INTERNET

Comunicarea are o important primordial n evolutia societtii umane; ea s-a dezvoltat mai ales n paralel cu evolutia unui suport tehnologic adecvat. Ultimele secole au fost marcate de tehnologii industriale specifice. Secolul al XVIII-lea caracterizat prin !evolutia Industrial a fost dominat din punct de vedere tehnologic de sistemele mecanice. "ra masinilor cu a#uri s-a suprapus cronologic cu secolul al XIX-lea. Spre deose#ire de aceste perioade a cror tehnologie principal avea trsturi fizice mecanice se poate spune c secolul al XX-lea promoveaz cu precdere tehnologia prelucrrii informatiei prin colectarea gestionarea si distri#uirea acesteia. "$emple concludente n acest sens sunt instalarea retelelor telefonice mondiale aparitia radioului si televiziunii a retelelor de calculatoare ca urmare a dezvoltrii e$plozive a industriei hard si soft si lansarea satelitilor de comunicatii. Se poate o#serva c n societatea contemporan retelele de calculatoare si n particular Internetul au un rol esential n glo#alizarea proceselor de comunicare alturi de dinamicul domeniu al telefoniei mo#ile. %n conditiile n care societatea contemporan devine din ce n ce mai dependent de memorarea prelucrarea si transmiterea informatiei - &societatea informational& se remarc o integrare tot mai puternic a serviciilor de comunicatii si informare prin intermediul retelelor glo#ale de telefonie fi$ mo#il si a retelelor de calculatoare care au depsit demult granitele nationale. 'dat cu e$tinderea retelelor de calculatoare la scara ntregii planete ele devin un adevrat mediu universal de informare si comunicare care tinde s nlocuiasc sau s e$tind mi(loacele clasice de utilizare a postei #i#liotecilor comertului accesul la pres si educatie prin metode noi electronice accesi#ile si interactive. )cestea au un puternic impact social modific*ndu-ne tot mai mult modul de viat prin impunerea tehnicilor virtuale. Se pare c trecerea cronologic n noul mileniu va fi nsotit de puternice mutatii n evolutia omenirii prin ptrunderea tehnologiilor informatiei si a virtualului electronic n cele mai diverse domenii ale vietii societtii. %n acest conte$t general considerm c relevarea importantei retelelor de calculatoare ca instrumente moderne de informare si comunicare ca si descrierea fundamentelor hard+are si soft+are care stau la #aza acestor evolutii sunt teme e$trem de actuale si fi$m tratarea lor ca o#iectiv principal al acestui volum. Sta#ilirea acestui o#iectiv este sustinut si de faptul c industria calculatoarelor privit at*t din punctul de vedere al tehnologiei hard c*t si soft este domeniul care a evoluat cel mai dinamic n secolul nostru. )cest progres spectaculos este evident dac ne g*ndim c acum apro$imativ ,- de ani un sistem de calcul de dimensiuni considera#ile nu avea nici pe departe performantele calculatoarelor de astzi la un raport de dimensiune de apro$imativ ./.-,. Viteza de lucru a procesoarelor a evoluat si ea apro$imativ cu un factor de .- la fiecare deceniu. 0e e$emplu un calculator rapid al anului .12- 3C0C 44--5 e$ecuta o instructiune n .--ns pe c*nd un calculator rapid al anului .11- 3C!)65 o e$ecuta n . ns 78an129. :rimele sisteme de calcul erau centralizate av*nd la dispozitie strict capacitatea proprie. )paritia sistemelor de calcul distri#uite si a retelelor de calculatoare a fost una din modalittile foarte eficiente de crestere a performantelor sistemelor de calcul. !itmul de dezvoltare si miniaturizare nregistrat n industria calculatoarelor era greu de imaginat chiar si n scenariile cele mai optimiste de acum c*teva decenii. ;*ndind prin analogie aceste evolutii si tin*nd cont de disponi#ilittile tehnologice e$istente se poate spune c si evolutia viitoare a calculatoarelor va fi promittoare.

)cest volum este structurat pe dou prti principale<

prima intitulat &Internet-ul ca mi(loc de informare si comunicare& trateaz aspecte preponderent teoretice legate de retelele de calculatoare evolutia Internet-ului modul su de functionare 3inclusiv aspecte de adresare si securitate5 serviciile sale uzuale de informare si comunicare 3posta electronic grupuri de stiri dialog on-line =orld =ide =e# transmisii multimedia5 si impactul acestora asupra societtii; a doua intitulat &:roduse soft de #az cu facilitti de informare / comunicare n Internet& prezint cele mai importante produse soft care se constituie ntr-o interfat accesi#il prin intermediul creia utilizatorii pot folosi serviciile de #az ale Internet-ului< transfer de fisiere 3utilitarul Cute>8:5 post electronic 3utilitarele pine su# linu$ si 'utloo? "$press su# =indo+s5 chat on-line si videoconferinte 3mI!C @etAeeting5 navigarea pe site-uri +e# 3Internet "$plorer5 si crearea de site-uri +e# 3>ront :age5 inclusiv comenzile de #az din sistemele de operare de tip Uni$ cel mai rsp*ndit sistem de operare pentru comunicatii pe arii largi.

