In ultima perioada am observat diversi cunoscuti care din nefericire au ales o cale ce nu duce spre bine! Calea religiei....

tadadam tadam!!! O sa incerc sa explic in cuvintele mele mici, cu mintea mea mica ce nu-l poate cuprinde de ce cred ca este o prostie. O sa incepem statistic cu cele 5 mari religii ale lumii: - Crestinism = 2. - 2.2 miliarde !"#$ din populatia lumii% - Islamism = .5 - .& miliarde !2"$ din populatia lumii% - 'ud(ism = 5)) mil - .* miliarde !+-2*$ din populatia lumii% - ,induism = .) - . miliarde ! 5$ din populatia lumii% - Iudaism = " milioane !).2$ din populatia lumii% 'ud(ismul nu se ocupa de -ei si in ,induism sunt peste "" de -ei si sute de mii de -ei personali, nu discutam despre acestea desi toate criticile or sa se adrese-e oricarei forma de religie institutionali-ata sau transmisa prin traditie. .m considerat si Iudaismul drept o mare religie pentru ca a dat nastere si la primele 2 !Crestinism si Islamism%. /rei dintre aceste religii !nu mai e nevoie sa le enumar% au acelasi 0umne-eu dar diferiti profeti in care cred si desigur diferite reguli de respectare ale acestui 0umne-eu. 1oise, Iisus si 1o(amed !(ai alege unul, (ai%! .ud prima critica 23unt interpretari diferite ale aceluiasi 0umne-eu2. Corect! 4e care o urme-i5 3a -icem ca esti crestin deci ai ales Crestinismul si deci respecti 0umne-eul biblic dupa cartea lui, recte 'iblia. O respecti pe toata sau iti alegi5 .dica, daca indrumatorul tau moral este 'iblia, vei respecta tot ce scrie in ea sau iti vei alege tu in ce sa cre-i5 0aca vei alege tu ce anume sa cre-i din ea, cine iti da legitimitatea sa alegi5 .dica -ici 2asta cu porcul nu o respect, asta cu sa nu minti o respect, asta cu femeia necurata + -ile nu o respect, asta cu oc(i pentru oc(i si dinte pentru dinte o respect2 si asa mai departe la infinit! .lege tu din burta si sa ve-i cu ce te alegi daca acest 0umne-eul exista! 1ai departe avem intrebarea 20aca exista diferente de conduita in cele trei mari religii ale aceluiasi 0umne-eu, in ca-ul in care ai de luat o deci-ie, care de ar fi gresita te-ar putea trimite in Iad, ce ai alege52. 4robabil o sa alegi ceea ce iti spune cartea ta !'iblia, Coranul,/ora( dupa ca-% si de asemenea interpretarile pe care le-au dat profetii sau sfintii parinti sau mai stiu eu cum se numesc. Ca sa explic mai bine ne intoarcem la pre-umtia de Crestinism , deci in Islam se -ice ca pentru a scapa de 6udecata finala ai nevoie de fala, !nu falafel% pe cand in Crestinism se -ice ca Iisus este cel care a luat asta asupra lui, tu trebuie doar sa il urme-i !sau ceva, nu prea ma pricep la cuvinte%. Cum alegi5 Orice alegere ai face ai posibilitatea sa gresesti si sa gresesti nu neaparat soarta ta dar pe a altora. 0eci daca esti Crestin si alegi Iisus, inseamna ca .& miliarde de oameni au gresit. 7reu, ori ei merg in Iad ori tu. 4ai scrie in 'iblie ca asa si pe dincolo, pai da, dar scrie si in Coran! 3a 6udece altii situatia asta. Critica 2.u fost oameni care au primit de la 0umne-eu direct revelatia divina si de la ei stim2. 4e bune5 0e unde ai aflat tu asta5 /i-a spus 0umne-eu tie ca asa a facut sau ti-au spus altii asa cum le-au spus si Islamistilor si Iudaicilo si ,induistilor si 'ud(istilor si 'a(aicilor si etc5 3i daca intradevar ei au intrat intr-o forma de comuniune cu o forta spirituala superioara, de unde stii ca aceea forta nu a fost 8ciga-l /oaca pus pe glume5 9u daca m-as gasi in pielea lui :ecuratu; m-as gandi sa pacalesc oamenii si sa-i departe- de la adevarata credinta si de la salvarea eterna a sufletelor lor si sa-mi sporesc armata de -ombi undead a iadului prefacandu-ma ca-s 0umne-eu!!! :u5 9xplicatie 20umne-eu e asa, e pe dincolo, vrea asta, nu vrea asta2. Iar cu prostia asta5 3a recapitulam: teai nascut intr-o lume in care ai aflat ca exista un 0umne-eu pe care nu-l ve-i si pentru care se cearta toti, ai aflat de la altii ce vrea de la tine si cum ar trebui sa te porti, ai gasit si o carte din care cre-i ce vrea sufletelul tau, cre-i in minuni dar nu le ve-i nicaieri dar speri ca intr-o -i sa ti se intample tie, te certi cu ceilalti si negi nu credinta lor !pentru ca asta ar insemna sa negi 0umne-eul tau% ci ceea ce vrea 0umne-eu de la ei, cre-and ca ceea ce cre-i tu ca vrea de la tine e bine si ceea ce cred ei ca vrea de la ei e rau! 'ine gandit logicianule.

