.d %ierdut..) *ndr#$ Lide, C.e . raite du 6arciise B/ 7scult s%erana-n calmul de care-s ascultat) Pocea-n uvoi. vortDindu-mi de sear) Q-a sc$im!at. *ud argintul ier!ii cuGn -+; este-n sf nla um!ra) 2ar luna cea %erfid oglinda i-a-niat Scurrnind tcute tmne-n < ntina cu-a% sum!r. Pa$l Valer7) 6arcis vor%e!te### n -oe)ii0 8ialoguri# -oetic !i 4stetic 0 trad de Ct/ A$-$"tin Doina.) Alina Ledean$ .i Mari$" D'i#a) Edit$ra Uni*er") B$#$re.ti) 4:B:) &/ EF/

.maginile lui 2rfeu i 8arcis 4$er 42O#") He m 7a!andonne S ta seule %uissanceG L 7eau tranRuille m 7attire ou He me tends mes !ras; * ce vertige %ur He ne resiste %as. Kue%uis-He) @ ma 1eaute) faire Rue tu ne veuillesf

*t os7era acestui 6i baA este cea a diminution des traces du %ec$e originel - revo6ta 9 potriva cu6turii 7ondate pe e7ort, do ina4ie 8i renun4are# I agini6e 6ui +r7eu 8i &arcis 96 9 pac" pe Eros cu Thanatos# E6e rea intesc e;perien4a unei 6u i ce nu trebuie s" 7ie st"p9nit" 8i contro6at", ci trebuie s" 7ie e6iberat" 0 o 6ibertate ce va desc"tu8a puteri6e Erosu6ui, 9n6"n4uite acu 9n 7or e6e repri ate 8i 9 pietrite a6e o u6ui 8i naturii# *ceste pu0 teri suit concepute nu ca distrugere, ci ca pace, nu ca teroare, ci ca 7ru use4e# Este su7icient s" enu er" i agini6e adunate pentru a circu scrie di ensiunea c"reia e6e 9i s9nt 7ide6e$ 9ntuirea p6"0 cerii, oprirea ti pu6ui, absorb4ia or4ii? t"cere, so n, noapte, paradis 0 principiu6 &irvana v"5ut nu ca oarte, ci ca via4"# Baude6aire red" i aginea unei ast7e6 de 6u i 9n dou" versuri$
$a) tout n 7est Ru 7ordre ei !eaute) Lu>e) calme) et volu%te.
7dmir -n 6arcis drumul eternei reveniri Spre unda unde chipu-i dat marii lui iu%iri 9rumuseii lui ntreaga cunoa!tere-i apare: Mie soarta numai ascultare -utemice-i mele iu%iri# Scump ;orp0 vigorii tale m las plin de-nentare( 7tras de apa calm 0 spre muie-ndnd un %ra: 6icicnd n-am "or -n "aa acestui pur nesa# ;e pot s "ac0 9rumusee a mea0 ce tu n-ai "ace3 Pa$l Val%r7) ;antata lui 6arcis0 S#ena II) n Pa$l Valer7) op cit#0 &/ 4@F0 4@>/ 7colo totul nu este dect ordine !i "rumusee# <u=0 calm !i voluptate#

1 -

1 3

BERBERT C*RC(-E *cesta este probabi6 singuru6 conte;t 9n care cuv9ntu6 ordine 98i pierde conota4ia represiv"$ aici este vorba despre ordinea sa0 tis7acerii pe care o creea5" Erosu6 6iber# -tatica triu 7a asupra dina icii? dar este o static" ce se i8c" 9n propria sa p6enitudine 0 o productivitate care este sensibi6itate, Aoc 8i c9ntec# +rice 9n0 cercare de a de5vo6ta i agini6e ast7e6 concepute trebuie s" 7ie contrar" proprii6or sa6e interese, deoarece 9n a7ara 6i baAu6ui ar0 tei, aceste i agini 98i schi b" se ni7ica4ia 8i cap"t" conota4ii6e cu care au 7ost investite de c"tre principiu6ui represiv a6 rea0 6it"4ii# 'ar trebuie s" 9ncerc" s" reg"si rea6it"4i6e 6a care e6e se re7er"# In contrast cu i agini6e eroi6or cu6turii pro eteice, i agi0 ni6e 6u ii or7ice 8i narcisice s9nt esentia6 ente irea6e 8i nerea6is0 te# E6e dese nea5" o atitudine 8i o e;isten4" <i posibi6e<# :ap0 te6e eroi6or cu6tura6i s9nt, de ase enea, <i posibi6e< 4rin aceea c" s9nt iracu6oase, incredibi6e, suprao ene8ti# Totu8i, obiecti0 vu6 8i <se ni7ica4ia< 6or nu s9nt str"ine rea6it"4ii? di potriv", e6e s9nt uti6e# E6e pro ovea5" 8i 9nt"resc aceast" rea6itate, nu o des0 7iin4ea5"# 'ar i agini6e or7ic0narcisice o des7iin4ea5"? e6e nu as0 cund un < od de via4"<? e6e s9nt 6egate de 6u ea subteran" 8i de oarte# In ca5u6 ce6 ai bun, e6e s9nt i agini poetice, re5ervate pentru su76et 8i ini "# 'ar e6e nu aduc nici un < esaA< 0 poate, cu e;cep4ia unuia negativ, care spune c" cineva nu poate 9nvinge oartea sau uita 8i respinge che area vie4ii pentru ad irarea 7ru use4ii# *st7e6 de esaAe ora6e se suprapun unui con4inut 7oarte di7erit# Ca 8i Pro eteu 8i Ber es, +r7eu 8i &arcis si bo6i5ea5" rea6it"4i$ copaci 8i ani a6e 9i r"spund 6i baAu6ui 6ui +r7eu? pri0 "vara 8i p"durea r"spund dorin4ei 6ui &arcis# Erosu6 or7ic 8i narcisic tre5e8te 8i e6iberea5" posibi6it"4i ce s9nt rea6e 9n 6ucruri 9nsu76e4ite 8i ne9nsu76e4ite, 9n natura organic" 8i cea anorganic" 0rea6e dar supri ate 9n rea6itatea ne0erotic"# *ceste posibi6it"4i circu scriu un telos ce 6e este inerent$ <a nu 7i dec9t ceea ce s9nt<, <a 7i aco6o<, a e;ista#

.maginile .ui 2rfeu i 8arcis

E;perien4a or7ic" 8i narcisic" a 6u ii o neag" pe aceea care sus4ine 6u ea principiu6ui randa entu6ui# +po5i4ia dintre o 8i natur", subiect 8i obiect, este dep"8it"# E;isten4a este resi 4it" ca satis7acere care une8te o u6 8i natura ast7e6 9nc9t 9 p6inirea o u6ui este, 9n ace6a8i ti p, 9 p6inirea, 7"r" vio6en4", a naturii# :iind ce6e c"rora 6i se vorbe8te, 7iind iubite 8i 9ngriAite, 76ori6e, pri "veri6e 8i ani a6e6e apar a8a cu s9nt 0 ca 7ru use4e, nu doar pentru cei care 6i se adresea5" 8i 6e privesc, ci pentru e6e 9n0 se6e, <9n od obiectiv<# <3e onde tend ! 6a beaute<# 11 9n Erosu6 or7ic 8i narcisic aceast" tendin4" este e6iberat"$ obiecte6e naturii devin 6ibere s" 7ie ceea ce s9nt# 'ar, pentru a 7i ceea ce s9nt, e6e de%ind de atitudinea erotic"$ e6e nu 98i g"sesc 9eios0u6 dec9t 9n ea# C9ntecu6 6ui +r7eu paci7ica 6u ea ani a6", 9 pac" 6eu6 cu ie6u6 8i 6eu6 cu o u6# 3u ea naturii este o 6u e a opresiunii, cru5i ii 8i su7erin4ei, a8a cu este 8i 6u ea o u6ui? ca 8i aceasta din ur ", ea 98i a8teapt" e6iberarea# *ceast" e6iberare este o0 pera Erosu6ui# C9ntecu6 6ui +r7eu rupe 9 pietrirea, ut" p"duri6e 8i st9nci6e 0 dar 6e ut" pentru ca e6e s" participe 6a bucurie# 'ragostei 6ui &arcis 9i r"spunde ecou6 naturii# 'esigur, &ar0 cis apare ca o%usul 6ui Eros$ e6 dispre4uie8te dragostea, dragos0 tea care une8te cu a6te 7iin4e u ane, 8i pentru aceasta e6 este pe0 depsit de Eros#12 Ca du8 an a6 6ui Eros, &arcis si bo6i5ea5" so 0 nu6 8i oartea, t"cerea 8i repausu6# 1O 9n Tracia, e6 se a76" 9n str9h0s" 6eg"tur" cu 'ionysos#11 'ar nu r"cea6a, ascetis u6 8i dragostea de sine s9nt ce6e ce co6orea5" i agini6e 6ui &arcis? nu aceste gesturi a6e 6ui s9nt ce6e 9nregistrate de art" 8i 6iteratur"# T"cerea 6ui nu este cea a rigidit"4ii or4ii 8i, atunci c9nd e6 este p6in de

11#

12# 11# 1/#

<3u ea tinde c"tre 7ru use4e#< Laston Bache6ard, *%a i visele) p# //# Ee5i 8i 7or u6area 6ui Ooachiin Las\uet$ <3u ea este un i ens &arcis ce se g9nde8te pe sine#< p# /2# :riedrich Giese6er, 8aricissos; /ine Iunsm&tologisc$e *!$andlung) =Lo0 ttingen, 1D56>, pp# 9H, 91# .!id) pp# .6, DH0D/, 9/091# .!id) p# D9# &arcis 8i 'ionysos s9nt 7oarte apropia4i =dac" nu chiar identici> 9n ito6ogia or7ic"# Titanii 96 prind pe Iagreus0'ionysos 9n ti p ce08i con0
1 5 9

BERBERT C*RC(-E dispre4 7a4" de dragostea v9n"tori6or 8i a ni 7e6or, e6 respinge un Eros pentru un a6tu6# E6 tr"ie8te dup" un Eros propriu 15, 8i nu se iube8te nu ai pe sine# =E6 nu 8tie c" i aginea pe care o ad ir" este propria sa i agine#> 'ac" atitudinea sa erotic" este ase "0 n"toare or4ii 8i aduce oartea, atunci odihna, so nu6 8i oar0 tea nu s9nt 9n od dureros separate 8i distincte$ principiu6 &irva0 na do ne8te asupra tuturor acestor stadii# Iar c9nd &arcis oa0 re, e6 continu" s" tr"iasc" sub 7or a 76orii ce0i poart" nu e6e# *sociindu0i pe &arcis 8i +r7eu 8i interpret9ndu0i 9 preun" ca si bo6uri a6e unei atitudini erotice non0represive 7a4" de rea0 6itate, a 6uat i aginea 6ui &arcis ai cur9hd din tradi4ia ito0 6ogico0artistic" dec9t din teoria 7reudian" a 6ibidou6ui# -9nte a0 cu capabi6i s" g"si spriAin pentru interpretarea noastr" 9n con0 ceptu6 7reudian de narcisism %rimar. Este se ni7icativ 7aptu6 c" introducerea narcisis u6ui 9n psihana6i5" a arcat un punct de cotitur" 9n de5vo6tarea teoriei instincte6or$ ipote5a instincte6or independente a6e eu6ui =instincte6e de autoconservare> a 7ost 5druncinat" 8i 9n6ocuit" de concep4ia unui 6ibido nedi7eren4iat, unit, anterior divi5iunii 9n eu 8i obiecte e;terne# 16 9ntr0adev"r, descoperirea narcisis u6ui pri ar a 9nse nat ai u6t dec9t si p6a ad"ugare a unei a6te 7a5e 9n de5vo6tarea 6ibidou6ui? cu ea, era descoperit arhetipu6 unei a6te re6a4ii e;isten4ia6e cu realitatea. &arcisis u6 pri ar este ai u6t dec9t autoerotis ? e6 9ng6obea0
te,&la i,a-inea 9n og6inda &e care i0o d%d$"er%/ + tradi!ie anti#% 8Plotin) Pro#l$"< inter&retea(% refle#tarea n o-lind% #a n#e&$t$l ,anife"t%rii (e$0 l$i n ,$ltit$dinea feno,enelor l$,ii 0 $n &ro#e" #e0.i -%"e.te "i,+ol$l $lti, n $#iderea (e$l$i de #%tre Titani .i read$#erea "a la *ia!% de #%tre Ge$"/ Mit$l ar e2&ri,a a"tfel re$nifi#area a #eea #e a fo"t "e&arat) a l$i D$,ne(e$ #$ l$,ea) a o,$l$i #$ nat$ra 0 identitatea $n$ia #$ ,$lti&l$l/ Ve(i ErHin R'ode) -s.che 89rei+$r-) 4B:B</ n/ 44@ not%3 Otto Iern) 5ipheus 8Berlin) 4:J?<) &/ JJ0JF) I*an Linfort') ,he 7its o" 5rpheus 8Uni*er"it7 of California Pre"") 4:>4<) &/ F?@/ n #ele ,ai ,$lte dintre re&re(ent%rile &i#t$rale) Nar#i" e"te n"o!it de A,or) #are e"te tri"t) dar n$ o"til/ Ve(i 5ie"eer) 6ar>issos0 &&/ 4E04@/ Ve(i #a&itol$l n/

.maginile lui 2rfeu i 8arcis

5" < ediu6<, integr9nd eu6 narcisic 9n 6u ea obiectiv"# Re6a4ia antagonic" nor a6" dintre eu 8i rea6itatea e;tern" nu este dec9t o 7or " 8i o etap" t9r5ie a re6a4iei dintre eu 8i rea6itate$ La origine) eul include totul) iar mai ttrziu el e>clude lumea e>terioar. "entimentul eului de care s ntem contieni acum nu este dec t o rmi a unui sentiment mult mai cu%rinztor 0 un sentiment care 9 br"4i8a universu6 8i e>%rima o 6eg"tur" inseparabi6" a eu6ui cu 6u ea e;terioar"#6 Conceptu6 de narcisis pri ar presupune ceea ce este 7"cut e;p6icit 9n capito6u6 de deschidere a6 6ucr"rii Disconfort n cultur 0 8i anu e, c" narcisis u6 supravie4uie8te nu nu ai ca un si pto nevrotic, ci 8i ca un e6e ent constitutiv 9n construc4ia rea6it"4ii, coe;ist9nd cu eu6 atur a6 rea6it"4ii# :reud descrie <con4inutu6 ideatic< a6 senti entu6ui pri ar a6 eu6ui, ce supra0 vie4uie8te, ca <e;tindere ne6i itat" 8i identitate cu universu6< =senti entu6 oceanic>#1D )i, ai departe, 9n ace6a8i capito6, e6 a0 vansea5" ideea c" senti entu6 oceanic caut" s" restabi6easc" un <narcisis ne6i itat<#19 Parado;u6 7rapant c" narcisis u6, consi0 derat de obicei ca o 7ug" egoist" din 7a4a rea6it"4ii, este acu 6e0 gat de identitatea cu universu6, de5v"6uie noua pro7un5i e a con0 cep4iei$ dinco6o de orice autoerotis i atur, narcisis u6 indic" o re6a4ie 7unda enta6" cu rea6itatea, re6a4ie care poate da na8tere unei ordini e;isten4ia6e 7oarte e;tinse# 2H Cu a6te cuvinte, narcisis0 u6 poate con4ine ger ene6e unui principiu di7erit a6 rea6it"4ii$ investirea 6ibidina6" a eu6ui =propriu6 s"u corp> poate deveni sursa 8i re5ervoru6 unei noi investiri 6ibidina6e a 6u ii obiective 0 trans7or 9hd aceast" 6u e 9ntr0un nou od de a 7i# *ceast" interpretare este con7ir at" de ro6u6 decisiv pe care01 Aoac",

15# 16#
1?0

1.# 1D# 19# 2H#

4ivilization and .ts Discontents) p# 1/#, -ub6# B#C# .!id) p# 11# .!id) p# 21# 9n 6ucrarea sa <The 'e6ay o7 the Cachine *ge<, Banns -achs

7"cea o 9n cercare interesant" de a pre5enta narcisis u6 ca un e6e ent #on"tit$ti* al principiu6ui rea6it"4ii 9n civi6i5a4ia -rea#%/ E6 se 9ntreba de #e -re#ii n$ a$ 1?1

BERBERT C*RC(-E d$&% :reud, 6ibidou6 narcisic 9n sub6i are# 9n /ul i inele) e6 se 9ntreab" <dac" orice sub6i are nu se e7ectuea5" prin inter edi0 u6 eu6ui, 9ncep9hd prin trans7or area 6ibidou6ui obiectai se;ua6 9n 6ibido narcisic 8i apoi, poate, continu9nd s"0i con7ere a6t scop<#21 'ac" acesta este ca5u6, atunci 9ntreaga sub6i are ar 9n0 cepe cu reactivarea 6ibidou6ui narcisic care, 9ntr0un 7e6 sau a6tu6, se revars" 8i se e;tinde asupra obiecte6or# Ipote5a aproape revo0 6u4ionea5" ideea sub6i "rii$ ea evoc" un od de sub6i are non0 represiv care provine ai cur9nd dintr0o e;tensie dec9t dintr0o deviere constr9ng"toare a 6ibidou6ui# Eo re6ua discutarea acestei idei#22 I agini6e or7ic0narcisice s9nt ce6e a6e Care6ui Re7u5$ re7u0 5u6 de a accepta separarea de obiectu6 =sau subiectu6> 6ibidina6# Re7u5u6 are ca scop e6iberarea 0 reunirea a ceea ce a 7ost sepa0 rat# +r7eu este arhetipu6 poetu6ui ca eli!erator 8i creator.T e6 sta0 bi6e8te o ordine superioar" 9n 6u e 0 o ordine 7"r" repri are# 9n persoana sa, arta, 6ibertatea 8i cu6tura s9nt pe vecie co binate# E6 este poetu6 9ntuirii, 5eu6 care aduce pacea 8i sa6varea prin 9 0 p"carea o u6ui cu natura, nu prin 7or4", ci prin c9ntec$
2rfeu) tlmaciul de zei i %rofet) de%rta de la crinic Bi de .a groaznica $ran %e omul trind n %dureG De-asta s-a s%us c m!l $zea totodat %e .ci i %e tigri. < . . . ( 4ci fost-a c ndva nele%ciunea De-a ose!i ce-i al tu de al o!tii) %rofanul de sacru) de5vo6tat o te6ino6ogie a a8inii, de8i aveau abi6itatea 8i cuno8tiin4e6e care 6e0ar 7i per is s" o 7ac"# -achs nu era u64u it de e;p6ica4ii6e obi8nuite re7eritoare 6a ba5e6e econo ice 8i socio6ogice# 9n schi b, e6 avansa ideea c" e6e entu6 narcisic predo inant 9n cu6tura greac" 9 piedica progresu6 tehno6ogic$ investirea 6ibidina6" a corpu6ui era at9t de puternic" 9ne9t se ani7esta 9 potriva ecani5"rii 8i auto ati5"rii# 3ucrarea 6ui -achs a a0 p"rut 9n #s&c$oanalitic Kuarterl&) II =19//>, p# 12H# 0$e /go and t$e .d) p# /D# Ee5i capito6u6 1H# Ee5i Ga6ter Reh , 2r%$eus ='usse6dor7$ 3# -chFann, 195H>, p# 6/# 'espre +r7eu ca erou cu6tura6, ve5i 3in7orth, 0$e *rts of 2r%$eus) p# 69#

.maginile lui 2rfeu i 8arcis De-a stvili desfrmarea. cminu-ntrindu-1 n dre%turi) De-a-ntemeia aezri) cu o lege n lemn ncrustat.

'ar <erou6 cu6tura6< +r7eu este, de ase enea, creditat cu stabi6irea unei ordini 7oarte di7erite 0 8i pentru aceasta p6"te8te cu vi?
# # # &u vrea s tie 2rfeu de-a femeilor dragoste) fie #entru c nralt suferise) fit ca-i $3#-3 credina #e c ntre multe cu foc l doreau) dar tTD multe *u suferit) alungate .n sc$im! el &U- i i P 3 [ nvat-u Dragostea s i-o ndre%te s%re !icandrn cei fragezi Bi s culeag nt ile flori ale scurtei) fugarei #rimveri a vieii) c nd nc !iat eti) nu t nr7 @

E6 a 7ost s7i8iat 9n buc"4i de 7e ei6e trace 9nnebunite# 2< Tradi4ia c6asic" 96 asocia5" pe +r7eu Xu introducerea ho ose;ua6it"4ii# Ca 8i &arcis, e6 respinge Erosu6 nor a6 nu pentru un idea6 ascetic, ci pentru un Eros ai dep6in Ca 8i &arcis, e6 protestea5" 9 potriva ordinii represive a se;ua6it"4ii procreative# Erosu6 or7ic 8i narcisic este, p9n" 6a cap"t, negarea acestei ordini# 9n 6u ea si bo6i5at" de erou6 cu6tura6 Pro eteu, e6 este negarea oricrei ordini? dar, 9n aceast" negare, +r7eu 8i &arcis de5v"6uie o nou" rea6itate, cu propria sa ordine, guvernat" de principii di7e0riie# Erosu6 or7ic iransiorrn! e;isien4a$ ei ai"p e8ie ciu5i ca 8i oartea prin e6iberare# 3i baAu6 s"u este c9ntec, unca sa este Hoc. Eia4a 6ui &arcis este aceea a frumuseii) iar e;isten4a sa este contem%lare. *ceste i agini se re7er" Mn cmiensiuneH estetic) ca una 9n care principiu6 rea6it"4ii 6or trebuie M #0!uiut 8i va6idat

21#
@ r6. rTc

=or>i7H) V T %r.-7Tz-r o--76 rv## $ #0#0

# 0#V <# # 0 $ M M 0 M

0 M#0@ W

21# 22# 2/#

1?'

25# 26#

tici) trad# Ione6 Carinescu, Bucure8ti ivtiuira 6@ur#ci0# iXhV , p 7W'7(. +vidiu, Jetamorfoze) Cartea S, .90D5, trad# de 6or? 1 6orestu# Bucure8ti, Editura *cade iei R#P#R, 1959, p# 2H1# .!id) Cartea SI, 5H, p# 21D# 1@3

C*PIT+3(3 IS

Di,en"i$nea e"teti#%
Evident, di ensiunea estetic" nu poate va6ida un principiu a6 rea6it"4ii# Ca 8i i agina4ia, care repre5int" 7acu6tatea sa psihi0 c" constitutiv", do eniu6 esteticii este esen4ia6 entc < ?rea6ist<$ e6 8i0a p"strat 6ibertatea sub do nia principiu6ui p6"cerii cu pre0 4u6 de a 7i ine7icient 9n rea6itate# Ea6ori6e estetice pot Auca un ro6 9n via4" 9n ceea ce prive8te 9n7ru use4area sau 9 bog"4irea cu60 tura6" sau ca pasiuni persona6e, dar a tr"i cu acest va6ori este pri0 vi6egiu6 genii6or sau se nu6 boe i6or decaden4i# 9n 7a4a tribu0 na6u6ui ra4iunii teoretice 8i practice, care a dat 7or " 6u ii prin0 cipiu6ui randa entu6ui, e;isten4a estetic" este conda nat"# Cu toate acestea, vo 9ncerca s" ar"t" c" aceast" no4iune de estetic" provine dintr0o <repri are cu6tura6"< a con4inuturi6or 8i adev"0 ruri6or osti6e principiu6ui randa entu6ui# Eo 9ncerca s" supri0 " teoretic aceast" repri are, rea intind se ni7ica4ia 8i 7unc0 4ia originar" a esteticii. *ceast" sarcin" presupune de onstrarea 6eg"turii interne dintre p6"cere, sensibi6itate, 7ru use4e, adev"r, art" 8i 6ibertate 0 o 6eg"tur" de5v"6uit" 9n istoria 7i6oso7ic" a ter0 enu6ui estetic. *co6o, ter enu6 dese nea5" un do eniu care p"strea5" adev"ru6 si 4uri6or 8i reconci6ia5", 9n rea6itatea 6iber0 t"4ii, 7acu6t"4i6e <in7erioare< 8i <superioare< a6e o u6ui, sensibi0 6itatea 8i inte6ectu6, p6"cerea 8i ra4iunea# Eo 6i ita discu4ia 6a perioada 9n care se ni7ica4ia ter enu6ui estetic a 7ost 7i;at"$ a doua Au "tate a seco6u6ui a6 nou"spre5ece6ea#
1@,

9n 7i6oso7ia 6ui Jant, antagonis u6 7unda enta6 dintre su0 biect 8i obiect se re76ect" 9n dihoto ia dintre 7acu6t"4i6e psihice$ sensibi6itate 8i inte6ect =9n4e6egere>? dorin4" 8i cunoa8tere? ra4iune practic" 8i ra4iune teoretic"#@ Ra4iunea practic" constituie 6iberta0 tea sub 6egi6e ora6e auto0i puse 9n vederea anu itor scopuri ora6e? ra4iunea teoretic" constituie natura sub 6egi6e cau5a6it"0 4ii# 'o eniu6 naturii este tota6 di7erit de do eniu6 6ibert"4ii$ nici o autono ie subiectiv" nu poate sparge 6egi6e cau5a6it"4ii 8i nici un dat a6 si 4uri6or nu poate deter ina autono ia subiectu6ui =pentru c", a6t7e6, subiectu6 nu ar n 6iber># Totu8i, autono ia su0 biectu6ui trebuie s" aib" un <e7ect< asupra rea6it"4ii obiective 8i scopuri6e pe care subiectu6 8i 6e 7i;ea5" trebuie s" 7ie rea6e# *st0 7e6, do eniu6 naturii trebuie s" 7ie <sensibi6< 6a 6egis6a4ia 6iber0 t"4ii? trebuie s" e;iste o di ensiune inter ediar" 9n care ce6e dou" se 9nt96nesc# + a treia <7acu6tate< trebuie s" edie5e 9ntre ra4iu0 nea practic" 8i cea teoretic" 0 o 7acu6tate care aduce cu sine o <tran5i4ie< de 6a do eniu6 naturii 6a do eniu6 6ibert"4ii 8i 6eag" 7acu6t"4i6e in7erioare 8i superioare, ce6e a6e dorin4ei 8i ce6e a6e cu0 noa8terii#2 *ceast" a treia 7acu6tate este cea de Audecare# + divi0 5iune tripartit" a in4ii st" 6a ba5a dihoto iei ini4ia6e# 9n ti p ce ra4iunea teoretic" =9n4e6egerea> 7urni5ea5" principii6e a %riori a6e cunoa8terii, iar ra4iunea practic" pe ace6ea a6e dorin4ei =voin4a>, 7acu6tatea de Audecare edia5" 9ntre ra4iunea practic" 8i ra4iunea teoretic" gra4ie senti entu6ui de durere 8i de p6"cere# Co binat" cu senti entu6 de p6"cere, Audecata este estetic", iar c9 pu6 ap6i0 c"rii sa6e este art"# *ceasta este, 9htr0o prescurtare su ar", originea c6asic", dup" Jant, a 7unc4iei estetice, pre5entat" 9n introducerea 6a 4ritica

1# 2#

*cestea nu s9nt perechi ce pot 7i core6ate? e6e dese nea5" do enii concep tua6e di7erite =7acu6t"4i6e psihice 9n genera6, 7acu6t"4i6e cognitive 8i c9 puri6e 6or de ap6icare># Jant, 4ritica facultii de Hudecare) trad# de Easi6e 'e # Ia 7irescu 8i *6e;andru -urdu, Bucure8ti, Editura Trei, 1995, p# 22# Introducere, BI# 1@-

BERBERT C*RC(-E facultii de Hudecare. 3ipsa de c6aritate a e;punerii sa6e provine ai a6es din 7aptu6 c" ea a estec" se ni7ica4ia origina6" a ter0 enu6ui estetic =av9nd 6eg"tur" cu si 4uri6e> cu noua conota4ie =av9nd 6eg"tur" cu 7ru osu6, ai a6es 9n art"> care a triu 7at de0 7initiv 9n epoca 6ui Jant# 'e8i e7ortu6 s"u de a recupera con4i0 nutu6 nerepri at se epui5ea5" e6 9nsu8i 9n interioru6 6i ite6or ri0 gide 7i;ate de etoda sa transcendenta6", concep4ia sa o7er" 9nc" ce6 ai bun ghid pentru a 9n4e6ege 9ntreaga s7er" a di ensiunii estetice# 9n 4ritica facultii de Hudecare) di ensiunea estetic" 8i sen0 W ti entu6 corespun5"tor de p6"cere, nu se pre5int" doar ca o a treia di ensiune 8i o a treia 7acu6tate a in4ii, ci ca centru6 aces0 teia, ca ediatoru6 gra4ie c"ruia natura devine capabi6" de 6iber0 tate, necesitatea de autono ie# 9n aceast" ediere, 7unc4ia es0 teticii este una <si bo6ic"<@, 7ai osu6 paragra7 59 a6 4riticii este intitu6at <'espre 7ru use4e ca si bo6 a6 ora6it"4ii<# 9n siste u6 Kantian, ora6itatea este do eniu6 6ibert"4ii, 9n care ra4iunea practic" se actua6i5ea5" 9n 6egi6e pe care 8i Ic d" ea 9ns"8i, 7ru0 use4ea si bo6i5ea5" acest do eniu 9n "sura 9n care e6 de0 onstrea5" intuitiv rea6itatea 6ibert"4ii# 9ntruc9t 6ibertatea este o idee c"reia nu0i poate corespunde nici o percep4ie prin si 4uri, o ast7e6 de de onstra4ie nu poate 7i dec9t <indirect"<, si bo6ic", %er analogiam. Eo 9ncerca acu s" 9n4e6ege ba5e6e acestei ciudate ana6ogii, care s9nt, 9n ace6a8i ti p, ba5e6e pe care 7unc4ia estetic" 6eag" 7acu6t"4i6e <in7erioare< a6e sensibi6it"4ii X"innlic$Ieit( de ora6itate# 9nainte de a 7ace acest 6ucru, dori s" rea0 inti conte;tu6 9n care prob6e a esteticii se pune cu acuitate# 'e7ini4ia ce a dat0o caracteru6ui istoric speci7ic a6 princi0 piu6ui rea6it"4ii ne0a condus 6a o ree;a inare a ceea ce :reud considera a 7i va6oarea universa6" a acestui principiu# Cerceta aceast" va6iditate 6u9nd 9n considerare posibi6itatea istoric" de abo6ire a controa6e6or represive i puse de civi6i5a4ie# 9nse8i rea0 6i5"ri6e acestei civi6i5a4ii p"reau a 7ace caduc principiu6 randa0 entu6ui, a 7ace arhaic" uti6i5area represiv" a instincte6or# 'ar ideea unei civi6i5a4ii non0represive stabi6it" pe ba5a rea6i5"ri6or 1@@

Dimensiunea estetic principiu6ui randa entu6ui se 6ovea de argu entu6 potrivit c"0 ruia e6iberarea instinctua6" =8i, u6terior, e6iberarea tota6"> ar a0 runca 9n aer civi6i5a4ia 9ns"8i, 9htruc9t aceasta din ur " este en0 4inut" doar prin renun4are 8i unc" =trud"> 0 cu a6te cuvinte, prin uti6i5area represiv" a energiei instinctua6e# E6iberat de aceste constr9ngeri, o u6 ar e;ista 7"r" unc" 8i 7"r" ordine? e6 ar c"dea 9napoi 9n natur", ceea ce ar distruge cu6tura# Pentru a contracara acest argu ent, a rea intit anu ite arhetipuri a6e i agina4iei care, contrar eroi6or cu6tura6i ai productivit"4ii represive, si bo0 6i5au receptivitatea creativ"# *ceste arhetipuri i aginau 9 p6i0 nirea o u6ui 8i a naturii nu prin do ina4ie 8i e;poatare, ci prin e6iberarea 7or4e6or 6ibidina6e inerente# &e0a 7i;at apoi sarcina de a <veri7ica< aceste si bo6uri 0 adic", de a de onstra va6oarea 6or de adev"r ca si bo6uri a6e unui principiu a6 rea6it"4ii dincolo de principiu6 randa entu6ui# Considera c" con4inutu6 repre0 5entativ a6 i agini6or or7ice 8i narcisice era reconci6ierea erotic" =unirea> a o u6ui cu natura 9n atitudinea estetic", unde ordinea este 7ru use4e, iar unca este Aoc# (r "toru6 pas a constat 9n a e6i ina odi7icarea atitudinii estetice 9n at os7era irea6" a u0 5eu6ui sau a boe ei# Cu acest obiectiv 9n inte, 9ncerca s" recu0 per" con4inutu6 dep6in a6 di ensiunii estetice, c"ut9nd 6egiti0 area sa 7i6oso7ic"# 'escoperea c", 9n 7i6oso7ia 6ui Jant, di0 ensiunea estetic" ocup" po5i4ia centra6" 9ntre sensibi6itate 8i ora6itate 0 cei doi po6i ai e;isten4ei u ane# 'ac" acest 6ucru este e;act, atunci di ensiunea estetic" trebuie s" con4in" prin0 cipii va6ide pentru a be6e do enii# E;perien4a 7unda enta6" 9n aceast" di ensiune este, ai degrab", e;perien4a sensibi6" dec9t e;perien4a conceptua6"? per0 ceperea estetic" este esen4ia6 ente intui4ie, nu concept#/ &atura
/# 'iscu4ia ce ur ea5" nu este dec9t un re5u at condensat a6 pa8i6or 7unda 0 enta6i ai e;punerii 6ui Jant# &u pute pre5enta aici re6a4ia 7oarte co p6e;" dintre presupunerea a dou" 7acu6t"4i cognitive 7unda enta6e =sensibi6itate 8i 9n4e6egere> 8i a trei 7acu6t"4i =sensibi6itate, i agina4ie, percep4ie>, dup" cu nu pute discuta re6a4ia dintre estetica transcendenta6" din 4ritica raiunii %ure 8i 7unc4ia estetic" din 4ritica facultii de Hudecare. Beidegger a de0 onstrat pentru pri a dat" ro6u6 centra6 a6 7unc4iei estetice 9n siste u6 6ui 1@A

BERBERT C*RC(-E sensibi6it"4ii este <receptivitatea<, cunoa8terea gra4ie e7ectu6ui produs asupra si 4uri6or de obiecte6e date# :unc4ia estetic" 98i cap"t" 7unc4ia centra6" 9n virtutea acestei re6a4ii intrinseci cu sen0 sibi6itatea# Perceperea estetic" este 9nso4it" de p6"cere#1 *ceast" p6"cere deriv" din perceperea formei pure a unui obiect, indi7e0 rent de <con4inutu6< 8i <scopu6< s"u =intern sau e;tern># (n o0 biect pre5entat 9n 7or a sa pur" este <7ru os<# + ast7e6 de repre0 5entare este opera =sau ai cur9nd Aocu6> imaginaiei. Ca i agi0 na4ie, perceperea estetic" este sensibi6itate 8i, 9n ace6a8i ti p, ai u6t dec9t sensibi6itate =ea este a <treia< 7acu6tate 7unda en0 ta6">$ ea d" p6"cere 8i este, prin ur are, esen4ia6 ente subiec0 tiv"? dar, 9n "sura 9n care aceast" p6"cere este constituit" de 7or a pur" a obiectu6ui 9nsu8i, ea 9nso4e8te, 9n od universa6 8i necesar, perceperea estetic" 0 oricare ar 7i subiectu6 care per0 cepe# 'e8i sensibi6" 8i deci, receptiv", i agina4ia estetic" este creatoare$ 9n propria sa sinte5" 6iber", ea constituie frumuseea. 9n i agina4ia estetic", sensibi6itatea produce principii universa6 va6ide pentru o ordine obiectiv"# Ce6e dou" categorii principa6e care de7inesc aceast" ordine s9nt <7ina6itatea 7"r" scop< 8i <6egi7erarea 7"r" 6ege<# 5 E6e indic", dinco6o de conte;tu6 Kantian, esen4a unei ordini cu adev"rat non0 represive# Pri a dintre aceste categorii de7ine8te structura 7ru0 use4ii, a doua pe cea a 6ibert"4ii? caracteristica 6or co un" este satis7acerea 9n Aocu6 6iber a6 posibi6it"4i6or e6iberate a6e o u6ui 8i a6e naturii# Jant nu de5vo6t" aceste categorii dec9t ca procese a6e in4ii, 9ns" in76uen4a pe care teoria sa a avut0o asupra conte po0 rani6or a dep"8it cu u6t 7rontiere6e stabi6ite de 7i6oso7ia sa trans0 cendenta6"? 6a c94iva ani dup" pub6icarea 4riticii facultii de Hudecare) -chi66er deriva din concep4ia Kantian" ideea unui nou od de civi6i5a4ie#
Jant# Ee5i 6ucrarea sa Yant and das #ro!lem der Jeta%$&siI =Bonn$ :riedrich Cohen, 1929>, 9n ceea ce prive8te re6a4ia dintre 7acu6t"4i6e cogni0 tive 7unda enta6e, ve5i ai a6es pp# /1, 129#

Pentru Jant, <inten4iona6itatea 7"r" scop< =inten4iona6itatea 7or a6"> este 7or a 9n care obiectu6 apare 9n repre5etarea esteti0 c"# +ricare ar putea 7i obiectu6 =6ucru sau 76oare, ani a6 sau o > e6 nu este repre5entat 8i Audecat 9n 7unc4ie de uti6itatea sa, potri0 vit vreunui scop pe care 60ar putea servi 8i nici 4in9nd sea a de 7ina6itatea 8i per7ec4iunea sa <interne<# 9n i agina4ia estetic", o0 biectu6 este ai cur9nd repre5entat ca 7iind 6iber de toate ase e0 nea re6a4ii 8i propriet"4i, ca 7iind e6 9nsu8i 9n od 6iber# E;pe0 rien4a 9n care obiectu6 este ast7e6 <dat<, este tota6 di7erit" at9t de e;perien4a cotidian" c9t 8i de cea 8tiin4i7ic"? toate 6eg"turi6e dintre obiect 8i 6u ea ra4iunii teoretice 8i practice s9nt t"iate sau, ai degrab", suspendate# *ceast" e;perien4", care abandonea5" obiectu6 9n e;isten4a sa <6iber"<, constituie ac4iunea Aocu6ui 6iber a6 i agina4iei#6 -ubiectu6 8i obiectu6 devin 6ibere 9ntr0un sens nou# 'in aceast" schi bare radica6" de atitudine 7a4" de e;isten4" de0 curge o nou" ca6itate a p6"cerii, produs" de 7or a 9n care obiec0 tu6 se de5v"6uie e6 9nsu8i acu # <:or a sa pur"< sugerea5" o <unitate a u6tip6u6ui<, un acord a6 i8c"ri6or 8i re6a4ii6or care operea5" sub proprii6e sa6e 6egi 0 ani7estarea pur" a <7iin4"rii< sa6e, a e;isten4ei sa6e# *ceasta este ani7estarea 7ru use4ii# I0 agina4ia intr" 9n acord cu no4iuni6e cognitive a6e 9n4e6egerii 8i acest acord stabi6e8te o ar onie a 7acu6t"4i6or su76etu6ui, care este r"spunsu6 p6"cut 6a ar onia 6iber" a obiectu6ui estetic# +r0 dinea 7ru use4ii re5u6t" din ordinea ce guvernea5" Aocu6 i agi0 na4iei# *ceast" ordine dub6" este con7or " 6egi6or, dar 6egi6e s9nt e6e 9nse6e 6ibere$ e6e nu suit superi puse 8i nu i pun atingerea unor scopuri 8i obiective speci7ice? e6e s9nt 7or a pur" a e;isten4ei 9ns"8i# <Con7or itatea 6a 6egea estetic"< 6eag" &atura 8i 3i0 bertatea, P6"cerea 8i Cora6itatea# Oudecata estetic" este
### un %rinci%iu constitutiv relativ la sentimentul de %lcere sau ne%lcere. "%ontaneitatea n Hocul facultilor de cunoatere) al cror
6# Ee5i Ber an Coerchen, <'ie Einbi6dungsKra7t bei Jant<, 9n +a$i!uc$ fur #$iloso%$ie und #$aenomenologisc$e 3orsc$ung) ed# Busser6, IS =Ba66e,

1# 5#

(r "toare6e, con7or Introducere, EII, p# /5#

4riticii facultii de Hudecare.

