Editorul de documente Word Notiuni introductive

Editorul de documente Word este scris pentru a fi executat sub Windows si face parte din grupul de programe Microsoft Office dedicate biroticii si gestiunii bazelor de date. n acest capitol, ne vom referi la versiunea 8 disponibila n Office !". Mentionam nsa ca diferentele ntre versiuni diferite ale acelorasi produse continute n mediile Windows #$.%, $.%%, !x& nu sunt esentiale din punctul de vedere al functiilor de baza. 'ilosofia adoptata de creatorii lor s(a axat pe pastrarea vec)ilor facilitati #mpreuna cu regulile de utilizare aferente& si pe extinderea acestora, urmarind aceleasi principii de baza, astfel nc*t sa existe o compatibilitate c*t mai buna ntre versiunile mai vec)i sau mai noi ale aceluiasi produs. +in punct de vedere practic aceasta se traduce prin faptul ca documentele si aplicatiile create de utilizatori n versiunile mai vec)i sunt recunoscute si pot fi preluate n mod natural n versiunile ulterioare. ,ransferul invers, dinspre versiunile noi, este posibil n masura n care nu apar explicit facilitati inexistente n versiunile mai vec)i. -nul dintre principalele avanta.e ale editorului Word este interfata grafica extrem de prietenoasa cu utilizatorul #/user(friendl0/&, caracteristica aplicatiilor Windows. 1ceasta include butoane cu simboluri grafice pentru executia rapida a unor actiuni, butoane constituite n bare de instrumente, meniuri contextuale accesibile atasate obiectelor, modalitati simple de editare a obiectelor de diverse tipuri si un sistem de )elp inteligent, care adauga la sistemul uzual de )elp din Windows facilitati de tutorial, sisteme avansate de asistare a utilizatorului n diverse actiuni #Wizards& si facilitati de formatare si corectare inteligente #1uto'ormat, 1uto2orrect&. +intre serviciile de editare avansate oferite de Word amintim3 crearea si modificarea tabelelor, scrierea pe coloane, introducerea de imagini si diagrame n document, folosirea de stiluri si formate de document integrate #eventual cu imagini si desene existente&, verificarea textelor din punctul de vedere al corectitudinii lexicale si sintactice #conform gramaticii limbii engleze&, introducerea n documentele Word de foi de calcul sau diagrame din alte aplicatii Windows #Word suporta te)nica Ob.ect 4in5ing and Embedding ( O4E&, asistentul Mail Merge pentru pregatirea corespondentei. 6e permite personalizarea mediului Word prin crearea de bare de instrumente si butoane proprii si definirea de macro(uri #comenzi care sa grupeze anumite succesiuni de actiuni&. Macro(urile simple pot fi create de catre toti utilizatorii editorului prin activarea unui mecanism de nregistrare a actiunilor executate7 se va genera automat un modul de program n 8isual 9asic ( un limba. de programare vizual si obiectual care sta la baza tuturor produselor Microsoft Office. -tilizatorii care cunosc limba.ul 8isual 9asic pot crea direct aceste module, folosind mediul de programare

Lansarea n executie a editorului Word sub Windows '9x / NT / 2000

6ub Windows !x, lansarea editorului se realizeaza, n general, prin efectuarea unui dublu clic cu mouse(ul pe pictograma corespunzatoare #figura nr.%&, daca aceasta este creata, sau prin apasarea butonului 6tart urmata de activarea optiunii :rograms sau :rograms (; Microsoft Office #daca optiunea corespunzatoare editorului este inclusa ntr(un grup special dedicat tuturor produselor Micro6oft Office& si urmata de selectarea optiunii Micro6oft Word.

Figura nr.1 - Pictograma corespunzatoare editorului Word

Elementele ferestrei Word

'ereastra corespunzatoare editorului Word are o structura tipica ferestrelor de aplicatie Windows si prezinta urmatoarele elemente constitutive #numerotarea elementelor prezentate n continuare corespunde cu cea din figura nr.<&3

Figura nr.2 - Elementele ferestrei Word

%. 9utonul meniului 60stem ( Meniul 60stem permite, prin intermediul optiunilor sale, redimensionarea, deplasarea, nc)iderea ferestrei si sc)imbarea ferestrei active #aceste optiuni sunt utile n special atunci c*nd se utilizeaza tastatura&. <. 4inia de titlu ( contine numele aplicatiei #Microsoft Word& si a documentului desc)is n fereastra #W%.+O2 ( n figura nr.<&, daca fereastra documentului este maximizata.