3au poate cre-i intr-o forta! Intr-o ce5 Cre-i intr-o forta care nu se manifesta asa cu carti, surle si trambite dar pe care intr-un fel o urme-i !te porti moral, nu minti, nu uci-i, esti bun, radie-i de iubire% fara sa poti explica de ce faci asta! :ormal ca nu poti deoarece si daca exista un 0umne-eu tu nu stai sa asculti ci faci ceea ce se incadrea-a in normal, bine si frumos si te-ar putea face sa petreci o eternitate frumoasa ca o excursie nesfarsita in ,a<aii cu mami, tati, iubita si copilul! 'ravos omenire! 3i cica e bine, cica e minunat ca macar ideea de 0umne-eu exista deoarece ii a6uta si i-a a6utat pe oameni de-a lungul veacurilor, in negura timpurilor sa aiba un far, o lumina de speranta! Ce !cuvant urat%! Cu asta am inc(eiat! 4oate oamenii ar trebui sa inteleaga ca ei sunt stapanii propriului destin si ca mai mult de atat, sunt stapanii destinului celuilalt. 4oate ar trebui ca oamenii sa inteleaga ca daca nu ar mai avea pe cine sa arunce vina, de la cine sa astepte iubire si bunatate si i-bavire eterna ar putea ei insisi sa puna mana si sa faca ceva si sa a6ute aici si acum pe cineva, sa iubeasca si sa fie ei buni cu cineva! 0ar nu, eu trebuie sa-mi apar 0umne-eul c(iar cu pretul vietii altora, eu trebuie sa am mereu divi-iune in pareri idei si -ei, trebuie sa ma rog, trebuie sa postesc, trebuie sa ma spovedesc si lista nu se mai termina. 3i daca tu cre-i ca astia sunt doar fundamentalistii, gresesti pentru ca prin purtarea ta dai legitimitate tuturor. 0aca exista un 0umne-eu pune mana si cauta-l si o sa poti sa faci ce -ice 0umne-eu, o sa poti sa cunosti ce vrea 0umne-eu, o sa poti sa impui tie sau altora 0umne-eul tau atunci cand iti va vorbi tie nu cand vei citi o carte !sau o mie% ponosita si perimata moral. 1ie nu mi-a vorbit poate voua! 3i multi vor spune da, dar cred pentru mine. 3a cre-i pentru tine este ignoranta si egoism. 9u cred ca astea astea sunt intrebari si raspunsuri care nu-si au rostul si spun asta pentru ca si daca maine am avea certitudinea ca exista 0umne-eu, tot nu am afla nimic diferit! /otul poate fi explicat de stiinta5 3i ce daca, cu ce a6uta asta pe cel de langa tine care sufera5 4ropun sa nu ne mai dam rotun-i, sa lasam deoparte intrebari la care nu putem raspunde decat cu speculatii si sa facem singurul lucru pe care un om ar trebui sa-l faca - sa a6ute pe cineva asta-i, c(iar si daca cineva-ul ala este el insusi. 9u am incetat de mult sa ma intreb si nu am facut asta pentru ca am gasit un raspuns ci pentru ca daca aleg unul dintr-o infinitate, singura alegere pe care o fac de fapt este sa elimin infinitatea!
Is God willing to prevent evil, but not able? Then he is not omnipotent. Is he able, but not willing? Then he is malevolent. Is he both able and willing? Then whence cometh evil? Is he neither able nor willing? Then why call him God?" Epicur

In6ung(ierea porcului are -ero conotatii crestine, fiind o traditie romana, in cinstea -eului 3aturn. =a fel si petrecerea si impartirea darurilor. /ot de provenienta romana este si -iua de 25 dec, -iua de nastere a -eului 1it(ra sau solstitiul din 2+5 .0 2:atalis 3olis Invicti2 festivalul nasterii 3oarelui invincibil. Impodobirea bradului iar nu are nicio conotatie crestina. inca un element pagan din folclorul germanic.....la fel si originea lui 1os Craciun. >iind niste traditii pagane atat de puernic inradacinate, singura modalitate prin care 'iserica putea sa le evite a fost confiscarea lor. :u e nimeni atat de batut in cap incat sa credea ca Isus s-a nscut pe 25dec !desi sunt destui care inca mai cred ca s-a nascut%, nefiind mentionata o data nici macar in 2cartea cartilor2. Crestinii au profitat de aceste traditii si confiscat aceasta sarbatoare exact la fel cum a facut-o la randul lui si 2consumerismul2. /raditiile evoluea-a si ele la fel ca orice bacterie, prin mutatiile si simbio-ele care se dovedesc cele mai benefice?profitabile acumulate de-a lungul timpului. 0aca cineva crede ca sarbatoreste nasterea lui Cristos, taind porcul, cantand in fata bradului impodobit si impartind cadouri in timp ce se uita la vreun film cu 1os Craciun... ...se insala amarnic. 0ar asa cum spunea si marius@eugen mai devreme, este vorba doar de perpetuarea unor datini a

caror valoare consta in bucuria si buna dispo-itie pe care 4t **$ din cei ce sarbatoresc craciunul, simbolistica lui este pur decorativa.

scot

la

suprafata.