19/H>, p# 1.D01.9#

<IFecK "ssigKeit ohne IFecK? Leset5 "ssigKeit ohne

1@9

Leset5<# .!id 1@5

BERBERT C*RC(-E acord conine cauza acestei %lceri) face conce%tul res%ectiv a%t s miHloceasc legarea domeniului conce%tului naturii de acela al conce%tului li!ertii fa urmrile lor...) fatruc" ea cultiv rece%tivitatea sufleV tului %entru sentimentul moral.A

Dimensiunea estetic

Pentru Jant, di ensiunea estetic" este ediu6 9n care se 9h0 t96nesc si 4uri6e 8i inte6ectu6# Cedierea este 9ndep6init" de i a0 gina4ie, care este a <treia< 7acu6tate a su76etu6ui# 9n p6us, di en0 siunea estetic" este 8i ediu6 9n care se 9nt96nesc natura 8i 6iber0 tatea# *ceast" dub6" ediere este cerut" de con76ictu6 universa6, provocat de progresu6 civi6i5a4iei, dintre 7acu6t"4i6e in7erioare 8i 7acu6t"4i6e superioare a6e o u6ui 0 progres ce sa rea6i5at prin subAugarea 7acu6t"4i6or sensibi6e de c"tre ra4iune 8i prin uti6i5area 6or represiv" pentru nevoi socia6e# E7ortu6 7i6oso7ic de a edia, prin di ensiunea estetic", 9ntre sensibi6itate 8i ra4iune apare ast7e6 ca o tentativ" de a reconci6ia ce6e dou" s7ere a6e e;isten4ei u0 ane ce au 7ost separate de un principiu represiv a6 rea6it"4ii# :unc4ia de ediere este 9ndep6init" gra4ie 7acu6t"4ii estetice, care este 9nrudit" cu sensibi6itatea, 4in9nd de si 4uri# Prin ur are, re0 conci6ierea estetic" i p6ic" 9nt"rirea sensibi6it"4ii, deoarece ea se opune tiraniei ra4iunii 8i, 9n u6ti " instan4", chiar i6itea5" 9n 7a0 voarea e6iber"rii sensibi6it"4ii de sub do ina4ia represiv" a ra4iunii# 9ntr0adev"r, atunci c9nd, pe ba5a teoriei 6ui Jant, 7unc4ia es0 tetic" devine te a centra6" a 7i6oso7iei cu6turii, ea este 7o6osit" pentru a pune 9n eviden4" principii6e unei civi6i5a4ii non0represi0 ve, 9n care ra4iunea este sensibi6", iar sensibi6itatea este ra4io0 na6"# "crisorile %rivind educaia estetic a omului =1.95> a6e 6ui -chi66er, scrise 9n are "sur" sub in76uen4a 4riticii facultii de Hudecare) 9ncearc" o reconstruc4ie a civi6i5a4iei cu aAutoru6 7or4ei e6iberatoare a 7unc4iei estetice$ aceasta este v"5ut" drept con0 4in9nd posibi6itatea unui nou principiu a6 rea6it"4ii# 3ogica intern" a tradi4iei g9ndirii occidenta6e 10a ob6igat pe -chi66er s" de7ineasc" nou6 principiu a6 rea6it"4ii 8i noua e;pe0

rien4" ce0i corespunde ca estetic. * sub6iniat c" ter enu6 de0 se na 6a origine <ceea ce apar4ine si 4uri6or<, cu accent pe 7unc4ia 6or de cunoa8tere# -ub do ina4ia ra4iona6is u6ui, 7unc4ia cognitiv" a sensibi6it"4ii a 7ost constant s6"bit"# 9n de5vo6tarea concep4iei represive a ra4iunii, cunoa8terea a devenit do eniu6 7unda enta6 a6 7acu6t"4i6or <superioare<, ne0sensibi6e a6e su76e0 tu6ui? estetica era absorbit" de 6ogic" 8i eta7i5ic"# -ensibi6ita0 tea, ca 7acu6tate <in7erioar"<, 7urni5a, 9n ce6 ai bun ca5, doar a0 teria6u6, ateria pri a a cunoa8terii, ce trebuia organi5at" de 7a0 cu6t"4i6e superioare a6e inte6ectu6ui# Con4inutu6 8i va6oarea 7unc0 4iei estetice erau reduse# -ensibi6itatea 98i p"stra o oarecare de 0 nitate 7i6oso7ic" 9ntr0o po5i4ie episte o6ogic" subordonat"? ace6ea dintre procese6e sa6e care nu se adaptau 6a episte o6ogia ra0 4iona6ist" 0 adic", ce6e care treceau dinco6o de percep4ia pasiv" a date6or 0 deveneau 7"r" ad"post# Ce6e ai i portante dintre aceste con4inuturi 8i va6ori 7"r" ad"post erau ace6ea a6e i agina0 4iei$ intui4ia 6iber", care creea5" sau reproduce, a obiecte6or care nu s9nt <date< 9n od direct 0 7acu6tatea de a repre5enta obiec0 te6e 7"r" ca e6e s" 7ie <pre5ente<# D /stetica nu e;ista ca 8tiin4" a sensibi6it"4ii care s" serveasc" drept pandant logicii ca 8tiin4" a 9n4e6egerii conceptua6e# 'ar c"tre iA6ocu6 seco6u6ui a6 optuspre0 5ece6ea, estetica ap"rea ca o nou" discip6in" 7i6oso7ic", ca teorie a 7ru use4ii 8i artei$ *6e;ander Bau garten de7inea ter enu6 9n accep4iunea sa odern"# -chi barea sensu6ui, care trans7or a <apar4in9nd si 4uri6or< 9n < apar4in9hd 7ru use4ii 8i artei<, are o va6oare u6t ai pro7und" dec9t o si p6" noutate acade ic"# Istoria 7i6oso7ic" a ter enu6ui estetic re76ect" trata entu6 represiv a6 procese6or cognitive sensibi6e =8i, prin aceasta, <cor0 pora6e<>, 9n aceast" istorie, 7ondarea esteticii ca o discip6in" in0 dependent" se opune do niei represive a ra4iunii$ e7orturi6e de a de onstra po5i4ia centra6" a 7unc4iei estetice 8i de a o stabi6i 9n
.# 4ritica facultii de Hudecare. Introducere, IS, p# 1201/# 1A0 D# 'e7ini4ia 6ui Jant din 4ritica raiunii %ure) trad# de &ico6ae Bagdasar 8i E6ena Coisuc, Bucure8ti, Editura IRI, 1995, <Estetica transcendenta6"<# 1A1

BERBERT C*RC(-E ca6itate de categorie e;isten4ia6" invoc" va6ori6e de adev"r inerente si 4uri6or, 9 potriva degrad"rii 6or sub principiu6 do inant a6 rea6it"4ii# 'iscip6ina esteticii insta6ea5" ordinea sensi!ilitii 9 0 potriva ordinii raiunii. Introdus" 9n 7i6oso7ia cu6turii, aceast" no0 4iune vi5ea5" o e6iberare a si 4uri6or care, departe de a distruge civi6i5a4ia, i0ar da acesteia o ba5" ai so6id" 8i ar spori consi0 derabi6 posibi6it"4i6e ei# *c4ion9nd printr0un i pu6s 7unda enta6 0 8i anu e i pu6su6 Aocu6ui 0, 7unc4ia estetic" 9ndep"rtea5" <con0 str9ngerea ora6" din 6egi6e ra4iunii< 8i 6e va <9 p"ca cu inte0 resu6 si 4uri6or<#9 -e va obiecta c" aceast" interpretare, care stabi6e8te o 6eg"0 tur" 9ntre ter enu6 7i6oso7ic sensi!ilitate =ca 7acu6tate de cunoa80 tere a su76etu6ui> 8i e6iberarea si 4uri6or, este nu ai un Aoc asu0 pra unei a biguit"4i eti o6ogice$ r"d"cina sens din ter enu6 sensibi6itate nu ai Austi7ic" conota4ia sen5ua6it"4ii# 9n ger an", sensi!ilitate 8i senzualitate s9nt 9nc" traduse prin ace6a8i cuv9nt$ "innlic$Ieit. *cest ter en i p6ic" satis7acerea instinctua6" = ai a6es se;ua6"> ca 8i percep4ia sensibi6" 8i repre5entarea sa =sen0 5a4ia># *ceast" dub6" conota4ie se en4ine at9t 9n 6i baAu6 coti0 dian, c9t 8i 9n ce6 7i6oso7ic 8i este p"strat" 9n 7o6osirea ter enu6ui "innlic$Ieit pentru 7ondarea esteticii# *ici, ter enu6 dese nea0 5" 7acu6t"4i6e <in7erioare< =<opace<, <con7u5e<> de cunoa8tere a6e o u6ui, p6us <senti entu6 de durere 8i p6"cere< 0 sen5a4ii %lus a7ecte#1H 9n "crisorile des%re educaia estetic a6e 6ui -chi60 6er, accentu6 este pus pe caracteru6 i pu6siv, instinctua6 a6 7unc0 4iei estetice# *cest con4inut 7urni5ea5" ateria6u6 7unda enta6 pentru noua discip6in" a esteticii# *ceasta din ur " este con0 ceput" ca <8tiin4a cunoa8terii sensibi6e< 0 o <6ogic" a 7acu6t"4i6or

Dimensiunea estetic

der cunoa8tere in7erioare<#12 Estetica este <sora< 8i, 9n ace6a8i ti p, rep6ica 6ogicii# +po5i4ia 7a4" de predo inan4a ra4iunii ca0 racteri5ea5" noua 8tiin4"$ <nu ra4iunea, ci sensibi6itatea <"innlic$Ieit( este constitutiv" adev"ru6ui sau 7a6sit"4ii estetice# Ceea ce sensibi6itatea recunoa8te sau poate recunoa8te ca ade0 v"rat estetica poate repre5enta ca adev"rat, chiar dac" ra4iunea 96 respinge ca neadev"rat<#1/ Iar Jant a7ir a 9n discursuri6e sa6e despre antropo6ogie$ <se pot stabi6i 6egi universa6e a6e sensibi6i0 t"4ii <"innlic$Ieit() tot a8a cu se pot stabi6i 6egi universa6e a6e 9n4e6egerii? adic" e;ist" o 8tiin4" a sensibi6it"4ii, 8i anu e esteti0 ca, 8i o 8tiin4" a 9n4e6egerii, 8i anu e 6ogica<# F Principii6e 8i ade0 v"ruri6e sensibi6it"4ii 7urni5ea5" con4inutu6 esteticii, iar <obiec0 tivu6 8i scopu6 esteticii este per7ec4ionarea cunoa8terii sensibi6e# *ceast" per7ec4iune este 7ru use4ea<#15 *ici se 7ace pasu6 care trans7or " estetica, 8tiin4a sensibi6it"4ii, 9n 8tiin4a artei 8i ordinea sensibi6it"4ii 9n ordinea artei# 'estinu6 eti o6ogic a6 unui ter en 7unda enta6 este ra0 reori un accident# Care este rea6itatea 9n spate6e de5vo6t"rii con0 ceptua6e de 6a senzualitate p9n" 6a sensi!ilitate =cunoa8tere sen0 sibi6"> 8i p9h" 6a art" =estetic">T -ensibi6itatea, conceptu6 edia0 tpr, dese nea5" si 4uri6e ca surse 8i organe a6e cunoa8terii# 'ar si 4uri6e nu s9nt e;c6usiv, 8i nici "car 9n pri u6 r9nd, organe de cunoa8tere# :unc4ia 6or cognitiv" este contopit" cu 7unc4ia 6or apetitiv" =sen5ua6itate>? e6e s9nt erotogene 8i suit guvernate de principiu6 p6"cerii# 'in aceast" 7u5iune a 7unc4ii6or de cunoa80 tere 8i apetitive provine caracteru6 con7u5, in7erior, pasiv a6 cu0 noa8terii prin si 4uri, care o 7ac nepotrivit" pentru principiu6 re0 a6it"4ii, dac" nu este subordonat" 8i 7or at" de activitatea con0 ceptua6" a inte6ectu6ui, a ra4iunii# )i, 9n "sura 9n care 7i6oso7ia
9# -chi66er, <-crisori privind educa4ia estetic" a o u6ui<, 9n "crieri estetice) trad# de Lheorghe Ciorogaru, Bucure8ti, Editura (nivers, 19D9, p# 296# *6e;ander Bau garten, <Ceditationes Phi6osophicae de &onnu6is ad Poe a Pertinentibus<, p# 25026, 9n *6bert Rie ann, Die *est$etiI *.2. 1aumga>tens =Ba66e$ &ie eyer, 192D>, p# 111# -chi6er, o%. cit.) scrisoarea a patra 8i a opta 8i %assim.

12#

1H#

Bau garten, <*esthetiK<, ed# Bernhard Poppe, 9n *.:. 1aumgarten =Bonn, 3eip5ig, 19H.>, p# 1? ve5i 8i p# 11# <Ceditationes Phi6osophicae<, p# 115# Bau garten, <*esthetiK<, p# 12# .!id) p# 5.# 15# Bau garten, *est$etica) voi# I =:ranK7urt a[+# 1.5H>, p# 11#

1/# 11#

1A3

11#
1A2

BERBERT C*RC(-E accepta regu6i6e 8i va6ori6e principiu6ui rea6it"4ii, revendicarea unei sensibi6it"4i e6iberate de do ina4ia ra4iunii nu 8i0a g"sit 6oc 9n 796oso7ie? considerabi6 odi7icat", ea 98i g"sea re7ugiu 9n teo0 ria artei# *dev"ru6 artei este e6iberarea sensibi6it"4ii prin recon0 ci6ierea ei cu ra4iunea$ aceasta este ideea centra6" a idea6is u6ui estetic c6asic# 9n art"
este ncor%orat g ndul vn frumosul artistic i materia nu este determinat de g $d n c$i% e>terior) ci i ea e>ist li!er) $truc t naturalul) sensi!ilul) afectivul) etc) %osed n ele msele msur i sco%) acord cu gmdulG iar intuiia i sentimentul s nt i ele ridicate %e %lanul generalitii s%irituale) du% cum g$idul nu numai c renun la dumnia sa m%otriva naturii ci) $vesel$idu-se) Hustific i sfinete sentimentul i %lcerea) astfel $ic t natura i li!ertatea) sensi!ilitatea i conce%tul i gsesc dre%tul i satisfacia m%reun) $i unul i acelai o!iect.

Dimensiunea estetic

*rta contest" principiu6 do inant a6 rea6it"4ii$ repre5ent9nd ordinea sensibi6it"4ii, ea 7ace ape6 6a o 6ogic" tabuat" 0 6ogica satis7acerii, care se opune 6ogicii repri "rii# 9n spate6e 7or ei estetice sub6i ate apare con4inutu6 nesub6i at$ ata8a entu6 ar0 tei 7a4" de principiu6 p6"cerii#< Investigarea r"d"cini6or estetice a6e artei Aoac" un ro6 i portant 9n psihana6i5"? totu8i, aceste r"0 d"cini se a76", ai degrab", 9n opera 8i ro6u6 artei, dec9t 9n artist# :or a estetic" este 7or a sensibi6" 0 7or a constituit" prin ordinea sensi!ilitii. 'ac" <per7ec4iunea< cunoa8terii prin si 4uri este de7init" ca 7ru use4e, aceast" de7ini4ie con4ine, 9nc", 6eg"0 tura intern" cu satis7acerea instinctua6" 8i p6"cerea estetic" este, 9nc", p6"cere# 'ar originea sen5ua6" este <repri at"<, iar satis0 7acerea este dep6asat" 9n forma pur" a obiectu6ui# Ca va6oare estetic", adev"ru6 non0conceptua6 a6 si 4uri6or este ad is 8i 6i0 bertatea sa 7a4" de principiu6 rea6it"4ii este con7erit" <Aocu6ui 6i0 ber< a6 i agina4iei creatoare# *ici, este recunoscut" o rea6itate

cu standarde re6ativ di7erite# Totu8i, 9ntruc9t aceast" a6t" rea6i0 tate, <6iber"<, este atribuit" artei 8i e;perien4a ei este atribuit" a0 titudinii estetice, ea nu are consecin4e 8i nu angaAea5", ui od o0 bi8nuit, e;isten4a u an", ea este <irea6"<# 9ncercarea 6ui -chi66er de a supri a sub6i area 7unc4iei es0 tetice porne8te de 6a po5i4ia 6ui Jant$ nu ai pentru c" i agina4ia este o 7acu6tate centra6" a su76etu6ui, nu ai pentru c" 7ru use4ea este <o condi4ie necesar" a u anit"4ii<1D, poate 7unc4ia estetic" s" Aoace un ro6 decisiv 9n reconstruc4ia civi6i5a4iei# *tunci c9nd -chi66er scria acest 6ucru, nevoia unei ast7e6 de reconstruc4ii p"0 rea evident"? Berder 8i -chi66er, Bege6 8i &ova6is de5vo6tau 9n ter eni aproape identici conceptu6 de 9nstr"inare# Cu socie0 tatea industria6" 9ncepe s" capete 7or " sub do nia principiu6ui randa entu6ui, negativitatea 6ui inerent" penetrea5" ana6i5a 7i0 6oso7ic"$
## %lcerea fu se%arat de munc) miHlocul de sco%) efortul de rs%lat. nctuat %e veci de un singur mic fragment al mtregului) omul nsui nu se formeaz dec t ca fragmentG neav nd m urec$i dec t mereu zgomotul monoton al roii %e care o $iv$iete) nu-i mai dezvolt niciodat armonia fiinei i) $i loc s im%rime naturii sale %ecetea umanitii) devine doar am%renta vie a ocu%aiei creia i se dedic i a tiinei %e care o cultiv.

16# 1.#
1A,

9ntruc9t civi6i5a4ia 9ns"8i a 7ost cea care <9i 7"cea o u6ui o0 dern aceast" ran"<, doar un nou od de civi6i5a4ie o poate vin0 deca# Rana este provocat" de re6a4ia antagonic" dintre ce6e dou" di ensiuni po6are a6e e;isten4ei u ane# -chi66er descrie acest antagonis 9ntr0o serie de concepte perechi$ sensibi6itate 8i ra0 4iune, particu6ar 8i universa6# :iecare dintre ce6e dou" di ensiuni este guvernat" de un im%uls 7unda enta6$ <i pu6su6 sensibi6< 8i <i pu6su6 7or a6<#2H Pri u6 este esen4ia6 ente pasiv, receptiv, a6 doi6ea es9e activ, st"p9hitor, do inator# Cu6tura este con0

Bege6, #relegeri de estetici trad# de '# '# Ro8ea, voi I, Bucure8ti, Editura *cade iei R#-#R#, 1966, Introducere, S .9, p# 66# Ee5i +tto RanK, <The P6ay0i pu6se and *esthetic P6easure<, 9n *lt and *ltist <8e? NorK$ *67red Jnop7, 19/2>#

1D# 19# 2H#

-chi66er, o%. cit) p# 2D2# .!id) p# 265# .!id. p# 2D602D.#

1A-

HERBERT MARCUSE "tr$it% din #o,+ina!ia .i intera#!i$nea a#e"tor do$% i,&$l"$ri/ Dar) ta #i*ili(a!ia "ta+ilit%) rela!ia lor f$"e"e $na anta-oni#%: ta lo# de a re#on#ilia a,+ele i,&$l"$ri) fa#tad "en"i+ilitatea ra!io0 nal% .i ra!i$nea "en"i+il%) #i*ili(a!ia a "$+1$-at "en"i+ilitatea ra0 !i$nii tatr0o a"e,enea ,anier%) ta#it "en"i+ilitatea) da#% "e re0 afir,%) o fa#e n for,e di"tr$#ti*e .i 6"%l+ati#e6) ta ti,& #e tira 0 nia ra!i$nii o ,&o*%rea(% .i o +ar+ari(ea(%/ Confli#t$l tre+$ie "% fie re(ol*at &entr$ #a &o"i+ilit%!ile $,ane "% "e reali(e(e li0 +er) ntr$#t doar i,&$"$rile a$ for!a d$ra+il% #are afe#tea(% ta ,od f$nda,ental e2i"ten!a $,an%) o a"tfel de re#on#iliere ,tre #ele do$% i,&$l"$ri tre+$ie "% fie o&era $n$i al treilea/ S#'iller define.te a#e"t al treilea i,&$l" ,ediator #a impulsul *ocului0 o0 +ie#ti*$l "%$) #a fr$,$"e!e .i "#o&$l "%$) #a li+ertate/ Vo, ta0 #er#a a#$, "% "al*%, ntre-$l #on!in$t al #on#e&t$l$i "#'illerian din trata,ent$l e"teti# fa*ora+il la #are 40a li,itat inter&retarea tradi!ional%/ E"te *or+a de"&re "ol$!ia $nei &ro+le,e 6&oliti#e6: eli+e0 rarea o,$l$i din #ondi!iile e2i"ten!iale in$,ane/ S#'iller afir,% #%) &entr$ a re(ol*a &ro+le,a &oliti#%) 6tre+$ie "% l$%, #alea e"teti#ii) &entr$ #% &rin fr$,$"e!e "e a1$n-e la li+ertate/6 I,&$l0 "$l 1o#$l$i e"te *e'i#$l$l a#e"tei eli+er%ri/ A#e"t i,&$l" n$ are #a "#o& "% "e 1oa#e 6#$6#e*a3 ,ai #$rtad) e"te 1o#$l *ie!ii n"%.i) din#olo de ne*oie .i #on"trta-ere e2terioar% 0 ,anife"tarea $nei e2i"ten!e f%r% tea,% .i an-oa"% .i a"tfel ,anife"tarea li+ert%!ii n"%.i/ O,$l e"te li+er n$,ai a#olo $nde el e"te li+er fa!% de #on"trta-ere) e2terioar% .i interioar%) fi(i#% .i ,oral% 0 at$n#i #tad n$ e"te #on"trn" ni#i de le-e) ni#i de ne*oie/ J4 Dar to#,ai o a"tfel de #on"trta-ere e"te realitatea/ A"tfel) li+ertatea e"te) ta "en" "tri#t) li+ertate fa!% de realitatea e2i"tent%: o,$l e"te li+er #tad 6real$l &ierde din i,&ortan!a l$i6 .i #tad ne#e"itatea 6de 0 *ine $.oar%6 8leK#A</ JJ 6E2tre,a "t$&iditate .i e2tre,a inteli0 -en!% a$ ntre ele o afinitate) an$,e #% a,ndo$% #a$t% n$,ai

8imensiunea estetic

real$l63 tot$.i) ne*oia de realitate .i ata.a,ent$l fa!% de real n$ "tat de#t 6"i,&le $r,%ri ale li&"ei6/ 9n contrast, 6indiferen!a fa!% de realitate6 8i intere"$l &entr$ <aparen4"< <"c$ein( stat si 0 bo6uri6e 6ibert"4ii 7a4" de 6ips" 8i o <adev"rat" e;tensiune a u a0 nit"4ii<#2/ 9ntr0o civi6i5a4ie cu adev"rat u an", e;isten4a va 7i ai cur9nd Aoc dec9t e7ort, iar o u6 va tr"i ai curtad 9n aparen4" de0 c9t 9n nevoie# *ceste idei repre5int" una dintre po5i4ii6e ce6e ai avansate a6e g9ndirii# Trebuie 9n4e6es c" e6iberarea 7a4" de rea6itatea ce este i aginat" aici nu este transcendenta6", <interioar"<, sau doar 6i0 bertate inte6ectua6" =cu insist" 9n od e;p6icit -chi66er 21>, ci 6i0 bertate 9n rea6itate# Rea6itatea care <pierde din i portan4a sa< este rea6itatea inu an" a 6ipsei 8i a nevoii 8i ea 98i pierde i por0 tan4a c9nd 6ipsuri6e 8i nevoi6e pot 7i satis7"cute 7"r" unca 9n0 str"inat"# *tunci o u6 este 6iber <s" se Aoace< cu 7acu6t"4i6e 8i posibi6it"4i6e sa6e 8i cu ace6ea a6e naturii? nu ai <Auc9ndu0se< cu e6e, e6 este 6iber# 3u ea sa este atunci cea a aparen4ei <"c$ein( 8i ordinea acestei 6u i este cea a 7ru use4ii# :iind rea6i5area 6i0 bert"4ii, Aocu6 este mai mult dec9t rea6itatea 7i5ic" 8i ora6" con0 strtag"toare$ <agreabi6u6, bine6e 8i per7ectu6 s9nt 6uate de o nu0 ai 9n serios; dar cu 7ru osu6 se Aoac"<#25 *st7e6 de 7or u6"ri ar 7i <estetis < iresponsabi6 dac" do eniu6 Aocu6ui n0ar 7i dec9t unu6 a6 orna entu6ui, 6u;u6ui, vacan4ei, 9ntr0o 6u e a6t interi repre0 siv"# 'ar aici, 7unc4ia estetic" este conceput" ca un principiu ce guvernea5" 9ntreaga e;isten4" u an" 8i ea nu o poate 7ace dec9t dac" devine <universa6"<# Cu6tura estetic" presupune <o 9ntreag" revo6u4ie ta odu6 de a si 4i =a6 o u6ui><26, 8i o ase enea revo0 6u4ie devine posibi6" doar dac" civi6i5a4ia a atins aturitatea 7i0 5ic" .i inte6ectua6" cea ai 9na6t"# &u ai c9nd <constr9ngerea nevoii< este 9n6ocuit" de <constr9ngerea surp6usu6ui< =abunden0

21# 22#

2%id0 &/ J:B/ 2%id0 &/ J::/

2/# 21# 25# 26#

17?

.!id) p# //9# .!id) p# /16# .!id) p# 299# .!id) p# /15#

HERBERT MARCUSE !a<) e2i"ten!a $,an% *a fi ,&in"% #%tre o 6,i.#are li+er%) #are .i e"te ei n"e.i .i "#o& .i ,i1lo#6/ J@ Eli+erat de &re"i$nea "#o&$0 rilor .i a#ti*it%!ilor d$reroa"e) #er$te de li&"%) o,$l *a fi repus

Dimensiunea estetic

9n <6ibertatea de a fi ceea ce el tre+$ie s" 7ie<#2D 'ar ceea ce <tre0 buie< s" 7ie va 7i 6ibertatea 9ns"8i$ 6ibertatea de a se Auca# :acu60 tatea psihic" ce e;ercit" aceast" 6ibertate este imaginaiaZ Ea trasea5" 8i proiectea5" posibi6it"4i6e 7iec"rei 7iin4e? e6iberate din sc6avia ateriei constr9hg"toare, aceste posibi6it"4i apar ca <7or0 e pure<# Ca atare, e6e constituie propria 6or ordine$ e6e e;ist" <dup" 6egi6e 7ru osu6ui<#/H +dat" ce a c98tigat cu adev"rat supre a4ia ca principiu a6 civi6i5a4iei, i pu6su6 Aocu6ui ar trans7or a 6itera6 ente rea6ita0 tea# &atura, 6u ea obiectiv", nu ar 7i atunci resi 4it" nici ca do0 in9hd o u6 =ca 9n societatea pri itiv">, nici ca 7iind do inat" de o =ca 9n civi6i5a4ia actua6">, ci ai degrab" ca un obiect a6 <conte p6"rii<#/1 +dat" cu aceast" schi bare 9n e;perien4a 7un0 da enta6" 8i 7or ativ", obiectu6 e;perien4ei 9ns"8i se schi b"$ e6iberat" de do ina4ia 8i e;p6oatarea vio6ent" 8i ode6at", 9n schi b, de i pu6su6 Aocu6ui, natura s0ar e6ibera, de ase enea, de propria0i bruta6itate 8i ar deveni 6iber" s" eta6e5e bog"4ia 7or e0 6or sa6e gratuite, ce e;pri " <via4a interioar"< a obiecte6or sa6e#/2 + schi bare corespun5"toare ar avea 6oc 8i 9n 6u ea subiectiv"# )i aici, de ase enea, e;perien4a estetic" ar pune cap"t produc0 tivit"4ii vio6ente 8i e;p6oatatoare care a trans7or at o u6 9ntr0un instru ent de unc"# 'ar o u6 nu ar 7i re9ntors 6a o stare de pasivitate su7erind"# E;isten4a sa ar 7i 9nc" activ", dar <ceea ce posed", ceea ce produce, nu ai trebuie s" poarte doar ur e6e servitutii, 7or a scrupu6oas" a scopu6ui<//, dinco6o de 6ips" 8i

2.# 2D# 29# /H# /1#

2%id0 FJ 2%id0 FF/ 2%id0

&/ F>E/ &/ F>F/ &i F>4/ &/ FJE/ &/FF>/ &/ FJB/ &/ F>B/

2%id0 2%id#0 2%id0 2%id0

angoas"? activitatea u an" devine a%aren 0 ani7estarea 6i0 ber" a posibi6it"4i6or# *Aun8i 6a acest punct, pute distinge caracteru6 e;p6o5iv a6 concep4iei 6ui -chi66er# E6 a diagnosticat boa6a civi6i5a4iei ca 7iind con76ictu6 dintre ce6e dou" i pu6suri 7unda enta6e a6e o u6ui =i pu6suri6e sensibi6e 8i i pu6suri6e 7or a6e> sau, ai cu0r9nd, ca <so6u4ia< vio6ent" a acestui con76ict$ stabi6irea tiraniei represive a ra4iunii asupra sensibi6it"4ii# Prin ur are, reconci0 6ierea i pu6suri6or a76ate 9n con76ict ar i p6ica r"sturnarea aces0 tei tiranii 0 adic" repunerea sensibi6it"4ii 9n drepturi6e sa6e# *r trebui s" c"ut" 6ibertatea ai cur9nd 9n e6iberarea sensibi6it"4ii dec9t 9n cea a ra4iunii 8i 9n 6i itarea 7acu6t"4i6or <superioare< 9n 7avoarea 7acu6t"4i6or <in7erioare<# Cu a6te cuvinte, sa6varea cu60 turii ar i p6ica abo6irea controa6e6or represive pe care civi6i5a4ia 6e0a i pus asupra sensibi6it"4ii# Iat" adev"rata idee ce se a76" 9n spate6e /ducaiei estetice. Ea are ca scop s" 7onde5e ora6itatea pe terenu6 sensibi6it"4ii/1? 6egi6e ra4iunii trebuie s" 7ie reconci6iate cu interese6e si 4uri6or/5? i pu6su6 7or a6 do inator trebuie restr9ns$ <sensibi6itatea trebuie s"08i apere ea 9ns"8i do eniu6, cu 7or4" biruitoare 8i s" re5iste vio6en4ei pe care i0ar pricinui0o ac4i0 unea cotropitoare a spiritu6ui</6# 'esigur, dac" 6ibertatea trebuie s" devin" principiu6 guvernant a6 civi6i5a4iei, nu doar ra4iunea, ci 8i <i pu6su6 sensibi6< necesit" o trans7or are restrictiv"# E6ibe0 rarea sup6i entar" de energie sensibi6" trebuie s" se con7or e5e ordinii universa6e a 6ibert"4ii# Totu8i, oricare ar 7i ordinea ce tre0 buie i pus" i pu6su6ui sensibi6, trebuie s" 7ie ea 9ns"8i <un act a6 6ibert"4ii</.# 9nsu8i individu6 6iber trebuie s" aduc" cu sine ar0 onia dintre satis7acerea individua6" 8i satis7acerea universa6", 9ntr0o civi6i5a4ie cu adev"rat 6iber", indivi5ii 98i 7i;ea5" ei 9n8i8i toate 6egi6e$ <a da 6ibertate prin 6ibertate este 6egea de ba5"< a