1. Retele de calculatoare
:rimele sisteme de calcul electronic aveau dimensiuni foarte mari si ocupau o ntreag ncpere - pentru care s-a ncettenit numele de centru de calcul. Instalatia de aclimatizare era o component indispensa#il a centrului de calcul. Unittile componente ale calculatorului 3procesorul memoria unitatea de schim#uri unitti de #and si disc magnetic5 aveau privit din e$terior si n linii mari forma si dimensiunea unor dulapuri iar n interior - o ntreag retea de ca#luri si dispozitive electronice. Ulterior au aprut minicalculatoarele - sisteme interactive multiutilizator care puteau fi e$ploatate simultan de ctre mai multe persoane prin intermediul unor terminale. Ainicalculatoarele au fost urmate de microcalculatoare - sisteme interactive monoutilizator a cror unitate central este un microprocesor. Calculatoarele de tip :C at*t de rsp*ndite astzi fac parte din aceast categorie. %n vederea cresterii capacittii de prelucrare a sistemelor de calcul si a crerii mi(loacelor de accesare de ctre mai multi utilizatori a unor #aze de informatii create n anumite centre a aprut ideea natural a conectrii calculatoarelor. @oul model de sistem de calcul va fi format dintr-un anumit numr de calculatoare autonome interconectate care realizeaz prelucrri specifice si care formeaz o retea de calculatoare. :recursoarele retelelor de calculatoare au fost sistemele de calcul care realizau prelucrri la distant numite sisteme de teleprelucrare. )cestea asigur folosirea calculatoarelor de ctre mai multi utilizatori prin intermediul unor terminale locale sau la distant 3n acest caz politica de transmitere a datelor este gestionat de fiecare calculator5. %n functie de rolul atri#uit sistemelor de teleprelucrare acestea pot fi privite ca< sisteme de centralizare a datelor 3n care calculatorul colecteaz datele de la terminale si le prelucreaz5 sisteme de difuzare a datelor 3n care informatiile circul n sens invers de e$emplu anumite servicii de turism5 sau sisteme conversationale 3n care calculatorul transmite &ntre#ri& si receptioneaz mesa(e de rspuns de e$emplu n diagnoza medical sisteme de rezervri de #ilete etc.5. !etelele de calculatoare se o#tin prin interconectarea calculatoarelor n conditiile n care operatiile de gestiune a retelei se e$ecut fizic de ctre procesoare specializate si logic - de un