Louserul cel mai mare din istoria universului: sa te faca taica-to special ca sa fi batut in cuie si omorat in chinuri, numai pentru ca EL (adica taica-to) sa ierte greselile propriile lui creatii! Data viitoare spunetii la dumnezo sa ierte direct... fara sacrificii inutile... nu de alta dar sunt de prost gust n primul rand despre ce dumnezeu vorbim! Despre "ishnu! Despre #lah! Despre $ah%eh! Despre &ao!... despre care din sutele sau miile de zei vorbesti acolo! Despre dumnezoul crestin - $ah%eh! 'el al evreilor! (rtodo)! 'atolic! ehovist! Evanghelist! *rotestant! #nglican! #nimist! etc... 'aci poate fi numai unul si toti se exclud unii pe altii! +i nu e vorba de lucru putin, sti doar daca ai citit biblia! E vorba de viata si moarte , de eternitate chiar! n al doilea rand nu tin minte ca e)istenta vre-unui dumnezeu sa fi fost un lucru factic, sau cel putin argumentat in orice fel. ,u ,- e in nici un fel! 'um poti sa negi ceva ce nu e)ista atunci! #cum hai sa vedem ce fac oamenii astia cu adevarat. ntr-adevar lupta cu ideile care sustin ideea e)istentei unui zeu. #sta e altceva. Lupta impotriva minciunii, dogmatismului , spalarii la creier si manipularii de cea mai .oasa spetza pe care biserica si institutiile credintei, bisericii, le folosesc pentru a-si mari venitul si septelul., numarul nenorocitilor care sa faca orice li se cere, dar in principal sa cotizeze. 'e gasestia asa diferit intre biserica si partidul comunist! /azele alea populiste cu inchisorile comuniste sunt fumate si superfumate. ,u dumnezo le-a salvat moralul nenorocitilor de acolo, ci spiritul uman si valorile sale. Dincolo de orice evidenta contradictie legata de culpabilitatea divina in cazul improbabilei ei e)istente, e)ista problema morala a veridicitatii convingerilor si ideilor unor oameni in distress. n impre.urari si conditii care depasesc limitele conditiei umane. (mul poate devenii cel mai .osnic animal sau cel mai irational. *oate citesti ceva despre lagarele naziste sa vezi rolul religiei in supravietuire. 0a poate o sa vezi rolul religiei in argumentarea morala a torturii, a crimei si a comportamentului inuman. 'um sub umbra si aripa obladuitoare a divinului postasi si contabili, oameni simplii si onesti, devin calai ingrozitori si bestii umane. *oate o sa ai putin interes in istorie daca tot vrei sa ai o imagine cat de cat valida asupra bisericii. +i o sa vezi crestinismul si comunismul mai apropiati decat apa si sifonul. #mbele doctrinar sunt congruiente, #mbele pierd individul in favoarea unui bine suprem #mbele sacrifica realitatea pentru o utopie trasa de par. 1acar comunismul are bunul simt sa foloseasca o ideatie construita logoic si rational. 'restinismul foloseste niste ineptii ilogice hilare, bune ma)im pentru handicapati. #mbele considera sacrificiul individual necesar si benefic pentru 2bunastarea2 colectiva - idee mai imbecila nici ca e)ista. #mbele sunt machiavelice ( scopul scuza mi.loacele) si nici o crima nu e inpardonabila daca scopul e inalt... ba mai mult crimele facute in interesul dogmei sunt binevenite si aclamate. #mbele considera morala umana, pe care o intelegem si apreciem toti, subordonata unei morale ilogice, absolut aniteligibile, dar care vine de la forurile 2superioare2 - de asta dincolo de orice dubiu sau discutie. #stfel se pot scuza cele mai .osnice acte, de la inchizitie pana la lagarele comuniste. 2cine nu e cu noi e impotriva noastra2 - ambele motiveaza agresiunea astfel ambele au dusman declarat intelectualul! nteligenta si luminarea maselor nu a.uta pe nici una. 'onstiente ca pierd teritoriu daca lumina culturii patrunde la multime, ele o sa lupte cu dintii sa va tina saraci si prosti! de aici cenzura la cartile scrise, traduceri, media, interzicerea oricarei publicatii care se opune dogmei, arderea in masa a bibliotecilor... #mbele folosesc aceleasi mi.loace de manipulare e)trema - spalare la creier: poezii repetate la infinit, ritualuri, muzica specifica, combinatii de foame cu idei voit ilogice care sa sparga orice cenzura venita pe cale rationala...

Arguing about religion with a christian is like playing a game of chess with a pigeon. He knocks down all the pieces, craps all over the board, then flies to his flock to tell stories of his victory...

Cand un om delireaza se numeste nebunie. Cand mai multi oameni delireaza se numeste religie.

The philosopher has never killed any priests, whereas the priest has killed a great many philosophers.