/1# /5# /6# /.#

1 7 @

2%id0 &/ JEJ/ 2%id0 &/ J:E/ 2%id0 &/ J:F/ 2%id0 &/ J:F/ 1 7 9

BERBERT C*RC(-E <statu6ui estetic</D? 9ntr0o civi6i5a4ie cu adev"rat 6iber", <voin4a genera6"< se rea6i5ea5" nu ai <prin natura individu6ui< /9# +rdi0 nea este 6ibertate doar dac" este 7ondat" pe satis7acerea 6iber" a indivi5i6or 8i sus4inut" de aceast" satis7acere# 'ar du8 anu6 de oarte a6 satis7acerii durabi6e este tim%ul) 7initudinea intern", caracteru6 trec"tor a6 tuturor condi4ii6or# Ide0 ea e6iber"rii u ane tota6e con4ine deci, 9n od necesar, perspec0 tiva 6uptei 9 potriva ti pu6ui * v"5ut c" i agini6e or7ice 8i narcisice si bo6i5ea5" r"5vr"tirea 9 potriva trec"toru6ui, e7ortu6 disperat de a o opri cursu6 ti pu6ui 0 natura conservatoare a principiu6ui p6"cerii# 'ac" <statu6 estetic< trebuie s" 7ie cu ade0 v"rat statu6 6ibert"4ii, atunci e6 trebuie, 9n u6ti " instan4", s" 9h0 7r9ng" cursu6 distructiv a6 ti pu6ui# &u ai acesta este si bo6u6 unei civi6i5a4ii non0represive# *st7e6, -chi66er atribuie i pu6su0 6ui e6iberator a6 Aocu6ui ro6u6 de <a supri a ti pu6 9n ti p<, de a reconci6ia 7iin4a abso6ut" cu devenirea, schi barea cu i uabi0 6u6#1H 9n aceast" sarcin" cu6 inea5" progresu6 o enirii c"tre o 7or " superioar" de cu6tur"# -ub6i "ri6e idea6iste 8i estetice care do in" 9n opera 6ui -chi66er nu vicia5" i p6ica4ii6e sa6e radica6e# Oung recuno8tea a0 ceste i p6ica4ii 8i era, pe bun" dreptate, 9nsp"i 9ntat de e6e# E6 averti5a c" do nia i pu6su6ui Aocu6ui ar conduce 6a <o e6iberare de repri are< care ar antrena o <depreciere a ce6or ai 9na6te va0 6ori de p9n" acu <, o <catastro7" a cu6turii< 0 9ntr0un cuv9ht, <barbaria<#11 -chi66er 9nsu8i era, se pare, dispus s" accepte riscu6 catastro7ei 8i o degradare a va6ori6or cu6turii represive, dac" a0 ceasta putea conduce 6a o cu6tur" superioar"# E6 era pe dep6in con8tient c", 9n pri e6e sa6e ani7est"ri 6ibere, i pu6su6 Aocu6ui <va 7i abia de recunoscut<, pentru c" i pu6su6 sensibi6 <cu po70
.!id) p# /19# .!id) p# /19# .!id.) p# 295# 11#/ung, #s&c$ological 0&%es<8? NorK$ Barcourt, Brace, 1926>, p# 1/5# 150

Dimensiunea estetic

te6e sa6e de56"n4uite, 9i st" ne9ncetat 9 potriv"<# 12 Totu8i, -chi66er g9ndea c" ast7e6 de i5bucniri <barbare< ar 7i dep"8ite pe "sur" ce noua cu6tur" se de5vo6t" 8i c" doar un <sa6t< ar putea conduce de 6a vechea cu6tur" 6a cea nou"# E6 nu se preocupa de schi b"ri6e catastro7a6e din structura socia6" pe care acest <sa6t< 6e0ar i p6ica$ e6e r" 9neau dinco6o de 6i ite6e 7i6oso7iei idea0 6iste# 'ar direc4ia schi b"rii c"tre o ordine non0represiv" este c6ar indicat" 9n concep4ia sa estetic"# 'ac" reasa b6" e6e ente6e ei principa6e, g"si $ trans7or area e7ortu6ui = uncii> 9n Aoc 8i a producti vit"4ii represive 9n <spectaco6< 0 o trans7or are ce trebuie precedat" de victoria asupra 6ipsei =penuriei>, victorie ce este 7actoru6 deter inant a6 civi6i5a4iei# *uto0sub6i area sensibi6it"4ii =a i pu6su6ui sensibi6> 8i desub6i area ra4iunii =a i pu6su6ui 7or a6> pentru a reconci6ia ce6e dou" i pu6suri 7unda enta6e an tagonice# Eictoria asupra ti pu6ui 9n "sura 9n care ti pu6 dis truge satis7acerea durabi6"# *ceste e6e ente s9nt practic identice cu ace6ea a6e unei re0 conci6ieri 9ntre principiu6 p6"cerii 8i principiu6 rea6it"4ii# Rea in0 ti ro6u6 constitutiv atribuit i agina4iei =7antas ei> 9n Aoc 8i 9n aparen4"$ i agina4ia p"strea5" obiective6e ace6or procese psihice

=1> =2> =/>

12# 1/#

/D# /9# 1H#

-chi66er, o%. cit) p# /1.# + 9ncercare de a de7ini, pe o ba5" bio6ogic", 6ibertatea u an" 9n ter eni de Aoc, a 7ost 7"cut" de c"tre Lustav Ba66y 9n Pom Urs%rung und den :ienzen der3iei$eit =Base6$ Benno -chFabe, 1915>, ai a6es pp# 29, .1, .10.5# E6 vede di ensiunea 6ibert"4ii ca 6ibertate 9n raport cu deter inarea instinctu a6"# + u6 nu este, ca ani a6, deter inat 9n od necesar de c"tre instincte6e sa6e? e6 posed" un ents%anntes 3eld- un "%ielraum 9n care <p"strea5" o dis tan 7a4" de obiective6e sa6e instinctua6e<, 9n care se Aoac" cu e6e 8i ast7e6 se Aoac" cu 6u ea sa# *ceast" atitudine de distan4are constant" 7a4" de o0 biectivu6 instinctua6 7ace posibi6" civi6i5a4ia u an"#

Concep4ia 6ui Ba66y este apropiat" de cea a 6ui -chi66er, dar ea este retrograd", ni ti p ce a 6ui -chi66er este progresist"# 3ibertatea 6udic" a 6ui -chi66er este re5u6tatu6 e6iber"rii instinctua6e? cea a 6ui Ba66y este o <6iber iei

BERBERT C*RC(-E care au r" as 6ibere 7a4" de do nia principiu6ui represiv a6 rea0 6it"4ii? prin 7unc4ia 6or estetic", e6e pot 7i 9ncorporate 9n ra4iona6i0 tatea con8tient" a civi6i5a4iei avansate# I pu6su6 Aocu6ui se pre0 5int" ca nu itoru6 co un a6 ce6or dou" principii 8i procese psi0 hice opuse# E;ist" 8i un e6e ent care une8te 7i6oso7ia estetic" cu i agi0 ni6e or7ice 8i narcisice$ este vi5iunea unei ordini non0represive 9n care 6u ea subiectiv" 8i cea obiectiv", o u6 8i natura, se ar o0 ni5ea5"# -i bo6uri6e or7ice se centrea5" asupra 5eu6ui c9nt"re4, care tr"ie8te pentru a 9n7r9nge oartea 8i care e6iberea5" natura, ast7e6 9nc9t ateria constr9ns" 8i constr9ng"toare e6iberea5" 7or0 e6e 7ru oase 8i Auc"u8e a6e 6ucruri6or vii 8i 6ucruri6or 6ipsite de via4"# &e ai6upt9nd pentru 8i ne aidoriind <ceva ce 9nc" trebuie atins<11, e6e s9ht e6iberate de tea " 8i de opre6i8ti 0 8i ast7e6 s9nt 6ibere %er se. Conte p6area 6ui &arcis respinge orice a6t" activi0 tate 9n abandonu6 erotic 7a4" de 7ru use4e, unind, 9ntr0o anier" inseparabi6", propria sa e;isten4" cu natura# 9n od si i6ar, 7i6o0 so7ia estetic" concepe ordinea non0represiv" 9htr0o ase enea anier" 9nc9t natura, 9n o 8i 9n a7ara 6ui, devine receptiv" 6a <6egi< 0 6egi6e aparen4ei 8i a6e 7ru use4ii# +rdinea non0represiv" este esen4ia6 ente o ordine a a!undenei; constr9ngerea necesar" este operat" ai cur9nd prin <e;cedent<, dec9t prin nevoie# &u ai o ordine a abunden4ei este co patibi6" cu 6ibertatea# 9n acest punct, criticii idea6i8ti 8i cei ateria6i8ti ai cu6turii se 9nt96nesc# Ei accept" c" ordinea non0 represiv" devine posibi6" nu ai 6a apogeu6 civi6i5a4iei ature, c9nd toate nevoi6e 7unda enta6e pot 7i satis7"cute cu o che6tuia6" ini " de energie 7i5ic" 8i psihic", 9ntr0un ini u de ti p#
tate relati*% ,&otri*a in"tin#telor6 8&/ :><) li+ertatea de a re(i"ta ne*oilor in"tin#t$ale/ N$0i de ,irare) de#i) #% no$a inter&retare a li+ert%!ii "e do0 *ede.te a fi *e#'ea li+ertate de a ren$n!a) de a ne-a tenta!iile) 6#$ra1$l6 de a te le-a) &$terea de a$to0re&ri,ar# 8&/ @:</ Ci) ntr0o ,anier% #on"e#*ent%) li+ertatea $lti,% .i ade*%rat%) 6li+ertatea fa!% de an-oa"% .i de ,oarte6) e"te den$n!at% #a o li+ertate fal"% .i 6di"#$ta+il%6 8&/ 4??</ 6///$, ein endli#' no#' Errei#'te"6 8Ril=e</ 1@'

Resping9nd conceptu6 de 6ibertate care apar4ine do niei princi0 piu6ui randa entu6ui, e6e re5erv" 6ibertatea pentru nou6 od de e;isten4" ce va apare pe ba5a satis7acerii integra6e a e;isten4ei# 'o eniu6 6ibert"4ii este i aginat ca a769ndu0se dincolo te do e0 niu6 necesit"4ii$ 6ibertatea nu este 9n <6upta pentru e;isten4"<, ci 9n a7ara ei# Posesia 8i procurarea bunuri6or vita6e de consu stat, ai cur9nd, condi4ii6e prea6abi6e dec9t con4inutu6 unei societ"4i 6ibere# 'o eniu6 necesit"4ii, a6 uncii, este un do eniu ne06iber deoarece e;isten4a u an", 9n acest do eniu, este deter inat" de obiective 8i 7unc4ii ce nu0i s9ht proprii 8i care nu per it Aocu6 6i0 ber a6 7acu6t"4i6or 8i dorin4e6or u ane# *8adar, punctu6 opti 9n acest do eniu trebuie s" 7ie de7init, ai cur9nd, prin standarde de ra4iona6itate dec9t prin standarde a6e 6ibert"4ii 0 8i anu e, a organi5a produc4ia 8i distribu4ia 9ntr0o ase enea anier" 9nc9t toate obiecte6e necesare s" 7ie accesibi6e tuturor 9ntr0un ti p c9t ai scurt# Cunca ob6igatorie este un siste de activit"4i esen4i0 a6 ente inu ane, ecanice 8i rutiniere? 9ntr0un ast7e6 de siste , o u6 nu poate 7i o va6oare 8i un scop 9n sine# 9n od re5onabi6, siste u6 uncii socia6e ar trebui s" 7ie organi5at ai cur9nd 9n vederea c98tig"rii ti pu6ui 8i spa4iu6ui, ca individu6 s" se de5vo6te n afara 6u ii, inevitabi6 represive, a uncii# Oocu6 8i aparen4a, ca principii a6e civi6i5a4iei, nu i p6ic" doar trans7or area uncii, ci 8i subordonarea ei co p6et" 7a4" de posibi6it"4i6e o u6ui 8i naturii, ce evo6uea5" 6iber# Idei6e Aocu6ui 8i aparen4ei 98i de50 v"6uie acu 9ntreaga distan4" ce 6e separ" de va6ori6e productivi0 t"4ii 8i randa entu6ui$ Aocu6 este ne%roductiv 8i nefolositor) e0 ;act pentru c" e6 anu6ea5" tr"s"turi6e represive 8i e;p6oatatoare a6e uncii 8i ti pu6ui 6iber? e6 <nu 7ace dec9t s" se Aoace< cu re 0 a6itatea# 'ar Aocu6 anu6ea5" 8i tr"s"turi6e 6or sub6i e 0 <va6ori6e superioare<# 'esub6i area ra4iunii este un proces 6a 7e6 de esen0 4ia6 pentru apari4ia cu6turii 6ibere ca 8i auto0sub6i area sensibi6i0 t"4ii, 9n siste u6 de do ina4ie stabi6it, structura represiv" a ra0 4iunii 8i organi5area represiv" a 7acu6t"4i6or sensibi6e se co p6e0 tea5" 8i se sus4in una pe a6ta# 9n ter enii 6ui :reud$ ora6itatea 153

HERBERT MARCUSE #i*ili(at% e"te ,oralitatea re&ri,%rii in"tin#telor3 eli+erarea in0 "tin#telor i,&li#% o 6de-radare6 a a#e"tei ,oralit%!i/ Dar a#ea"t% de-radare a *alorilor "$&erioare le &oate d$#e na&oi n "tr$#t$ra or-ani#% a e2i"ten!ei $,ane) de #are a$ fo"t "e&arate .i a#ea"t% re$nire &oate tran"for,a #'iar a#ea"t% "tr$#t$r%/ Da#% *alorile "$&erioare ie" din di"tan!area) i(olarea .i o&o(i!ia fa!% de fa#$l0 t%!ile inferioare) a#e"tea din $r,% "e &ot &reta li+er la #$lt$r%/

C APITOLUL L

Tran"for,area "e2$alit%!ii n Ero"

Ei5iunea unei cu6turi non0represive, pe care a e;tras0o dintr0o tendin4" argina6" 9n ito6ogie 8i 7i6oso7ie, i p6ic" o nou" re6a4ie 9ntre instincte 8i ra4iune# Cora6a civi6i5at" este r"sturnat" prin ar oni5area dintre 6ibertatea instinctua6" 8i ordine$ e6iberate de tirania ra4iunii represive, instincte6e tind c"tre re6a4ii e;isten4ia6e 6ibere 8i durabi6e 0 e6e dau na8tere unui nou principiu a6 rea6it"4ii# 9n ideea schi66erian" a unui <stat estetic<, vi5iunea unei cu6turi non0represive devine concret" 6a nive6u6 civi6i0 5a4iei avansate# 3a acest nive6, organi5area instincte6or devine o prob6e " socia6" =9n ter ino6ogia 6ui -chi66er, %olitic() dup" cu se 9nt9 p6" 8i 9n psiho6ogia 6ui :reud# Procese6e care cre0 ea5" eu6 8i supraeu6, de ase enea, 7or ea5" 8i perpetuea5" institu4ii 8i re6a4ii socia6e speci7ice# Concepte psihana6itice precu sub6i are, identi7icare 8i introiec4ie nu au doar un con4inut psihic, ci 8i unu6 socia6$ e6e s7ir8esc 9ntr0un siste de institu4ii, 6egi, agen4i, 6ucruri 8i obiceiuri ce stau 9n 7a4a individu6ui ca entit"4i obiective# 9n cadru6 acestui siste antagonic, con76ictu6 psihic dintre eu 8i supraeu, dintre eu 8i sine, este 9n ace6a8i ti p un con76ict dintre individ 8i societate# *ceasta din ur " personi7ic" ra4iona6itatea 9ntregu6ui, iar 6upta individu6ui 9 potriva 7or4e6or represive este o 6upt" 9 potriva ra4iunii obiective# *8adar, apari4ia 15-

BERBERT C*RC(-E unui principiu non0represiv a6 rea6it"4ii ce i p6ic" e6iberarea in0 stinctua6" ar antrena o regresiune dinco6o de nive6u6 de ra4iona6i0 tate civi6i5at" atins# *ceast" regresiune ar 7i at9t psihic", c9t 8i socia6"$ ea ar reactiva stadii6e anterioare a6e 6ibidou6ui, ce au 7ost dep"8ite 9n cursu6 de5vo6t"rii eu6ui rea6it"4ii 8i ar di5o6va institu0 4ii6e societ"4ii 9n care eu6 rea6it"4ii e;ist"# 'in perspectiva aces0 tor institu4ii, e6iberarea instinctua6" 9nsea n" rec"derea 9n bar0 barie, 9ns", survenind 6a nive6u6 ce6 ai 9na6t a6 civi6i5a4iei, ca o consecin4" nu a 9h7r9ngerii, ci a victoriei 9n 6upta pentru e;isten0 4", 8i sus4inut" de o societate 6iber", o ast7e6 de e6iberare ar putea avea re5u6tate 7oarte di7erite# Ea ar ai 7i, 9nc", o 9ntoarcere a procesu6ui civi6i5a4iei, o r"sturnare a cu6turii 0 dar abia du% ce cu6tura 8i0a 9ndep6init opera 8i a creat o enirea 8i 6u ea care0ar putea s" 7ie 6iber"# Ea ar ai putea 7i 9nc" <regresiune< 0 dar 9n 6u ina con8tiin4ei de5vo6tate 8i ghidate de o nou" ra4iona6itate, 9n aceste condi4ii, posibi6itatea unei civi6i5a4ii non0represive este a7ir at" nu prin oprirea, ci prin e6iberarea progresu6ui 0 ast7e6 9nc9t o u6 8i0ar ordona via4a 9n con7or itate cu cunoa8terea sa, pe dep6in de5vo6tat", ast7e6 9nc9t e6 s0ar 9ntreba din nou ce este u Ar# 8i ce este r"u# 'ac" vinov"4ia acu u6at" sub do ina4ia civi0 6i5at" z c u6ui de cXtre o poate 7i vreodat" rrtuitR prin 6iber0 tate, arunci <p"catu6 originar< trebuie co is din nou$ <Trebuie s" gust" din nou din po u6 cunoa8terii pentru a rec"dea 9n sta0 rea de inocen4"<#1 Ideea unei ordini instinctua6e non0represive trebuie ai 97tt9i testat" asupra ce6ui ai <de5ordonat< dintre toate instincte6e 0 8i anu e, se;ua6itatea# + ordine non0represiv" este posibi6" doar dac" instincte6e se;ua6e, 9n virtutea propriei 6or dina ici 8i 9n condi4ii e;isten4ia6e 8i socia6e schi bate, pot s" 7onde5e re6a4ii erotice durabi6e 9ntre indivi5i adu64i# Trebuie s" ne 9ntreb"
1# <Gir iissen Fieder vo Bau der ErKenntnis essen, u in den -tand der (nschu6d 5uriicK5u7a66en#< Beinrich von J6eist, <(eber das Carionet0 tentheater<, conc6u5ie#

0ransformarea se>ualitii n /ros

dac" instincte6e se;ua6e, dup" e6i inarea 9ntregii repri "ri su0 p6i entare, pot de5vo6ta o <ra4iona6itate 6ibidina6"< care s" 7ie nu nu ai co patibi6" cu progresu6, dar chiar s"01 antrene5e c"0 tre 7or e superioare de 6ibertate civi6i5at"# Eo e;a ina aceast" posibi6itate 9n ter enii speci7ici 6ui :reud# * repetat conc6u5ia 6ui :reud potrivit c"reia orice di inu0 are rea6" a controa6e6or socia6e asupra instincte6or se;ua6e, chiar 8i 9n condi4ii opti e, ar r"sturna organi5area se;ua6it"4ii c"tre stadii6e pre0civi6i5ate# + ase enea regresiune ar r"5bate prin 7orti7ica4ii6e principa6e a6e principiu6ui randa entu6ui$ ea ar su0 pri a cana6i5area se;ua6it"4ii 9n reproducere onoga " 8i tabu0 uri6e 9 potriva perversiuni6or# -ub do nia principiu6ui randa0 entu6ui, investirea 6ibidina6" a individu6ui 8i re6a4ii6e 6ibidina6e cu cei6a64i s9nt, 9n od nor a6, 6i itate 6a ti pu6 6iber 8i diriAate spre preg"tirea 8i e;ecutarea actu6ui se;ua6? doar 9n ca5uri e;0 cep4iona6e, 8i cu un 9na6t nive6 de sub6i are, re6a4ii6e 6ibidina6e suit autori5ate s" penetre5e 9n s7era uncii# *ceste constr9ngeri, i puse de nevoia de a re5erva o are cantitate de energie 8i de ti p unei unci nesatis7"c"toare, perpetuea5" dese;ua6i5area corpu6ui pentru a trans7or a organis u6 9ntr0un subiect0obiect a6 activit"4i6or socia6 ente uti6e# 'i potriv", dac" ti pu6 8i e0 nergia re5ervate uncii s9nt reduse 6a un ini u , 7"r" o a0 nipu6are corespun5"toare a ti pu6ui 6iber, ba5a acestor constr9n0 geri ar putea 7i sub inat"# 3ibidou6 ar 7i e6iberat 8i ar inunda 6i0 ite6e institu4iona6i5ate 9n interioru6 c"rora este 4inut de princi0 piu6 rea6it"4ii# :reud a insistat 7recvent asupra 7aptu6ui c" re6a4ii6e inter0 persona6e de durat", de care depinde civi6i5a4ia, presupun ca in0 stinctu6 se;ua6 s" 7ie inhibat 9n raport cu scopu6#2 'ragostea 8i re0 6a4ii6e durabi6e 8i responsabi6e pe care ea 6e cere s9nt 7ondate pe
2# 4ollected #a%ers =3ondon$ Bogarth Press, 195H>, IE, 2H/? :rou% #s&c$olog& and t$e *nal&sis of t$e /go =&eF NorK$ 3iveright Pub6ishing Corp#, 1919>, pp# .2, .D# 15A

0ransformarea se>ualitii n /ros

BERBERT C*RC(-E o unire a se;ua6it"4ii cu <a7ec4iunea<, iar aceast" unire este re5u60 tatu6 istoric a6 unui 6ung 8i crud proces de do esticire, 9n cursu6 c"ruia ani7estarea 6egiti " a instinctu6ui cap"t" supre a4ia, iar p"r4i6e sa6e co ponente s97tt b6ocate 9n de5vo6tarea 6or# / *ceast" ra7inare cu6tura6" a se;ua6it"4ii, sub6i area sa 9n dragoste, aveau 6oc 9n interioru6 unei civi6i5a4ii ce a stabi6it re6a4ii posesive pri0 vate, separate de, 8i uitr0o "sur" hot"r9toare, 9n con76ict cu re0 6a4ii6e socia6e posesive# 9n ti p ce 9n a7ara inti it"4ii 7a i6iei, e;isten4a oa eni6or era deter inat", 9n principa6, de va6oarea de schi b a produse6or 8i activit"4i6or 6or, via4a 6or 9n cas" 8i 9n pat trebuia s" 7ie i pregnat" de spiritu6 6egii divine 8i ora6e# + e0 nirea era presupus" a 7i un scop 9n sine 8i niciodat" un si p6u iA6oc? dar aceast" ideo6ogie era e7icient" ai cur9nd 9n ro6u6 privat a6 indivi5i6or dec9t 9n 7unc4ii6e 6or socia6e, ai cur9nd 9n s7era satis7acerii 6ibidina6e dec9t 9n cea a uncii# 9ntreaga 7or4" a ora6it"4ii civi6i5ate era obi6i5at" 9 potriva uti6i5"rii corpu6ui ca un si p6u obiect, un si p6u iA6oc, un si p6u instru ent a6 p6"cerii? o ase enea rei7icare era tabuat" 8i r" 9nea privi6egiu6 r"u 7a at a6 prostituate6or, degenera4i6or 8i perverti4i6or# E;act 9n satis7ac4ia sa, 8i ai a6es 9n satis7ac4ia sa se;ua6", o u6 trebuia s" 7ie o 7iin4" superioar", 7ide6" va6ori6or superioare? se;ua6itatea trebuia s" 7ie eviden4iat" prin dragoste# +dat" cu apari4ia unui principiu non0represiv a6 rea6i ta4ii, cu abo6irea repri "rii sup6i0 entare cerut" de principiu6 randa entu6ui, acest proces ar 7i r"sturnat# 3a nive6u6 re6a4ii6or socia6e, rei7icarea ar 7i redus" pe "sur" ce divi5iunea uncii ar 7i reorientat" c"tre satis7acerea nevoi6or individua6e ce se de5vo6t" 6iber? pe de a6t" parte, 9n re6a0 4ii6e 6ibidina6e, tabuu6 asupra rei7ic"rii corpu6ui ar 7i s6"bit# &e0 ai7iind 7o6osit ca instru ent tota6 a6 uncii, corpu6 ar 7i rese;ua0 6i5at# Regresiunea i p6icat" 9n aceast" r"sp9hdire a 6ibidou6ui s0ar ani7esta, ai 9nt9i, printr0o reactivare a tuturor 5one6or erogene 8i, prin ur are, printr0o rena8tere a se;ua6it"4ii po6i or7e pre0

genita6e 8i printr0un dec6in a6 supre a4iei genita6e# 9ntregu6 corp ar deveni un obiect de investire, un 6ucru de care s" te bucuri 0un instru ent a6 p6"cerii# *ceast" schi bare a va6orii 8i "ri ii re6a4ii6or 6ibidina6e ar conduce 6a o de5integrare a institu4ii6or 9n care re6a4ii6e interpersona6e private au 7ost organi5ate, 8i ai a6es a 7a i6iei onoga e 8i patriarha6e# *ceste perspective par a con7ir a previ5iunea potrivit c"reia e6iberarea instinctua6" poate conduce doar 6a o societate de aniaci se;ua6i 0 adic" 6a absen4a oric"rei societ"4i# Totu8i, a0 cest proces care nu a 7ost dec9t schi4at nu i p6ic" doar o e6ibe0 rare, ci 8i o transformare a 6ibidou6ui$ de 6a se;ua6itatea constr9h0s" sub supre a4ia genita6", 6a eroti5area 9ntregii persona6it"4i# Este ai cur9nd o e;pansiune dec9t o e;p6o5ie a 6ibidou6ui 0 o e;pansiune asupra re6a4ii6or private 8i socia6e care u p6e go6u6 en4inut 9ntre e6e de un principiu represiv a6 rea6it"4ii# *ceast" trans7or are a 6ibidou6ui ar 7i re5u6tatu6 unei trans7or "ri socia6e ce a e6iberat Aocu6 6iber a6 nevoi6or 8i 7acu6t"4i6or individua6e, 9n virtutea acestor condi4ii, de5vo6tarea 6iber" a 6ibidou6ui trans0 7or at dincolo de institu4ii6e principiu6ui randa entu6ui di7er", 9n od esen4ia6, de e6iberarea se;ua6it"4ii constr9nse 9n interiorul do eniu6ui acestor institu4ii# *cest u6ti proces arunc" 9n aer se;ua6itatea su%rimatG 6ibidou6 continu" s" poarte se nu6 supri0 "rii 8i se ani7est" 9n 7or e6e oribi6e at9t de bine cunoscute 9n istoria civi6i5a4iei? 9n orgii6e sadice 8i asochiste a6e ase6or disperate, a6e <e6ite6or societ"4ii<, a6e bande6or 9n7o etate de ercenari, a6e pa5nici6or 9nchisori6or 8i 6ag"re6or de concentrare# + ast7e6 de e6iberare a se;ua6it"4ii 7urni5ea5" un debu8eu perio0 dic, necesar pentru insuportabi6a 7rustrare? ea ai degrab" 9nt"0 re8te r"d"cini6e constr!ngerii instinctua6e dec9t 6e s6"be8te? prin ur are, ea a 7ost 7o6osit", 9n repetate r9nduri, ca un spriAin pentru regi uri6e represive# 9n contrast, de5vo6tarea 6iber" a 6ibidou6ui trans7or at 9n cadru6 institu4ii6or trans7or ate, 9n ti p ce e0 roti5ea5" 5one6e, ti pu6 8i re6a4ii6e tabuate anterior, ar minimaliza ani7est"ri6e se;ua6it"4ii !rute) integr9ndu06e 9ntr0o ordine
/# 4oUected #a%ers) EI# p# 215#

BERBERT C*RC(-E u6t ai 6arg", inc6usiv ordinea uncii# 9n acest conte;t, se;ua0 6itatea tinde c"tre propria sa sub6i are$ 6ibidou6 nu ar reactiva, pur 8i si p6u, stadii6e precivi6i5ate 8i in7anti6e, ci ar trans7or a 8i con4inutu6 pervertit a6 acestor stadii# Ter enu6 %erversiuni acoper" 7eno ene se;ua6e de o ori0 gine esen4ia6 ente di7erit"# *ce6a8i tabu este i pus unor ani0 7est"ri instinctua6e inco patibi6e cu civi6i5a4ia 8i a6tora, inco 0 patibi6e cu civi6i5a4ia represiv", ai a6es cu supre a4ia genita6" onoga "# 9ns", 9n cadru6 dina icii istorice a instinctu6ui, de e;e p6u, copro7i6ia 8i ho ose;ua6itatea au un 6oc 8i o 7unc4ie 7oarte di7erite#1 + di7eren4" si i6ar" e;ist" 9n cadru6 uneia 8i a0 ce6eia8i perversiuni$ 7unc4ia sadis u6ui nu este aceea8i 9ntr0o re0 6a4ie 6ibidina6" 6iber" 8i 9n activit"4i6e trupe6or --# :or e6e inu0 ane, ob6igatorii, coercitive 8i distructive a6e acestor perversiu0 ni par a 7i 6egate de perversiunea genera6" a e;isten4ei u ane 9n0 tr0o cu6tur" represiv", 9ns" perversiuni6e au o substan4" instinc0 tua6" di7erit" de aceste 7or e? iar aceast" substan4" se poate e;0 pri a 9n a6te 7or e, co patibi6e cu nor a6itatea 9n civi6i5a4ia 9na6t"# &u toate p"r4i6e co ponente 8i stadii6e instinctua6e ce au 7ost supri ate au avut acesta soart", deoarece e6e au 9 piedicat evo6u4ia o u6ui 8i a o enirii# Puritatea, uni7or itatea, cur"4enia 8i reproducerea cerute de principiu6 randa entu6ui nu s9nt, 9n od 7iresc, ace6ea a6e oric"rei civi6i5a4ii ature# Iar reactivarea dorin4e6or 8i atitudini6or preistorice 8i a6e copi6"riei nu 9nsea n" 9n od necesar regresiune? ar putea 7i chiar opusu6 0 apropierea de o 7ericire ce a 7ost 9ntotdeauna pro isiunea repri at" a unui viitor ai bun# 9ntr0una dintre 7or u6"ri6e sa6e ce6e ai avan0 sate, :reud de7inea 7ericirea ca <9 p6inirea u6terioar" a unei do0 rin4e preistorice# *cesta este otivu6 pentru care bog"4ia aduce at9t de pu4in" 7ericire$ banii nu au 7ost o dorin4" din copi6"rie<#5

0ransformarea se>ualitii n /ros

1# 5#

Ee5i Capito6u6 II# E st Oones, 0$e Life and 9orI of"igmund 3reud) voi# I =&eF NorK$ Basic BooKs, 195/>, p# //H#

'ar dac" 7ericirea u an" depinde de 9 p6inirea dorin4e6or copi6"riei, civi6i5a4ia, dup" :reud, depinde de supri area ce6ei ai puternice dintre toate dorin4e6e copi6"riei$ dorin4a oedipian"# &ecesit" 9nc" rea6i5area 7ericirii 9ntr0o civi6i5a4ie 6iber" aceast" supri areT -au trans7or area 6ibidou6ui ar <9nghi4i< 8i situa4ia oedipian"T 9n conte;tu6 ipote5ei noastre, ase enea specu6a4ii s9nt nese ni7icative? co p6e;u6 +edip, de8i surs" pri ar" 8i ode6 a6 con76icte6or nevrotice, nu este, cu siguran4", cau5a centra6" a ne u64u iri6or 9n civi6i5a4ie 8i obstaco6u6 centra6 pentru 9n6"tu0 rarea 6or# Co p6e;u6 +edip <trece< chiar 8i sub do nia principiu6ui represiv a6 rea6it"4ii# :reud propune dou" interpret"ri genera6e a6e <trecerii co p6e;u6ui +edip<$ e6 <se do o6e8te prin 6ipsa sa de succes<? sau <trebuie s" aAung" 6a un s79r8it deoarece a sosit ti pu6 pentru dispari4ia sa, tot a8a cu din4ii de 6apte cad atunci c9nd cei per anen4i 9ncep s" apar"<# 6 Trecerea co p6e;u6ui a0 pare ca un 7eno en <natura6< 9n a be6e ca5uri# * vorbit despre auto-su!limarea se>ualitii. Ter enu6 presupune c" se;ua6itatea, 9n condi4ii speci7ice, poate crea re6a4ii u ane 7oarte civi6i5ate 7"r" a 7i supus" organi5"rii represive pe care civi6i5a4ia actua6" a i pus0o asupra instinctu6ui# + ase e0 nea auto0sub6i are presupune progresu6 istoric dinco6o de insti0 tu4ii6e principiu6ui randa entu6ui care, 6a r9ndu6 s"u, ar e6ibera regresiunea instinctua6"# Pentru de5vo6tarea instinctu6ui, aceasta 9nsea n" regresiune de 6a se;ua6itate 9n s6uAba reproducerii 6a se;ua6itate 9n <7unc4ia de a ob4ine p6"cere din di7erite 5one a6e corpu6ui<#. Cu aceast" restaurare a structurii pri are a se;ua0 6it"4ii, pri atu6 7unc4iei genita6e este 9ntrerupt 0 6a 7e6 ca 8i de0 se;ua6i5area corpu6ui care a 9nso4it acest pri at# +rganis u6 9n 9ntregi ea sa devine substratu6 se;ua6it"4ii, 9n ti p ce obiectivu6

190

6# .#
1919>, p# 26#

4oUected#a%ers) U. p# 269# *n 2utline of #s&c$oanal&sis =&eF NorK$ G#G# &orton, 191

BERBERT C*RC(-E instinctu6ui nu ai este absorbit de o 7unc4ie specia6i5at" 0 8i anu e, aceea de a aduce <proprii6e organe genita6e 9n contact cu ce6e a6e unei persoane de se; opus<# D *st7e6 6"rgit, c9 pu6 8i o0 biectivu6 instinctu6ui devin via4a organis u6ui 9nsu8i# *cest pro0 ces, aproape 9n od naturaZ, prin 6ogica sa intern", sugerea5" trans7or area conceptua6" a se;ua6it"4ii 9n Eros# Introducerea ter enu6ui Eros 9n scrieri6e t975ii a6e 6ui :reud a 7ost, cu siguran4", otivat" de di7erite ra4iuni$ Eros, ca instinct a6 vie4ii, denot" ai degrab" un instinct bio6ogic ai cuprin5"tor dec9t o a p6itudine ai are a se;ua6it"4ii[ Totu8i, nu poate 7i accidentai 7aptu6 ca ireud nu distinge 9n od rigid 9ntre Eros 8i se;ua6itate, iar uti6i5area de c"tre e6 a ter0 enu6ui Eros = ai a6es 9n 0$e /go and t$c .d) 4ivilizatiun and .ts Discontents 8i 9n *n 2utlinc ui #s&c$oui$il&sis( i p6ic" o 6"rgire a sensu6ui se;ua6it"4ii 9ns"8i# Chiar Iar" re7erirea e;p6icit" a 6ui :reud 6a P6aton, schi barea de accent este c6ar"$ Eros se 0 ni7ic" o e;tindere cantitativ" 8i ca6itativ" a se;ua6it"4ii# Iar con0 ceptu6 e;tins pare s" cear" un concept de sub6i are odi7icat 9n od corespun5"tor# Codi7ic"ri6e se;ua6it"4ii nu s9nt ace6ea8i cu odi7ic"ri6e Erosu6ui# Conceptu6 6rcudian de sub6i are se re7er" 6a soarta se;ua6it"4ii sub do nia unui principiu represiv a6 rea0 6it"4ii# *st7e6, sub6i area 9nsea n" o schi bare a scopu6ui 8i o0 biectu6ui instinctu6ui <cu privire 6a care apar va6ori6e noastre so0 cia6e<#1H Ter enu6 este ap6icat unui grup de procese incon8tiente care au 9n co un ur "toru6 7apt$
. ..ca rezultat al %rivrii interne i e>terne) sco%ul li!idoului o!iectai sufer o deviere) modificare sau in$i!are mai mult saa mai %uin com%lete. n marea maHoritate a cazurilor) noul sco% este unul distinct non-se>ual.6