soft de comunicatie instalat pe retea. ' retea de calculatoare este un ansam#lu de calculatoare autonome interconectate prin intermediul unor medii de comunicatie care asigur folosirea n comun de ctre un numr mare de utilizatori a tuturor resurselor fizice si logice 3soft de #az si aplicativ5 si informationale 3#aze de date5 de care dispune ansam#lul de calculatoare interconectate. Aediile de comunicatie 78an129 care conecteaz calculatoarele din punct de vedere fizic pot fi constituite din diverse tipuri de ca#luri< ca#lu coa$ial fi#r optic linie telefonic etc. din unde 3ghid de unde5 cu #enzi specifice de frecvent sau chiar sateliti de comunicatii. Se spune despre dou calculatoare c sunt interconectate dac sunt capa#ile s fac shim# de informatii. Conectarea se poate realiza prin< ca#luri de cupru fi#re optice microunde sau chiar sateliti de comunicatii. )utonomia calculatoarelor se refer la faptul c ele pot functiona independent astfel nc*t pornirea sau oprirea unui calculator nu le influenteaz pe celelalte; un calculator din retea nu le controleaz n mod fortat pe celelalte. @u se vor#este despre o retea n cazul unui calculator cu mai multe terminale 3minicalculatoarele5 sau n cazul mai multor unitti aservite la o unitate de control. Aentionm faptul c sistemele cu procesoare multiple 3sau memorii multiple5 pot s fie structurate si ca arhitecturi paralele 7)nd--9 n care sarcinile sunt mprtite pe procesoare n vederea realizrii unui scop comun dar n acest caz procesoarele nu sunt autonome. 8ermenul profesional folosit pentru accesarea unor resurse comune este parta(area resurselor< se pot parta(a resurse fizice cum ar fi discurile de retea imprimantele sau resurse logice< aplicatii sau #azele informationale 3compuse din fisiere5 aflate la distant. %n plus n retelele de calculatoare se asigur prote(area informatiilor si aplicatiilor utilizatorilor mpotriva accesului neautorizat prin intermediul serviciilor de securitate oferite de soft-ul de retea si este asigurat comunicarea prin mesa(e ntre utilizatori. )stfel retelele de calculatoare pot fi folosite ca instrumente moderne de informare si comunicare fiindc permit realizarea de transferuri de informatii n retea si ofer diverse facilitti de comunicare ntre utilizatorii retelei. %ntr-o retea de calculatoare utilizatorii se conecteaz la o anumit masin n mod e$plicit iar e$ecutia proceselor la distant sau transferul de fisiere se specific de asemenea e$plicit. :entru e$ploatarea retelelor de calculatoare este foarte important soft-ul de retea care controleaz #una functionare a retelei. :entru caracterizarea manierei de functionare a softului de retea care ruleaz pe mai multe calculatoare prin proceduri cu o#iective specifice se foloseste termenul distri#uit. Comunicarea ntre dou calculatoare dintr-o retea se poate realiza 7:il:op1B9 prin sta#ilirea unor legturi fizice permanente ntre nodurile respective 3retea cu comutare de circuite caz n care capacitatea de transfer este constant iar costul legturii este fi$ indiferent de rata de transfer a informatiei5 sau a unor legturi dinamice prin intermediul altor noduri n functie de configuratia retelei si gradul de ocupare 3retea cu comutare de pachete5. )cest ultim model este cel mai des utilizat n practic are un de#it mare de transfer pe legturile dintre noduri si presupune divizarea fisierele de transmis prin retea n componente mai mici de c*teva sute de octeti numite pachete. )cestea contin informatia util transferat si adresa nodului destinatie unde vor fi reunite 3multiple$ate5 cu a(utorul unui soft specializat pentru a forma fisierul transmis. )stfel pot e$ista comunicatii simultane ntre noduri prin parta(area de ctre calculatoarele care comunic a cone$iunilor fizice e$istente. @odurile retelei care au rol n diri(area 3comutarea5 pachetelor se numesc routere 3vezi !etele de arie larg5. 0ac traficul creste foarte mult este posi#il s se satureze reteaua iar calculatoarele s tre#uiasc s astepte nainte de a putea emite din nou.

' retea de calculatoare este sustinut de un soft de retea a#solut indispensa#il capa#il s rezolve pro#leme de comunicare comple$e. Cele mai cunoscute soft-uri de retea sunt @ovell @et+are si =indo+s @8 pentru retelele locale si sisteme de tip U@IX 3Cinu$5 mai ales pentru conectarea su#retelelor n retele de arie mai larg. :ro#lemele de comunicare la nivel elementar sunt rezolvate de protocoalele de comunicatie care mascheaz diferentele tehnologice dintre retele si permit realizarea cone$iunilor independent de tehnologiile folosite. Un protocol este un set de reguli care descriu relatiile dintre activittile cu o#iective comune 7:il:op1B9. 0e e$emplu ntre dou noduri tre#uie s e$iste un protocol de transmisie nod-la-nod care controleaz< transmiterea datelor detectia si corectia erorilor mprtirea si/sau reasam#larea mesa(elor n/din pachete si diri(area spre destinatie a pachetelor. Scrierea protocoalelor de comunicatie necesit cunostinte de strict specialitate si are un grad ridicat de standardizare; cel mai cunoscut protocol de comunicatie folosit n Internet se numeste 8C:/I: 38ransmission Control :rotocol / Internet :rotocol5 3vezi Conectare si adresare n Internet5. !etelele locale de calculatoare folosesc protocoale specifice 3cum ar fi I:X/S:X @etD"UI5 nglo#ate n softul de retea.