,ai sa-ti re-um istoria vestului: au fost niste greci care au facut matematica !geometrie mai ales%, filosofie, astronomie. .poi vreo 5)) de ani nu s-a intimplat nimic. 3tiinta lor a fost salvata de niste arabi, care nu au adus mare lucru in plus. 'iserica a impiedicat totul. .poi a venit renasterea etc. :e<ton a facut mai multa matecmatica decit tot ce se stia pina atunci. 4utem sa spunem ca fara religie probabil am fi putut fi mai de-voltati5 4oate, dar e speculativ. :u numai biserica a fost de vina pentru evul mediu intunecat ci si inva-iile barbare, arabii, mongolii, imperiul otoman si luptele interne continue. 'iserica a facut un lucru po-itiv, a unit europa in fata barbarilor si fara ea poate nu ar fi existat europa cum o stim. Insa toatre astea sint fara sens. :u are nici o importanta ce ar fi fost, ci numai daca cre-i sau nu cre-i. >aptul ca religia a facut lucruri po-itive sau care ne-au marcat istoria e irelevant. :u o face adevarata, nu o 6ustifica.

;/(e religion of t(e future <ill be a cosmic religion. It s(ould transcend personal 7od and avoid dogma and t(eologA. Covering bot( t(e natural and t(e spiritual, it s(ould be based on a religious sense arising from t(e experience of all t(ings natural and spiritual as a meaningful unitA. 'udd(ism ans<ers t(is description. If t(ere is anA religion t(at could cope <it( modern scientific needs it <ould be 'udd(ism. If people are good onlA because t(eA fear punis(ment, and (ope for re<ard, t(en <e are a sorrA lot indeed. /(e furt(er t(e spiritual evolution of manBind advances, t(e more certain it seems to me t(at t(e pat( to genuine religiositA does not lie t(roug( t(e fear of life, and t(e fear of deat(, and blind fait(, but t(roug( striving after rational Bno<ledge. ImmortalitA5 /(ere are t<o Binds. /(e first lives in t(e imagination of t(e people, and is t(us an illusion. /(ere is a relative immortalitA <(ic( maA conserve t(e memorA of an individual for some generations. 'ut t(ere is onlA one true immortalitA, on a cosmic scale, and t(at is t(e immortalitA of t(e cosmos itself. /(ere is no ot(er. -- .lbert 9instein, Cuoted in 1adalAn 1urraA O;,air, .ll t(e Duestions Eou 9ver Fanted to .sB .merican .t(eists ! *G2% vol. ii., p. 2*

HomInii Ji 0umne-eu
Tot ce e susinut fr dovad poate fi respins fr dovad. (Christopher Hitchens)

8na din marile probleme ale romInilor este concubina6ul pervers cu 0umne-eu. :u doar cK 0umne-eu e vIrIt Ln Jifoniere, sub paturi, sub pKturi Ji Ln len6erii intime dar el LnsoMeJte romInii ca o umbrK (alogenK scoasK din teacK Ln situaMii de urgenMK Ji incertitudine precum un pistol de co<boA. CInd voi vorbi Ln continuare de romIni mK voi referi la romIni ca populaMie statisticK, ca de pildK, cei G5.*$ de romIni care s-au declarat creJtini-ortodocJi la recensKmIntul din 2) . :u este deloc trivial sK discutKm despre rolul lui 0umne-eu Ln societatea romIneascK, rol care include probabilitatea existenMei lui, avInd Ln vedere gradul infect, antiuman Ji degradant pe care Ll 6oacK Ln starea societKMii actuale.