0ransformarea se>ualitii n /ros sau nde%rtat de satisfacerea se>ual) adic este un sco% ase>ual sau

D# 9#

*cest od de sub6i are este, 9ntr0o are "sur", dictat de cerin4e socia6e speci7ice 8i nu poate 7i e;tins, ui od auto at, 6a a6te 7or e, ai pu4in represive, de civi6i5a4ie, cu <va6ori socia6e< di7erite# -ub do nia principiu6ui randa entu6ui, devierea 6ibi0 dou6ui 9n activit"4i cu6tura6e uti6e are 6oc dup" perioada copi6"0 riei ti puri# -ub6i area operea5" deci pe o structur" instinctua6" precondi4ionat", care inc6ude restr9ngeri 7unc4iona6e 8i te 0 porare a6e se;ua6it"4ii, cana6i5area sa 9n reproducerea onoga0 " 8i dese;ua6i5area ce6ei ai ari p"r4i a corpu6ui# -ub6i area 6ucrea5" cu 6ibidou6 ast7e6 precondi4ionat 8i cu 7or4a sa posesiv", e;p6oatatoare, agresiv"# <Codi7icarea< represiv" a principiu6ui p6"cerii precede sub6i area rea6" 8i aceasta din ur " aduce e6e0 ente6e represive 9n activit"4i6e socia6 ente uti6e# 9ns", e;ist" 8i a6te oduri de sub6i are# :reud vorbe8te despre i pu6suri se;ua6e inhibate 9n raport cu scopu6 ce nu tre0 buie descrise ca sub6i ate, de8i s9nt <str9ns 6egate< de i pu6su0 ri6e sub6i ate# <E6e nu 8i0au abandonat scopuri6e direct se;ua6e, dar s9nt oprite de re5isten4e interne pentru a 6e atinge? e6e r" 9n u64u ite cu anu ite apro;i "ri de satis7acere#< 12 :reud 6e nu0 e8te <instincte socia6e< 8i en4ionea5" ca e;e p6e <re6a4ii6e a0 7ective dintre p"rin4i 8i copii, senti ente6e de prietenie 8i 6eg"0 turi6e e o4iona6e 9n c"s"torie ce aveau originea 9n atrac4ia se;ua0 6"#< 9n p6us, 9n :rou% #s&c$olog& and t$e *nal&sis of t$e /go) :reud a accentuat "sura 9n care re6a4ii6e socia6e =<co unitatea< 9n civi6i5a4ie> se 7ondea5" at9t pe 6eg"turi6e 6ibidina6e nesub6i0 ate, c9t 8i pe ce6e sub6i ate$ <dragostea se;ua6" pentru 7e ei<, precu 8i <dragostea dese;ua6i5at", sub6i at", ho ose;ua6"
11# /d?ard :lover) <-ub6i ation, -ubstitution, and -ocia6 *n;iety<, 9n .nternational +ournal of #s&c$oanal&sis) voi# SII, &o# / =19/1>, p# 261# 11 4ollected #a%ers) E, p# 1/1# 193

.!id) p# 25# Ee5i 6ucr"ri6e 6ui -ieg7ried Be 7e6d 8i EdFard Bibring 9n .mago) voi# SSI, SSII =19/5, 19/6># Ee5i 8i pagina 1/1#

1H# :reud, &eF .ntroductor& Lectures on #s&c$oanal&sis =&eF NorK$ G#G# &orton, 19//>, p# 1//# 192

HERBERT MARCUSE &entr$ al!i +%r+a!i6 a&ar ai#i #a "$r"e in"tin#t$ale ale $nei #$lt$ri d$ra+ile .i n de(*oltare/ 4FA#ea"ta #on#e&!ie "$-erea(%) n o&era l$i 9re$d) o idee de #i*ili(a!ie foarte diferit% de #ea deri*at% din "$+li,area re&re"i*%) .i an$,e o #i*ili(a!ie #e "e de(*olt% din) .i "$"!in$t% de) re6a4ii 6ibidina6e 6ibere# Le5a Ro'ei, folo"ea no0 !i$nea l$i 9eren#(i de 6li+ido -enitof$-al6 4> &entr$ a0.i "&ri1ini teoria ori-inii li+idinale a #$lt$rii/ Odat% #$ red$#erea ten"i$nii e2tre,e) li+ido$l #$r-e na&oi de la o+ie#t #%tre #or& .i a#ea"t% 6rein*e"tire a ntre-$l$i or-ani", #$ li+ido d% na.tere $n$i "en0 ti,ent de feri#ire n care organe6e 98i g"sesc reco pensa &entr$ ,$n#% .i "ti,$larea pentru continuarea activit"4ii<# 15 Conceptu6 &re"$&$ne o <rientare 6ibidina6" genito7uga6" 9n de5vo6tarea #$lt$rii6 0 cu a6te cuvinte, o orientare inerent" a li+ido$l$i n"$.i #%tre e2&re"ia 6#$lt$ral%6) fr odi7icarea represiv" e;tern"# )i aceast" orientare <cu6tura6"< 9n 6ibidou parc a 7i genitofugal) ceea ce 9nsea n" de%arte de supre a4ia genita6", orientat" c"tre ero0 ti(area ntre-$l$i organis # *ceste concepte aAung s" recunoasc" posibi6itatea sub6i " rii non0represive# Restu6 este 6"sat specu6a4iei# )i, 9ntr0adev"r, sub do nia principiu6ui stabi6it a6 rea6it"4ii, sub6i area non0repre0 siv" poate ap"rea doar 9n aspecte argina6e 8i inco p6ete? 7or a sa dep6in de5vo6tat" ar ti sub6i area 7"r" dese;ua6i5are# Instinc 0 tu6 nu este <deviat< de 6a scopu6 s"u? e6 este satis7"cut 9n a#ti*i0 t%!i .i rela!ii care nu s9nt se;ua6e 9n sensu6 se;ua6it"4ii genita6e <organi5ate< 8i totu8i s9nt 6ibidina6e si erotice# (nde "$+li,area

,rans"ormarea se=ualit ii n 4ros re&re"i*% e"te do,inant% .i deter,in% #$lt$ra) "$+li,area non0 re&re"i*% tre+$ie "% "e ,anife"te n #ontradi#!ie #$ ntrea-a "fer% a $tilit%!ii "o#iale3 *%($t% din a#ea"t% "fer%) ea n"ea,n% ne-area ntre-ii &rod$#ti*it%!i .i a randa,ent$l$i a##e&tate/ Snt rea,in0 tite i,a-inile orfi#e .i nar#i"i#e: Platon l a#$(% &e Orfe$ &entr$ 6,oli#i$nea6 "a 8el era doar $n #nt%re! la 'arf%<) #e a fo"t #or e#t &ede&"it% de #%tre (ei 4E 0 d$&% #$, a fo"t .i ref$($l l$i Nar#i" de a 6&arti#i&a6/ n fa!a realit%!ii ei "nt #onda,na!i: ei a$ re"&in" "$+li,area #er$t%/ Tot$.i) /// Su%limarea nu este ntotdeauna negarea unei dorine( ea nu se pre)int ntotdeauna ca o su%limare ,&otri*a instinctelor# 4a poate "i su%limarea &entr$ un ideal# 7tunci0 6arcis nu mai spune: +M iu%esc a!a cum snt+0 ci spune: +Snt a!a cum m iu%esc#+# Ero"$l orfi# .i nar#i"i# n-lo+ea(% realitatea n rela!ii li+i0 dinale #are tran"for,% indi*id$l .i ,edi$l "%$3 dar a#ea"t% tran"0 for,are e"te fa&ta i(olat% a indi*i(ilor $ni#i .i) #a atare) ea -e0 nerea(% ,oartea/ C'iar da#% "$+li,area n$ &ro#edea(% mpotriva in"tin#telor) #i #a afir,are a lor) ea tre+$ie "% fie $n &ro#e" "$&raindi*id$al &e teren #o,$n/ Ca feno,en indi*id$al i(olat) rea#ti*area li+ido$l$i nar#i"i# n$ e"te #on"tr$#ti*% #$lt$ral) #i ne*roti#%: 8i"erena dintre nevro) !i su%limare repre)int n mod evident aspectul social al "enomenului# 6evro)a i)olea) ( su%limarea une!te0 n su%limare este creat ceva nou A o cas sau o comunitate sau o unealt - .i este creat ntr-un grup sau pentru "olosul unui grup#

11# 15#

1/# Ee5i pp# 6606.# Persuc$ ciner :eniialtt?oric =3cip5ig$ Inte ationa6er Psychoana6ytischer Eer6ag, 1921>, p# 51052# Oo$eiin. 0$e 2rigin atv 1 3unction of 4ul urc) =&eF Norie &en@cs and Centa6 'isease Cor#ograph &o# eV9, 1901/>, p# .1# 9n artico6u6 s"u, <-ub0 6iniation<, ap"rui Iii Lcui7!nuI %i7 l+s&dioaiial&sis) voi# I =1915>, Roheiin sub6inia5" 7aptu6 c" 9n sub6i are <7or4e6e sine6ui recuceresc terenu6 9ntr0o 7or " deghi5at"<# *st7e6, <9n contrast cu i aginea do inant", ### 9n sub6i are nu ave nici un teren s u6s sine6ui de c"tre supraeu, ci, di,&otri*%)

16# 1.# 1D#

a*e, teritori$l "$&rae$l$i in$ndat de #%tre "ine6 8&a-/ 44@</ Ai#i) ds a"e0 ,enea) a##ent$l e"te &$" &e supremaia li+ido$l$i n "$+li,are/ Platon) Banchetul 4@: D) trad/ de Ce(ar Pa&a#o"tea) n Platon) Banchetul( Mar"ilio 9i#ino) 7supra iu%irii# Ti,i.oara) Edit$ra de Ve"t) 4::J) &/ JF/ Da"ton Ba#'elard) 7pa !i visele0 &/ F?/ Ro'ei,) ,he 5rigin and 9unction o";ulture0 &/ @>/ 195

191

BERBERT C*RC(-E 3ibidou6 poate porni pe dru u6 c"tre autosub6i are doar ca 7eno en social; ca o 7or4" nerepri at", e6 poate 9ncuraAa 7or0 area cu6turii doar 9n condi4ii care 6eag" indivi5ii asocia4i unu6 cu ce6"6a6t 9n cu6tivarea ediu6ui pentru nevoi6e 8i 7acu6t"4i6e 6or tot ai ari# Reactivarea se;ua6it"4ii po6i or7e 8i narcisice 9n0 cetea5" a ai 7i o a enin4are pentru cu6tur" 8i poate conduce ea 9ns"8i 6a construirea cu6turii dac" organis u6 e;ist" nu ca un in0 stru ent a6 uncii a6ienate, ci ca un subiect a6 auto0rea6i5"rii 0cu a6te cuvinte, dac" unca socia6 ente uti6" este 9n ace6a8i ti p satis7acerea evident" a unei nevoi individua6e# 9n societatea pri itiv", aceast" organi5are a uncii poate ii i ediat" 8i <nat0 ura6"<? 9n civi6i5a4ia atur", ea poate 7i i aginat" doar ca re5u6tat a6 e6iber"rii, 9n ase enea condi4ii, i pu6su6 de <a ob4ine p6"cere din 5one di7erite a6e corpu6ui< se poate e;tinde pentru a c"uta obiectivu6 9n re6a4ii 6ibidina6e durabi6e 8i e;tinse deoarece aceast" e;pansiune spore8te si intensi7ic" satis7acerea instinctu0 6ui# Cai u6t, ni ic din natura Erosu6ui nu Austi7ic" ideea c" <e;tensia< i pu6su6ui este 6i itat" 6a s7era corpora6"# 'ac" se0 pararea antagonic" a p"r4ii 7i5ice de cea spiritua6" a organis u0 6ui este ea 9ns"8i re5u6tatu6 istoric a6 repri "rii, dep"8irea acestui antagonis ar descinde i pu6su6ui s7era spiritua6"# Ideea estetic" a unei ra4iuni sensibi6e sugerea5" o ase enea tendin4"# Ea este esen4ia6 ente di7erit" de sub6i are 9n "sura 9n care s7era spiritua6" devine obiectu6 <direct< a6 Erosu6ui 8i r" 9ne un o0 biect 6ibidina6$ nu e;ist" o schi bare nici a energiei, nici a sco0 pu6ui# Ideea c" Eros 8i *gape pot 7i, 6a ur a ur ei, unu6 8i ace6a8i 0 nu c" Eros este *gape, ci c" *gape este Eros 0 poate suna ciu0 dat dup" aproape dou" ii de ani de teo6ogie# )i nici nu pare Aus0 ti7icat s" ne re7eri 6a P6aton ca 6a un ap"r"tor a6 acestei identi0 7ic"ri 0 P6aton, care introducea e6 9nsu8i de7inirea represiv" a Erosu6ui 9n cu6tura occidenta6"# 9ns", 1anc$etul con4ine cea ai c6ar" ce6ebrare a originii 8i substan4ei se;ua6e a re6a4ii6or spiri0 19@

0ransformarea se>ualitii n /ros tua6e# 'up" 'ioti a, Eros conduce dorin4a de 6a un corp 7ru os 6a a6tu6 8i, 9n 7ina6, 6a toate corpuri6e 7ru oase, pentru c" <7ru0 osu6 care se g"se8te 9ntr0un trup este 7rate cu 7ru osu6 ce este 9ntr0a6t trup< 8i ar 7i o nes"buin4" s" <nu socoti c" 7ru osu6 din toate trupuri6e este 9n 7apt unu6 8i ace6a8i<# 19 9n a7ara de aceast" se;ua6itate cu adev"rat po6i or7", apare dorin4a pentru ceea ce 9nsu76e4e8te corpu6 dorit$ <su76etu6 8i di7erite6e sa6e ani7est"ri# E;ist" o evo6u4ie ne9ntrerupt" 9n 9 p6inirea erotic", de 6a dra0 gostea corpora6" a unuia 6a aceea a a6tora, 6a dragostea de unc" 8i Aoc 7ru os =].T#I@ur^]^0ic;@raO )@V @R1 s6@ir8it, 6a dragostea de cu0 noa8tere 7ru oas" =J+%,a (=;ur^or > 'ru u6 c"tre <cu6tura superioar"< trece prin <dreapta 9ndi!gire a tineri6or<=op_>Cos Tca6`pcFnerv>2H <Procrearea< spiritua6" este 6a Ic 1 de u6t unca Erosu6ui ca 8i procrearea corpora6", iar ordinea dreapt" 8i adev"rat" a pob@su6ui este 6a 7e6 de u6t una erotic", pe c9t este 8i ordinea dreapt" 8i adev"rat" a dragostei 6_itcren creatoare de cu6tur" a Erosu6ui este sub6i are non0represiv"$ se;ua6itatea nu este nici deviat" de 6a e6, nici b6ocat" 9n obiectivu6 s"u? ai cur9nd, 9n atingerea obiectivu6ui s"u, ea 96 transcende, c"ut9nd satis7acerea ai dep6in"# 'in perspectiva ideii de sub6i are non0represiv", de7ini4ia 7reudian" a Erosu6ui ce 6upt" s" <7onne5e substan4a vie 9n unit"4i tot ai ari, ast7e6 9ne9t via4a s" poat" 7i pre6ungit" 8i dus" 6a o de5vo6tare ai 9na6t"<2@ cap"t" o se ni7ica4ie sup6i entar"# I 0 pu6su6 bio6ogic devine un i pu6s cu6tura6# Principiu6 p6"cerii 98i de5v"6uie propria dia6ectic"# -copu6 erotic de a sus4ine 9ntregu6 corp ca subiect0obiect a6 p6"cerii atrage per7ec4ionarea continu" a organis u6ui, intensi7icarea receptivit"4ii sa6e, cre8terea sensi0 bi6it"4ii sa6e# -copu6 generea5" proprii6e sa6e proiecte de rea6i 0

19# 2H# adev"rate< 21#

21H B, p# 6D# OoFett nu traduce <trup<, ci <7orni"<# 211 C, p# 69# OoFett traduce$ <###sub in76uen4a dragostei :rcud, 4ollected #a%ers) E, p# 1/5#

HERBERT MARCUSE (are: a+olirea efort$l$i) a,eliorarea ,edi$l$i) nfr'-erea +olii .i a de"#o,&$nerii) #rearea l$2$l$i/ Toate a#e"te a#ti*it%!i de 0 #$r- dire#t din &rin#i&i$l &l%#erii .i) n a#ela.i ti,&) ele #on"ti 0 t$ie ,$n#a #e a"o#ia(% indi*i(ii n 6$nit%!i ,ai ,ari63 ne,aifi0 ind "e#'e"trate n interior$l do,eni$l$i ,$tilant al &rin#i&i$l$i randa,ent$l$i) ele ,odifi#% i,&$l"$l f%r% a04 de*ia de la "#o&$l "%$/ E2i"t% "$+li,are .i) &rin $r,are) #$lt$r%3 dar a#ea"t% "$+li0 ,are are lo# 'tr0$n "i"te, de rela!ii li+idinale e2tin"e .i d$ra 0 +ile #are "nt) n ele n"ele) rela!ii de ,$n#%/ Ideea $nei tendin!e eroti#e #%tre ,$n#% n$ e"te "tr%in% &"i0 'anali(ei/ 9re$d n"$.i re,ar#a fa&t$l #% ,$n#a f$rni(ea(% $n &rile1 &entr$ 6o de"#%r#are foarte ,are a i,&$l"$rilor #o,&o0 nente li+idinale) nar#i"i#e) a-re"i*e .i #'iar eroti#e6/ JJ A, #er#etat a#ea"t% afir,a!ieJF deoare#e ea n$ fa#e di"tin#!ie ntre ,$n#a alienat% .i #ea non0alienat% 8ntre tr$d% .i ,$n#%<: &ri,a e"te &rin n"%.i nat$ra ei re&re"i*% &entr$ &o"i+ilit%!ile $,ane .i) &rin a#ea"ta) re&re"i*% .i &entr$ 6i,&$l"$rile #o,&onente li+idinale6 #are &ot intra n ,$n#%/ Dar afir,a!ia #a&%t% o "e,nifi#a!ie di 0 ferit% da#% e"te &ri*it% n #onte2t$l &"i'olo-iei "o#iale &e #are 9re$d l &ro&$ne n Croup -s.cholog. and the 7nal.sis o"4go# El "$-erea(% #% 6li+ido$l "e "&ri1in% el n"$.i &e "ati"fa#erea ,arilor ne*oi *itale .i ale-e #a &ri,ele "ale o+ie#te oa,enii #are a$ $n a&ort n a#el &ro#e"6/ J> A#ea"t% de#lara!ie) da#% n$ e"te de(0 *%l$it% n i,&li#a!iile "ale) a1$n-e "% an$le(e ideea f$nda,en0 tal% a l$i 9re$d #% 6l$&ta &entr$ e2i"ten!%6 8adi#% &entr$ 6"ati"0 fa#erea ,arilor ne*oi *itale6< e"te per se antili+idinal% atta *re0 ,e #t ea ne#e"it% nre-i,entarea in"tin#t$l$i de #%tre $n &rin 0 #i&i$ #on"trn-%tor al realit%!ii/ Tre+$ie a,intit #% 9re$d lea-% li+ido$l n$ n$,ai de "ati"fa#erea ,arilor ne*oi *itale) #i .i de

,rans"ormarea se=ualit ii n /ros efort$rile $,ane #o,$ne de a o+!ine "ati"fa#!ie) adi#% de &ro#e0 "$l ,$n#ii: # # e>%eriena a artat c n situaii de cola!orare) legturile li!i dinale formate n mod regulat ntre lucrtori %relungesc i ntresc re laiile dintre ei % n la un %unct aliat dincolo de ceea ce este doar pro"ita%il'5 'ac" acesi 6ucru este adev"rat, at$n#i *nanKe 8&en$ria< n$ este o cau5" su7icient" pentru constr9ngeri6e instinctua6e a6e civi0 6i5a4iei 0 si nu este o ra6iuriR<$@ su7icient" pentru negarea posibi 0 6it"4ii unei cuOiuri hbiOinaK uuiCepre$?i ve -ugestii6e l$i :reud din :rou% #s&c$olog& +J[ tlie *nal&sis of t$e /go 7ac ai ,$lt dec9t s" reior u6e5e te[e6e #0#a6e despre Eros n #alitate de #on0 "tr$#tor aZ #$lt$rii3 cu6tura apare aici ai cur9nd 9n ca6itate de constructor aR R rosu6ui 0 adic" drept <9 p6inire< natura6" a ce6ei ai 6"untrice tendin4e a 6rosuiui Psiho6ogia 7reudian" a civi 0 6i5a4iei s0a ba[at pe con76ictu6 i p6acabi6 dintre *nanKe 8i de5 0 vo6tarea instinctuA6! li+er%/ 'ar dac" *nanKe 9ns"8i devine c9 0 pu6 priaidi a6 de5vo6t"rii iibidina6e, contradic4ia di"&are/ N$ n$0 ,ai c" 6upta pentru e;isten4" nu ar anu6a 9n od necesar posibi0 6itatea e6iber"rii instinctua6e =a8a #$, a ar%tat n #a&itol$l E<) dar ea ar constitui un <spriAin< pentru satis7acerea in"tin#t$al%/ Re6a4ii6e de unc" ce 7or ea5" ba5a civi6i5a4iei 8i, &rin a#ea"ta) #i*ili(a!ia 9ns"8i, ar fi <spriAinite< de ener-ia in"tin#t$al% non0 dese;ua6i5at"$ 9ntregu6 concept de sub6i are este 9n Aoc# Pro u K r #0ri eiR a ac $V $ U$Uii socia@0nente v#ti6e, 7"r" "$+li0 ?ncae =represiv"> p0Xe #1 aciri# v@9CiX@0u(0#ta# ITa aM/irea #a &ro+le,a $nei schi b"ri 9n caracteru6 uncii n *irt$tea #%reia a#ea"ta din ur " ar 7i asi i6at" Aocu6ui 0 Aocu6 6iber al fa#$lt%!ilor u ane# Care sini pre ise6e i#s@inctuaK pentru o ast7e6 de trans7or areT Cs?a ai vast" 9ncercare de a r"spunde acestei ntre+%ri i a&ar!ine Bar+arei Lanto" n arti#ol$l "%$ 65or= and t'e 25# .!id
199

22# 2/# 21#

195

4ivilization and .ts Discontents) p# /1 not"# Ee5i capito6u6 IE# pp# 6606.#

BERBERT C*RC(-E Instincts<# Ea de7ine8te unca 8i Aocu6 9n ter enii stadii6or instinctua6e i p6icate 9n aceste activit"4i# Oocu6 este 9n 9ntregi e supus principiu6ui p6"cerii$ p6"cerea este ob4inut" chiar prin i8care, 9n "sura 9n care activea5" 5one6e crogene# <Tr"s"tura 7unda enta6" a Aocu6ui const" 9n 7aptu6 c" e6 este 9n sine satis0 7"c"tor, 7"r" a servi vreunui a6t scop dec9t ace6uia a6 satis7acerii instinctua6e#< I pu6suri6e care deter in" Aocu6 suit ce6e pregeni0 ta6e$ Aocu6 e;pri " autoerotis u6 7"r" obiect 8i satis7ace ace6e instincte co ponente care s9nt deAa 9ndreptate c"tre 6u ea o0 biectiv"# Cunca, pe de a6t" parte, serve8te scopuri a76ate 9n a7ara sa 0 8i anu e, scopuri6e autoconserv"rii$ <* unci 9nsea n" e7ortu6 activ a6 eu6ui### de a 6ua din 6u ea e;terioar" tot ce este necesar pentru autoconservare<# *cest contrast stabi6e8te un para6e6is 9ntre organi5area instincte6or 8i organi5area activit"4ii u ane$
Docul este un scop n sine0 munca este agentul autoconserv rii# 2nstinctele componente !i activit ile auto-erotice caut pl cere " r nici un "el de consecine ulterioare( activitatea genital este agentul procre rii# 5rgani)area genital a instinctelor se=uale are un corespondent m organi)area instinctelor eului vi)nd munca#'7
26

,rans"ormarea se=ualit ii m 4ros

tis u6ui po6i or7 ce ap"rea drept consecin4a dep"8irii penuriei 8i a a6ien"rii# Condi4ii6e socia6e odi7icate ar avea a8adar o ba5" instinctua6" pentru trans7or area uncii 9n Aoc# 9n ter eni 7reu0 dieni, cu c9t e7orturi6e de a ob4ine satis7ac4ie s9nt ai pu4in 9 0 piedicate 8i direc4ionate de interesu6 pentru do ina4ie, cu at9t ai 6iber 6ibidou6 se poate spriAini e6 9nsu8i pe satis7acerea a0 ri6or nevoi vita6e# -ub6i area 8i do ina4ia s9nt nedesp"r4ite# Iar diso6u4ia u6ti ei, odat" cu trans7or area structurii instinctua6e, ar trans7or a 8i atitudinea 7unda enta6" 7a4" de o 8i natur" ce a 7ost caracteristic" civi6i5a4iei occidenta6e# 9n 6iteratura psihana6itic", de5vo6tarea re6a4ii6or 6ibidina6e de unc" este atribuit", de obicei, unei <atitudini aterne gen0 era6e ca orientare do inant" a cu6turii<#29 Prin ur are, ea este considerat" ai cur9nd ca o tr"s"tur" a societ"4i6or pri itive de0 c9t ca o posibi6itate a civi6i5a4iei ature# Interpretarea Carga0 retei Cead asupra cu6turii *rapesh se concentrea5" 9n 9ntregi e pe aceast" atitudine$
#entru *ra%es$) lumea este o grdin ce tre!uie cultivat) nu %entru cineva) nu cu m ndrie i cu fal) nu %entru tezaurizare i camt) ci astfel ne t !atalele i clinii i %orcii i n %rimul r nd co%iii s %oat crete. Din toat aceast atitudine decurg multe dintre celelalte trsturi *ra%es$) li%sa conflictului dintre !tr ni i tineri) li%sa oricrei %ro!a!iliti de gelozie sau invidie) accentul asu%ra coo%errii.7

*st7e6, <scopu6 8i nu con4inutu6 este ce6 care de7ine8te o ac0 tivitate ca Aoc sau ca unc"<# 2D + trans7or are 9n structura in0 stinctua6" =precu cea de 6a stadiu6 pregenita6 6a ce6 genita6> ar atrage dup" sine o schi bare a va6orii instinctua6e a activit"4ii u ane indiferent de coninutul su. 'e e;e p6u, dac" unca ar 7i 9nso4it" de o reactivare a erotis u6ui po6i or7 pregenita6, ea ar tinde s" devin" satis7"c"toare 9n sine, 7"r" a08i pierde con4inutu6 s"u de unc"# *cu , ave e;act o ast7e6 de reactivare a ero0

26# 2.# 2D#

n 2nternational Dournal o" -s.choanal.sis0 *oi/ LLIV) 4:>F) &%r!ile F .i >/ &/ 44>/ 2%id0 &/ 44@/ N5d/&/ 44B/

9n pri u6 r9nd, 9n aceast" descriere apare e;perien4a 7un0 da enta6 di7erit" a 6u ii$ natura este socotit" nu ca un obiect de do ina4ie 8i e;p6oatere, ci ca o <gr"din"< ce poate cre8te 9n ti p ce 7ace s" creasc" 7iin4e6e u ane# *cesta atitudine e;peri en0 tea5" o u6 8i natura, uni4i 9ntr0o ordine non0represiv", care to0 tu8i 7unc4ionea5"# * v"5ut cu , de a6t interi, ce6e ai diver0

29# 29#

Rohei , 0$e 2rigin and3unction of4ulture) p# .5# -e; and 0em%erament in 0$ree #rimitive "ocities =&eF

NorK$ &eF * erican 3ibrary, 1952>, p# 1HH# '01

BERBERT C*RC(-E gente tradi4ii de g9ndire erau convergente 9n aceast" idee$ opo5i0 4ia 7i6oso7ic" 9 potriva principiu6ui randa entu6ui? arhetipuri6e or7ice 8i narcisice? concep4ia estetic"# 'ar, 9n ti p ce concepte6e psihana6itice 8i antropo6ogice a6e unei ast7e6 de ordini au 7ost orientate c"tre trecutul preistoric 8i precivi6i5at, discu4ia noastr" asupra conceptu6ui este orientat" spre viitor) spre condi4ii6e civi0 6i5a4iei pe dep6in ature# Trans7or area se;ua6it"4ii 9n Eros 8i e;tinderea sa c"tre re6a4ii 6ibidina6e de unc" durabi6e presupun aici reorgani5area ra4iona6" a unui uria8 aparat industria6, a unei ioane specia6i5ate divi5iuni socia6e a uncii, 7o6osirea unor e0 ncigii e;traordinar de distructive 8i cooperarea ase6or 6argi# Odeea unor re6a4ii 6ibidina6e de unc" 9ntr0o societate indus0 trKi6! de5vo6tat" g"se8te pu4in spriAin 9n tradi4ia g9ndirii 8i aco6o nude atest spriAin este disponibi6, e6 pare a 7i de natur" pericu0 6oas" R rans7or area uncii 9n p6"cere este ideca centra6" a uri0 u8ei utopii socia6iste a 6ui :ourier# 'ac"
C7industrie est la destination Rui nous est assignee %ar le creatcur. cunimcnt %enscr Ru7il veuille nous & amener%ar la violence) et Ru 7ii o 7ml %as su mcttrc ea Heu Ri?lRus ressort %lus no!le) RuelRn anuirce ca%u!le de transformer .es travau> en %laisirs.37

0ransformarea se>ualitii n /ros

r uuriei insist" pe ideea c" aceast" trans7or are necesit" o schi bare co p6et" a institu4ii6or socia6e$ distribuirea produsu0 6ui socia6 dup" nevoie, acordarea 7unc4ii6or potrivit 7acu6t"4i6or 8i 9nc6ina4ii6or individua6e, schi barea constant" a 7unc4ii6or, scurte perioade de unc" 8i a8a ai departe# 'ar posibi6itatea < uncii atractive< Xtravail attra&ant( deriv", ai presus de toate, din e6iberarea 7or4e6or 6ibidina6e# :ourier presupune e;isten4a unei *iraclion industriclle care 7ace posibi6" cooperarea p6"cut"# Ea
'ata MMindustria este soarta ce ne0a 7ost destinat" de Creator, cu s" #re0 @#6eni c" e6 vrea s" ne 9 ping" spre ea prin vio6en4" 8i c" e6 nu 8tie s" 7o6osea si " un iA6oc ai nobi6, vreo atrac4ie capabi6" s" trans7or e ,$n#a n pi"ceie<@# =:# *nnand si R# Caub6anc, 3ourier; 0e>lcs 4$oisis =Paris$ Edi0 tions -ocui6es Inte a6iona6es, 19/., III, p# 151#

se ba5ea5" pe attraction %assionnee din natura o u6ui, care per0 sist" 9n po7ida opo5i4iei ra4iunii, datoriei, preAudec"4ii# *ceast" attraction %assionee tinde c"tre trei obiective principa6e$ crearea <6u;u6ui sau p6"cerea ce6or cinci si 4uri<? 7or area grupuri6or 6ibidina6e =de prietenie 8i dragoste>? 8i stabi6irea unei ordini ar0 onioase, organi59nd aceste grupuri pentru unc" 9n con7or i0 tate cu de5vo6tarea <pasiuni6or< individua6e =<Aocu6< intern 8i e;0 tern a6 7acu6t"4i6or>#/2 :ourier se apropie ai u6t dec9t oricare a6t socia6ist utopic de e6ucidarea dependen4ei 6ibert"4ii de sub6i0 area non0represiv"# Totu8i, 9n deta6iatu6 s"u proiect pentru rea0 6i5area acestei idei, e6 o pred" unei organi5a4ii 8i ad inistra4ii uria8e 8i re4ine ast7e6 e6e ente6e represive# Co unit"4i6e de unc" a6e 7a6ansteru6ui anticipea5" <puterea prin p6"cere< ai cu0r9nd dec9t 6ibertatea, ai degrab" 9 podobirea cu6turii de as" dec9t abo6irea sa# Cunca0Aoc 6iber nu poate 7i supus" ad inistra4iei? doar unca a6ienat" poate 7i organi5at" 8i ad inistrat" prin rutin" ra4iona6"# 'inco6o de aceasta s7er", dar pe ba5a ei, sub6i0 area non0represiv" 98i creea5" propria ordine cu6tura6"# 9nc" o dat" sub6inie 7aptu6 c" sub6i area non0represiv" este abso6ut inco patibi6" cu institu4ii6e principiu6ui randa en0 tu6ui 8i i p6ic" negarea acestui principiu# *ceast" contradic4ie este cu at9t ai i portant" cu c9t 9ns"8i teoria psihana6itic" post0 7reudian" pre5int" o tendin4" accentuat" de a 8terge 8i de a g6ori0 7ica productivitatea represiv" ca auto0rea6i5are u an"# (n e;0 e p6u 7rapant este o7erit de Ives BendricK 9n 6ucrarea sa <GorK and the P6easure Principie<#// E6 sugerea5" c" <energia 8i nevoia de a 7o6osi organe6e 7i5io6ogice disponibi6e pentru unc"< nu s9ht 7urni5ate de c"tre 6ibido, ci ai cur9hd de c"tre un instinct specia6, <instinctu6 st"p9nirii<# -copu6 s"u este <de a contro6a sau odi7ica o parte a ediu6ui### prin 7o6osirea abi6" a tehnici6or perceptua6e, inte6ectua6e 8i otorii#< *cest i pu6s pentru <inte0

/2# //#

2%id0 H) &/ J>?/ -s.choanal.tic Eumterl.0 *oi/ LLII) No/ / 84:>F</

BERBERT C*RC(-E grare 8i activitate iscusit"< este <resi 4it psihic 8i e o4iona6 ca nevoia de a 9ndep6ini unca 9n od e7icient<#/1 9ntruc9t unca este presupus" a 7i ea 9ns"8i satis7acerea unui instinct, ai cur9nd dec9t <negarea te porar"< a unui instinct, unca <produce p6"0 cere< prin aX ###?X e7icient"# P6"cerea uncii re5u6t" din satis0 7acerea instinctu6ui st"p9nirii, dar <p6"cerea uncii< 8i p6"cerea 6ibidina6" de obicei coincid, 9ntruc9t organi5a4ii6e eu6ui care 7unc4ionea5" ca unc" stat <9n genera6 8i, probabi6 9ntotdeauna, uti6i5ate si u6tan pentru desc"rcarea tensiunii 6ibidina6e sup6i0 entare<#/5 Ca 9ntotdeauna, revi5uirea teoriei 7reudiene 9nsea n" o i8care 9napoi# Presupunerea oric"rui instinct specia6 i p6ic" anu6ea5" prob6e a, dar presupunerea unui <instinct a6 st"p9nirii< specia6 7ace chiar ai u6t$ ea distruge 9ntreag" structur" 8i di0 na ic" a <aparatu6ui psihic< pe care :reud 10a construit# 9n p6us, ea 8terge ce6e ai represive tr"s"turi a6e principiu6ui randa en0 tu6ui, interpret9ndu06e ca satis7acere a unei nevoi instinctua6e# Cunca pur" 8i si p6" este principa6a ani7estare socia6" a prin0 cipiu6ui rea6it"4ii0# 9n "sura 9n care unca este condi4ionat" de a 9narea 8i devierea satis7acerii instinctua6e =8i, dup" :reud, a8a este>, ea contra5ice principiu6 p6"cerii# 'ac" p6"cerea uncii 8i p6"cerea 6ibidina6" <de obicei coincid<, atunci chiar conceptu6 de principiu a6 rea6it"4ii devine 7"r" sens 8i inuti6, iar vicisitudini6e instincte6or, a8a cu s9ht descrise de :reud, ar repre5enta, 9n ca0 5u6 ce6 ai bun, o de5vo6tare anor a6"# )i nici principiu6 rea6i0 t"4ii nu poate 7i sa6vat stipu6nid =a8a cu 7ace BendricK> un prin0 cipiu a6 uncii di7erit de principiu6 rea6it"4ii# Pentru c", dac" acesta din ur " nu guvernea5" unca, e6 nu are practic ni ic de guvernat 9n rea6itate# 'esigur, e;ist" unc" ce produce p6"cere prin activitatea iscusit" a organe6or corpu6ui <disponibi6e pentru unc"#< 'ar ce