Avantajele utilizrii retelelor de calculatoare

!etelele de calculatoare permit accesarea unor #aze informationale cu localizri geografice diverse si constituie un mediu de comunicare ntre persoanele aflate la distant. %ntr-o institutie / firm cu mai multe compartimente instalarea unei retele de calculatoare faciliteaz schim#ul si corelarea informatiilor 3ntre diverse departamente sau n cadrul aceluiasi departament5. Importanta retelelor de calculatoare ca medii de comunicare va creste tot mai mult n viitor. !etelele de calculatoare asigur parta(area resurselor de calcul fizice si logice astfel nc*t programele echipamentele si mai ales datele s fie disponi#ile pentru orice utilizator conectat la retea indiferent de localizarea lui. )ceast facilitate este foarte important n cadrul unei firme fiindc permite de e$emplu mai multor persoane aflate n puncte geografice diferite s ntocmeasc mpreun un raport. ' schim#are efectuat de un anga(at ntr-un document poate fi vizi#il instantaneu si celorlalti anga(ati. )stfel cola#orarea dintre grupuri de oameni aflati la distant devine foarte simpl. :ractic un utilizator cu orice localizare geografic 3acoperit de retea5 poate utiliza datele ca si c*nd ar fi locale. )ceast caracteristic atinge scopul retelelor formulat plastic de &distrugere a tiraniei geografice&. >olosirea retelelor de calculatoare n raport cu sistemele mari de calcul are un cost redus sistemele mari de calcul sunt cam de .- ori mai rapide dec*t calculatoarele personale dar cost de apro$imativ .--- de ori mai mult. )stfel a aprut un model de retea n care fiecare utilizator s poat dispune de un calculator personal iar datele de retea s fie pstrate pe unul sau mai multe servere parta(ate 3folosite n comun5. Aodelul se numeste client-server 78an129 iar utilizatorii si sunt numiti clienti. Se poate spune c pe masina client se desfsoar procesul client care lanseaz o cerere pe masina server 3de care este legat5. Aesa(ul &cerere& este prelucrat de procesul server de pe masina server iar rspunsul este furnizat procesului client su# forma unui mesa( de rspuns. Uzual numrul de clienti este mare iar numrul de servere este mic. 0in punct de vedere soft modelul client-server presupune e$istenta unui program &server& care accept si rezolv cereri de la diverse procese / programe &client& 3acestea se e$ecut pe pot e$ecuta pe alte masini dec*t procesul server5. !etelele asigur o fia#ilitate mare prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative 3de e$emplu fisierele pot fi copiate pe dou sau trei calculatoare astfel nc*t dac unul din ele

nu este disponi#il s fie utilizate copiile fisierelor5. 0ac un procesor se defecteaz sarcina sa poate fi preluat de celelalte astfel nc*t activitatea s nu fie ntrerupt ci dus la #un sf*rsit chiar dac cu performante reduse. )cest lucru este esential pentru activitti strategice din domeniile militar #ancar controlul traficului aerian siguranta reactoarelor nucleare etc. ' retea de calculatoare poate s se dezvolte n etape succesive prin adugare de noi procesoare< pe msur ce se face simtit aceast necesitate se pot introduce noi calculatoare server sau client. :rin comparatie performantele sistemelor de calcul mari centralizate nu se pot m#untti dec*t prin nlocuirea cu un sistem mai mare operatie care produce neplceri utilizatorilor si implic costuri mari. Se poate concluziona c utilizarea retelelor de calculatoare de ctre institutii si firme n locul sistemelor de calcul mari care s foloseasc terminale 3rsp*ndite n anii E2- si la nceputul anilor EF-5 este motivat economic si tehnologic. !etelele de calculatoare personale au devenit populare n anii EF- n momentul n care dezvoltarea lor tehnologic le-a fcut foarte avanta(oase su# aspectul raportului pret/performant. %n anii E1- retelele de calculatoare 78an129 au nceput s furnizeze inclusiv servicii la domiciliu pentru persoane particulare. @oile aplicatii de acces la Internet sunt e$trem de prietenoase astfel nc*t ncep s fie utilizate nu numai n sferele de cercetare industriale sau comerciale n care aduc o m#unttire calitativ a proceselor de prelucrare si transmitere a informatiei ci si de ctre pu#licul larg pentru care se deschide astfel accesul la Internet. )ceste facilitti se refer la 7)nd1F9< .. accesul la #aze informationale aflate informatie la distant G. comunicare ntre persoanele conectate la o retea de calculatoare H. divertisment interactiv. .. :rin intermediul retelelor de calculatoare se pot accesa informatii de natur divers. Cea eficient mai modalitate de consultare a informatiilor din domenii diverse este sistemul =orld =ide =e# 7)nd1F9 creat la C"!@ 3;eneva5. )ceste informatii apartin unor domenii foarte variate< art afaceri politic sntate istorie recreere stiint sport cltorii ho##I-uri etc. %n unele cazuri se pot realiza nu numai consultri ci prin procedee interactive se pot realiza actiuni care uzual ar fi necesitat prezenta fizic a persoanei ntr-un anumit loc 3plti rezervri de #ilete cumprturi etc5. Un asemenea e$emplu de domeniu care este tot mai mult transformat de progresul electronic este cel #ancar. Se vor#este din ce n ce mai mult de #an?ing virtual #ncile pun la dispozitie produse 3n special soft5 prin care serviciile specifice m#rac o form nou electronic. 'amenii si pot plti ta$ele sau si pot administra conturile la distant prin metode electronice. Aii de firme si pun la dispozitie cataloagele pentru consultri on-line astfel nc*t practica de a face cumprturi la domiciliu prin metode electronice devine tot mai rsp*ndit. %n acest sens comertul electronic a evoluat foarte mult dezvolt*nd prin mi(loace electronice anumite directii specifice< mar?eting management plti digitale securitatea tranzactiilor 7)nd0ea--9. :resa ncepe s fie tot mai mult disponi#il direct electronic. Aai mult ea devine tot mai personalizat< o persoan va putea comunica unui ziar su#iectele sale de interes astfel nc*t s-i fie trimise doar articolele legate de acestea. :asul urmtor va fi crearea de #i#lioteci digitale cu