4e data de 5 februarie 2) " la emisiunea Ora de 'usiness de la /NH, 1oise 7uran Lncepea prin a LJi cere scu-e cK poate ofensa audienMa cu subiectul pe care Ll va aborda: 'iserica OrtodoxK HomInK Ji sumele enorme ce le primeJte de la bugetul de stat. ),#$ din 4I' adicK 5#) milioane de euro Ln 2) 2. 7uran a mai -is apoi urmKtoarele: OsK nu LnMelegeMi cK eu susMin demersul celor 2" de O:7-uriP care au fKcut recent petiMia Ln parlament ca 'OH sK nu mai primeascK bani de la bugetul public dar cK Ode-baterea e interesantKP. 7uran -ice cK Osunt 5&.))) de preoMi Ln Homania Ji nu am nimic cu eiP iar cK Ostatul nu trebuie sK se punK rKu cu bisericaP. .vem de a face cu douK mari probleme aici. 4roblema este faptul cK 0umne-eu e o afacere Ln HomInia. 1a6oritatea populaMiei e excrocatK de o clicK anacronic-feudalK de clerici 'OHiJti care au un singur scop: acumularea de putere. 'OH LncalcK constituMia Ln mod flagrant Ji nesimMit prin faptul cK primesc bani de la bugetul public. .stfel sLnt LncKlcate drepturile contribuabilor care nu LmpKrtKJesc convingeri creJtin-ortodoxe. 3uma pe care 'OH ar trebui sK o primeascK de la bugetul public este -ero. OQ9HOP scris cu litere mari, groase, Ln roJu, cu semn de exclamare pe un -epelin -burKtor deasupra patriar(iei romIne. 0ar 'OH nu este Ln sine o problemK fundamentalK. 'OH nu e decIt o corporaMie pe profit care are ca mi6loace de producMie o carte misoginK, (omofobK, criminalK, niJte idei, niJte ritualuri, niJte resurse umane educate Lntr-un limba6 monoton, idiotic, inadaptat Ji o infrastructurK Ln care investeJte masiv prin eva-iuni fiscale. 'OH e un fel de 6oc piramidal unde mi-a vIndutK este viaMa veJnicK iar preMul e modest dar obligatoriu Ji se acceptK doar Ln lei, euro, cKrKmi-i Ji tablK. Capitalul cel mai greu al 'OH e desigur 0umne-eu. .poi urmea-K re-ervele Ji secretarii: ,ristos Iisus care a existat sau nu, apostolii care au existat sau nu, cei care existK Ln calitate de mamifere muritoare anume 0an Ilie Ciobotea cunoscut ca Ji 0aniel 4atriar( Ji 5&.))) de oratori bKrboJi plKtiMi din bu-unarul tuturor romInilor fie cK aceJtia vor, fie cK nu. 'OH nu poate fi eliminiatK din 6ocul politic Ji marginali-atK fKrK a se Lncepe cu extirparea lui 0umne-eu ca instrument de manipulare socialK. 4roblema 2 este pacifismul de porMelan faMK de bisericK. 0e ce 1oise 7uran nu vrea sK critice 'OH pentru furtul ce Ll comite5 0e ce nu are nimic cu preoMii5 0e ce statul nu trebuie sK se punK rKu cu biserica5 'OH trebuie criticatK crunt, preoMii trebuie sK-Ji ia leafa Ln mod privat de la cine e suficient de darnic sK Li plKteascK, statul trebuie sK rupK orice legKturK cu 'OH Ji cu orice cult religios pentru cK adulterul Lntre stat Ji religie e ilegal prin constituMie. 8rmea-K Lnfundarea adIncK a degetului Ln ranK. 9xistK 0umne-eu5 Rnainte de a da rKspunsul cuvenit se pune urmKtoarea Lntrebare calificantK: care 0umne-eu5 0esigur aici e vorba de 0umne-eul abra(amic, adicK acel din biblie, acel recitat de 'OHiJti Ln talBs(o<urile lor monologate, cunoscute de fani sub numele de slu6be. HKspunsul scurt Ji evident este cK 0umne-eul abra(amic nu existK. O:8P scris cu litere mari, groase, Ln roJu, cu semn de exclamare pe un -epelin -burKtor deasupra patriar(iei romIne. 0e-batarea pe tema existenMei lui 0umne-eu e mie-ul problemei. Rn HomInia nu au loc de-bateri serioase pe aceastK temK. 0acK ar avea loc Ji desigur dacK oameni competenMi ar sustine atIt te-a pro cIt Ji te-a contra, sKmInMa scepticismului Ji gIndirii critice ar Lncepe sK se infiltre-e Ln sfera publicK. HomInia nu are tradiMie Ln sfera publicK de argumentare, de conversaMie de idei, de ipote-K, de contraargument, de conclu-ie. 9xistenMa lui 0umne-eu se poate refuta Ln multe feluri. 3criitorul 7uA 4. ,arrison enumerK 5) de motive pe care oamenii le dau pentru credinMa lor Ln 0umne-eu. 0intre ele Ji altele, cele mai expectorate de romIni sLnt urmKtoarele. 1otivul : nimeni nu a demonstrat inexistenMa lui 0umne-eu. 1otivul 2: 0umne-eu mK face sK simt cK fac parte din ceva foarte profund Ji din altK dimensiune a existenMei. 1otivul ": 0umne-eu e sursK de iubire, moralitate, frumuseMe, revelaMie. 0esigur sLnt multe alte motive, unele semidocte, altele profund teologice, unele c(iar exersat intelectuale care cautK sK copie-e metode JtiinMifice de argumentare.