0ransformarea se>ualitii n /ros

/1# /5#

.!id.) p# /11# .!id) p# /1.#

7e6 de unc" 8i ce 7e6 de p6"cereT 'ac" p6"cerea const", 9ntr0a0 dev"r, 9n actu6 de a unci 8i nu este e;terioar" 6ui, o ase enea p6"cere trebuie derivat" din organe6e ce ac4ionea5" a6e corpu6ui 8i din corpu6 9nsu8i, activ9hd 5one6e erogene sau eroti59nd corpu6 ca 9ntreg? cu a6te cuvinte, ea trebuie s" 7ie p6"cere 6ibidina6"# 9ntr0o rea6itate guvernat" de principiu6 randa entu6ui, o ast7e6 de unc" <6ibidina6"< este o rar" e;cep4ie 8i poate ap"rea doar 9n a7ara sau 6a arginea 6u ii uncii 0 ca <hobby<, Aoc sau 9ntr0o situa4ie direct erotic"# Tipu6 nor a6 de unc" =activitate ocu0 pa4iona6" socia6 ente uti6"> 9n divi5iunea do inant" a uncii este cea 9n care individu6, prin unc", nu-i satis7ace %ro%riile i pu6suri, nevoi 8i 7acu6t"4i, ci 9ndep6ine8te o 7unc4ie prestabi0 6it"# BendricK 9ns", au 4ine sea a de 7aptu6 uncii alienate) care este odu6 de unc" predo inant sub do nia principiu6ui dat a6 rea6it"4ii# Cu siguran4", poate e;ista <p6"cere< 8i 9n unca a6i0 enat"# 'acti6ogra7a care 9n 9nea5" o copie per7ect", croitoru6 care 7urni5ea5" un costu croit per7ect, 7ri5eru6 ce aranAea5" coa7ura per7ect", uncitoru6 ce08i 9ndep6ine8te nor a 0 to4i pot si 4i p6"cere 9ntr0o < unc" bine 7"cut"<# 9ns", aceast" p6"cere este 7ie e;terioar" =anticipare a reco pensei>, 7ie 9nsea n" sa0 tis7ac4ia =ea 9ns"8i un se n a6 repri "rii> de a 7i bine ocupat, 6a 6ocu6 potrivit, de a04i aduce contribu4ia 6a 7unc4ionarea aparatu0 6ui, 9n 7iecare ca5, o ase enea p6"cere nu are ni ic de0a 7ace cu satis7ac4ia instinctua6" pri ar"# * 6ega activit"4i6e de 6a 6inii6e de ontaA, din birouri 8i aga5ine cu nevoi6e instinctua6e 9nsea n" a g6ori7ica de5u ani5area ca 9nse n9hd p6"cere# &u este de i0 rare c" BendricK consider" ca <testu6 sub6i a6 voin4ei oa eni6or de a08i 9ndep6ini unca 9n od e7icient< 7unc4ionarea e7icient" a unei ar ate care nu ai are nici un 7e6 de <vise de victorie 8i de un viitor p6"cut<, care continu" s" 6upte 7"r" nici un a6t otiv dec9t ace6a c" datoria so6datu6ui este s" 6upte 8i <s"08i 9n0 dep6ineasc" sarcina ca singura otiva4ie ce ai avea 9nc"
' 0 1 2 0 -

sens<# * spune c" o sarcin" trebuie 9ndep6init" pentru c" este o <sarcin"< este cu adev"rat cu6 ea a6ien"rii, pierderea tota6" a 6ibert"4ii instinctua6e 0 repri area care a devenit nu a doua, ci pri a natur" a o u6ui# 9n contrast cu ase enea abera4ii, adev"ratu6 spirit a6 teoriei psihana6itice tr"ie8te 9n e7orturi6e neco pro ise de a reve6a 7or0 4e6e anti0u aniste ce se a76" 9n spate6e 7i6oso7iei productivit"4ii$
Dintre toate lucrurile) munca grea a devenit o virtute m locul !lestemului ce a fost dintotdeauna enunat a fi de ctre nde%rtaii notri strmoi. ... 4o%iii notri ar tre!ui s fie %regtii s-i creasc co%iii astfel nc t ei s nu resimt nevoia de a munci ca %e o necesitate nevrotic. 8ecesitatea de a munci este un sim%tom nevrotic. /ste o c tH. /ste o ncercare de a face %e cineva s se simt valoros c$iar dac nu e>ist o nevoie deose!it de munca lui.3A

C*PIT+3(3 SI

Ero" .i T'anato"

/6# /.#

.!id) p# /21# CB# Lhishoi , 9n discuta pane6 The Psychiatay o7 Enduring Peace and -ocia6 Progress< ta #s&c$iatr&) vo3 'C# &a 1#1916, p# /1#

9n condi4ii non0represive, se;ua6itatea tinde s" se <trans0 7or e< 9n Eros 0 adic" 9n autosub6i are 9n re6a4ii durabi6e 8i e;tinse =inc6usiv re6a4ii de unc"> care servesc pentru a intensi0 7ica 8i 6argi satis7acerea instinctua6"# Eros caut" s" se <eterni0 5e5e< 9ntr0o ordine per anent"# *ceast" 6upt" 98i g"se8te pri a re5isten4" 9n do eniu6 necesit"4ii# 'esigur, penuria 8i s"r"cia do0 inante 9n 6u e ar putea 7i st"p9nite su7icient pentru a per ite in76uen4a 6ibert"4ii universa6e, dar aceast" st"p9nire pare a 7i au0 to0propu6sat" 0 unca perpetu"# 9ntregu6 progres tehno6ogic, cu0 cerirea naturii, ra4iona6i5area o u6ui 8i a societ"4ii nu au e6i i0 nat 8i nu pot e6i ina necesitatea uncii a6ienate, necesitatea de a unci 9n od ecanic, 9htr0o anier" ce nu repre5int" auto0 rea6i5area individua6"# Cu toate acestea, 9ns"8i a6ienarea progresiv" spore8te po0 ten4ia6u6 6ibert"4ii$ cu c9t devine ai e;terioar" individu6ui unca necesar", cu at9t ai pu4in 96 i p6ic" 9n do eniu6 necesit"4ii# 'espov"rat" de cerin4e6e do ina4iei, reducerea cantitativ" a ti 0 pu6ui de unc" 8i a energiei conduce 6a schi barea ca6itativ" a e;isten4ei u ane$ ai degrab" ti pu6 6iber dec9t ti pu6 de 6ucru deter in" con4inutu6 s"u# 'o eniu6 e;tensibi6 a6 6ibert"4ii de0 vine cu adev"rat un do eniu a6 Aocu6ui 0 a6 Aocu6ui 6iber a6 7acu60 20A

HERBERT MARCUSE /ros i 0$anatos ta!ilor indi*id$ale/ A"tfel eli+erate) ele *or -enera noi for,e de reali(are .i de de"#o&erire a l$,ii #are) n "#'i,+) *or re0for,a do,eni$l ne#e"it%!ii) l$&ta &entr$ e2i"ten!%/ Rela!ia ,odifi#at% dintre #ele do$% do,enii ale realit%!ii $,ane ,odifi#% rela!ia dintre #eea #e e"te de(ira+il .i #eea #e e"te re(ona+il) dintre in0 "tin#t .i ra!i$ne/ Odat% #$ tran"for,area "e2$alit%!ii n Ero") in"tin#tele *ie!ii .i de(*olt% ordinea lor "en"i+il%) n ti,& #e ra!i$nea de*ine "en"i+il% &n% la a n!ele-e .i or-ani(a ne#e"i0 tatea din &er"&e#ti*a &rote1%rii .i ,+o-%!irii in"tin#telor *ie!ii/ R%d%#inile e2&erien!ei arti"ti#e rea&ar 0 n$ n$,ai ntr0o #$lt$r% arti"ti#%) #i #'iar n l$&ta &entr$ e2i"ten!%/OEa &re"$&$ne o no$% ra!ionalitate/ Cara#ter$l re&re"i* al ra!i$nii #e #ara#teri(ea(% do,nia &rin#i&i$l$i randa,ent$l$i n$ a&ar!ine do,eni$l$i rea0 lit%!ii per se. S$+ do,nia &rin#i&i$l$i randa,ent$l$i) "ati"fa#erea in"tin#t$l$i "e2$al de&inde n ,are ,%"$r% de 6"$"&endarea6 ra!i$nii .i #'iar a #on.tiin!ei: de $itarea 8le-iti,% "a$ a"#$n"%< de ,o,ent a neferi#irii &arti#$lare "a$ $ni*er"ale) de ntrer$&erea #on*ena+il% a r$tinei *ie!ii) a datoriei .i de,nit%!ii "tat$t$l$i .i a f$n#!iei/ 9eri#irea e"te a&roa&e &rin defini!ie nere(ona+il% da#% e"te nere&ri,at% .i ne#ontrolat%/ n #ontra"t) din#olo de &rin#i&i$l randa,ent$l$i) "ati"fa#erea in"tin#t$l$i #ere efort$l ,ai #on.tient al ra!ionalit%!ii li+ere) #$ #t el e"te ,ai &$!in &ro 0 d$"$l deri*at al ra!ionalit%!ii "$&ra&$"e a o&ri,%rii/ C$ #t in0 "tin#t$l "e de(*olt% ,ai li+er) #$ att ,ai li+er% "e *a afir,a 6nat$ra "a #on"er*atoare6/ L$&ta &entr$ satis"acere d$ra+il% fa#e &o"i+il% n$ doar o ordine ,%rit% a rela!iilor li+idinale 86#o,$ni0 tatea6<) #i .i &er&et$area a#e"tei ordini la o "#ar% ,ai nalt%/ Prin#i&i$l &l%#erii "e e2tinde #%tre #on.tiin!%/ Ero"$l define.te ra!i$nea n &ro&rii "%i ter,eni/ E"te re(ona+il #eea #e "$"!ine ordinea "ati"fa#erii/ n ,%"$ra n #are l$&ta &entr$ e2i"ten!i de*ine #oo&erare &entr$ de(*oltarea li+er% .i ,&linirea ne*oilor indi*id$ale) ra0 !i$nea re&re"i*% fa#e lo# $nei noi raionalit i a satis"acerii0 n #are ra!i$nea .i feri#irea #on*er-/ Ea #reea(% &ro&ria "a di*i(i$ne a ,$n#ii) &ro&riile &riorit%!i) &ro&ria sa ierar'ie/ Mo.tenirea istoric" a &rin#i&i$l$i randa,ent$l$i este ad inistra4ia, nu a oa0 eni6or, ci a 6ucruri6or# Civi6i5a4ia avansat" depinde pentru 7unc 0 4ionarea sa de o u6titudine de aranAa ente coordonate# A#e"te aranAa ente, 6a r9ndu6 6or, trebuie s" antrene5e autoritatea recu 0 noscut" 8i recognoscibi6"# Re6a4ii6e ierarhice nu s9nt %er se 6ipsite de 6ibertate? civi6i5a4ia se ba5ea5" 9n are "sur" pe autori tate ra4iona6", ba5at" 6a r9ndu0i pe cunoa8tere 8i necesitate 8i 4in tind c"tre proteAarea 8i conservarea vie4ii# *st7e6 este autoritatea ingineru6ui, a agentu6ui de circu6a4ie, a pi6otu6ui de avion 9n ti 0 pu6 5boru6ui# 9nc" o dat", distinc4ia dintre repri are 8i repri are sup6i entar" trebuie s" 7ie a intit"# 'ac" un copi6 si te <ne 0 voia< de a trece strada oric9nd dore8te, repri area acestei <ne voi< nu este represiv" pentru posibi6it"4i6e u ane# Ea ar putea 7i chiar opusu6# &evoia de a te <re6a;a< prin a u5a ente6e 7urni 5ate de industria cu6turii este ea 9ns"8i represiv", iar repri area acestei nevoi este un pas c"tre 6ibertate# *co6o unde repri area a devenit at9t de e7icient" 9nc9t, pentru ce6 repri at, ea cap"t" 7or a =i6u5orie> a 6ibert"4ii, abo6irea unei ase enea 6ibert"4i a0 pare pro pt ca un act tota6itar# *ici, vechiu6 con76ict apare din nou$ 6ibertatea u an" nu este doar o prob6e " persona6" 0 dar nu este ni ic a6tceva dac" nu este 8i o prob6e " persona6"# +0 dat" #e inti itatea nu ai trebuie 4inut" departe de 8i ,&otri*a e;isten4ei pub6ice, 6ibertatea individu6ui 8i cea a 9ntregu6ui ar putea 7i reconci6iate de c"tre o <voin4" genera6"<, l$nd for,% n in"tit$!ii #e "nt ndre&tate #%tre ne*oile indi*id$ale/ Ren$n!%rile 8i a,n%rile ce s9nt cerute de voin4a genera6" n$ tre+$ie "% fie o+t$(e .i in$,ane3 .i ni#i ra!i$nea lor n$ tre+$ie "% fie a$tori0 tar%/ Totu8i, prob6e a r" 9ne$ cu poate genera, n od li+er) #i*ili(a!ia li+ertate) n #ondi!iile n #are li&"a de li+ertate a de 0 *enit &arte inte-rant% a a&arat$l$i &"i'i#P Ci) da#% n$) #ine e"te ndrit$it "% "ta+ilea"#% .i s" i,&$n% "tandardele o+ie#ti*eP

BERBERT C*RC(-E

/ros i 0$anatos

'e 6a P6aton 6a Rousseau, singuru6 r"spuns onest este ideea unei dictaturi educa4iona6e, e;ercitat" de aceia care se presupune c" au dob9ndit cunoa8terea adev"ratu6ui Bine# R"spunsu6 a de0 venit de atunci 9nvechit$ cunoa8terea iA6oace6or disponibi6e pentru a crea o e;isten4" u an" pentru to4i, nu ai este 6i itat" 6a o e6it" privi6egiat"# :apte6e s9nt u6t prea accesibi6e, iar con0 8tiin4a individua6" ar aAunge cu siguran4" 6a e6e dac" nu ar 7i 9n od etodic re4inute 8i deviate# 'istinc4ia dintre autoritatea ra0 4iona6" 8i cea ira4iona6", dintre repri are 8i repri are sup6i en0 tar", poate 7i 7"cut" 8i veri7icat" de indivi5ii 9n8i8i# :aptu6 c" ei nu pot 7ace acu acesta distinc4ie nu 9nsea n" c" ei nu pot 9n0 v"4a s" o 7ac" odat" ce 6i se d" posibi6itatea# 'eci cursu6 Audec"rii 8i erorii devine un curs ra4iona6 a6 6ibert"4ii (topii6e s9nt sensi0 bi6e 6a p6anuri nerea6iste, dar nu 8i condi4ii6e pentru o societate 6iber"# B6e s9nt o prob6e " a ra4iunii# &u con76ictu6 dintre instinct 8i ra4iune este ce6 ce o7er" ce6 ai puternic argu ent 9 potriva ideii unei civi6i5a4ii 6ibere ci, 6 9i ai degrab", con66ictu6 pe care 9i cr ea5" instinctu6 9n e6 Chiar dac" 7or e6e distructive a6e 9nsu8i, rversiunii 8i sa6e po6i or7e se datorea5" repri "r destr"b"6"rii sup6i entare 8i devin sen0 pn area sup6i entar" este ic o Io de bine 8i de r"u, 8i sibi6e 6a ordinea 6ibidina6" odat" ce 9ndep"rtat", instinctu6 9nsu8i este di nici o civi6i5a4ie 6iber" nu se poate dispensa de aceast" distinc4ie# -i p6u6 7apt c", in a6egerea obiecte6or sa6e, instinctu6 se;ua6 nu este ghidat de reciprocitate constituie o surs" inevitabi6" de con76ict 9ntre indivi5i 0 8i un puternic argu ent 9 potriva posibi6it"4ii autosub6irn"rii sa6e# 'ar e;ist" oare, chiar 9n instinct, o barier" interioar" care <6i itea5"< puterea sa conduc"toareT E;ist" oare o au6o0restr9ngere <natura6"@< 9n Bros, ast7e6 9ne9t satis7acerea sa autentic" ar atrage dup" sine a 9nare, 9ntoarcere 8i 6i itareT *tunci ar e;ista obstruc4ii 8i 6i it"ri i puse nu din a07ar", de un principiu represiv a6 rea6it"4ii, ci 7i;ate 8i acceptate chiar de instinct, deoarece e6e au o va6oare 6ibidina6" inerent"#

:reud sugera, 9ntr0adev"r, aceast" idee# E6 g9ndea c" <6ibertatea se;ua6" ne9ngr"dit" de 6a 9nceput< are drept re5u6tat 6ipsa satis0 7acerii dep6ine$
/ste uor de artat c valoarea %e care mintea o d nevoilor erotice se stinge numaidec t atunci crud satisfacerea devine %rom%t accesi!il. Un oarecare o!stacol este necesar %entru ca flu>ul li!idoului sai ating intensitatea.7

9n p6us, :reud 6ua 9n considerare posibi6itatea <ciudat"< po0 trivit c"reia <ceva 9n natura instinctu6ui este ne7avorabi6 pentru rea6i5area satis7acerii abso6ute<#2 Ideea este a bigu" 8i se pre0 tea5" u8or Austi7ic"ri6or ideo6ogice$ consecin4e6e ne7avorabi6e a6e satis7acerii pro pt rea6i5abi6e au 7ost, probabi6, unu6 dintre ce6e ai puternice suporturi pentru ora6itatea represiv"# Totu8i, 9n conte;tu6 teoriei 6ui :reud, ar decurge c" <obstaco6e6e natura6e< a6e instinctu6ui, departe de a nega p6"cerea pot 7unc4iona ca ta;" pe p6"cere dac" s9nt separate de tabuuri6e arhaice 8i constr9hge0 ri6e e;terioare# P6"cerea con4ine un e6e ent de auto0deter inare care este si bo6u6 triu 7u6ui u an asupra necesit"4ii oarbe$
8atura nu cunoate %lcerea real) ci doar satisfacia li%sei. ntreaga %lcere este social N at t n im%ulsurile nesu!limate) c t i n cele su!limate. #lcerea i are originea n alienare.3

Ceea ce deosebe8te p6"cerea de satis7acerea oarb" a 6ipsei este re7u5u6 instinctu6ui de a se epui5a e6 9nsu8i prin satis7acere i ediat", capacitatea sa de a ridica 8i 7o6osi bariere pentru inten0

1# 9n 4ollccted

<The Cost Preva6ent :or

o7 'egradation in Erotic 3i7e<,

#a%ers) IE, p# 21/#

2# .!id) p# 211# /# <&atur Kennt nicht eigent6icht Lenuss$ sie bringt es nicht Feiter a6s 5ur
-ti66ung des Bedur7nisses# *66e 3ust ist gesse6scha7t6ich in den unsub6i 0 ierten *77eKten nicht Feniger a6s in den sub6i ierten#< Ca; BorKhei er 8i Theodor G# *do o, DialeItiI der *ulIlrung =* steida $ buerido Eer6ag, 191.>, p# 12.# 2 1 0 2 1 1

BERBERT C*RC(-E si7icarea 9 p6inirii# 'e8i acest re7u5 instinctua6 a 9ndep6init 7unc0 4ia do ina4iei, e6 poate servi 8i 7unc4ia contrarie$ s" eroti5e5e re0 6a4ii6e non06ibidina6e, s" trans7or e tensiunea 8i desc"rcarea bio0 6ogic" 9n 7ericire 6iber"# &e ai7iind 7o6osite ca instru ente pen0 tru re4inerea oa eni6or 9n activit"4i a6ienate, bariere6e 9 potriva satis7acerii abso6ute ar deveni e6e ente a6e 6ibert"4ii u ane? e6e ar proteAa acea a6ienare 9n care p6"cerea 98i are originea 0 a6ie0 narea o u6ui nu de e6 9nsu8i ci chiar de natur"$ auto0rea6i5area sa 6iber"# +a enii ar e;ista cu adev"rat ca indivi5i, 7iecare ori0 ent9ndu08i propria via4"? ei s0ar con7runta cu nevoi cu adev"rat di7erite 8i cu oduri de satis7acere cu adev"rat di7erite 0 cu pro0 prii6e 6or re7u5uri 8i se6ec4ii# 'o ina4ia principiu6ui p6"cerii ar da ast7e6 na8tere 6a antagonis e, dureri 8i 7rustr"ri 0 con76icte in0 dividua6e 9n 6upta pentru satis7acere# 'ar aceste con76icte ar avea e6e 9nse6e va6oare 6ibidina6"$ ar 7i u p6ute cu ra4iona6itatea satis0 7acerii# *ceast" ra4iona6itate sensi!il 98i con4ine proprii6e 6egi ora6e# Ideea unei ora6it"4i 6ibidina6e este sugerat" nu doar de ide0 ea 7reudian" a bariere6or instinctua6e puse 9n ca6ea satis7acerii abso6ute, ci 8i de interpret"ri6e psihana6itice a6e supraeu6ui# * 7ost ar"tat c" supraeu6, ca repre5entantu6 psihic a6 ora6it"4ii, nu este 9n od c6ar repre5entantu6 principiu6ui rea6it"4ii, ai a6es a6 ta0 t"6ui a eni4"tor 8i drastic# 9n u6te ca5uri, supraeu6 pare a 7i 9ntr0 o a6ian4" secret" cu 8ine6e, ap"r9nd preten4ii6e sine6ui 9 potriva eu6ui 8i a6e 6u ii e;terioare# Char6es +dier sugera, prin ur are, c" o parte a supraeu6ui este, <9n u6ti " instan4", repre5entantu6 unei 7a5e pri itive, 9n decursu6 c"reia ora6itatea nu s0a e6iberat 9nc" de sub principiu6 p6"cerii<#1 E6 vorbe8te despre o <pseudo0 ora6itate< pregenita6", preistoric", pre0oedipian", anterioar" accept"rii principiu6ui rea6it"4ii 8i denu e8te repre0 5entantu6 psihic a6 acestei <pseudo0 ora6it"4i< su%rasinele. :e0

/02" i 0$anatos

no enu6 psihic care, 9n individ, sugerea5" o ast7e6 de ora6itate pregenita6" este o indenti7icare cu a a, ce se e;pri " ai cu0 r9nd 9n dorin4a de castrare dec9t 9n a enin4area castr"rii# E6 ar putea 9nse na supravie4uirea unei tendin4e regresive$ a intirea dreptu6ui pri ordia6 a6 a ei 8i, 9n ace6a8i ti p, un < iA6oc si bo6ic 9 potriva pierderii privi6egii6or pe atunci do inante #i6e 6e eiR IOOupa = C(T aunaiita6ea pregenita6" 8i preistoric" a s3A#r@&(J( c# ,a d@ #t i ii u principiu6 rea6it"4ii 8i este,
aP6< 1 6 i # , #r # W V 9i i# i
(#I3

@i< i i

R i ii @#

OeI

K r i idAie a6e @su0 A iit 0rdu6c sau

pt as i i@ a @ @ i A i

, a #, , i @ ,

@0@t0 t@ V @ @ Ts< 0 # i i , # # 0 # iru 4 W - Di6 s

$

X #i W pu0cs#i i
r

i 9

r ,ii , i # < r ea 6 i t" 4ii #i# ## \ D ) i t Uost i 6" ,

cW @U@ @ < < i u i < c # @ i t i # @ # s i 7 , ih@ ) - H M U

#i c 0 , #M@90 u i " osti6", a @

i

W D 7 rr

C @ i i i < 0 @Cr" ni <c ndrep0 a "<#

3 i @ Q W< W< cW _ WW, P R @ c M 0 @ Ci viu M < cV ih c@ 0@ i0@ K K4" de @cWQ<< @c @ @ 7 @< @ # @ C t i t " r u i as$r"in@ e@0te <pasu6 decisiv 9n
:

<c @ n i = V 0 < # i , i i , C M , na t u 0 t i t t @ @ du u R a v e st e i 7 or 4 e e s t i 6 e$

TE6- W 7 @ @ i E0 1 h@ @< W@Me pnntip@u6 rea6it"4ii<#5 9ns", aceast" rea6ii< # W $ c #0a6 c 9#0@tu@it" t i pe o putere e;terioar" du8 an" nu este r,in s g#ira rea6itate 8i nici rea6itatea pri ar"# 'e5vo6tarea eu6ui este o de5vo6tare <dt parte de narcisis u6 pri ar<? 6a acest stadiu ti puriu, rea6itatea <nu este 9n a7ar", ci este con4inut" 9n pre0 eu6 narcisis u6ui pri ar<# Ea nu este osti6" 8i str"in" eu6ui, ci <inti 6egat" de e6, 6a 9nceput chiar nedeosebit" de e6<#6 *ceast" rea6itate este, 9n pri u6 r9nd =8i 9n u6ti u6T> resi 4it" 9n re6a4ia 6ibidina6" a copi6u6ui cu a a 0 o re6a4ie a76at" 6a 9nceput 9n cadru6 <pre0eu6ui< 8i doar u6terior separat" de e3 Cu aceast" divi5iune a unit"4ii originare, se de5vo6t" un <i pu6s
# < Eo (e b e r0 I ch <, 9n . n te rn a tio n a le 'e itsc $ rift f i ir #s&c $o a ni l& se ) SI I =1926>, p# 2DH02D1#

5# 6#

Bans G# 3oeFa6d, <Ego and Rca6ity<, 9n .nternational +ournal of#s&c$ anaf&sis) Eoi# SSSII =1951>, Partea I, p# 12# .!id.

212

BERBERT C*RC(-E pentru restabi6irea unit"4ii originare<$ un <76u; 6ibidina6 9ntre copi6 8i a "<#. 3a acest stadiu pri ar a6 re6a4iei dintre <pre0eu< 8i rea6itate, Erosu6 narcisic 8i ce6 atern par a 7i unu6, iar e;pe0 rien4a pri ar" a rea6it"4ii este cea a unei uniri 6ibidina6e# :a5a narcisic" a pregenita6it"4ii individua6e <rea inte8te< 7a5a a0 tern" a istoriei rasei u ane# * be6e constituie o rea6itate 6a care eu6 r"spunde nu printr0o atitudine de ap"rare sau supunere, ci printr0una de identi7icare integra6" cu < ediu6<# 'ar din pers0 pectiva principiu6ui patern a6 rea6it"4ii, <conceptu6 atern< a6 rea6it"4ii ce apare aici este i ediat trans7or at 9n ceva negativ, 9nsp"i 9nt"tor# I pu6su6 de a restabi6i unitatea narcisic"0 ater0 n" pierdut" este interpretat ca o <a enin4are<, 8i anu e a e0 nin4area <9nghi4irii aterne< de c"tre p9ntecu6 cop6e8itor# D Tat"6 osti6 este reabi6itat 8i apare ca sa6vator care, pedepsind dorin4a incestu6ui, proteAea5" eu6 de anihi6area sa 9n a "# &u se pune prob6e a dac" atitudinea narcisic0 atern" 7a4" de rea6itate nu se poate <9ntoarce< 9n 7or e ai pu4in pri ordia6e, ai pu4in de0 voratoare sub puterea eu6ui atur 8i 9ntr0o civi6i5a4ie atur"# 9n schi b, este 6uat" drept bun" necesitatea supri "rii acestei ati0 tudini o dat" pentru totdeauna# Principiu6 patriarha6 a6 rea6it"4ii este st"p9h pe interpretarea psihana6itic"# 'ar, dinco6o de acest principiu a6 rea6it"4ii, i agini6e < aterne< a6e supraeu6ui ascund ai degrab" pro isiuni dec9t ur e6e a intirii 0 ai cur9nd i agini a6e unui viitor 6iber dec9t a6e unui trecut 9ntunecat# 9ns", chiar dac" o ora6itate 6ibidina6" atern" poate 7i ur0 "rit" 9n structura instinctua6" 8i chiar dac" o ra4iona6itate sen0 sibi6" ar putea 7ace Erosu6 sensibi6 6a ordine, unu6 dintre ce6e ai 6"utrice obstaco6e pare s" 9n7runte 9ntregu6 proiect a6 unei de50 vo6t"ri non0represive 0 8i anu e, 6eg"tura ce une8te Erosu6 cu instinctu6 or4ii# :aptu6 bruta6 a6 or4ii 6eag", odat" pentru tot0

/ros i 0$anatos

.# D#

.!id) p# 11# .!id) p# 15#

deauna, rea6itatea unei e;isten4e non0represive# Pentru c" oar0 tea este negativitatea 7ina6" a ti pu6ui, iar <bucuria caut" eterni0 tate<# *te pora6itatea este idea6u6 p6"cerii# Ti pu6 nu are putere asupra sine6ui, do eniu6 originar a6 principiu6ui p6"cerii# 'ar eu6, singuru6 prin care p6"cerea devine rea6a, este 9n 9ntregi e supus ti pu6ui# -i p6a anticipare a s79r8itu6ui inevitabi6, pre5ent 9n 7iecare c6ip", introduce un e6e ent represiv 9n toate re6a4ii6e 6ibidina6e 8i 7ace 9ns"8i p6"cerea dureroas"# *ceast" 7rustrare pri0 ar" 9n structura instinctua6" a o u6ui devine sursa inepui5abi6" a tuturor ce6or6a6te 7rustr"ri 0 8i a e7icien4ei 6or socia6e# + u6 9nva4" c" <p6"cerea nu poate dura oric9t<, c" 7iecare p6"cere este scurt", c" pentru toate 6ucruri6e 7inite ceasu6 na8terii 6or este cea0 su6 or4ii 6or 0 c" nu ar putea 7i a6t7e6# E6 este rese nat 9nainte ca societatea s"01 7or4e5e s" practice etodic rese narea# :6u;u6 ti pu6ui este a6iatu6 ce6 ai 7iresc a6 societ"4ii 9n en4inerea 6egii 8i ordinii, a con7or it"4ii 8i a institu4ii6or care 6eag" 6iber0 tatea de o utopie perpetu"? 76u;u6 ti pu6ui aAut" oa enii s" uite ce a 7ost 8i ce poate 7i$ 9i 7ace orbi 6a trecutu6 ai bun 8i 6a vi0 itoru6 ai bun# *ceast" capacitate de a uita 0 ea 9ns"8i re5u6tatu6 unei 6ungi 8i 9ngro5itoare educa4ii prin e;perien4" 0 este o cerin4" indis0 pensabi6" de igien" psihic" 8i 7i5ic", 7"r" de care via4a civi6i5at" ar 7i insuportabi6", dar ea este 8i 7acu6tatea psihic" care sus4ine supunerea 8i renun4area# * uita 9nsea n" 8i a ierta ceea ce nu trebuie iertat dac" Austi4ia 8i 6ibertatea trebuie s" predo ine# + ast7e6 de iertare reproduce condi4ii6e ce perpetuea5" inAusti4ia 8i subAugarea$ a uita su7erin4a trecut" 9nsea n" a ierta 7or4e6e ce au cau5at0o 0 7"r" a 9n7r9nge aceste 7or4e# R"ni6e care se vindec" 9n ti p s9nt 8i r"ni6e care con4in otrava# 9 potriva acestei capitu6"ri 9n 7a4a ti pu6ui, restaurarea a intirii 9n drepturi6e sa6e, ca un vehico6 a6 e6iber"rii, este una dintre ce6e ai nobi6e sarcini a6e g9hdirii# 9n aceast" 7unc4ie, a intirea </rinnerung( apare 9n con0 c6u5ia 3enomenologiei s%iritului a 6ui Bege6? 9n aceast" 7unc4ie
2 1 2 1

BERBERT C*RC(-E ea apare 8i 9n teoria 6ui :reud#9 Ca 8i capacitatea de a uita, capa0 citatea de a04i a inti este un produs a6 civi6i5a4iei 0 poate cea ai veche 8i cea ai 7unda enta6" rea6i5are psiho6ogic" a sa# &iet5sche vedea 9n antrenarea a intirii 9nceputu6 ora6it"4ii ci0 vi6i5ate 0 ai a6es a intirea ob6iga4ii6or, contracte6or, datorii0 6or#1H *cest conte;t de5v"6uie uni6atera6itatea antren"rii a intirii 9n civi6i5a4ie$ aceast" 7acu6tate era, 9n pri u6 r9nd, 9ndreptat" ai degrab" c"tre a intirea datorii6or dec9t a p6"ceri6or? a intirea era asociat" cu con8tiin4" i ora6", cu vinov"4ie 8i p"cat# &e7eri0 cirea 8i a enin4area pedepsei, nu pro isiunea 6ibert"4ii d"inuie 9r e orie# :"r" e6iberarea con4inutu6ui repri at a6 a intirii, 7"r" e6ibe0 rarea puterii sa6e e6iberatoare, sub6i area non0represiv" este ini aginabi6"# 'e 6a itu6 6ui +r7eu 6a ro anu6 6ui Proust , 7eri0 cirea 8i 6ibertatea au 7ost 6egate de ideea recuper"rii tim%ului; le tetn%s retrouvS. * intirea reg"se8te 6e tem%s %erdu) care a 7ost ti pu6 satis7acerii 8i a6 9 p6inirii# Eros, penetr9nd 9n con8tiin4", este i8cat de a intire? cu ea, e6 protestea5" 9 potriva ordinii renun4"rii? e6 7o6ose8te a intirea 9n e7ortu6 s"u de a 9n7r9nge ti 0 pu6 9ntr0o 6u e do inat" de ti p# 'ar, 9n "sura 9n care ti pu6 98i en4ine puterea asupra Eresu6ui, 7ericirea este esen4ia6 ente un 6ucru a6 trecutu6ui# Propo5i4ia 9ngro5itoare care spune c" doar paradisuri6e pierdute s9nt ce6e adev"rate Audec", 8i 9n ace6a8i ti p sa6vea5" le tem%s %erdu. Paradisuri6e pierdute s9nt singu0 re6e adev"rate nu pentru c", retrospectiv, bucuria trecut" pare ai 7ru oas" dec9t ceea ce era cu adev"rat, ci pentru c" singur" a intirea o7er" bucuria 7"r" tea " de trecerea ei 8i 9i con7er" ast7e6 o durat", a6t interi i posibi6"# Ti pu6 98i pierde puterea c9nd a intirea 9ntuie8te trecutu6# Totu8i, aceast" 9n7r9ngere a ti pu6ui este artistic" 8i 7a6s"? a intirea nu este o ar " adev"rat" dec9t dac" este transpus" 9n

/ros i 0$anatos

ac4iune istoric"# *tunci, 6upta 9 potriva ti pu6ui devine un o0 ent decisiv 9n 6upta 9 potriva do ina4iei$
Dorina contient de a ru%e continuumul istoriei a%arine claselor revoluionare n momentul aciunii. *ceast contiin s-a afirmat ea nsi n tim%ul Oevoluiei din .ulie. n seara %rimei zile de lu%t) simultan dar inde%endent) n c teva locuri) au fost trase focuri de arm m ceasornicele din turnurile #arisului.6