reviste pu#licatii stiintifice etc. 8recerea de la crtile tiprite la crtile electronice poate fi comparat cu trecerea n evul mediu de la manuscrise la tiprituri. %n ultimii ani se dezvolt din ce n ce mai mult forme de educatie la distant 3nvtm*nt electronic - vezi 7)ndDot--95 care utilizeaz cel mai adesea facilittile sistemului =orld =ide =e#. G. :osta electronic sau e-mail-ul 3vezi 45 este un sistem de comunicare electronic #azat pe mesa(e scrise care se adaug astzi la mi(locul clasic de comunicare ver#al prin intermediul telefonului vechi de mai #ine de .-- de ani. Aentionm aici faptul c ntre facilittile postei electronice este inclus si posi#ilitatea ca anumite mesa(e s fie trimise unui ntreg grup de persoane. Aesa(ele electronice contin de(a n mod curent secvente audio si video. 0ialogul direct on-line 3aproape instantaneu5 sau n timp real implementat prin mecanisme de tip tal? chat - vezi F se va e$tinde de la varianta te$tual scris pentru a permite utilizatorilor s se vad sau s se aud unul pe cellalt. )ceast tehnologie face posi#ile nt*lnirile n timp real numite videoconferinte 3vezi 8ransmisii multimedia n Internet. )udio- si videoconferinte5 ntre persoane aflate n pozitii geografice diferite. %nt*lnirile virtuale pot fi folosite pentru educatie la distant sfaturi medicale nt*lniri de afaceri sau politice. Comunicatiile vor prelua din ce n ce mai mult anumite tipuri de servicii realizate deocamdat prin intermediul transporturilor asa cum posta electronic a nlocuit n mare msur scrisorile o#isnuite. 0e(a s-au format grupuri mondiale de interes pe anumite domenii - prin su#scrierea la facilittile de informare si comunicare oferite de grupurile de stiri 3vezi !eteaua Usenet si grupurile de stiri5 - si se pare c ntreaga omenire va fi antrenat n asemenea tipuri de comunicatii pe diverse tipuri de su#iecte. H. 0ivertismentul reprezint la ora actual o industrie n plin dezvoltare n care se dezvolt noi tehnologii. )plicatia cu cel mai mare succes p*n acum este video-ul la cerere 3vezi 8ransmisii multimedia n Internet. )udio- si videoconferinte5 prin care se va putea selecta orice film sau program de televiziune iar acesta s apar imediat pe ecran. >ilmele viitorului prevzute cu scenarii alternative ar putea deveni interactive iar spectatorul s (oace un rol activ n desfsurarea actiunii. Spectacolele de televiziune se vor putea desfsura si ele interactiv cu contri#utia direct a telespectatorilor. Un domeniu al divertismentului care a nregistrat un succes urias si al crui viitor se prevede la fel de promittor este industria (ocurilor. "$ist de(a (ocuri pentru mai multe persoane cu simulare n timp real. !ealitatea virtual creat prin animatie tridimensional de calitate va putea deveni parta(at. 8oate aceste aplicatii noi sunt posi#ile prin tehnologiile moderne de comunicare #azate pe retele de calculatoare.

Clasificarea geografic a retelelor de calculatoare

Clasificarea geografic a retelelor se refer la aria lor de acoperire. %n functie de aceast arie se aleg metodele de transmisie si diverse moduri de dispunere a nodurilor retelei caracteristic numit topologia retelei.