1otivul este usor de concediat LntrucIt apelea-K la o logicK incorectK Ji autoamKgitoare. Qeitatea este coborItK la rangul -Inelor, a lui 1oJ CrKciun, al inorogilor Ji (obbiMilor a cKror inexistenMK desigur nu poate fi demonstratK. =ipsa de dovadK nu demonstrea-K inexistenMK dar nici existenMK. Rn acest ca-, 0umne-eu nu e decIt o ipote-K care ca oricare alta trebuie verificatK prin experienMK, adicK contact cu realitatea. 4entru cK, nu-i aJa, acest 0umne-eu pretinde cK a creat tot ce existK, ca s-a extras pe sine din vaginul unei virgine muritoare, s-a lKsat crucificat de niJte derbedei pentru ca plebea mucoasK Ji analfabetK sK LnveMe odatK pe cine trebuie sK adule-e cu adevKrat. 0ar nu-i a6unge. .cest 0umne-eu voAeur Ji g(iduJ are mult tupeu Ji LJi dK cu pKrerea despre po-iMii sexuale, te priveJte cInd te masturbe-i, LMi spune cInd trebuie sK Mii curK de slKbire, iar dupK ce el LnsuJi Ji-a 6upuit Ji decapitat milioane de duJmani are cura6ul sK LMi dea instrucMiuni de comportament corect Ji sK LMi iubeJti aproapele. 1otivul 2 este ecoul spiritualismului de tip :e< .ge, al melan6ului de 0eepaB C(opra cu ritualuri balcanic-ortodoxe. 0umne-eul motivului 2 e un 0umne-eu mai evoluat decIt cel biblic pentru cK importK Ln mod aproximativ idei moderne din evoluMia JtiintificK: mecanicK cuanticK, neuroJtiinte, biologie evoluMionistK. Sarlatanul 0eepaB C(opra a devenit multimilionar exploatInd ignoranMa, imbecilitatea Ji indolenMa plebei ce este Ln cKutare de rKspunsuri fundamentale Ji cicatri-are spiritualK. =ipsa crasK de educaMie JtiintificK Ln HomInia, penuria de oameni de JtiinMK competenMi Ln comunicarea cu publicul larg dupK modelul lui Hic(ard 0a<Bins, a lKsat o gaurK enormK Ln mentalul colectiv de LnMelegere a mecanismelor naturii. 1a6oritatea romInilor, inclusiv cei cu studii superioare, nu Jtiu Ji nu LnMeleg principiile elementare ale evoluMiei prin selecMie naturalK, nu LnMeleg originea universului, originea vieMii, originea Ji evoluMia ideilor religioase. 4entru romIni aceste concepte sLnt la nivel de ipote-e Ji nu de fapte. 1otivul 2 e cel mai folosit motiv de 6ustificare raMionalK a lui 0umne-eu Ji stK la ba-a ipote-ei de design inteligent al universului care Ln esenMK nu e decIt un creaMionism postmodern. 1otivul " crea-K sentimentul de 0umne-eu-ciocolatK dulce care excitK c(aBra din vIrful frunMii. .cest 0umne-eu e 0umne-eul beatitudinii Ji plutirii existenMiale. 9l dK sens vieMii Ji Lncura6ea-K oamenii sK fie buni. 1ulte studii Jtiintifice !ve-i de exemplu 3am ,arris% aratK ca acest 0umne-eu e un delir similar aceluia produs de narcotice, Ji cK e corelat cu secreMii de endorfine. .cest 0umne-eu care locuieJte Ln glanda pituitarK se sustrage oricKrei investigaMii raMionale Ji nu e decIt un scurtcircuit Ln creierul uman. .stfel el ar fi relativ inofesiv dacK s-ar manifesta doar ca o divinitate (ipioatK. 9l e un 0umne-eu de excursie la mKnKstiri, de ieJit la slu6ba de 4aJti Ln Moale scumpe, de bote-at copii, de desenat cruciuliMe pe -ugrKveala din casK pentru a Mine spiritele rele afarK. 9l e 0umne-eul curvelor virgine care pro-elitea-K bunele maniere, viaMa sKnKtoasK, (omeopatia, libertina6ul sexual voalat Ln catifea Ji distracMia eternK ca un legitim Ji de-irabil mod de viaMK. 9ste 0umne-eul care ia toate audienMele la televi-or. Ortodoxia este cea mai retrogradK variantK de creJtinism. :u a trecut prin reformK. :u e adaptatK la nevoile moderne de eticK. 0ar nici o religie nu are acest atuu. Rn esenMK, conceptul de religie e construit pe idea de permanenMK, omogenitate, constanMK, tradiMie. 9 un sistem care cautK sK absoarbK adepMi Ji sK Li MinK LnMKrcuiMi Ji obedienMi. /oate religiile abra(amice sLnt exclusive reciproc Ji antagonice. Si pentru cK nu pot fi toate adevKrate sLnt necesar toate false. Ortodoxia e perversK pentru cK idolatri-ea-K tradiMia. /radiMia, la romIni, a devenit religie Ln sine. HomInul e ritualistic prin excelenMK, iar prin extrapolare nu se distinge de un om primitiv. Si nu doar cInd vorbeJte de 0umne-eu, ci Ln conduita -ilnicK, romInul de G5.*$ e avid de rutinK Ji cKrKri bine bKtute Ji cunoscute. 4entru el, credinMa e atIt de sacrK LncIt se suprapune identitKMii personale. HomInul credincios nu poate accepta critica adusK credinMei lui. O ia la fel de personal, precum musulmanii iau personal blasfemiile aduse unui profet analfabet, afacerist Ji poligam de secol +. 3i c(iar aJa5 0e ce 0umne-eu Ji religia sK fie scutiMi de criticK, insultK Ji ridiculi-are5 0e ce acest statut grandios de intangibilitate5 Heligia Ji 0umne-eu sLnt creaMii umane. Orice creaMie umanK poate fi supusK la investigaMie, anali-K, LmbunKtKMire, LnlKturare Ji demolare, dupK necesitKMile de progres. CInd 0umne-eu Ji 'OH vor fi de-virginaMi de membrana de imunitate, critica Ji inc(i-itoriul le vor aplica faruri orbitoare Ln retinK, romInii vor putea avea Jansa de a respira gInduri libere.