*6ian4a dintre ti p 8i ordinea repri "rii este cea care o0 tivea5" e7orturi6e de a opri 76u;u6 ti pu6ui 8i aceast" a6ian4" 7ace ti pu6 du8 anu6 de oarte a6 Eresu6ui# 'esigur, a enin4area ti pu6ui, trecerea o entu6ui de p6enitudine, tea a de s79r8it, pot e6e 9nse6e deveni e;ogene 0 obstaco6e ce <sporesc 76u;u6 6i0 bidou6ui<# Totu8i, dorin4a 6ui :aust care invoc" principiu6 p6"cerii cere nu o entu6 7ru os, ci eternitatea# Cu 6upta sa pentru eternitate, Eros p"c"tuie8te 9 potriva tabuu6ui hot"r9tor ce sanc0 4ionea5" p6"cerea 6ibidina6" doar ca pe o condi4ie te porar" 8i contro6at" 8i nu ca pe o surs" direct" a e;isten4ei u ane# 9ntr0a0 dev"r, dac" a6ian4a dintre ti p 8i ordinea stabi6it" dispare, ne7e0 ricirea individua6" <natura6"< nu ai spriAin" ne7ericirea socia6" organi5at"# Trans7erarea 9 p6inirii u ane 9n utopie nu 8i0ar ai g"si r"spunsu6 adecvat 9n instincte6e o u6ui, iar i pu6su6 pentru e6iberare ar c"p"ta acea 7or4" 9ngro5itoare pe care nu a avut0o, cu adev"rat, niciodat"# +rice ra4iune s"n"toas" este de partea 6egii 8i a ordinii, 9n insisten4a 6or ca eternitatea bucuriei s" 7ie re5er0 vat" pentru via4a de apoi 8i 9n str"dania 6or de a subordona 6upta 9 potriva or4ii 8i bo6ii cerin4e6or ne9ntrerupte de securitate na0 4iona6" 8i interna4iona6"# 3upta pentru conservarea ti pu6ui 9n ti p, pentru oprirea ti pu6ui, pentru cucerirea or4ii, pare 6ipsit" de 6ogic" din orice punct de vedere 8i cu totu6 i posibi6" sub ipote5a instinctu6ui
:/ Ve (i #a &i to l$ l I/ 4? / C en ea lo gi i m or al ei0 &a rt ea II) &/ 40 F/ ' 1 ? 44/ 5alter Ben1a,in) 6Ue+er den Be-riff der De"i#'te6) n 8ie 6eue Rundschau 84:;?<) &/ ;EB/

' 1 7

BERBERT C*RC(-E or4ii pe care a acceptat0o# -au chiar aceast" ipote5" o 7ace ai acceptabi6"T Instinctu6 or4ii ac4ionea5" sub do nia prin0 cipiu6ui &irvana$ e6 tinde c"tre o stare de <satis7acere constant"< unde nu este si 4it" nici o tensiune 0 o stare 7"r" 6ips"# *ceasta tendin4" a instinctu6ui presupune ca ani7est"ri6e sa6e distructive s" 7ie ini a6i5ate pe "sur" ce se apropie de o ase enea stare# 'ac" obiectivu6 7unda enta6 a6 instinctu6ui nu este 9nce0 tarea vie4ii, ci a durerii 0 absen4a tensiunii 0 atunci, 9n od para0 do;a6, 9n ter enii instinctu6ui, con76ictu6 dintre via4" 8i oarte este cu at9t ai redus cu cit via4a se apropie ai u6t de starea de satis7acere# *st7e6, principiu6 p6"cerii 8i principiu6 &irvana converg# In ace6a8i ti p, Erosu6, e6iberat de repri area sup6i0 entar", ar 7i 9nt"rit, iar Erosu6 9nt"rit ar absorbi, ca s" spune a8a, obiectivu6 instinctu6ui or4ii# Ea6oarea instinctua6" a or4ii s0 ar schi ba$ dac" instincte6e 8i0ar ur a 8i atinge 9 p6inirea 9ntr0 o ordine non0represiv", constr!ngerea regresiv" 8i0ar pierde u6t din ra4iunea sa bio6ogic" de a 7i# Cu su7erin4a 8i 6ipsa se di inuea5", principiu6 &irvana se poate reconci6ia cu principiu6 rea6it"4ii# *trac4ia incon8tient" ce 9 pinge 9napoi instincte6e c"0 tre o <stare ai ti purie< ar 11 e7ectiv contracarat" de c"tre de0 5irabi6itatca stadiu6ui de via4" atins# <&atura conservatoare< a instincte6or s0ar opri 9ntr0un pre5ent 9 p6init# Coartea ar 9nceta s" 7ie un scop instinctua6# Ea r" 9ne un 7apt, poate chiar o u6ti " necesitate 0 dar o necesitate 9 potriva c"reia energia nerepri0 at" a o enirii va protesta, 9 potriva c"reia va purta b"t"6ia sa cea ai are# 9n aceast" 6upt", ra4iunea 8i instinctu6 s0ar putea uni# 9n con0 di4ii6e unei e;isten4e cu adev"rat u ane, di7eren4a 9ntre a suco 0 ba din cau5a bo6ii 6a v9rsta de 1H, /H, 5H sau .H de ani 8i a uri de oarte <natura6"< dup" o via4" 9 p6init", ar putea 7i o di7e0 ren4" pentru care erit" s" te 6up4i cu toat" energia instinctua6"# &u cei care or, ci aceia care or 9nainte ca ei s" trebuie 8i s" vrea s" oar", aceia care or 9n agonie 8i durere, repre5int" a0
/ros i 0$anatos

rea acu5a4ie 9 potriva civi6i5a4iei# Ei depun, de ase enea, "r0 turie pentru vina de ne 9ntuit a o enirii# Coartea 6or s79rne8te con8tienti5area dureroas" a 7aptu6ui c" nu era necesar", c" ar 7i putut s" 7ie a6t7e6# Toate institu4ii6e 8i va6ori6e unei ordini repre0 sive s9nt necesare pentru a 9 p"ca con8tiin4a 9nc"rcat" a acestei vinov"4ii# 9nc" o dat", 6eg"tura pro7und" dintre instinctu6 or4ii 8i senti entu6 de vinov"4ie devine vi5ibi6"# <9n4e6egerea pro7e0 sionist"< 7"cut" cu oartea 8i boa6a este, poate, una dintre ce6e ai 6arg r"sp9hdite e;presii a6e instinctu6ui or4ii 0 sau, ai cu0 r9nd, a uti6it"4ii sa6e socia6e# 9ntr0o civi6i5a4ie represiv", oartea 9ns"8i devine un instru ent a6 repri "rii# 'ac" oartea este te ut" ca o a enin4are constant", sau este g6ori7icat" ca sacri7i0 ciu supre , sau acceptat" ca soart", educa4ia pentru 9ncuviin0 4area or4ii introduce 9n via4", 9nc" de 6a 9nceput, un e6e ent de renun4are 0 renun4are 8i supunere# E6 <9n"bu8"< e7orturi6e <uto0 pice<# Puteri6e care e;ist" au o pro7und" a7initate cu oartea? oartea este si bo6u6 6ipsei de 6ibertate, a6 9n7r9hgerii# Teo6ogia 8i 7i6oso7ia se 9ntrec ast"5i 9n ce6ebrarea or4ii ca o categorie e;isten4ia6"$ interpret9nd gre8it un 7apt bio6ogic ca o esen4" onto0 6ogic", e6e con7er" binecuv9ntarea transcendenta6" vinov"4iei o0 enirii 6a a c"rei perpetuare contribuie 0 e6e tr"dea5" pro i0 siunea utopiei# 9n contrast, o 7i6oso7ie care nu 7unc4ionea5" ca s6uAnic" a repri "rii r"spunde 7aptu6ui or4ii prin Care6e Re7u5$ re7u5u6 6ui +r7eu e6iberatoru6# Coartea poate deveni un si bo6 a6 6ibert"4ii# &ecesitatea or4ii nu respinge posibi6itatea e6ibe0 r"rii 7ina6e# Ca 8i ce6e6a6te necesit"4i, ea poate 7i ra4iona6i5at" 07"r" durere# +a enii pot uri 6ini8ti4i dac" 8tiu c" ceea ce iubesc este 7erit de i5erie 8i uitare# 'up" o via4" 9 p6init", ei 98i pot asu a oartea 0 9ntr0un o ent pe care 96 pot a6ege singuri# 'ar nici chiar u6ti a apari4ie a 6ibert"4ii nu0i poate 9ntui pe cei ce au urit 9n durere# * intirea 6or 8i vinov"4ia acu u6at" a o enirii 7a4" de victi e6e ei s9nt ce6e care 9ntunec" perspectiva unei civi6i5a4ii 7"r" repri are# 219

EPI3+L

Criti#a re*i(ioni",$l$i neo0fre$dian

Psihana6i5a 8i0a schi bat 7unc4ia 9n cu6tura epocii noastre 9n con7or itate cu schi b"ri6e socia6e 7unda enta6e ce au avut 6oc 9n pri a Au "tate a seco6u6ui# Co6apsu6 perioadei 6ibera6e 8i a6 pro isiuni6or sa6e, r"sp9ndirea tendin4ei tota6itare 8i e7orturi6e de a contracara aceast" tendin4" s9nt re76ectate 9n po5i4ia psihana0 6i5ei, 9n ti pu6 ce6or dou"5eci de ani de de5vo6tare a sa, pre er0 g"tori pri u6ui r"5boi ondia6, psihana6i5a a e6aborat concep0 te6e necesare pentru ana6i5a psiho6ogic" a ce6ei ai pros6"vite rea6i5"ri a epocii ode e$ individu6# :reud a de onstrat c" constr9ngerea, repri area 8i renun0 4area s97tt ateria6u6 din care este constituit" <persona6itatea 6i0 ber"<? e6 recuno8tea <ne7ericirea genera6"< a societ"4ii ca 6i ita de netrecut a re ediu6ui 8i nor a6it"4ii# Psihana6i5a era o teorie critic" radica6"# Cai t9r5iu, c9nd Europa Centra6" 8i de R"s"rit se a76a 9n trans7or are revo6u4ionar", devenea c6ar 9n ce "sur" psihana6i5a era 9nc" 7ide6" societ"4ii a6e c"rei secrete 6e de5v"0 6uia# Concep4ia psihana6itic" asupra o u6ui, cu 9ncrederea sa 9n i uabi6itatea 7unda enta6" a naturii u ane, ap"rea ca <reac0 4ionar"<? teoria 7reudian" p"rea s" i p6ice c" idea6uri6e u aniste a6e socia6is u6ui erau i posibi6 de atins# *poi revi5uiri6e psi0 hana6i5ei au 9nceput s" ia av9nt#

*r putea 6i tentant sa vorbi de sting" 8i o an pa dreapta U# e i ,i vo6ta teoria socia6a en6ic a 9 i p 6 i@ 7"cut" 9n 6ucr"ri6e titiipun i( i WM supra re6a4iei dintre stru iiu0( X n E6 accentua "sura earX WVM interese6e de do inare i # _0 i interese s9nt, 6a nudu6 1< i n 0 area se;ua6a 9iis## ut i i i r" 9ne nediieientiata i , te6or se;ua6e si i iu[u V respinge ipote[d @rcudu ensiunc pio6uiK3 :reud># 9n consecint# Reich, un panaceu f e sub6i "rii este ini a sen4ia6" 9ntre sub6i a e e t # gre8u6 9n 6ibertate d]EdiT # tui4ii6e socio6ogice e i i 6 u V Reich s9nt astie6 h it@ii# va6ent, u bnnd pa6iu6 @ 6ui Reich# 3a <aripa de OrXip@ 1 @ @ Oung devenea cur9nd X p revi5ionis u6ui 6ua c r ast"5i cea ai popu6ai#i +P # @ @ M ar"t" c", 9n aces@e sco6i Uor-s ideo6ogie$ <persona6itatea < < iXh 9nviate ui 7a6a unei rea6it"4i n 1 condi4ii6e pentru 9 p6inire T @< 4iunea repri "rii 9n ce6e ai ina YX
11

u @ Vn iraie intre o $ 8 ri 44 a deK0 i 1i i/$d i io"l

X 6eh in @ e0arca i Pii istiiu6ua6c # M@ pusA de

i
2

ari ueste ,i O I J ii icpniU =Mle'

n / i ) i M i Q ii

R/ H i i * / i e l i #
t

# Rli c n

/ i

) e l l $ U * i n a

) Mt i e i i e M

i X CI pro # s #aiiai#i In in i t V u t a6e 6ui @evint pre 1

@@@i ii ni ai

1 1

@ @> i 6ui Xar6 t i Q @ i Centru6

,, > 0p7s+@ia6e, i ) , _ Vpi 9iJXrea i 06 9 i @ t i s" se i ,#,u V# ,i, c reative s9nt re0 M @ c1@J _ i dec96 s" eli,ine t CI i rt @id i##$no"tea ae I @ + P a@t c i*iliKa!iei o##i0 i

4/ Ve(i EdFard L6over, 7reud or +ung76) &t0F V_V0K# G#G# &orton, 195H>#

220

BERBERT C*RC(-E denta6e 0 care presupune 8i perpetuea5" 6ipsa de 6ibertate 8i su0 7erin4a# )co6i6e neo7reudiene pro ovea5" e;act ace6ea8i va6ori ca 6eac 9 potriva 6ipsei de 6ibertate 8i a su7erin4ei 0 ca triu 7u6 asupra repri "rii# *ceast" isprav" inte6ectua6" este 9ndep6init" prin epurarea dina icii instinctua6e 8i reducerea ro6u6ui s"u 9n via4a psihic"# *st7e6 puri7icat, su76etu6 poate 7i din nou 9ntuit de etica idea6ist" 8i de re6igie, iar teoria psihana6itic" a aparatu0 6ui psihic poate 7i rescris" ca 7i6oso7ie a su76etu6ui# :"c9nd acest 6ucru, revi5ioni8tii au renun4at 6a ace6e instru ente psihana6itice a6e 6ui :reud care s9nt inco patibi6e cu re9nvierea anacronic" a idea6is u6ui 7i6oso7ic 0 chiar instru ente6e cu care :reud desco0 perea r"d"cini6e instinctua6e 8i socia6e e;p6o5ive a6e persona6i0 t"4ii# Cai u6t, 7actorii secundari 8i re6a4ii6e =persoanei ature 8i a6e ediu6ui s"u cu6tura6> dau de nitatea procese6or pri are 0o schi bare a orient"rii dese nat" s" accentue5e in76uen4a rea0 6it"4ii socia6e asupra 7or "rii persona6it"4ii# Cu toate acestea, noi crede c" se 9nt9 p6" e;act contrariu6 0 c" i pactu6 societ"4ii asupra su76etu6ui este s6"bit# 9n ti p ce :reud, concentr9ndu0se asupra destine6or instincte6or pri are, descoperea societatea 9n ce6 ai ascuns strat a6 speciei 8i indivi0 du6ui o , revi5ioni8tii, 4intind ai cur9nd c"tre 7or a rei7icat", gata 7"cut", dec9t c"tre originea institu4ii6or 8i re6a4ii6or socia6e, nu reu8esc s" 9n4e6eag" ce au 7"cut pentru persona6itate aceste institu4ii 8i re6a4ii care ar trebui s" o 9 p6ineasc"# Con7runtat" cu 8co6i6e revi5ioniste, teoria 7reudian" cap"t" acu o nou" se ni7ica4ie$ ea de5v"6uie, ai u6t dec9t 9nainte, pro7un5i ea criticis u6ui s"u 8i 0 poate pentru pri a dat" 0 a0 ce6e e6e ente a6e sa6e care transcend ordinea do inant" 8i 6eag" teoria repri "rii de teoria abo6irii sa6e# 9nt"rirea acestei 6eg"turi a 7ost i pu6su6 ini4ia6 ce a stat 9n spate6e revi5ionis u6ui 8co6ii cu6tura6e# *rtico6e6e ini4ia6e a6e 6ui Erich :ro 9nceap" s" e6ibere5e teoria 6ui :reud de identi7ica0 rea sa cu societatea conte poran"? s" ascut" no4iuni6e psihana0 222

4pilog

6itice ce dovedesc 6eg"tura dintre structura instinctua6" 8i struc0 tura econo ic"? 8i, 9n ace6a8i ti p, s" indice posibi6itatea pro0 gresu6ui dinco6o de cu6tura <patricentric"0acaparatoare#< :ro acentuea5" substan4a socio6ogic" a teoriei 6ui :reud$ psihana6i5a 9n4e6ege 7eno ene6e psiho6ogice ca$
%rocese de ada%tare activ i %asiv a a%aratului instinctual la situaia socio-econontic. *%aratul instinctual este - n anumite fundamente ale sale 0 un dat !iologic) dar modifica!il 7h mare msurG condiiile !iologice s $t factorii modificatori %rimari.2

:unda enta6e pentru organi5area socia6" a e;isten4ei u0 ane s9nt 6ipsuri6e 8i nevoi6e 6ibidina6e de ba5"? 7oarte e6astice 8i 76e;ibi6e, e6e s9nt 7or a6e 8i uti6i5ate pentru a <ci enta< societatea dat"# *st7e6, 9n ceea ce :ro denu e8te societatea <pa0# tricentric"0acaparatoare< =care, 9n acest studiu, este de7init" din perspectiva do niei principiu6ui randa entu6ui>, i pu6suri6e 6i0 bidina6e 8i satis7acerea =8i devierea> 6or s9ht coordonate cu inte0 rese6e do ina4iei 8i, prin aceasta, devin o 7or4" stabi6i5atoare care 9ncredin4ea5" aAoritatea unei inorit"4i do inante# *n0 goasa, dragostea, 9ncrederea, chiar 8i voin4a de 6ibertate 8i so6i0 daritate cu grupu6 c"ruia cineva 9i apar4ine / 0 toate aAung s" ser0 veasc" re6a4ii6e de do ina4ie 8i subordonare structurate econo0 ic# Prin ur are, schi b"ri6e 7unda enta6e 9n structura socia6" vor deter ina schi b"ri corespun5"toare 9n structura instinctu0 a6"# +dat" cu 9nvechirea istoric" a unei societ"4i stabi6ite, odat" cu cre8terea antagonis e6or sa6e interne, 6eg"turi6e psihice tra0 di4iona6e s6"besc$
3oiele li!idinale devin li!ere %entru noi forme de utilizare i astfel i sc$im! funcia social. *cum ele nu mai contri!uie la meninerea societii) ci conduc la construirea de noi formaiuni socialeG ele

2# /#

<(eber Cethode und *u7gabe einer ana6ytischen -o5ia6psyho6ogie< 9n 'eitsc$rift fiir "ozialfon>$ung) I =19/2>, p# /901H# .!id) pp# 51,1.# 223

BERBERT C*RC(-E nceteaz) ca s s%unem aa) s mai :e ciment i devia) ih sc$im!.

/%ilog

:rora duce p9n" 6a cap"t aceast" concep4ie 9n artico6u6 s"u despre <-e ni7ica4ia socio0psiho6ogic" a teoriei atriarhatu0 5 6ui<# Intui4ii6e 6ui :reud despre caracteru6 odi7ic"ri6or i pu60 suri6or inva6idea5" echiva6area pe care e6 o 7ace 9ntre principiu6 rea6it"4ii 8i nor e6e cu6turii patricentric0acaparatoare# :rora sub6inia5" c" ideea unei cu6turi atricentrice 0 indi7erent de e0 ritu6 s"u antropo6ogic 0 i aginea5" un principiu a6 rea6it"4ii a0 daptat nu interesu6ui do ina4iei, ci re6a4ii6or 6ibidina6e satis7"0 cute dintre oa eni# -tructura instinctua6" ai degrab" pretinde dec9t e;c6ude apari4ia unei civi6i5a4ii 6ibere pe ba5a rea6i5"ri6or cu6turii patricentrice, 9ns" prin trans7or area institu4ii6or sa6e$
"e>ualitatea ofer una dintre cele mai elementare i %uternice %osi!iliti de satisfacere i fericire. Dac aceste %osi!iliti ar fi %ermise n limitele fi>ate mai cur nd de nevoia de dezvoltare %roductiv a %ersonalitii dec t de nevoia de dominare a maselor) $n%linirea acestei %osi!iliti fundamentale de fericire ar conduce) cu necesitate) la o cretere a cererii de satisfacere i fericire n alte sfere ale e>istenei umane) m%linirea acestei cereri necesit dis%oni!ilitatea miHloacelor materiale %entru satisfacerea sa i tre!uie) %rin urmare) s determine e>%lozia ordinii sociale dominante.

Con4inutu6 socia6 a6 teoriei 7reudiene devine evident$ as0 cu4irea concepte6or psihana6itice 9nsea n" ascu4irea 7unc4iei 6or critice, opo5i4ia 6or 7a4" de 7or a do inant" de societate# )i aceast" 7unc4ie socio6ogic" critic" a psihana6i5ei deriv" din ro6u6 7unda enta6 a6 se;ua6it"4ii ca <7or4" productiv"<? cereri6e 6ibidi0 na6e propu6sea5" progresu6 c"tre 6ibertate 8i satis7acere univer0 sa6" a nevoi6or u ane dinco6o de stadiu6 patricentric0acaparator#

1# 5# 6#
22,

'i potriv", s6"birea concep4iei psihana6itice 8i, ai a6es, a teo0 riei se;ua6it"4ii, trrebuie s" conduc" 6a o s6"bire a criticii socio0 6ogice 8i 6a o reducere a substan4ei socia6e a psihana6i5ei# Con0 trar aparen4ei, aceasta este ceea ce s0a 9nt! p6at 9n 8co6i6e cu6tu0 ra6e# Parado;a6 =dar nu ai aparent parado;a6>, o ase enea de50 vo6tare a 7ost consecin4a per7ec4ion"ri6or 9n terapie# :ro a dedicat o 6ucrare ad irabi6" <Condi4ii6or socia6e a6e terapiei psi0 hana6itice<, 9n care arat" c" situa4ia psihana6itic" =cea dintre a0 na6ist 8i pacient> este o e;presie speci7ic" a to6eran4ei 6ibera6iste 8i, ca atare, ea este dependent" de e;isten4a unei ase enea to0 6eran4e 9n societate# 'ar, dinco6o de atitudinea to6erant" a ana0 6istu6ui <neutru< se ascunde <respectu6 pentru tabuuri6e socia6e a6e burghe5iei<#. :ro trasea5" e7icacitatea acestor tabuuri chiar 9n nuc6eu6 teoriei 7reudiene, 9n po5i4ia 6ui :reud 7a4" de ora6itatea se;ua6"# Prin aceast" atitudine, :ro se opune unei a6te concep4ii despre terapie, 7or u6at", probabi6, de :erenc5i, potrivit c"reia ana6istu6 respinge tabuuri6e patricentric0 autoritare 8i intr" 9htr0o re6a4ie ai cur9nd po5itiv" dec9t neutr" cu pacientu6# &oua concep4ie se caracteri5ea5", 9n principa6, printr0o <a7ir are necondi4ionat" a preten4iei de 7ericire a pa0 cientu6ui< 8i <e6iberarea ora6it"4ii de caracteristici6e sa6e ta0 buistice<#D 9ns", prin aceste cereri, psihana6i5a se con7runt" cu o di6e " inevitabi6"# <Preten4ia de 7ericire<, dac" este cu adev"rat a7ir0 at", agravea5" con76ictu6 cu o societate ce per ite doar 7eri0 cirea contro6at", iar e;punerea tabuuri6or ora6e e;tinde acest con76ict p9n" 6a un atac asupra straturi6or vita6e de protec4ie a6e societ"4ii# *ceasta poate 7i totu8i practicabi6" 9ntr0un ediu so0 cia6 9n care to6eran4a este un e6e ent constitutiv a6 re6a4ii6or per0 sona6e, econo ice 8i po6itice? dar ea trebuie s" pun" 9n perico6

.!id) p# 5/# 9n 'eitsc$rift 3ur "ozialforsc$ung) voi# I(, =19/1>#

.!id) p# 215#

.# D#

'eitsc$rift fur "ozialforsc$ung) IE =19/5>, p# /.10 /.5# .!id) p# /95#

BERBERT C*RC(-E 9ns"8i ideea de <trata ent< 8i chiar 9ns"8i e;isten4a psihana6i5ei atunci c9nd societatea nu08i ai poate per ite o ase enea to6e0 ran4"# *titudinea po5itiv" 7a4" de preten4ia de 7ericire devine deci practicabi6" doar dac" 7ericirea 8i <de5vo6tarea e7icient" a persona6it"4ii< s9nt rede7inite ast7e6 9nc9t e6e devin co patibi6e cu va6ori6e do inante, adic" dac" s9nt interaa6i5ate 8i idea6i5ate# Iar aceast" rede7inire trebuie, 6a r9ndu6 ei, s" deter ine o s6"bire a con4inutu6ui e;p6o5iv a6 teoriei psihana6itice, precu 8i a criti0 cis u6ui s"u socia6 e;p6o5iv# 'ac" acesta este 9ntr0adev"r =dup" cu cred> cursu6 pe care 10a 6uat revi5ionis u6, atunci aceasta se datore8te dina icii socia6e obiective a perioadei$ 9ntr0o societate represiv", 7ericirea individua6" 8i de5vo6tarea productiv" s9nt 9n contradic4ie cu societatea? dac" e6e s9nt de7inite ca va6ori ce tre0 buie rea6i5ate 9n interioru6 acestei societ"4i, devin e6e 9nse6e represive# 'iscu4ia ce ur ea5" prive8te doar stadii6e t9r5ii a6e psiho6o0 giei neo7reudiene, 9n care tr"s"turi6e regresive a6e i8c"rii apar ca predo inante# 'iscu4ia nu are a6t scop dec9t de a scoate 9n re0 6ie7, prin contraste, i p6ica4ii6e critice a6e psihana6i5ei, accen0 tuate 9n studiu6 de 7a4"? erite6e tera%eutice a6e 8co6i6or revi5ion0 iste s9nt 9n 9ntregi e 9n a7ara ori5ontu6ui acestei discu4ii# Este o 6i itare i pus" nu doar de propria ea 6ips" de co peten4", ci 8i de o discrepan4" 9ntre teorie 8i terapie, inerent" psihana6i5ei 9ns"8i# :reud era pe dep6in con8tient de aceast" discrepan4", care poate 7i 7or u6at" =9ntr0o anier" 7oarte u6t si p6i7icat"> dup" cu ur ea5"$ 9n ti p ce teoria psihana6itic" recunoa8te c" boa6a individu6ui este 9n u6ti " instan4" cau5at" 8i en4inut" de boa6a civi6i5a4iei sa6e, terapia psihana6itic" ur "re8te s" vindece indi0 vidu6 ast7e6 9nc9t e6 s" poat" continua s" 7unc4ione5e ca parte a unei civi6i5a4ii bo6nave, 7"r" a0i ceda 9ns" 9ntru totu6# *cceptarea principiu6ui rea6it"4ii, cu care terapia psihana6itic" se s7!r8e8te, 9nsea n" acceptarea de c"tre individ a 9nregi ent"rii civi6i5ate

/%ilog

a nevoi6or sa6e instinctua6e, ai a6es a se;ua6it"4ii# 9n teoria 6ui :reud, civi6i5a4ia apare ca stabi6it" 9n contradic4ie cu instincte6e pri are 8i cu principiu6 p6"cerii# 'ar acesta din ur " supravie0 4uie8te 9n sine, iar eu6 civi6i5at trebuie s" 6upte per anent 9 po0 triva propriu6ui trecut ate pora6 8i viitor inter5is# Teoretic, di7e0 ren4a dintre s"n"tatea psihic" 8i nevro5" const" doar 9n gradu6 8i e7icien4a rese n"rii$ s"n"tatea psihic" este rese nare i5butit", e7icient" 0 9n od nor a6, at9t de e7icient" 9nc9t apare ca 7ericire oderat"# &or a6itatea este o condi4ie precar"# <&evro5a 8i psi0 ho5a s9nt a be6e o e;presie a revo6tei sine6ui 9 potriva 6u ii e;terioare, a <durerii< sa6e, a 6ipsei sa6e de dorin4" 9n a se adapta necesit"4ii 0 penuriei, sau, dac" pre7era4i, a incapacit"4ii sa6e de a o 7ace<#9 *ceast" revo6t", de8i 98i are originea 9n natura <instinctua6"< a o u6ui, este o boa6" ce trebuie vindecat" 0 nu nu ai pentru c" ea 9nsea n" 6upta 9 potriva unei puteri descuraAant de ari, ci 8i pentru c" ea 9nsea n" 6upta 9 potriva <necesit"4ii<# Repri0 area 8i ne7ericirea tre!uie s e>iste dac" civi6i5a4ia trebuie s" do ine# <-copu6< principiu6ui p6"cerii 0 8i anu e, de a 7i 7ericit 0 <nu este rea6i5abi6<1H, de8i e7ortu6 de a01 atinge nu va 7i 8i nu poate 7i abandonat# 9n perspectiv", prob6e a este doar c9t de u6t" rese nare poate suporta individu6 7"r" a se pr"bu8i# 9n acest sens, terapia este o curs" a rese n"rii$ se va c98tiga 7oarte u6t dac" reu8i s" <trans7or " su7erin4a ta isteric" 9n ne7eri0 cire cotidian"<, care este soarta obi8nuit" a o enirii#11 *cest scop nu presupune =sau nu ar presupune>, desigur, c" pacientu6 devine capabi6 de a se adapta co p6et 6a un ediu represiv pen0
9# <The 3oss o7 Rea6ity in &eurosis and Psychosis<, 9n 4ollected #a%ets =3cndon$ Bogarth Press, 195H>, II, p# 2.9#

1H# 11#

4ivilization andlts Discontents) o%. cit) p# /9# Breucr and :reud, "tudies in =&steria =&eF NorK$ &ervous and Centa6 'iscase Conograph &o# 61,19/6>, p# 2/2# Ee5i 8i * :eneral .ntroduction to #s&c$onanl&sis) o%. cit) p# /9.0/9D#

BERBERT C*RC(-E tru aspira4ii6e 8i abi6it"4i6e sa6e ature# Totu8i, ana6istu6, ca doc0 tor, trebuie s" accepte cadru6 socia6 a6 7apte6or 9n care pacientu6 trebuie s" tr"iasc" 8i pe care nu01 poate odi7ica# 12 *cest nuc6eu, ireductibi6 a6 con7or it"4ii este 9nt"rit = ai departe> de convin0 gerea 6ui :reud c", oricu , ba5a represiv" a civi6i5a4iei nu poate 7i schi bat" 0 nici chiar 6a scar" supraindividua6", socia6"# Prin ur are, po5i4ii6e critice a6e psihana6i5ei 98i dob9ndesc 7or4a de0 p6in" doar 9n c9 pu6 teoriei 8i, poate, cu prec"dere aco6o unde teoria este cea ai 9ndep"rtat" de terapie 0 9n < etapsiho6ogia< 6ui :reud# )co6i6e revi5ioniste 8tergeau aceast" discrepan4" dintre teo0 rie 8i terapie, asi i69nd0o pe pri a ce6ei de0a doua# *ceast" asi0 i6are avea 6oc pe dou" c"i# 9n pri a, ce6e ai specu6ative 8i@ < eta7i5ice< concepte, nesupuse nici unei veri7ic"ri c6inice =pre0 cu instinctu6 or4ii, ipote5a hoardei pri ordia6e, uciderea ta0 t"6ui pri ordia6 8i consecin4e6e ei>, erau ini a6i5ate sau respinse co p6et# Cai u6t, 9n acest proces, une6e dintre concepte6e ce6e ai precise a6e 6ui :reud =re6a4ia dintre sine 8i eu, 7unc4ia incon8tientu6ui, a p6itudinea 8i se ni7ica4ia se;ua6it"4ii> au 7ost rede7inite 9ntr0o ase enea anier", 9nc9t conota4ii6e 6or e;p6o0 5ive au 7ost e6i inate# 'i ensiunea pro7und" a con76ictu6ui dintre individ 8i societatea sa, dintre structura instinctua6" 8i do eniu6 con8tiin4ei, a 7ost ap6ati5at"# Psihana6i5a a 7ost reorientat" c"tre psiho6ogia tradi4iona6" a con8tiin4ei de te;tur" pre07reudi0an"# 'reptu6 6a ast7e6 de reorient"ri 9n interioru6 terapiei 8i practicii de succes nu este pus 9n discu4ie aici? dar revi5ioni8tii au trans7or at s6"biciunea teoriei 7reudiene 9ntr0o nou" teorie? aici va 7i discutat" doar se ni7ica4ia acestei teorii# 'iscu4ia va neg6iAa di7eren4e6e dintre di7erite6e grupuri re0 vi5ioniste 8i se va concentra asupra atitudinii teoretice co une tuturor# Ea este disti6at" din 6ucr"ri6e repre5entative a6e 6ui Erich
12# Ee5i 8e? .ntroductor& Lectures =&eF NorK$ Larden City Pub6ishing Co#,19//>, p# 2H6# 225

/%ilog

:ro , Jaren Boraey 8i Barry -tacK -u66ivan# C6ara Tho 0 pson1/ este considerat" ca un istoric repre5entativ a6 revi5io0 ni8ti6or# +biec4ii6e principa6e a6e revi5ioni8ti6or 7a4" de :reud pot 7i re5u ate dup" cu ur ea5"$ :reud a subesti at groso6an "0 sura 9n care individu6 8i nevro5a sa s9nt deter inate de con76ic0 te6e cu ediu6# <+rientarea bio6ogic"< a iui :reud 10a 7"cut s" se concentre5e asupra trecutului 7i6ogenetic 8i ontogenetic a6 indi0 vidu6ui$ e6 considera caracteru6 ca 7iind 7i;at esen4ia6 ente odat" cu v9rsta de 8ase sau 8apte ani =dac" nu ai devre e> 8i inter 0 preta destinu6 individu6ui 9n ter enii instincte6or pri are 8i a soartei 6or, ai a6es se;ua6itatea# 9n contrast, revi5ioni8tii ut" accentu6 <de 6a trecut 6a pre0 5ent<11, de 6a nive6u6 bio6ogic 6a ce6 cu6tura6, de 6a <constitu4ia< individu6ui 6a ediu6 s"u#15 <'e5vo6tarea bio6ogic" poate 7i 9n4e0 6eas" ce6 ai bine dac" se 9ndep"rtea5" co p6et conceptu6 de 6ibido< 8i, 9n schi b, se interpretea5" di7erite6e stadii <9n ter enii cre8terii 8i ai re6a4ii6or u ane<# 16 *tunci, subiectu6 psihana6i5ei devine <persona6itatea tota6"< 9n <9nrudirea sa cu 6u ea<? iar <aspecte6e constructive a6e individu6ui<, <posibi6it"4i6e sa6e pro0 ductive 8i po5itive<, pri esc aten4ia pe care o erit"# :reud a 7ost rece, dur, destructiv 8i pesi ist# E6 nu a 9n4e6es c" boa6a, trata entu6 8i cura stat o prob6e " ce 4ine de <re6a4ii6e interper0 sona6e< 9n care persona6it"4i tota6e stat angaAate de a be6e p"r4i# Concep4ia 6ui :reud a 7ost predo inant re6ativist"$ e6 considera c" psiho6ogia <ne poate aAuta s" 9n4e6ege otiva4ia Audec"4i6or de va6oare, dar nu ne poate aAuta ta stabi6irea va6idit"4ii Aude0

1/# 11# 15# 16#

-s.choana".sis: 4volution and 8evelopment 8NeH Sor=: Hei,ita-e Ho$"e/ 4:;4</ T'o,&"on) -s.choanal.sis0 &/ 4;) 4BJ/ 2%id0 &&/ :)4F/ JE0J@) 4;;/ 2%id0 &/ >G ''9

HERBERT MARCUSE #%!ilor de *aloare ni8e6e<# Prin $r,are) &"i'olo-ia l$i n$ #on0 !inea etic", sau doar etica sa persona6"# n p6us, :reud vedea so0 cietatea ca 7iind <static"< 8i considera c" societatea se de5vo6t" ca un < ecanis pentru contro6area instincte6or o,$l$i6) 9n ti,& ce revi5ioni8tii 8tiu, <din studiu6 co parativ a6 cu6turi6or<, c" <o u6 nu este 9n5estrat bio6ogic cu i pu6suri ani a6ice pe 0 ricu6oase, 7i;ate, 8i c" singura 7unc4ie a societ"4ii este de a con0 tro6a aceste i pu6suri<# Ei insist" c" societatea <nu este un set static de 6egi, instituite 9n trecut, dup" uciderea tat"6ui pri or 0 dia6, ci ai degrab" este o re4ea de e;perien4e 8i co porta ente interpersona6e, o re4ea ce cre8te, se schi b" 8i se de5vo6t"<# 3a aceasta se adaug" ur "toare6e percep4ii$ Cineva nu poate deveni o 7iin4" u an" dec9t prin inter ediu6 e;perien4ei cu6tura6e# -ocietatea creea5" 9n oa eni nevoi noi# (ne6e dintre noi6e nevoi duc 9ntr0o direc4ie constructiv" 8i sti u6ea5" de50 vo6tarea pe ai departe# 'e o ase enea natur" s t idei6e de Austi4ie, ega6itate 8i cooperare# (ne6e dintre noi6e nevoi duc 9ntr0o direc4ie dis 0 tructiv" 8i nu s9nt bune pentru o # Co petitivitatea tota6" 8i e;p6oata0 rea ne i6oas" a ce6or neaAutora4i s9nt e;e p6e de produse distructive a6e cu6turii# C9nd e6e ente6e distructive predo in", ave o situa4ie ce 7avori5ea5" r"5boiu6#1D *cest pasaA poate servi ca $n &$n#t de &le#are &entr$ a ar%ta
1.