!etele locale !etele metropolitane !etele de arie larg !etele radio

Retele locale
!etelele locale sau C)@-urile 3Cocal )rea @et+or?s5 sunt localizate ntr-o singur cldire sau ntr-un campus de cel mult c*tiva ?ilometri. "le sunt frecvent utilizate pentru conectarea calculatoarelor personale dintr-o firm fa#ric departament sau institutie de educatie etc. astfel nc*t s permit parta(area resurselor 3imprimante discuri de retea date sau programe5 si schim#ul de informatii. !etelele locale se deose#esc de alte tipuri de retele prin caracteristici legate de< mrime tehnologie de transmisie si topologie. .. !etelele locale au dimensiuni reduse n consecint timpul de transmisie poate fi prevzut cu usurint si nu e$ist nt*rzieri mari n transmiterea datelor. )stfel administrarea retelei se simplific. G. Cea mai frecvent tehnologie de transmisie foloseste un singur ca#lu la care sunt atasate toate masinile. Vitezele de funtionare variaz ntre .- si .--A#ps 3#ps J #iti pe secund5 chiar c*teva sute n retelele mai noi; nt*rzierile de transmisie sunt mici iar erorile - putine. %n msurtorile de vitez preluate din #i#liografie 78an129 se consider c .A#itJ.-4#iti 3si nu GG-#iti cum se o#isnuieste pentru msurarea informatiei5. H. !etelele locale cu difuzare folosesc diverse tipuri de topologii cele mai frecvente fiind tipul magistral 3#us5 si tipul inel 3ring5.

Aspecte legate de utilizarea retelelor locale

Conturi de retea. Conectarea la o retea si deconectarea de la o retea
:entru ca activitatea utilizatorilor unei retele s fie eficient organizat si s se poat asigura securitatea retelei fiecrui utilizator i va fi asociat un cont care va fi caracterizat printr-o sum de drepturi de acces la resursele fizice si logice ale retelei 3fisiere directoare programe drive-uri de retea imprimante de retea5 corespunztor necesittilor si cunostintelor utilizatorilor. Sta#ilirea riguroas a drepturilor de acces este foarte important pentru asigurarea securittii retelei; softul de retea va asigura respectarea drepturilor acordate. Uzual aceste drepturi sunt sta#ilite pe grupuri de utilizatori cu o#iective si necesitti similare. Un grup este o multime de utilizatori care au aceleasi drepturi de acces la o anumit resurs a retelei 3de e$emplu se pot defini grupuri pentru studenti cadre didactice etc.5. Crearea domeniilor de lucru a grupurilor de utilizatori si a conturilor cu drepturile aferente precum si actualizarea acetora este realizat de administratorul de retea persoana cu pregtire de specialitate care se ocup de 3instalarea 5 configurarea si administrarea functionrii eficiente si n conditii de securitate a retelei. Securitatea retelei poate fi identificat cu controlul pe care administratorul de retea l detine asupra resurselor retelei precum si asupra drepturilor de acces la aceste resurse. >iecare cont de retea va avea un nume de identificare - numele contului - si o parol atasat cu rol n asigurarea protectia datelor utilizatorului. :arola format din orice caractere tipri#ile are

o lungime dependent de sistemul de operare de retea 3cel putin B-F caractere5. Utilizatorii si pot schim#a oric*nd n cursul unei sesiuni de lucru parola proprie folosind facilittile oferite de sistemului de operare 3de e$emplu optiunile ferestrei de securitate deschise cu Ctrl-)lt-0el ntro sesiune =indo+s @8 sau comanda setpass n @ovell @et+are5. Conectarea la o retea este procesul prin care serverul care gestioneaz reteaua este informat c un utilizator va ncepe folosirea resurselor retelei. :rocedura de conectare este dependent de sistemul de operare de retea 3de e$emplu fereastra de logare deschis cu com#inatia de taste Ctrl-)lt 0el n =indo+s @8 unde se completeaz numele contului parola si domeniul pe care se face logarea sau comanda login n @ovell @et+are5. 0econectarea de la o retea este procesul prin care serverul este anuntat c utilizatorul respectiv ncheie utilizarea resurselor retelei. 0up deconectarea de la retea se pot folosi doar resursele locale ale calculatorului 3hard-dis?-ul local si programele aflate pe acesta pe dischete sau C0uri5.