Ceea ce e cel mai crunt e cK romInii Ll baga pe 0umne-eu Ji pe gItul copiilor lor. HomInii spun copiilor lor cK sLnt nKscuMi Ln pKcat, cK sLnt nKscuMi bolnavi Ji viciaMi dar cK 0umne-eu Ji progenitura sa crucificatK le comandK sK devinK sKnKtoJi, sK se mIntuiascK. Hefu-ul desigur este sancMionat cu pIr6oleala veJnicK. HomInii care aplicK o astfel de educaMie copiilor lor sLnt pur Ji simplu abu-atori de minori. Cei G5.*$ procrea-K Ji se propagK nu doar prin obstinenMa de a perpetua niJte tradiMii ab6ecte ci Ji prin (abotnicia cu care Lnmoaie creierele copiilor cu precepte creJtine de6ectate de scripturi Ji trepKduJii 'OHiJti. .ceJti pKrinMi contribuie la stagnarea Ji regresul societKMii, ei sLnt amorMeala din care HomInia nu se poate tre-i din *G* Lncoace. .ltK problemK a romInilor este cK faMK de co-pamIntenii lor vestici, Ln special cei scandinavi Ji din alte MKri intens seculari-ate, ei nu au evoluat de la o mentalitate religios-ritualisticK spre o gIndire ba-atK pe raMiune Ji gIndire criticK ci dimpotrivK au involuat Lntr-o mlaJtinK de superstiMie. HomInii au involuat Ln mod grosolan, Lntr-o antite-K absurdK Ji bi-arK cu vestul Ln curs de seculari-are pe care paradoxal Ll imitK Ji la care tIn6esc. HomInii nu sLnt religioJi din punct de vedere biblic. HomInii nu pot sK explice Ln ce cred Ji de ce cred. HomInii nu citesc nici mKcar biblia. HomInii nu Jtiu cine a scris biblia. HomInii nu Jtiu de ce dau bani la bisericK. HomInii au Lncredere Ln bisericK pentru cK aJa trebuie. HomInii pupK cadavre sfinte pentru cK aJa trebuie. HomInii sLnt o turmK primitivK. 7eneraMia tInKrK per ansamblu nu aduce nimic nou. 9ste o generaMie rKtKcitK Ji LnapoiatK. 3e miJcK greu. 4reia Bitc(ul, ticurile Ji gesturile la modK din vest. 9 interesatK de gestiunea afacerilor, relaMii internaMionale, limbi strKine aplicate, media, relaMii publice. 7eneraMia tInKrK nu e interesatK de neuroJtiinMe, astrofi-icK, geofi-ica sc(imbKrii climaterice, solidaritate socialK, cercetare, geneticK, microbiologie, Cuantum computing. 7eneraMia tInKrK consumK, digerK, eliminK dar nu LnMelege. 9i cred cK existK o disticMie Lntre OcredinMa veritabilKP pe de o parte Ji religie, biserica coruptK si 0umne-eul oficial pe de altK parte. 4entru ei credinMa veritabilK e ca un orgasm spiritual perpetuu care le dK sens vieMii Ji le confirmK identitatea. 0ar romInii au Ji un 0umne-eu cult. 9ste 0umne-eul toboJarilor intelectuali, listaMi aici Ln mod aleator: :icolae 3tein(ardt, 9mil Cioran, 4etre TuMea, Octavian 4aler, .ndrei 4leJu, Constantin :oica, Ilie Cleopa etc. 3K le dKm cuvIntul. 0oar 0umne-eu existK, restul tot nu-i decIt ipote-K !3tein(ardt%. 8n singur lucru nu poate 0umne-eu: sK ne mIntuiascK fKrK consimMKmIntul nostru !3tein(ardt%. 0umne-eu, Ln care spui cK nu cre-i, crede 9l Ln tine !3tein(ardt%. >KrK 0umne-eu omul rKmIne un biet animal raMional Ji vorbitor, care vine de nicKieri Ji merge spre nicKieri !TuMea%. Iisus ,ristos este eternitatea care punctea-K istoria !TuMea%. Omul religios Lncepe cu credinMa Ln 0umne-eu, iar omul de JtiinMK sfIrJeJte cu credinMa Ln 0umne-eu !Cioran%. 9ste evident cK 0umne-eu era o soluMie Ji cK nu vom mai gKsi niciodatK o alta la fel de satisfKcKtoare !Cioran%. 0e Ji-ar aJe-a 0umne-eu fruntea pe umKrul meu, ce bine ne-ar sta noua aJa, singuri Ji nemIngIiaMi !Cioran%. :u mi-e fricK de 0umne-eu, ci de absenMa lui 0umne-eu !4aler%. O vorbK vec(e pretinde cK 0umne-eu a creat omul pentru ca sK-i fie spuse poveJti, cu o condiMie, totul e sK nu fie bIlbIit sau absolvent de liceu industrial !4aler%. .m mai spus-o: avInd de a face, de-a lungul a doi ani, cu mai toMi liderii importanMi ai lumii, am a6uns la conclu-ia cK mi se oferK dovada existenMei lui 0umne-eu !4leJu%. Cine are frica lui 0umne-eu, este cel mai LnMelept om de pe faMa pKmIntului !Cleopa%. Cine sLnt de fapt romInii fani ai 0umne-eului cult5 9i pot fi avocaMi care arborea-K crucifixuri pe birou, consultanMi de fonduri europene pasionaMi de creaMionism modern care cred cK oarecum extratereJtii sLnt -amolxiano-ortodocJi, pictori de biserici anga6aMi exclusiv Ln sistemul 'OHist, absolvenMi de filo-ofie post-postmoderni care LncK cred cK UacCues 0errida e actual Lntr-un fel sau altul Ji cK totul e de fapt o suprapunere de naraMiuni, patroni de diverse firme Ji directori de multinaMionale care fac Aoga Ji urmKresc -odiacul c(ine-esc Ji -ic cu autosuficienMK la o cafea Ln club cK 0umne-eu, .lla(, Ie(ova sLnt manifestKri diferite a aceleaJi entitKMi transcendental-cosmice, cK omul e o speMK a unei conJtiinMe non-locale eterne !V la C(opra Ji Qen 'uddism%. Ortodoxul intelectual e o specie nocivK. 9ste cau-a principalK a stagnKrii societKMii romIneJti. Ortodoxul intelectual e cel care trage sforile Ji face politicile. 9l nu LJi asumK po-iMie expresK, doctK, desc(isK Ji onestK. 9ste elitist, este omul umbrelor, 6ocurilor de culise Ji a tuturor porMilor