4pilog e"te l$at% din ideolo-ia &re*alent%/ Din a#e"t ,oti*) di"tin#!ia e"te doar e#le#ti#%) e2terioar% teoriei .i e#'i*alent% #$ "lo-an$l #onfor,i"t 6A##ent$a!i &artea &o(iti*%6/ 9re$d a*ea dre&tate3 *ia!a e"te -rea) re&re"i*%) di"tr$#ti*% 0 dar n$ e"te #'iar att de -rea) de re&re"i*%) de di"tr$#ti*%/ E2i"t% .i a"&e#te #on"tr$#ti*e) &rod$#ti*e/ So#ietatea n$ e"te doar a"ta) #i .i #ealalt%3 o,$l n$ e"te doar ,&otri*a l$i) #i .i &entr$ el/ A#e"te di"tin#!ii "nt f%r% "en" .i 0 a.a #$, *o, n#er#a "% ar%t%, 0 #'iar -re.ite) da#% n$ e"te nde&linit% "ar#ina 8&e #are .i0o a"$,a"e 9re$d< de a de,on"tra #$,) "$+ i,&a#t$l #i*ili 0 (a!iei) #ele do$% 6a"&e#te6 ",t n le-%t$r% n n"%.i dina,i#a in 0 "tin#t$al% .i #$,) n ,od ine*ita+il) $n$l "e tran"for,% n #el% 0 lalt n *irt$tea a#e"tei dina,i#i/ Ca .i o a"e,enea de,on"tra!ie) 6,+$n%t%!irea6 re*i(ioni"t% a 6$nilateralit%!ii6 l$i 9re$d re&re0 (int% o re"&in-ere total% a #on#e&!iei "ale teoreti#e f$nda,en0 tale) n"%) ter,en$l eclectism n$ e2&ri,% n ,od ade#*at "$+0 "tan!a filo"ofiei re*i(ioni"te/ Con"e#in!ele "ale &entr$ teoria &"i0 'analiti#% "$it ,$lt ,ai -ra*e: 6"$&li,entarea6 re*i(ioni"t% a teoriei fre$diene) ,ai ale" in*o#area fa#torilor #$lt$rali .i de ,edi$) #on"a#r% o i,a-ine fal"% a #i*ili(a!iei .i) n "&e#ial) a "o#iet%!ii a#t$ale/ Mini,ali('d a,&loarea .i adn#i,ea #onfli#0 t$l$i) re*i(ioni.tii &ro#la,% o "ol$!ie fal"%) dar fa#il%/ Vo, oferi ai#i doar o "#$rt% il$"trare/ Una dintre &reten!iile fa*orite ale re*i(ioni.tilor e"te a#eea #% to#,ai 6&er"onalitatea total%6 a indi*id$l$i 0 ,ai #$rnd de#t #o&il%ria "a ti,&$rie "a$ "tr$#t$ra "a +iolo-i#% "a$ #ondi!ia "a &"i'o"o,ati#% 0 tre+$ie "% #on"tit$ie "$+ie#t$l &"i'anali(ei: 2n"inita diversitate a personalit ilor este0 n sine0 caracteristici e=istenei umane# -rin personalitate nelegem totalitatea calit ilor psihice mo!tenite sau do%hdite ce snt caracteristice unui individ !i care "ac individul unic#&9
4:/ Eri#' 9ro,,) Man "ar/imsel"0 &/ ;?/ 'F1

de#lin$l teoriei 9n 8co6i6e revi5ioniste# E;ist", ai 9nt9i, ela+o0 rarea a ceea ce este evident, 9n4e6epciunea cotidian"# *poi, e;is0 t" invocarea aspecte6or socio6ogice# 3a :reud, aceste a"&e#te
"nt in#l$"e n .i de(*oltate de n"e.i #on#e&tele f$nda,entale3 ai#i) ele a&ar #a fa#tori nen!ele.i) e2teriori/ E2i"t%) n &l$") di" 0 tin#!ia dintre +ine .i r%$) #on"tr$#ti* .i di"tr$#ti* 8&otri*it l$i 9ro,,) &rod$#ti* .i ne&rod$#ti*) &o(iti* .i ne-ati*<) di"tin#!ie #e n$ e"te deri*at% din ni#i $n &rin#i&i$ teoreti#) #i &$r .i "i,&l$

1.# Erich :ro , Jan [or 77i sei[=&eF NorK and Toronto$ Rinchart, 191.>, 1S/1# 1D# Tho pson, #s&c$oanal&sis) p# 11/#
'F0

HERBERT MARCUSE Cred #% e"te #lar #% ideea l$i 9re$d de #ontra0tran"fer afe#ti* tre0 +$ie di"tin"% de #on#e&!ia a#t$al% a anali(ei) #a &ro#e" inter&er"onal/ n "it$a!ia inter&er"onal%) anali"t$l e"te *%($t n le-%t$r% #$ &a#ient$l "%$ n$ doar &rin afe#tele "ale defor,ate) #i .i &rin &er"onalitatea "a "%0 n%toa"%/ Adi#%) "it$a!ia analiti#% e"te e"en!ial,ente o rela!ie $,an%/J? 2pote)a c tre care nclin este urm toarea: personalitatea tinde c tre o stare pe care o numim s n tate psihic sau succes adaptativ interpersonal0 n po"ida handicapurilor prin acultura"ie# 8irecia "undamental a organismului este nainte27 Din no$) e*ident$l 86di*er"itatea de[irabi6 de co &er"onalit%!ilor63 anali(a #a $n 6&ro#e" [e individua6itatea# inter&er"onal6<) deoare#e el n$ e"te n!ele") #i doar afir,at .i folo"it) de*ine o afir,a!ie #are a"#$nde o &arte din a0de*%r .i #are e"te fal"%) ntr$#t 1$,%tatea #are li&"e.te "#'i,+% #on!in$t$l fa&t$l$i e*ident/ Pa"a1ele #itate ate"t% #onf$(ia dintre ideolo-ie .i realitatea &re*alent% n .#olile re*i(ioni"te/ E"te ade*%rat #% o,$l a&are #a $n indi*id #e 6inte-rea(%6 o di*er"itate de #alit%!i ,o.tenite .i do+'dite ntr0o &er"onalitate total% .i #% a#ea"ta din $r,% "e de(*olt% ra&ortnd$0"e la l$,e 8l$#r$ri .i oa,eni< $i #ondi!ii ,$lti&le .i *ariate/ Dar a#ea"t% &er"onalitate .i de(*oltarea "a "$it &re0for,ate n "tr$#t$ra in"tin#t$al% #ea ,ai &rof$nd%) iar a#ea"t% &refor,are) a#!i$nea #i*ili(a!iei a#$,$late) n"ea,n% #% di*er"it%!ile .i a$tono,ia 6#re.terii6 indi*id$ale "nt feno,ene "e#$ndare/ Ct de ,$lt% realitate e2i"t% n "&atele indi*id$alit%!ii de&inde de ,%ri,ea) for,a .i efi#ien!a #ontroalelor re&re"i*e do,inante ntr0$n "tadi$ dat 8la $n ,o,ent dat< de #i*ili(a!ie/ Per"onalitatea a$tono,%) n "en"$l de 6$ni#itate6 .i de&lin%tate #reati*% a e2i"ten!ei) a fo"t ntotdea$na &ri*ile-i$l #tor*a 8a foarte &$!ini</ n "tadi$l a#t$al) &er"onalitatea tinde #%tre $n ,o0

/%ilog del de rea#!ie "tandardi(at) "ta+ilit de #%tre ierar'ia de &$tere .i f$n#!ii .i de #%tre a&arat$l "%$ te'ni#) intele#t$al .i #$lt$ral/ Anali"t$l .i &a#ient$l "%$ ,&%rt%.e"# a#ea"t% alienare .i) ntr$#t ea n$ se ani7est" de obicei 9n vreun si pto ne*roti#) #i ,ai de-ra+% ca se n distinctiv a6 <s"n"t"4ii psihice<, ea n$ a&are n con8tiin4a revi5ionist"# C9nd se discut" procesu6 alie0 n%rii el e"te) de obicei, tratat nu ca 9ntreg, a8a cu este, ci ca a"0 &e#t ne-ati* al ntre-$l$i/ JJ 'esigur, persona6itatea nu a di"&%r$t: ea #ontin$% s" 9n76oreasc" 8i este eh ar "ti,$lat% 8i ed$#at% 0dar ntr0$n aseriuvu0a ou iac$# # ;,# u , c peisu@ia6a!6#t ciue "&$nd .i "$"!in per7ect ode6u6 socia6 en &orta,ent .i -ndire/ *st7e6, e6e tind "% anu A#e"t &ro#e") care a 7ost des"v9r8it prin <cu6tura de as"< a #i0 *ili(a!iei ind$"triale t9r5ii, inva6idea5" conceptu6 de re6a4ii inter0 &er"onale dac" e6e trebuie s" 9nse ne ai u6t ciee96 fa&t$l in0 #onte"ta+il c" toate re6a4ii6e 9n care se g"se8te 7iin4a $,an% "nt fie rela!ii #$ alte persoane, 7ie abstrac4ii 7a4" de e6e# 'ac", din 0 co6o de acest truis , conceptu6 i p6ic" ai u6t an$,e) fa&0 t$l #% 6do$% "a$ ,ai ,$lte persoane aAung s" de7ineasc" o "it$a!ie inte-rat%6) care este 7or at" din 0indivi5i< / 0 atunci i,&li#a!ia e"te 7a6s" Pentru c" situa4ii6e individua6e s9nt derivate .i a&aren!e ale destinu6ui general 8i, a8a cu a ar"tat :reud, a0 #e"ta din $r,% este ce6 care con4ine <cheia< soartei individu6ui# Re&re"i*itatea genera6" d" 7or " individu6ui 8i universa6i5ea5" #'iar tr%"%t$rile sa6e ce6e ai persona6e# 'e aceea teoria l$i 9re$d e"te n od 6ogic orientat" asupra copi6"riei ti purii 0 &e0 rioada for,ati*% a de"tin$l$i $ni*er"al al indi*id$l$i/ Rela!iile ,at$re $lterioare le <recreea5"< pe ce6e for,ati*e/ Rela!iile de0

22# 2/#

2H# 21#
232

Clara T'o,&"on) -s.choanal.sis0 &/ 4?B/ Harr7 Sta#= S$lli*an) ;onceptions o" Modern -s.chiatr. 85a"'in-ton: 5illia, Alan"on VKrate P"7#'iatri# 9o$ndation) 4:>@<) &/ >B/

A "e *edea ana6i5a l$i Erich :roin asupra < arKeting orientation< 9n Man "or /imsel"0 p# E@/ E,e"t Bea-le'ole) <Interpersona6 Theory and -ocia6 Psycho6ogy<, 9n 7 Stud. in 2nterperscnal Oelations) ed# PatricK Cu66ahy =&eF Sor=: Her0 ,ita-e Pre"") 4:;?<) &/ ;>/

'FF

BJRBERT C,RCIe-E cisive s9nt ast7e6 ace6ea care s9nt cel mai puin inter&er"onale/ 9ntr0 o 6u e a6ienat", e;e p6are a6e "&e#iei se #onfr$nt% $n$l #$ ce6"6a6t$ p"rinte 8i copi6, b"rbat 8i 7e eie, a&oi "t%&ft .i "l$-%) 8e7 si angaAat? ei s9nt 6ega4i un a6 de ce6"6a6t, 9n &ri,$l rind) &rin oda6it"4i speci7ice a6e a6ien"rii universa6e# 'ac" 8i #nd ele 9n0 cetea5" s" ai 7it asi7e6 Ti st 7i@ans7or " 9n adev"rate re6a4ii &er0 \\\\Wn$iic) t i e #viT? @6i#@#ii i= ? r# W$ v,$ 1#Rc,A# universa6", pe care o dep"0 8esX ca ?[c opusd K#r V3Rp9ii#i ?M 9n4e6es# *tunci e6e nu necesit" trata eni# P-.7-J.t.n>$.17); ?MRR#V?@$#$$,#?$ @#MVRW -.\.\W.;ilu^ din e;perien4a individua6a ii@ -$ ci nXlEM;i i# si $WW#R nD \;D;E\\\W\ ?r#!sur", poate psihana6i5a s" distrug" X0i96carR?$ in# E; \ \ _ W r7;]u7-v.`r u ane s9nt 9 pietrite# Revi0<[9o9iiX7ii 0snea[n $0 #@c, r#<MM#0 ?rc i8U$ [,au e8uea5" s" trag" consecin4e dinT -@OeTO prRNch@r9 $WW@ #i@(0r0ir@@1 v!r7 trans7or " persoana 9ntr0o 7uri@#4ie in9Tr8ARi i$ T ! l = ) W0@ pe?1, A 9 A @9 i @a i c a 9n ideo6ogie# 9n contrast, concepteR@< <buiicX@s<X< e( T J $,@? $ B nRriRP#g *c 6ui Trcud trec dinco6o < E; i79t0ocogic i?i re7h_;?$Re cr rt 09 @4 [<@ X0Bi de a trata o societate re0i7icat#04 i0?c pr o @ri09o00 GDW W [ W Mi@t?@R$R #0Ro e;oerien4e 8i co porta ente internersor$#T6e< vi un i r? =$i vr ? #<6ieoa7 ca pe o <persona6itate tota6"< oVre#0spundc0 roa 6iV! <@i i VM n 0 n c ideea sa adev"rat"# 'ac" e6 sr abiirrede Ia a privi evX4t0pia i$i A an! ca un aspect negativ trec"tor a6 u9[iaritat? $ ce X$0rV0?Qa[0@ ei este ai u an dec9t criticii b6aAini, nt n ioieranti cuie09 u 0 4 i c r# a [ a r"cea6a <inu an"<# :reud nu i n crede, pro p>, ca <direc4ia runda entai" a organis u6ui di/Q/ t este 9nainte<# Chiar 8i iar" ipote5a instinctu6ui or4ii Gpt 8i a naturii conservatoare a ipsii9#rte@o@#0, a7ir a4ia 6ui -u66ivan este super7icia6" 8i i C $ c6; iQti? oaR>?i"# @VcreaAa <<ia @idPi?c#U$$tai"< a organis u6ui apare ca una eopip6ei rudenia 9n unpu9s iOe oersistente c"tre reducerea lTnTii-fv;) r!tv4 \W\H.7-E7-E_-M= odi9A#0?@0$ o99@[i4ate 0 6upta 9 potriva pi0 ogrt@Citui (iiipiua$ Vvi Ciic pruune Qiu ai Eresu6ui narcisic# Tendin4e6e sado0 asochisie pot i9 cu greu asociate cu o direc4ie 9nainte, spre i!n!uut psihic", daca @ 9iiainte< 8i <s"n"tate psihi c"< nu s7itt7 rtderiiiCe asite6 iac7t ?e 9nse ne aproape contrariu6 a #eea ce e6e repre5int" cn X7dirc0i socia6" care este, 9n uncrV a0pect<# de5vo6tarea 7iin4e6or u ane MV"n"tc0 a+!ine de 6a o ast7e6 de 00ede7inire$ e con7or itatea$
#ersoana L irV. CO _ $ s _ u ancorrile E iI dnU n ; W n care ea nsui s * D @ D t r soan care a tretul nr7n7 i7t E W sea) o %ersoan ti 4J i i @ E rE n _ D r 8oua mi ca rt i t oInt s% r unu7 ED n n i l or %er sonal e vt cni ct P# nD , t un n

9oastr" socia6" 0 <o ordine groso6an inadecvat" &entr$ isc si 7ericite<# 21 S$lli*an "e 1 98i aAustea5" concepte6e cu %7inde $i mod voluntar) de n[cn D nou dogmatic) YD i%r CrJ# sigur este o %er7 nm Hdiori sa# /a este) adeC tlmin tfo*re i anti%atic. n i>.nlni e>%rimarea ostilitDidU unnot$va gru%ului din _i ictiv.7latea distructiv n@[P# i nu total) constructiv. om i ni=i ales %rin %romisii r im $ ui care tre!uie mai [ 3 @ EW tovarii si vor fi W0@ i icilr otate) i aa mai ii mn radicale) im%licarea [_ i de c _ul Vr i alegerii %oate i@= i nvc nu %ros%ective %oate c .n afar de legturile cu toi si c um el dr ti do! $dit ti%ul tgen a a iuta. /l nu %rezint sau = altora) iar aciunile sale iia)iii 11 d consideraie %entru
0

care %rovine Moua idi o i7u tr-un asemtutd Trdii ?E. (O, c 8oua ideologic T su un ) ) i unea unei $uni nid iun $t i redusa ordinV) u 7 !uni i ngduitE n % ? i de%arte. Daca gru%ul s iu i D unor aminliri nidi mdt %an ii i fi su%rimau a%ro i%c com%7 < fi canalizata nsid +u%am L + U varii si radicali omul XYDdtc %si$o%at de %crsoru.miL diTcu o nelegere temeinica a %ro%rie s nt controlate de t c l u u i @ n.
'5

2 viitor 3 *cest pasaA e;p6ic" "sura 9n care teoria interpersona6a este 4 ode6at" de va6ori6e status \uo0u6ui# 'ac" o persoan" <s0a des 0 prins de ancor"ri6e sa6e anterioare< si <a acceptat o nou" dog a 0 tic"<, presupunerea este c" ea <a trecut printr0o are insecurita0

21# PatricK Cu66ahy, introducere ia * "lud& ol .ntei%ersona+ Oelations) p# ;vi3 25# -u66ivan, 4or?e%lions of Jodem #s&c$iau&) p# 96# Ee5i
recen5ia Be6enei

BERBERT C*RC(-E te<, c" <auto0organi5area sa este d"un"toare 8i antipatic"<, #% aceast" nou" credin4" <ra4iona6i5ea5" activitatea distructiv"< 0pe scurt, c" e6 este tipu6 psihopat# &u e;ist" nici un indiciu c" in0 securitatea sa este ra4iona6" 8i echitabi6", c" nu auto0organi5area sa, ci a ce6or6a64i, este d"un"toare 8i antipatic", c" distructivitatea i p6icat" 9n noua dog " poate 7i 9ntr0adev"r constructiv" 9n "0 sura 9n care ea tinde c"tre un stadiu ai 9na6t de civi6i5a4ie# *0 ceast" psiho6ogie nu are a6te standarde obiective de va6oare dec9t ce6e do inante$ s"n"tatea, aturitatea, rea6i5area s9nt conside0 rate a8a cu s9nt de7inite de societatea dat" 0 9n ciuda con8ti0 enti5"rii de c"tre -u66ivan a 7aptu6ui c", 9n cu6tura noastr", a0 turitatea este <@adesea nu ai u6t dec9t o re76ec4ie asupra statu0 tu6ui socio0econo ic a6 cuiva<# 26 Con7or itatea pro7und" pune st"p9nire pe aceast" psiho6ogie, care suspectea5" pe to4i cei ce <se 9ndep"rtea5" de ancor"ri6e anterioare< 8i devin <radica6i< ca 7iind nevrotici =descrierea se potrive8te tuturor, de 6a Isus 6a 3e0 nin, de 6a -ocrate 6a Ciioruano Bruno> 8i care aproape auto at identi7ic" <pro isiunea unei vie4i ai bune< cu <(topia<, sub0 stan4a sa cu <reveria< 8i visu6 sacru a6 o enirii de dreptate pen0 tru to4i cu resenti entu6 persona6 =tar" dreptate <pentru ei<> al tipuri6or inadaptabi6e# *ceast" identi7icare <opera4iona6"< a s"0 n"t"4ii psihice cu succesu6 8i cu progresu6 <adaptative< eli,in% toate re5erve6e cu care :reud a 9ngr"dit obiectu6 terapeutic a6 a0 dapt"rii 6a o societate inu an"2. 8i 9ncredin4ea5" ast7e6 psihana0 6i5a acestei societ"4i, u6t ai u6t dec9t a 7acut0o :reud# 9n spate6e tuturor di7eren4e6or dintre for,ele istorice de so0 cietate, :reud a v"5ut inu anitatea f$nda,ental% #o,$n% t$t$0 ror 8i controa6e6e represive care perpetuea5", 9n n"%.i "tr$#t$ra instinctua6", do ina4ia o u6ui de c"tre o # Din &er"&e#ti*a a0

4pilog #e"tei idei) 6#on#e&t$l "tati# de "o#ietate6 al l$i 9re$d e"te ,ai a&roa&e de ade*%r de#t #on#e&tele "o#iolo-i#e dina,i#e oferite de re*i(ioni.ti/ Ideea #% 6#i*ili(a!ia .i di"#onfort$l ei6 .i a*ea$ r%d%#ina foi #on"tit$!ia +iolo-i#% a o,$l$i a infl$en!at &rof$nd idea "a de"&re f$n#!ia .i "#o&$l tera&iei/ Per"onalitatea &e #are tre+$ie "% o de(*olte indi*id$l) &o"i+ilit%!ile &e #are el tre+$ie "% le reali(e(e) feri#irea &e #are tre+$ie "% o atin-% 0 "nt nre-i0 ,entate n#% de la n#e&$t .i #on!in$t$l lor &oate fi definit doar foi ter,enii a#e"tei nre-i,ent%ri/ 9re$d di"tr$-e il$(ia eti#ii idea0 li"te: 6&er"onalitatea6 e"te doar $n indi*id 6r$&t6) #are .i0a inter0 nali(at .i $tili(at #$ "$##e" re&ri,area .i a-re"i$nea/ Con"ider'd #eea #e a f%#$t #i*ili(a!ia din o,) diferen!a foi de(*oltarea &er"o0 nalit%!ilor e"te) foi &ri,$l r'd) #ea dintre o &or!ie ,ai ,are .i $na ,ai ,i#% din a#ea 6neferi#ire (ilni#%6 #$ #are e"te l$,ea o+i.n$it%/ Partea &ro&or!ional% e"te tot #eea #e &oate o+!ine tera&ia/ n #ontra"t #$ $n a"tfel de 6&ro-ra, ,ini,al6) 9ro,, .i #eilal!i re*i(ioni.ti &ro#la,% $n "#o& ,ai nalt al tera&iei: 6de(0 *oltarea o&ti,% a &o"i+ilit%!ilor &er"oanei .i reali(area indi*id$0 alit%!ii "ale6/ A#$,) e2a#t a#e"t "#o& e"te e"en!ial,ente de nea0 tin" 0 n$ din #a$(a li,it%rii te'ni#ilor &"i'analiti#e) #i &entr$ #% n"%.i #i*ili(a!ia "ta+ilit%) #'iar &rin "tr$#t$ra "a) l nea-%/ 9ie #% 6&er"onalitatea6 .i 6indi*id$alitatea6 "e define"# n ter,enii &o0 "i+ilit%!ilor lor n cadrul for,ei "ta+ilite de #i*ili(a!ie) #a( n #are reali(area lor e"te) &entr$ ,area ,a1oritate) e-al% #$ ada&0 tarea re$.it%) fie #% ele "$it definite foi ter,enii #on!in$t$l$i lor tran"#endent) in#l$"i* &o"i+ilit%!ile lor "o#ial,ente ne-ate din0 #olo de 8.i "$+< e2i"ten!a lor real%3 n a#e"t #a() reali(area lor ar i,&li#a tran"-re"area) din#olo de for,a "ta+ilit% a #i*ili(a!iei) #%tre ,od$ri radi#al noi de 6&er"onalitate6 .i 6indi*id$alitate6) in#o,&ati+ile #$ #ele do,inante/ A"t%(i) a#ea"ta ar n"e,na 6*inde#area6 &a#ient$l$i &entr$ a de*eni $n re+el "a$ 8#eea #e n"ea,n% a#ela.i l$#r$< $n ,artir/ Con#e&!ia re*i(ioni"t% o"#i0 lea(% ntre #ele do$% defini!ii/ 9ro,ra ren*ie toate *alorile tra0
' F ? ' F 7

26# 2.#

0$e .nter%ersonal 0$eor& of#s&c$iatr& 8NeH Sor=: 5/5/ Norton) 4:;F<) p# 29D# Ee5i a7ir a4ia 6ui :reud din * :eneral 2ntmduction to -s.choanal.sis0 &/ //20///#

BERBERT C*RC(-E di4iona6e a6e eticii idea6iste ca 8i cu ni eni nu de onstrase vreodat" tr"s"turi6e 6or con7or iste 8i represive# E6 vorbe8te de0 spre rea6i5area productiv" a persona6it"4ii, despre griA", respon0 sabi6itate 8i respect pentru se eni, despre dragostea 8i 7ericirea productiv" 0 ca 8i cu o u6 ar putea cu adev"rat s" practice toate acestea 8i totu8i s" r" 9n" s"n"tos 8i p6in de <bun"stare< 9ntr0o societate pe care :ro 9nsu8i o descrie ca pe una a a6ie0 n"rii tota6e, do inat" de re6a4ii6e co ercia6e a6e <pie4ei<# 9ntr0o ast7e6 de societate, auto0rea6i5area persona6it"4ii poate proceda doar pe ba5a unei dub6e repri "ri$ ai 9nt9i, <puri7icarea< prin0 cipiu6ui p6"cerii 8i interna6i5area 7ericirii 8i 6ibert"4ii, apoi, re0 str9ngerea 6or re5onabi6" p9n" c9hd devin co patibi6e cu 6ipsa de 6ibertate 8i ne7ericirea ce s9nt do inante# Ca re5u6tat, producti0 vitatea, dragostea, responsabi6itatea devin <va6ori< doar 9n "0 sura 9n care con4in o rese narea anevrabi6" 8i s9nt practicate 9n cadru6 activit"4i6or socia6 ente uti6e =cu a6te cuvinte, dup" sub0 6i area represiv">? deci e6e presupun negarea e7ectiv" a produc0 tivit"4ii 6ibere 8i a responsabi6it"4ii 0 renun4area 6a 7ericire# 'e e;e p6u, productivitatea, proc6a at" drept scop a6 indi0 vidu6ui s"n"tos sub do nia principiu6ui randa entu6ui, trebuie, 9n od nor a6 =adic" 9n a7ara e;cep4ii6or creative, <nevrotice< 8i <e;centrice<> s" se ani7este 9n a7aceri, ad inistra4ie 8i servicii bune, cu a8teptarea re5onabi6" a succesu6ui recunoscut# 'ra0 gostea trebuie s" 7ie 6ibido se i0sub6i at 8i chiar inhibat, a6ini0 indu0se condi4ii6or con7ir ate i puse asupra se;ua6it"4ii# *cesta este se nu6 acceptat, <rea6ist< a6 productivit"4ii 8i dragostei# 'ar chiar aceia8i ter eni denot" 8i rea6i5area li!er a o u6ui sau ide0 ea unei ast7e6 de rea6i5"ri# (ti6i5area revi5ionist" a acestor ter0 eni specu6ea5" aceast" a biguitate, ce dese nea5" at9t ne6iber c9t 8i 6iber, at9t 7acu6t"4i6e uti6ate c9t 8i 7acu6t"4i6e integra6e a6e o u6ui, investind ast7e6 principiu6 stabi6it a6 rea6it"4ii cu gran0 doarea pro isiuni6or ce pot 7i 9ntuite doar dincolo de acest principiu a6 rea6it"4ii# *ceast" a biguitate 7ace 7i6oso7ia revi5io0 235

/%ilog nist" s" apar" drept critic" aco6o unde este con7or ist", po6itic" aco6o unde este ora6ist"# *desea, singur sti6u6 tr"dea5" aceast" atitudine# *r 7i reve6ator s" 7ace o ana6i5" co parativ" a sti6u0 6ui 7reudian cu sti6u6 neo7reudian# *cesta din ur ", 9n 6ucr"ri6e ai 7i6oso7ice, se apropie adesea de ce6 a6 unei predici sau de sti6u6 unui 6ucr"tor socia6? e6 este e6evat 8i totu8i c6ar, i pregnat de bun"voin4" 8i to6eran4" 8i, cu toate acestea, pus 9n i8care de un es%rit de serieu> care trans7or " va6ori6e transcendenta6e 9n 7apte cotidiene# Ceea ce a devenit 7a6s este considerat ca ade0 v"rat, 9n contrast, e;ist" o puternic" und" de ironie 9n 7o6osirea de c"tre :reud a ter eni6or <6ibertate<, <7ericire<, <persona6i0 tate<? 7ie c" ace8ti ter eni par a 7i pu8i 9n ghi6i e6e invi5ibi6e, 7ie con4inutu6 6or negativ este a7ir at 9n od e;p6icit# :reud se ab4ine de a nu i repri area a6t7e6 dec9t ceea ce este? neo7reudie0 nii o idea6i5ea5", trans7or 9nd0o uneori 9n opusu6 s"u# 'ar co bina4ia revi5ionist" a psihana6i5ei cu etica idea6ist" nu este pur 8i si p6u o g6ori7icare a adapt"rii# +rientarea socio0 6ogic" sau cu6tura6" neo7reudian" o7er" cea6a6t" 6atur" a i aginii 0 <nu nu ai### ci 8i###<# Terapia adapt"rii este respins" 9n ter enii cei ai puternici2D? <5ei7icarea< succesu6ui este denun4at"# 29 -ocietatea 8i cu6tura actua6" s9nt acu5ate c" 9 piedic" 9n are "sur" rea6i5area persoanei s"n"toase 8i ature? principiu6 , <co petitivit"4ii 8i osti6itatea poten4ia6" care 96 9nso4e8te p"trunde 9n toate re6a4ii6e u ane<#/H Revi5ioni8tii pretind c" psihana6i5a 6or este 9n sine o critic a societ"4ii$
"co%ul 6colii culturale6 trece dincolo de sim%la ca%acitare a omului s se su%un restriciilor societii saleG n msura n care este %osi!il ea caut s-1 eli!ereze de cerinele iraionale ale societi) s-1

2D# 2D# 29#

:ro , #s&c$oanal&sis andOeligion =&eF Baven$ Na6e (niversity Press, 195H>, pag# ./# Obid#p# 119# Jaren Bo ey, 0$e 8eurotic #ersonalit& of2ur 0ime =&eF Noi7c G#G# &orton# 19/.>, p# 2D1# 239

BERBERT C*RC(-E fac mai ca%a!il de a-i dezvolta %osi!ilitile i s %reia conducerea n realizarea unei societi mai constructive.31 Tensiunea dintre s"n"tate 8i cunoa8tere, nor a6itate 8i 6iber 0 tate, care ani " 9ntreaga oper" a 6ui :reud, dispare aici? o res0 trictiv" <9n "sura 9n care este posibi6< este singura ur " 6"sat" de contradic4ia e;p6o5iv" 9n ceea ce prive8te scopu6# <Condu 0 cerea pentru rea6i5area unei societ"4i ai constructive< trebuie co binat" cu 7unc4ionarea nor a6" 9n societatea stabi6it"# 3a aceast" 7i6oso7ie s0a aAuns prin orientarea criticis u6ui 9 potriva 7eno ene6or de supra7a4" 8i acceptarea pre ise6or 7unda enta6e a6e societ"4ii criticate# :ro consacr" o are parte a 6ucr"rii sa6e criticii <econo iei de pia4"< 8i ideo6ogiei sa6e ce a8ea5" bariere puternice 9n ca6ea de5vo6t"rii productive# /2 'ar toc ai 9n aceasta const" prob6e a# P"reri6e critice nu con duc 6a o transeva6uare a va6ori6or productivit"4ii 8i a <sine6ui superior< 0 care s9nt toc ai va6ori6e cu6turii criticate# Caracteru6 7i6oso7iei revi5ioniste se ani7est" 9n asi i6area po5itivu6ui 8i a negativu6ui,0a pro isiunii 8i a tr"d"rii acesteia# *7ir a4ia ab 0 soarbe critica# Cititoru6 poate r" 9ne eu convingerea c" <va6o ri6e superioare< pot 8i ar trebui practicate 9n chiar cadru6 con di4ii6or care 6e tr"dea5"? 8i e6e pot 7i practicate pentru c" 7i6oso 7u6 revi5ionist 6e accept" 9n 7or a 6or adaptat" 8i idea6i5at" 0 9n ter enii principiu6ui stabi6it a6 rea6it"4ii# :ro , care a de on 0 strat tr"s"turi6e represive a6e interaa6i5"rii a8a cu pu4ini ana6i8ti au 7"cut0o, re9nvie ideo6ogia interna6i5"rii# Persoana <adaptat"< este b6a at" deoarece a tr"dat <8ine6e superior<, <va6ori6e u0 ane<? prin ur are, ea este chinuit" de <pustiu6 8i nesiguran4 a 6"untrice< 9n po7ida triu 7u6ui s"u 9n <b"t"6ia pentru succes<# Cu6t ai norocoas" este persoana care a aAuns 6a <puterea 8i in 0 tegritatea 6"untric"<? de8i ea poate 7i ai pu4in p6in" de succes dec9t <vecinu6 s"u 6ipsit de scrupu6e<,

/%ilog ea va avea sigurana) Hudecata i o!iectivitatea ce o vor face mult mai %uin vulnera!il la ansele i o%iniile sc$im!toare ale celorlali i) n multe domenii) i va s%ori ca%acitatea %entru munca constructiv33 -ti6u6 sugerea5" Puterea L9ndirii Po5itive 6a care critica revi5ionist" nu re5ist"# &u va6ori6e s9nt 7a6se, ci conte;tu6 9n care e6e s9nt de7inite 8i proc6a ate$ <puterea interioar"< are conota4ia ace6ei 6ibert"4i necondi4ionate ce poate 7i practicat" chiar 9n 6an 0 4uri 8i pe care :ro 9nsu8i a denun4at0o c9ndva 9n ana6i5a sa a0 supra Re7or ei# /1 'ac" va6ori6e <puterii 8i integrit"4ii 6"untrice< se presupun a nu 7i ni ic a6tceva dec9t tr"s"turi de caracter pe care societatea a6ienat" 6e a8teapt" de 6a orice bun cet"4ean 9n activitatea sa =ca5 9n care e6e servesc doar pentru a sus4ine a6ienarea>, atunci e6e trebuie s" 7ie caracteristice unei con8tiin4e ce s0a distrus prin a6i 0 enare, precu 8i prin va6ori6e ei# 'ar, pentru o ast7e6 de con 0 8tiin4" chiar aceste va6ori devin into6erabi6e, deoarece ea 6e re 0 cunoa8te ca accesorii pentru 9nrobirea o u6ui# <)ine6e superior< do ne8te asupra i pu6suri6or 8i aspira4ii6or 9 b69n5ite a6e indi 0 vidu6ui, care 8i0a sacri7icat 8i a renun4at 6a <8ine6e in7erior< nu nu ai 9n "sura 9n care e6 este inco patibi6 cu civi6i5a4ia, ci 8i 9n "sura 9n care e6 este inco patibi6 cu civi6i5a4ia represiv"# + ase enea renun4are poate 7i 9ntr0adev"r un pas 9nainte pe dru u6 progresu6ui u an# Totu8i, 9ntrebarea 6ui :reud 0 dac" va6ori6e superioare nu au 7ost dob9ndite cu un pre4 prea are pentru individ 0 ar trebui considerat" su7icient de serios pentru a nu per ite 7i6oso7u6ui psihana6ist s" predice aceste va6ori 7"r" de5v"6uirea con4inutu6ui 6or inter5is, 7"r" a ar"ta ceea ce e6e i0au refuzat individu6ui# Ce 9nsea n" aceast" o isiune pentru teoria psihana6itic" poate 7i

/1# /2#

C6ara Tho pson, #s&c$oanal&sis) p# 152# :ro , Jan for =imself) ai a6es pp# 6., 12.012D#

//# /1#

:ro

, #s&c$oanal&sis andOeligicn) p# .5#

/sca%e !on 3ieedom =&eF NoiK$ Rinehart, 1911>, p# .1# 2,1

BERBERT C*RC(-E i6ustrat co par9nd ideea de dragoste a 6ui :ro :reud# :ro scrie$ cu cea a 6ui

/%ilog

Dragostea autentic este nrdcinat $i %roductivitate i %oate fi %e !un dre%tate numit) aadar) 6dragoste%roductiv6. /sena ei este aceeai) fie c este dragostea mamei %entru co%il) dragostea noastr %entru om sau dragostea erotic dintre doi indivizi... anumite elemente fundamentale se %oate s%une c s nt caracteristice tuturor formelor de dragoste %roductiv. *cestea suit griHa) res%onsa!ilitatea) res%ectul i cunoaterea.