Partajarea resurselor ntr-o retea local. Drepturi de acces

%ntr-o retea local se pot parta(a adic folosi n comun de ctre mai multi utilizatori 3termenul englez pentru parta(are este &share&5 resurse fizice sau logice folosind instrumente specifice oferite de sistemul de operare 3de e$emplu su# =indo+s @8 optiunea Share din meniul conte$tual al o#iectului dorit5. !esursele parta(ate vor putea fi folosite de ctre utilizatori n functie de drepturile de acces pe care le au asupra acestor resurse. !esursele fizice parta(ate ntr-o retea local sunt discurile si imprimantele de retea. 0rive-urile parta(ate n retea pot fi discuri din retea sau portiuni 3directoare5 ale acestora - de o#icei de pe calculatoarele server. 'peratia de asociere a unui nume de drive logic unui disc de retea sau unei portiuni a acestuia se numeste mapare si se realizeaz cu comenzi specifice softului de retea. )stfel ntr-o retea de calculatoare la lista de drive-uri locale - )< - discheta C< hard-dis?-ul local unitatea de KI: sau C0-!'A-ul etc. se pot aduga drive-uri de retea care refer discuri de pe alte calculatoare din retea 3uzual de pe server5. Utilizatorii pot parta(a 3sau mapa5 doar resursele asupra crora detin drepturi de acces adecvate. Imprimantele conectate la o retea pot fi parta(ate adic disponi#ile mai multor utilizatori. Imprimantele de retea folosesc o &coad de tiprire& care nregistreaz cereri de imprimare de la mai multi utilizatori fiecare put*nd trimite diverse &(o#&-uri 3lucrri5 de tiprire. Uzual prima lucrare trimis spre tiprire va fi si prima e$ecutat apoi se va trece la urmtoarea etc. 3n informatic o structur care functioneaz pe principiul primul intrat este primul servit se numeste coad5. 0ac ns anumiti utilizatori care si-au trimis lucrri spre tiprire sunt prioritari ordinea servirii se modific si lucrrile neprioritare asteapt terminarea celorlalte. :entru ca un utilizator s poat tipri la o imprimant de retea aceasta tre#uie s fie instalat fizic si logic - prin intermediul unui driver s fie parta(at si s e$iste drept de acces asupra ei pentru utilizatorul respectiv sau pentru grupul 3grupurile5 din care acesta face parte. ;estiunea (o#-urilor trimise imprimantelor de retea se poate realiza 3si5 prin intermediul unor programe speciale care s functioneze n regim de client-server si s controleze procesele de tiprire 3s le ntregistreze s permit modificarea parametrilor sau chiar stergerea lor etc.5. 0repturile de acces asupra fisierelor 3inclusiv programe e$ecuta#ile5 si directoarelor asigur o utilizare adecvat a resurselor logice parta(ate. Uzual acestea se acord de ctre administratorul de retea pe grupuri de utilizatori si pot fi vizualizate 3eventual modificate5 de ctre acestia 3n

=indo+s @8 se utilizeaz optiunea SecuritI din meniul conte$tual al o#iectului dorit iar n @ovell @et+are se pot folosi utilitarele sIscon rights si flag pentru vizualizarea respectiv modificarea drepturilor de acces asupra fisierelor si directoarelor5. Cele mai uzuale drepturi de acces folosite n retelele locale sunt< !ead 3doar citire5 =rite 3scriere5 Change 3modificare5 >ull Control 3inclusiv controlul accesului respectiv modificarea drepturilor de acces asupra acelei resurse5.

Mesaje n retea
'rice sistem de operare de retele permite comunicarea ntre utilizatori prin transmitere / receptionare de mesa(e 3n @ovell @et+are transmiterea de mesa(e se face cu send dar e$ist si alte posi#ilitti de e$emplu din @orton Commander5. Unele utilitare pot sta#ili chiar un dialog ntre utilizatori. Ca aceste facilitti se poate aduga sistemul de post electronic - e-mail - care permite transmiterea de mesa(e mai lungi memorarea mesa(elor transmiterea de fisiere si care nu tre#uie confundat cu sistemul de comunicare de #az. Un mesa( poate fi trimis unui anumit utilizator sau unui ntreg grup 3pe acelasi server sau eventual pe un alt server5. :rimirea mesa(elor poate fi activat sau inhi#at prin comenzi specifice sistemului de operare.

Retele metropolitane
!etelele metropolitane sau A)@-urile 3Aetropolitan )rea @et+or?s 5 sunt de fapt versiuni e$tinse de C)@-uri si utilizeaz tehnologii similare cu acestea. "le se pot ntinde pe suprafata c*torva #irouri sau a unui ntreg oras si pot fi private sau pu#lice. :ermit transmiterea de secvente sonore si pot fi conectate cu retele locale de televiziune prin ca#lu. )u un mod simplu de proiectare #azat pe unul sau dou ca#luri de legtur 3o versiune de magistral5 fr s contin elemente de comutare care s devieze pachetele 3cum se nt*mpl n retelele de arie larg5.