desc(ise prin care circulK cu vite-a nKucitoare toate oportunitKMile. 9ste cel care este oripilat de comportamentul Ji pre-enMa mogulilor Ji baronilor, dar care cInd e singur cu 0umne-eu dimineaMa la duJ sau Ln aJternutul liniJtit visea-K cu 6ind la averile lor. .cei puMini oameni publici care criticK sistemul Ji societatea romIneascK !sK le -icem 7iumbix% sLnt blocaMi de acest 0umne-eu Ln neputinMK. 9i au aplombul, intelectul Ji nesKbuinMa de a critica vocal Ji intempestiv afacerile politico-dumne-eiste. 0ar ei se opresc aici. 3Lnt i-olaMi Ji riscK prea mult adoptInd o po-iMie tranJantK. 4robabil sLnt atei, probabil sLnt informaMi Ji au retoricK interioarK formatK dar nu fac pasul pInK la capKt de a LJi declara desc(is po-iMia. Opresc critica la nivel de pamflet Ji conversaMie de cafenea, care nu e Ln sine un stil deri-oriu, dar e insuficient. 3e mulMumesc sK spunK Ode-baterea e interesantKP, dialogul e necesar, dar atIt. 4robabil asta e cau-a principalK pentru care miJcarea secularK din HomInia este Ln derivK. 3olidaritatea socialK, activismul umanist, voluntariatele caritabile de-interesate sLnt cvasi absente. HomInii protestea-K aproximativ, aleator, lInce-it, obosit. 9i nu ies cu sutele de mii pe strK-i. 9i nu pun umKrul sK LJi a6ute semenii. HomInii sLnt comentatori de televi-or Ji fac politicK Ln 6urul borcanului cu muJtar. HomInii Ji 0umne-eu vor a6unge la divorM sau unul dintre ei va pierde partida. Si probabil cK nu -eul va fi perdantul. Iar romInii, care LncK se 6oacK de-a civili-aMia pe un interval lKbKrMat Lntre 8niunea 9uropeanK si Coreea de :ord, LJi vor muJca din cicatricile de pe creier Ji vor Lncepe sK gIndeascK liber, sK evolue-e Ji sK fie mai bogaMi cu 5#) milioane de euro pe an. /oronto, G februarie, 2) " HeferinMe: 9misiunea lui 7uran: (ttp:??<<<.tvrplus.ro?editie-ora-de-business-G2#" Ne-i de-bateri pe Aoutube: C(ristop(er ,itc(ens vs /onA 'lair, Nictor 3tenger vs Filliam = Craig, Hic(ard 0a<Bins vs .r(iepiscopul Ho<an Filliams, 3am ,arris vs 0ines( 0W3ou-a Ne-i documentarele lui Hic(ard 0a<Bins pentru ''C =ecturi recomandate: C(ristop(er ,itc(ens, 7od is :ot 7reat: ,o< Heligion 4oisons 9verAt(ing, 2))+ 0aniel 0ennett, 'reaBing t(e 3pell: Heligion as a :atural 4(enomenon, 2))& 7uA 4 ,arrison, 5) Heasons 4eople 7ive for 'elieving in a 7od, 2))G Hic(ard 0a<Bins, /(e 7od 0elusion, 2))& Hic(ard 0a<Bins, /(e 7reatest 3(o< on 9art(. /(e 9vidence for 9volution, 2))* Hobert Frig(t, /(e 9volution of 7od, 2) 3am ,arris, /(e 9nd of >ait(, 2))# 3am ,arris, /(e 1oral =andscape: ,o< 3cience Can 0etermine ,uman Nalues, 2) ) Nictor 3tenger, 7od: /(e >ailed ,Apot(esis, 2))+ Nictor 3tenger, /(e >allacA of >ine-/uning, 2) Nictor 3tenger, 7od and t(e >ollA of >ait(: /(e IncompatibilitA of 3cience and Heligion, 2) 2 <<<.ric(ardda<Bins.net