Co para4i cu aceast" 7or u6are ideo6ogic" ana6i5a 7reudi0 an" a terenu6ui instinctua6 a6 dragostei, a procesu6ui 6ung 8i du0 reros 9n care se;ua6itatea, cu 9ntreaga sa perversitate po6i or7", este supus" 8i inhibat" p9n" c9nd devine, 9n u6ti " instan4", sen0 sibi6" 6a contopirea cu tandre4ea 8i a7ec4iunea 0 o contopire ce r" 9ne precar" 8i aproape niciodat" nu08i dep"8e8te e6e ente6e distructive# Co para4i cu predica 6ui :ro asupra dragostei re arci6e aproape accidenta6e a6e 6ui :reud din <:or a supre " a degrad"rii 9n via4a erotic"<$
... nu vom %utea nega c com%ortamentul $i dragoste al oamenilor ce a%arin civilizaiei actuale %oart) n general) caracterul ti%ului im%otent din %unct de vedere %si$ic. Doar n foarte %uini oameni ce a%arin culturii s nt conto%ite cum se cuvine cele dou maniere) tandreea i senzualitatea; !r!atul a%roa%e ntotdeauna i simte activitatea se>ual limitat de res%ectul su %entru femeie i dezvolt %otena se>ual de%lin doar atunci c nd se afl n fa unui ti% inferior de o!iect se>ual..3@

'up" :reud, dragostea, 9n cu6tura noastr", poate 8i trebuie practicat" ca <se;ua6itate inhibat" 9n raport cu scopu6<, cu toate tabuuri6e 8i constr9ngeri6e i puse de o societate onoga ic0 patriarha6"# 'inco6o de ani7est"ri6e ei 6egiti e, dragostea este

distructiv" 8i 9n nici un ca5 7avorabi6" productivit"4ii 8i uncii constructive# 'ragostea, considerat" 9n od serios, este proscri0 s"$ <&u ai e;ist" 6oc 9n via4a civi6i5at" de a5i pentru o dragoste natura6" si p6" 9ntre dou" 7iin4e u ane<#/. 9ns", pentru revi5io0 ni8ti, productivitatea, dragostea, 7ericirea 8i s"n"tatea se 9 bin" 9n are ar onie? civi6i5a4ia nu a generat nici un con76ict 9ntre e6e pe care persoana atur" nu 60ar putea re5o6va 7"r" vreo pierdere serioas"# +dat" ce aspira4ii6e u ane 8i 9 p6inirea 6or s9nt interna6i0 5ate 8i sub6i ate de <8ine6e superior<, prob6e e6e socia6e devin 9n pri u6 r9nd prob6e e spiritua6e, iar so6u4ionarea 6or devine o sarcin ora6"# Concrete4ea socio6ogic" a revi5ioni8ti6or se do0 vede8te a 7i o supra7a4"$ 6upte6e decisive s9nt purtate 9n <su76etu6 o u6ui<# *utoritaris u6 actua6 8i <5ei7icarea a8inii 8i a succe0 su6ui< a enin4" <ce6e ai pre4ioase posesiuni spiritua6e< a6e o0 u6ui#/D Cini a6i5area revi5ionist" a s7erei bio6ogice 8i, 9n specia6, a ro6u6ui se;ua6it"4ii, ut" accentu6 nu doar de 6a incon8tient 6a con8tiin4", de 6a sine 6a eu, ci 8i de 6a e;presii6e presub6i ate 6a e;presii6e sub6i ate a6e e;isten4ei u ane# Cu repri area sa0 tis7acerii instinctua6e trece pe p6anu6 a6 doi6ea 8i 98i pierde i 0 portan4a decisiv" pentru rea6i5area o u6ui, ad9nci ea repri "rii socia6e se reduce# Prin ur are, accentu6 revi5ionist pus pe in76u0 en4a <condi4ii6or socia6e< 9n de5vo6tarea persona6it"4ii nevrotice este, din punct de vedere socio6ogic 8i psiho6ogic, u6t ai ne0 i portant dec9t <neg6iAarea< de c"tre :reud a acestor condi4ii# Cuti6area revi5ionist" a teoriei instincte6or duce 6a deva6ori5area< tradi4iona6" a s7erei nevoi6or ateria6e 9n 7avoarea nevoi6or spi0 ritua6e# Ro6u6 societ"4ii 9n 9nregi entarea o u6ui este ast7e6 ini0 a6i5at? 8i, 9n ciuda criticii deschise a c9torva institu4ii socia6e,

/ 5 #
J a n fo r = i m s el f) p# 9 D#

/.#
4ivilizatio n and .ts Disconten ts) p# .. not"#

/D#
:ro , #s&c$oan al&Ss andOeligi on) p# 119#

/ 6 #
C o ( ec te d P a p er s, I E, p# 2 1 H#

2,3

BJRBJRT C,RCI -J socio6ogia revi5ionist" at cep6" 7unda entu6 pe care se spriAin" aceste institu4ii# 'e ase enea iiiv [u apirt, ea o prob6e " tsen6ia6 ente morala) iar individu6 = s i c considerat responsabi6 pentru e8ecu6 auto0rea6i[aru sa6e -o0it6a6ca 7esiX ui, pri e8te o parte a b6a 0 u6ui dar 9n puspet i o u6 u -(C este c v 6 tare a giesit
#rnind .O o%en s> E . l % E i 7 U PW[ [r_ 1 )rlrMrnt c iVte $un Dar % n vi i i d u s t [V t v = B i # # [> i ,Q [ i u % i noi din rtdt lucruri mini?dte Eim TCC= ?P i [0Qc #[QV @i @ 7unii@ VCv?7nQ rPirr ic G nrFs e7ort s %HiEicEi nunul tistsnci$ t7 noG7 must im i )1 iniici tHncirii. "+tl"$l4tY7l 4. -1 $?.111111 mintii )1 F t l U l $ n r ` r) i 'i[anncVi<A #1 i V 6 i# i 6o na 6a
e

/%ilog spune individu6ui s" 7ie e6 9nsu8i 8i pentru e6 9nsu8i# Pentru revi 0 5ioni8ti, 7aptu6 brut a6 repri "rii socia6e s0a trans7or at 9htr0o <prob6e " ora6"< 0 a8a cu s0a 9nt9 p6at 9n 7i6oso7ia con7or 0 ist" din toate ti puri6e# )i, cu 7aptu6 c6inic a6 nevro5e i de0 vine <9n u6ti " ana6i5", un si pto a6 e8ecu6ui ora6< 12, <trata0 entu6 psihana6itic a6 su76etu6ui< devine educa4ie pentru dob9n0 direa unei atitudini <re6igioase<# 1/ Evadarea din psihana6i5" 9n etica interna6i5at" 8i 9n re6igie este consecin4a acestei revi5uiri a teoriei psihana6itice# 'ac" <rana< din e;isten4a u an" nu este operativ" 9n constitu4ia bio 0 6ogic" a o u6ui 8i dac" nu este cau5at" 8i en4inut" de 9ns"8i structura civi6i5a4iei, atunci di ensiunea pro7und" este 9ndep"r 0 tat" din psihana6i5" 8i con76ictu6 =ontogenetic 8i 7i6ogenetic> dintre 7or4e6e pre0individua6e 8i ce6e supra0individua6e apare ca o pro0 b6e " de co porta ent ra4iona6 sau ira4iona6, ora6 sau i ora6 a6 indivi5i6or con8tien4i# -ubstan4a teoriei psihana6itice nu con 0 st", pur 8i si p6u, 9n descoperirea ro6u6ui incon8tientu6ui, ci 9n descrierea dina icii sa6e instinctua6e speci7ice, a destine6or ce 6or dou" instincte 7unda enta6e# 'oar istoria acestor destine de50 v"6uie 9ntreaga pro7un5i e a opri "rii pe care civi6i5a4ia i0o i pune o u6ui# 'ac" se;ua6itatea nu Aoac" ro6u6 constitutiv pe care i01 atribuia :reud, atunci nu e;ist" un con76ict 7unda enta6 9ntre principiu6 p6"cerii 8i principiu6 rea6it"4ii? natura instinctua6" a o u6ui este <puri7icat"< 8i 9ndrept"4it" s" ating", 7"r" uti6are, 7ericirea socia6 ente uti6" 8i recunoscut"# Toc ai 7iindc" a v" 5ut 9n se;ua6itate repre5entantu6 principiu6ui i egra9 a6 p6"cerii a reu8it :reud s" descopere r"d"cini6e co une at9t ne7ericirii <genera6e<, c9t 8i nevrotice, 9ntr0o ad9nci e situat" dinco6o de orice e;perien4" individua6", 8i s" recunoasc" o repri are pri 0 ar" <constitutiv"< ce se a76" 6a ba5a oric"rei repri "ri resi 4ite

@ i X #

v #i0,1 ) 7

n i i # ( i Vi aban0 a i # i V @ 9in0
I0#OOII

3 31

II O(

V# ## O ( @ i i ,i [##

pu du a i # # = > t

ii

p er0

soi#a6 t c ( i i 6i i O @ ii 6i iv ii sui i6or0 I J _ , si>tit(i6P#a ui @ ,i i 3# n [ nu auniu6ate, pot d(33 6a 6oiuiaitaiiFE , , ( O I i i V i i # n 6 iui 1 Aonnii i pactu6 ncgAti_ a6 Vi>u(aiF u8uAii i ui# _ Ou ui stU, nu# stiios, dar a0 3uaX6a Ci6Q# O (+O i pu i tX#v# 3uiuap v i# u Oi Agos@i a pioduc0 t # v a si guidia#c p@uduv6 vu # U # U # # [ a 6 #AX O 3 XapatitatQ# i o u6ui de a se 6ua BI st no0, A c 0 V#, iaVa &I JII(I( a, de voJi6a de a 9n6runtapiv>bienidsdiiiiViaia Qi piQ oRii@u oia6a a societ"4ii sa6e#

'epinde de curaiui sau de a 6i ci ui#usi 8i pentru sine Intr0o perioad" de tota6itaris , t 9nd individu6 a devenit at9t de u6t su0 biectu60obiect a6 anipu6" 9ne9t, pentru persoana <@s"n"toas" 8i nor a6"<, chiar ideea unei distinc4ii 9ntre e;isten4a <pentru sine< 8i cea <pentru a64ii< a deveni 7"r" sens# 9ntr0o perioad" c9nd apa0 ratu6 o nipotent pedepse8te non0cun7onni6atea rea6" prin ridico6 8i 9h7@r9ngere 0 9ntr0o astte6 de situa4ie, 7i6oso7u6 neo6reudian 9i

/9# 1H# 11#

2,,

60@ro , #s&c$onmil&sif) mul Ocugiort) % ,# 0$e 8euroiic #crsond$l&. p# 2-1# Jari for =imseliG p# 2-0.

12# 1/#

Jan for=itnself) p# viii# #s&c$oanal&sis and Oeligion) p# .6#

2,-

BERBERT C*RC(-E 8i ad inistrate 9n od con8tient# E6 a 6uat 7oarte 9n serios aceast" descoperire 0 u6t prea 9n serios pentru a identi7ica 7ericirea cu sub6i area sa e7icient" 9n dragostea productiv" 8i 9n a6te activi0 t"4i productive# Prin ur are, e6 considera o civi6i5a4ie orientat" c"tre rea6i5area 7ericirii ca o catastro7", ca s79r8itu6 9ntregii civi0 6i5a4ii# Pentru :reud, o pr"pastie enor " separa 7ericirea 8i 6i0 bertatea rea6" de pseudo06ibertatea 8i 7ericirea ce s9nt practicate 8i predicate 9ntr0o civi6i5a4ie represiv"# Revi5ioni8tii nu v"d o a0 se enea di7icu6tate# 9ntruc9t au spiritua6i5at 6ibertatea 8i 7ericirea, ei pot spune c" <prob6e a produc4iei a 7ost e7ectiv re5o6vat"<$11
8icic nd omul nu a fost at t de a%roa%e de m%linirea s%eranelor sale cele mai scum%e ca astzi. Desco%eririle noastre tiinifice i realizrile te$nice ne %ermit s %reconizm ziua c ndmasa va fi %us %entru toi cei care vor s mnmce.. Vs

/%ilog

de reduc4ie era, 9n orice ca5, indispensabi6" pentru 7i6oso7ia re0 vi5ionist"#

#ro!lemele se>uale) dei %ot fi uneori dominante n imaginea sim%tomatic) nu mai s nt considerate a fi n centrul dinamic al nevrozelor. Dificultile se>uale s nt mai cur nd efectul dec t cauza structurii caracterului nevrotic. #ro!lemele morale) %e de alt %arte) c tig n im%ortan,@

*ceste a7ir a4ii s9nt adev"rate 0 dar nu ai 9n 6u ina contra0 dic4iei 6or$ e;act pentru c" o u6 nu a aAuns niciodat" at9t de aproape de 9 p6inirea speran4e6or sa6e, e6 nu a 7ost niciodat" at9t de strict 9 piedicat s" 6e 9 p6ineasc"? toc ai pentru c" pute preconi5a satis7acerea universa6" a nevoi6or individua6e, ce6e ai puternice obstaco6e s9nt puse 9n ca6ea unei ast7e6 de satis7ac4ii# 'ar dac" ana6i5a socio6ogic" e6ucidea5" aceast" 6eg"tur", ea poate trece dinco6o de :reud? a6t interi ea este o podoab" ne9nse nat", ob4inut" cu pre4u6 uti6"rii teoriei 7reudiene a instincte6or# :reud stabi6ise o 6eg"tur" substan4ia6" 9ntre 6ibertatea 8i 7eri0 cirea u an", pe de0o parte, 8i se;ua6itate, pe de a6ta$ aceasta din ur " o7erea sursa pri ar" pentru ce6e dint9i 8i, 9n ace6a8i ti p, se nu6 pentru restr9ngerea 6or necesar" 9n civi6i5a4ie# -o6u4ia re0 vi5ionist" a con76ictu6ui prin spiritua6i5area 6ibert"4ii 8i 7ericirii cerea s6"birea acestei 6eg"turi# 'escoperiri6e terapeutice au o0 tivat, poate, reduc4ia teoretic" a ro6u6ui se;ua6it"4ii? dar o ast7e6

*ceast" concep4ie 7ace u6t ai u6t dec9t s" ini a6i5e5e ro6u6 6ibidou6ui? ea r"stoarn" direc4ia interioar" a teoriei 7reudi0 ene# &ic"ieri nu devine ai c6ar acest 6ucru dec9t 9n reinterpre0 tarea de c"tre :ro a co p6e;u6ui +edip, pe care e6 9ncearc" s"01 <transpun"< din s7era se;u6ui 9n cea a re6a4ii6or interperso0 na6e<#1. Punctu6 nevra6gic a6 acestei <transpuneri< este c" esen4a dorin4ei incestuoase nu este <po7t" se;ua6"<, ci dorin4a de a r"0 9ne proteAat, ap"rat 0 un copi6# <:etusu6 tr"ie8te cu a a 8i din a ", iar actu6 na8terii este doar un pas 9n direc4ia 6ibert"4ii 8i independen4ei#< *dev"rat 0 dar 6ibertatea 8i independen4a ce tre0 buie ob4inute s9nt =dac" ai s9nt> su7erinde de 6ips", rese nare 8i durere? iar actu6 na8terii este ce6 dint9i 8i ce6 ai 9nsp"i 9h0 t"tor pas In direc4ia nde%rtrii de satis7ac4ie 8i securitate# Inter0 pretarea ideo6ogic" a 6ui :ro a co p6e;u6ui +edip presupune acceptarea ne7ericirii 6ibert"4ii, a separ"rii acesteia din ur " de satis7ac4ii? teoria 6ui :reud presupune c" dorin4a oedipian" este eternu6 %rotest in7anti6 9 potriva acestei separ"ri 0 protest nu 9 potriva 6ibert"4ii, ci 9 potriva 6ibert"4ii dureroase, represive# 'i potriv", dorin4a oedipian" este dorin4a in7anti6" pentru arhe0 tipu6 6ibert"4ii$ e6iberarea de 6ips"# )i, 9ntruc9t instinctu6 se;ua6 =nerepri at> este purt"toru6 bio6ogic a6 acestui arhetip a6 6iber0

16# 1.#

11# 15#
'1?

:ro :ro

, Jan for =imseif) p# 11H# , #s&c$oanal&sis andOeligion) &/ 4/

Horne7) 6eH 9a&s in #s&c$oanal&sis 8NeH Sor=: 5/5/ Norton) 4:F:<) &/ 4?/ -s.choanal.sis and Religion0 &/ @:/ Ve(i .i inter&retarea ,ai "ofi"ti#at% a l$i 9ro,, din ,he 9orgotten <anguage 8NeH Sor=: Rine'art) 4:;4<) &/ JF40JF;/ '1 7

BERBERT C*RC(-E ta4ii, dorin4a oedipian" este esen4ia6 ente <po7t" se;ua6"<# +0 biectu6 s"u natura6 nu este pur 8i si p6u a a Rua a ", ci a a Rua 7e eie 0 principiu6 7e inin a6 satis7acerii# *ici, Ero0 su6 receptivit"4ii, a6 odihnei, 6ipsei de durere 8i satis7acerii inte0 gra6e este ce6 ai aproape de instinctu6 or4ii =re9ntoarcerea 9n p9ntec>, principiu6 p6"cerii este ce6 ai aproape de principiu6 &irvana# Eros poart" aici pri a sa b"t"6ie 9 potriva a tot ceea ce 9nsea n" principiu6 rea6it"4ii$ 9 potriva tat"6ui, 9 potriva do0 ina4iei, sub6i "rii, rese i#"rii# Treptat apoi, 6ibertatea 8i 9 p6inirea s9nt asociate cu aceste principii paterne? e6iberarea de 6ips" este sacri7icat" independen0 4ei ora6e 8i spiritua6e# Cea care a enin4" pri a ba5a psihic" a civi6i5a4iei este <po7ta se;ua6"< pentru a a07e eie? <po7ta se0 ;ua6"@< este cea care 7ace din con76ictu6 +edip prototipu6 con0 76icte6or instinctua6e dintre individ 8i societatea sa# 'ac" dorin4a oedipian" ar 7i 9n esen4" ni ic ai u6t dec9t dorin4a de pro0 tec4ie 8i securitate =<7uga de 6ibertate<>, dac" copi6u6 dore8te doar securitate inad isibi6" 8i nu p6"cere inad isibi6", atunci co 0 p6e;u6 +edip ar repre5enta, 9ntr0adev"r, ai presus de toate, o prob6e " educa4iona6"# Ca atare, ea poate 11 tratat" 7"r" e;pu0 nerea 5one6or instinctua6e de perico6 a6e societ"4ii# *ce6a8i re5u6tat bene7ic este ob4inut prin respingerea in0 stinctu6ui or4ii# Ipote5a 7reudian" a instinctu6ui or4ii 8i a ro6u0 6ui s"u 9n agresiunea civi6i5at" a aruncat 6u in" asupra uneia dintre enig e6e neg6iAate a6e civi6i5a4iei? ea a de5v"6uit 6eg"tura incon8tient" ascuns" dintre cei repri a4i 8i opresorii 6or, dintre so6da4i 8i genera6ii 6or, dintre indivi5i 8i st"p9nii 6or# 'istrugerea co p6et" ce archea5" progresu6 civi6i5a4iei 9n cadru6 do ina0 4iei a 7ost perpetuat", 9n 7a4a posibi6ei sa6e abo6iri, de acordu6 in0 stinctua6 a6 instru ente6or 8i victi e6or u ane cu c"6"ii 6or# :reud scria, 9n ti pu6 pri u6ui r"5boi ondia6$
: ndii-vS la colosala !rutalitate) cruzime i falsitate care s nt lsate acum s se rs% ndeasc acum %este lumea civilizat. 4redei cu

/%ilog adevrat c o min de carieriti ne%rinci%iali i coru%tori de oameni ar fi reuit s dea Ju li!er tot acestui ru latent) dac milioane dintre cei care i urmeaz nu erau ei nii vinovai_ 5

'ar i pu6suri6e pe care 6e presupune aceast" ipote5" s9nt in0 co patibi6e cu 7i6oso7ia ora6ist" a progresu6ui adoptat" de re0 vi5ioni8ti# Jaren Borney e;pune succint po5i4ia revi5ionist"$
#resu%unerea lui 3reud <cea a unui instinct al morii( im%lic fa%tul c motivaia ultim %entru ostilitate sau distructivitate const n im%ulsul de a distruge. *stfel) 3reud transform n contrariul su credina noastr c distrugem %entru a tri; noi trim %entru a distruge69

*ceast" t"6 "cire a concep4iei 6ui :reud este incorect"# E6 nu a presupus c" noi tr"i pentru a distruge? instinctu6 dis0 trugerii ac4ionea5" 7ie 9 potriva instincte6or vie4ii, 7ie 9n servi0 ciu6 6or? ai u6t, obiectivu6 instinctu6ui or4ii nu este distru0 gerea %er se)7 ci e6i inarea nevoii de distrugere# 'up" Borney, vre s" distruge pentru c" <s9nte sau ne si 4i 9n perico6, u i6i4i, insu6ta4i<, pentru c" vre s" ne ap"r" <siguran4a sau 7ericirea sau ceea ce ne apare ca atare<# &u era necesar" nici o teorie psihana6itic" pentru a aAunge 6a aceste conc6u5ii, prin care au 7ost Austi7icate agresiunea individua6" 8i na4iona6", 9nc" din ti puri i e oria6e# :ie siguran4a noastr" este cu adev"rat a e0 nin4at", ca5 9n care dorin4a noastr" este o reac4ie sensibi6" 8i ra0 4iona6"? 7ie noi doar <si 4i < c" ea este a enin4at", ca5 9n care otive6e individua6e 8i supra0individua6e a6e acestui senti ent trebuie s" 7ie e;p6orate# Respingerea revi5ionist" a instinctu6ui or4ii este 9nso4it" de un argu ent ce pare, 9ntr0adev"r, s" re6ie7e5e i p6ica4ii6e <re0 ac4ionare< a6e teoriei 7reudiene ca opuse orient"rii socio6ogice progresive a revi5ioni8ti6or# Presupunerea 7reudian" a unui in0 stinct a6 or4ii

1D# 19#

* :eneral .ntroduction to #s&c$oanal&sis) p# 1/H01/1# 8e? 9a&s in #s&c$oanal&siV. p# 1/H01/1# 2,9

BERBERT C*RC(-E 0ransformarea se>ualitii n /02" %aralizeaz orice efort de a cuta n condiiile culturale s%ecifice motivele care fac %osi!il distructivitatea. /a tre!uie s %aralizeze i eforturile de a sc$im!a ceva n aceste condiii. Dac omul este n mod inerent distructiv i) %rin urmare) nefericit) de ce s lu%te %entru un viitor mai !unQ7V0 *rgu entu6 revi5ionist ini a6i5ea5" gradu6 9n care, 9n te0 oria 7reudian", i pu6suri6e s9nt odi7icabi6e, supuse <destine0 6or< istoriei# Instinctu6 or4ii 8i derivate6e sa6e nu s9nt o e;cep 0 4ie# * sugerat c" energia instinctu6ui or4ii nu <para6i5ea5"< 9n od necesar e7orturi6e de a ob4ine un <viitor ai bun<? di po 0 triv", ase enea e7orturi s9nt para6i5ate de constr9ngeri6e siste a0 tice pe care civi6i5a4ia 6e i pune asupra instincte6or vie4ii, 7"c9n0 du06e incapabi6e de a <6ega< e7ectiv agresiunea# Rea6i5area unui <viitor ai bun< presupune u6t ai u6t dec9t e6i inarea tr"0 s"turi6or ur9te a6e <pie4ei<, <cru5i ea< co peti4iei 8i a8a ai de0 parte? ea presupune o schi bare 7unda enta6" at9t 9n structura institu4iona6", c9t 8i 9n cea cu6tura6"# 3upta pentru un viitor ai bun este <para6i5at"< nu de con8tienti5area de c"tre :reud a a0 cestor i p6ica4ii, ci de <spiritua6i5area< revi5ionist" a 6or, care aschea5" pr"pastia ce separ" pre5entu6 de viitor# :reud nu cre0 dea 9n schi b"ri6e socia6e de viitor care ar odi7ica su7icient na0 tura u an" pentru a e6ibera o u6 de opri area e;tern" 8i inter 0 n"? totu8i, <7ata6is u6< s"u nu era necondi4ionat# Cuti6area teoriei instinctu6ui co p6etea5" opusu6 teoriei 7reu0 diene# 'irec4ia interioar" a acesteia din ur " a 7ost =9n aparent contrast cu <progra u6 terapeutic< de 6a sine 6a eu> aceea de 6a con8tiin4" 6a incon8tient, de 6a persona6itate 6a copi6"rie, de 6a in0 divid 6a procese6e generice# Teoria se i8ca de 6a supra7a4" spre interior, de 6a persoana <ter inat"< 8i condi4ionat" 6a surse6e 8i resurse6e sa6e# *ceast" i8care a 7ost esen4ia6" pentru critica 7reu0 dian" a civi6i5a4iei$ doar prin inter ediu6 <regresiei< 9n spate6e 7or e6or isti7icatoare a6e individu6ui atur 8i a6e e;isten4ei 5H# 8e? 9a&s in #s&c$oanal&sis) p# 1/2# sa6e private 8i pub6ice a reu8it :reud s" descopere negativitatea 7unda enta6" din te e6ia acestora# Cai u6t, doar 9 ping9nd regresia sa critic" 9napoi, c"tre ce6 ai ad9hc strat bio6ogic, a putut :reud s" e6ucide5e con4inutu6 e;p6o5iv a6 7or e6or isti7i0 catoare 8i, 9n ace6a8i ti p, 9ntreaga di ensiune a repri "rii civi0 6i5ate# Identi7icarea energiei instincte6or vie4ii ca 6ibido 9nse na de7inirea satis7acerii 6or 9n contradic4ie cu transcendenta6is u6 spiritua6$ ideea 6ui :reud de 7ericire 8i 6ibertate este e;traordinar de critic" 9n "sura 9n care este ateria6ist" 0 protest9hd 9 0 potriva spiritua6i5"rii 6ipsei# &eo7reudienii r"stoarn" aceast" direc4ie interioar" a teoriei 6ui :reud, ut9nd accentu6 de 6a organis 6a persona6itate, de 6a 7unda ente6e ateria6e 6a va6ori6e idea6e# 'i7erite6e 6or revi5uiri s9nt consistente 6ogic$ una o deter in" pe ur "toarea# 9ntregu6 poate 7i re5u at dup" cu ur ea5"$ <orientarea cu6tura6"< 9n0 t96ne8te institu4ii6e 8i re6a4ii6e socia6e ca produse 7inite, sub 7or a entit"4i6or obiective 0 ai degrab" 7apte date, dec9t 7"cute# *c0 ceptarea 6or sub aceast" 7or " i pune utarea accentu6ui psi0 ho6ogic de 6a copi6"rie 6a aturitate, deoarece doar 6a nive6u6 con8tiin4ei de5vo6tate ediu6 cu6tura6 devine de7inibi6 ca deter0 in9nd caracteru6 8i persona6itatea peste 8i deasupra nive6u6ui bio0 6ogic# Invers, doar prin ini a6i5area 7actori6or bio6ogici, prin uti6area teoriei instinctu6ui, persona6itatea este de7inibi6" 9n ter0 enii va6ori6or cu6tura6e obiective, separate de terenu6 represiv ce neag" rea6i5area 6or# Pentru a pre5enta aceste va6ori ca 6ibertate 8i 9 p6inire, e6e trebuie s" 7ie puri7icate de ateria6u6 din care s9nt 7"cute, iar 6upta pentru rea6i5area 6or trebuie s" 7ie trans7or at" 9htr0o 6upt" spiritua6" 8i ora6"# Revi5ioni8tii nu insist", a8a cu 7"cea :reud, asupra va6orii trainice de adev"r a nevoi6or instinctua6e ce trebuie <rupte< ast7e6 9nc9t 7iin4a u an" s" poat" 7unc4iona 9n re6a4ii6e interpersona6e# Prin abandonarea acestei in0 sisten4e, din care teoria psihana6itic" 8i0a e;tras toate opinii6e sa6e critice, revi5ioni8tii cedea5" 9n 7a4a caracteristici6or negative a6e principiu6ui rea6it"4ii pe care 60au criticat at9t de e6ocvent# 2-1

CUPRINS

PRE9A PRE9A

POLITIC

4:EE////////////////////////////////////////////////@ 4:

LA EDI IA TNTTI///////////////////////////////////////////////

INTRODUCERE///////////////////////////////////////////////////////////////////J4
Partea nti

-(B '+C&I* PRI&CIPI(3(I RE*3IT,hII

CAPITOLUL I

Tendin!a a"#$n"% a &"i'anali(ei/////////////////////////////////J:

Prin#i&i$l &l%#erii .i &rin#i&i$l realit%!ii Re&ri,are -eneti#% .i re&ri,are indi*id$al% 6ntoar#erea ref$lat$l$i6 n #i*ili(a!ie Ci*ili(a!ie .i li&"%: ra!ionali(area ren$n!%rii 6A,intirea l$#r$rilor tre#$te6 #a *e'i#$l al eli+er%rii CAPITOLUL II

Ori-inea re&ri,%rii indi*id$l$i 8Onto-ene(a<//////////F@

A&arat$l &"i'i# #a $nitate dina,i#% a #ontrariilor Stadii n teoria fre$dian% a in"tin#telor Nat$ra #on"er*atoare #o,$n% a in"tin#telor &ri,are Po"i+ila "$&re,a!ie a &rin#i&i$l$i Nir*ana Sine) e$) "$&rae$ 6Cor&orali(area6 "$flet$l$i Cara#ter$l rea#!ionar al "$&rae$l$i E*al$area #on#e&!iei f$nda,entale a '$ 9r#$d 'SF

HERBERT MARCUSE *na6i5a interpret"rii i"toriei n &"i'olo-ia l$i 9re$d 'istinc4ia dintre repri are 8i <repri are sup6i entar"< Cunca 9nstr"inat" 8i principiu6 randa entu6ui +rgani5area se;ua6it"4ii$ tabuuri6e asupra p6"cerii +rgani5area instincte6or distructive 'ia6ectica 7ata6" a civi6i5a4iei C*PIT+3(3 III

9SBtBSt5B $2 Ut5p2;

Lo-o" #a lo-i#% a do,ina!iei Prote"t$l filo"ofi# ,&otri*a lo-i#ii do,ina!iei :iin4" 8i de*enire: &er,anen!% versus tran"#enden!% ntoar#erea etern% 6a *ristote6, He-el) Niet("#'e Eros ca esen4" a e;isten4ei

Partea a do$a

+riginea civi6i5a4iei represive =:i6ogene5a>###############65

<Co8tenirea arhaic"< a eu6ui individua6 Psiho6ogie individua6" 8i psiho6ogie de grup Boarda pri ordia6"$ revo6ta 8i restaurarea do ina4iei Con4inutu6 dub6u a6 senti entu6ui de vinov"4ie 9ntoarcerea re7u6atu6ui 9h re6igie E8ecu6 revo6u4iei -chi b"ri 9h i agini6e tat"6ui 8i i agini6e C*PIT+3(3 IV a ei

'I&C+3+ 'E PRI&CIPI(3 RE*3IT,hII

C*PIT+3(3 VI

3i ite6e istorice a6e principiu6ui randa entu6ui #12.

Caracteru6 9nvechit a6 penuriei 8i do ina4iei Ipote5a unui nou principiu a6 rea6it"4ii 'ina ica instinctua6" spre civi6i5a4ia non0represiv" Prob6e a veri7ic"rii ipote5ei

'ia6ectica civi6i5a4iei##################################### D1
&evoia de ap"rare 9nt"rit" 9 potriva distrugerii Cerin4a de sub6unare =dese;ua6i5are> a civi6i5a4iei -6"birea Eresu6ui =instincte6e vie4ii>? e6iberarea distructivit"4i Progres productivitate 8i progres 9n do inare Controa6e intensi7icate 9n civi6i5a4ia industria6" 'ec6inu6 6uptei cu tat"6 'epersona6i5area supracu6ui, contractarea eu6ui 9 p6inirea 9nstr"in"rii 'e5integrarea &rin#i&i$l$i randa,ent$l$i C*PIT+3(3 E

///4F@
C*PIT+3(3 VII

:antas " 8i utopie###################################

:antas " versus ra4iune P"strarea <trecutu6ui arhaic< Ea6oarea de adev"r a 7antas ei I aginea vie4ii 7"r" repri are 8i angoas" Posibi6itatea 6ibert"4ii rea6e 9n civi6i5a4ia avansat" &evoia de rede7inire a progresu6ui C*PIT+3(3 VIII

I agini6e l$i +r7eu 8i &arcis#################### 152

Ar'eti&$rile e2i"ten!ei $,ane , #i*ili(a!ia non0re&re"i*% Orfe$ .i Nar#i" *er"$" Pro,ete$ L$&ta ,itolo-i#% a Ero"$l$i ,&otri*a tiraniei ra!i$nii 0 ,&otri*a ,or!ii Re#on#ilierea o,$l$i #$ nat$ra n #$lt$ra "en"i+il% ' 5 ' 5

Inter6udiu 7i6oso7ic##################################### 4?@

Teoria 7reudian" a civi6i5a4iei n tradi!ia filo"ofiei o##identale E$l #a "$+ie#t a-re"i* .i tran"#endent

HERBERT MARCUSE C*PIT+3(3 IS

Di,en"i$nea e"teti#%////////////////////////////////////////////////// 161

Estetica ca 8tiin4" a sensibi6it"4ii Reconci6ierea dintre p6"cere 8i 6ibertate, instinct 8i ora6itate Teorii6e estetice a6e 6ui Bau garten, Jant 8i -chi66er E6e ente a6e unuei cu6turi non0represive Trans7or area uncii 9n Aoc C*PIT+3(3 S

Trans7or area se;ua6it"4ii 9n Eros########################1D5

*bo6irea do ina4iei E7ectu6 asupra instincte6or se;ua6e <*uto0sub6i area< se;ua6it"4ii 9n Eros -ub6i are represiv" versus sub6i are 6iber" *pari4ia re6a4ii6or socia6e non0represive Cunca ca Aoc 6iber a6 7acu6t"4i6or u ane Posibi6itatea re6a4ii6or 6ibidina6e de unc" C*PIT+3(3 SI

Eros 8i Thanatos###################################################2H.
&oua idee despre ra4iune$ ra4iona6itatea satis7acerii Cora6itatea 6ibidina6" 3upta 9 potriva curgerii ti pu6ui -chi barea 9n re6a4ia dintre Eros 8i instinctu6 or4ii EPI3+L

Criti#a re*i(ioni",$l$i neo0fre$dian/////////////////////// 22H

Tehnoredactare co puteri5at" 2 PRE-- @9/#

'5?

Din cuprins: Tendina ascuns a psihanalizei Principiul plcerii i principiul realitii Ori inea repri!rii indi"idului #r$s ca esen a e%istenei &ec$ncilierea dintre plcere i li'ertate( instinct i !$ralitate #le!ente ale unei culturi n$n-represi"e

HERBERI MARCUSE

E R0 OS
A
EDITURA TREI

Ilustraia c$pertai repr$duc un )ra !ent din ta'l$ul Iul *r$nzln$ +,le $rie cu -enus i .upld$n/

ISBN :@F0:@>J:0>0@