Retele de arie larg

!etelele cu arie larg de rsp*ndire geografic sau =)@-urile 3=ide )rea @et+or?s5 acoper o arie e$tins 3o tar un continent5. !eteaua contine masini care e$ecut programele utilizatorilor 3aplicatii5 numite masini gazd sau sisteme finale. ;azdele sunt conectate printr-o su#retea de comunicatie care transport mesa(ele de la o gazd la alta 3ca n sistemul telefonic ntre doi vor#itori5. Separarea activittilor de comunicare 3su#retele5 de cele referitoare la aplicatii 3gazde5 simplific proiectarea retelei. ' su#retea este format din linii de transmisie 3circuite canale trunchiuri5 care asigur transportul datelor si elemente de comutare 3noduri de comutare a pachetelor sisteme intermediare comutatoare de date5 numite cel mai frecvent routere. C*nd sosesc date pe o anumit linie si a(ung ntr-un nod de comutare acesta tre#uie s aleag o nou linie pentru retransmisia datelor. 0ac se conecteaz mai multe C)@-uri atunci fiecare ar tre#ui s ai# o masin gazd pentru e$ecutarea aplicatiilor si un router pentru comunicarea cu alte componente ale retelei glo#ale; routerele conectate vor apartine su#retelei.

=)@-urile pot contine ca#luri sau linii telefonice ntre routere. 0ou routere pot comunica nu numai direct ci si prin intermediul altor routere; acestea retin fiecare pachet primit n ntregime si l retransmit c*nd linia de iesire cerut devine li#er. ' su#retea care functioneaz pe aceste principii se numeste &punct-la-punct& 3sau &memoreaz si retransmite& sau cu &comutare de pachete&5. )cest tip de retele este foarte rsp*ndit. ' pro#lem important este topologia de conectare a routerelor din su#retele< stea inel ar#ore complet inele intersectate neregulat. !etelele locale folosesc de o#icei topologii simetrice iar retelele de arii largi - topologii neregulate. Comunicarea dintre routere se mai poate realiza prin intermediul satelitilor de comunicatii sau folosind sisteme radio terestre 3n acest caz routerele sunt dotate cu antene de emisie-receptie5. Se pot conecta retele diferite 3teoretic incompati#ile5 prin intermediul unor masini numite gate+aIs 3porti de comunicare5. )cestea realizeaz conectarea si asigur translatrile necesare din punct de vedere hard si soft. ' colectie de retele interconectate se numeste inter-retea sau internet. ' inter-retea ar putea fi constituita din mai multe C)@-uri conectate printr-un =)@. 0ac comunicrile se realizeaz prin routere este vor#a de o su#retea pe c*nd dac apar n plus gazde si util proprii este un =)@. Un C)@ contine doar gazde si ca#luri deci nu are o su#retea. Internet-ul - cea mai cunoscut retea mondial - este un internet specific care conecteaz universitti #irouri guvernamentale firme si chiar persoane particulare oferind o multitudine de servicii de informare comunicare si chiar de realizar activitti pe cale electronic 3de la distant5.

Retele radio
Se pare c domeniul cu cea mai rapid evolutie din industria tehnicii de calcul este reprezentat de calculatoarele mo#ile. :osi#ilitatea conectrii acestora la C)@-uri sau =)@-uri este foarte important atunci c*nd posesorii lor se deplaseaz frecvent folosind diverse mi(loace de transport. Comunicatiile digitale fr fir au aprut n .1-. c*nd fizicianul italian ;. Aarconi a realizat legtura dintre un vapor si un punct pe coast folosind telegraful fr fir si codul Aorse 3n esent digital5. :erformantele sistemelor radio moderne sunt m#unttite dar ele au la #az aceeasi idee. !etelele radio sunt adesea folosite n armat n regiuni geografice unde sistemul telefonic a fost distrus sau este dificil de instalat. :rin conectarea calculatoarelor porta#ile la retele de calculatoare se poate folosi posta electronic se pot trimite si primi fa$-uri se pot accesa fisiere aflate la distant etc. !etelele fr fir si echipamentele de calcul mo#ile sunt nrudite dar nu identice 78an129. Calculatoarele porta#ile pot comunica si prin intermediul firelor - ele se pot conecta la mufa de telefon 3sau pur si simplu dac persoana care detine calculatorul mo#il nu se deplaseaz pe o distant mare poate folosi un ca#lu de legtur5. "$ist ns si calculatoare fr fir neporta#ile de e$emplu un C)@ fr fir instalat ntr-o cldire prin montarea unor antene 3solutie preferat uneori instalrii de ca#luri5. :erformantele C)@-urilor fr fir sunt ns inferioare celor uzuale< au o vitez de doar .-G Ap#s si o rat de eroare mai mare iar transmisiile dintre calculatoare pot s interfereze. 'ricum calculatoarele porta#ile sunt utile n multe situatii n care instalarea ca#lurilor de comunicatie este neconvena#il 3de e$emplu sli de conferint #i#lioteci firme cu mai multe sedii situate ntr-o arie geografic limitat5.