$. 9utoanele de minimizare=maximizare ( realizarea unui clic cu mouse(ul pe butonul de minimizare permite reducerea ferestrei la un buton pe bara de tas5(uri 6tart. 9utonul de maximizare permite redimensionarea ferestrei astfel nc*t sa ocupe ntregul ecran. n cazul n care fereastra este de.a maximizata, acest buton se transforma n butonul >estore, care permite readucerea ferestrei Word la dimensiunile anterioare. ?. 9utonul 2lose ( un clic cu mouse(ul pe acest buton realizeaza nc)iderea imediata a ferestrei Word. #2ele trei butoane de minimizare, maximizare si 2lose de pe linia meniului orizontal au acelasi rol, dar se refera la documentul curent si nu la ntreaga fereastra Word. +aca documentul nu apare ntr(o fereastra maximizata, ci ntr(o fereastra document separata, atunci butoanele de minimizare, maximizare, butonul 2lose si cel al meniului 60stem se gasesc n pozitiile uzuale #colturile dreapta=st*nga sus&&. @. Meniul Word, cu optiunile3

'ile ( pentru desc)iderea, nc)iderea, salvarea si tiparirea documentelor #vezi Operatii de baza asupra documentelor Word&7 Edit ( pentru operatii de editare, cum ar fi copierea sau mutarea blocurilor de text sau a altor obiecte, cautarile si nlocuirile automate etc. #vezi Operatii cu blocuri de text. si 2autari si nlocuiri automate de text. :ozitionari automate&7 8iew ( pentru sc)imbarea modului de vizualizare a documentului3 :age 4a0out #formatul paginii n care aceasta va aparea la tiparire&, Outline #structurat& sau Aoom #la diferite dimensiuni&, 'ull 6creen #pe tot ecranul, fara bare de instrumente, meniuri si alte elemente ale ferestei Word&, vizualizarea ruler(ului si a barelor de instrumente7 Bnsert ( pentru inserari de obiecte predefinite #numere de pagini, data si ora sistemului, simboluri, note de subsol etc.& sau de obiecte din alte programe7 'ormat ( cu optiuni de formatare #vezi 'ormatarea documentelor& care permit sc)imbarea modului n care se prezinta textul, scriere pe coloane, creare de c)enare sau liste numerotate, utilizarea unor colectii de formate numite stiluri7 ,ools ( contine optiuni pentru modificarea parametrilor predefiniti ai programului Word si pentru verificarea ortografiei #6pelling&, afisarea dictionarului de sinonime si antonime #,)esaurus& #vezi 2orectarea lexicala si sintactica a textului. si +ictionarul de sinonime si antonime ,)esaurus&, corespondenta #Mail Merge&7 ,able ( pentru crearea si modificarea tabelelor #vezi 2rearea tabelelor(Modificarea dimensiunilor celulelor unui tabel&7 Window ( permite trecerea de la un document la altul #daca sunt desc)ise mai multe documente simultan& sau rearan.area lor7 Celp ( pentru obtinerea de informatii a.utatoare.

+upa cum se poate remarca din figura nr.$, optiunile meniului principal contin la r*ndul lor meniuri, n care optiunile apar pe verticala #meniuri /pull(down/& si de aceea se mai numesc submeniuri. Optiunile acestor submeniuri pot3

sa contina, la r*ndul lor, alte meniuri care se desc)id automat la pozitionarea cursorului deasupra lor, fara sa fie necesara selectarea lor cu ED,E> sau clic cu mouse(ul #cele marcate cu /, de exemplu optiunea ,oolbars&7 sa determine aparitia unei ferestre de dialog pentru specificarea interactiva a unor caracteristici #cele marcate cu E, de exemplu optiunea Aoom&7 sa activeze=inactiveze optiuni de tip comutator #de exemplu, >uler&7 sa fie efectiv asociate unor actiuni #de exemplu 'ull 6creen&.

-nele optiuni au asociat un simbol grafic #pictograma& care evidentiaza faptul ca au un buton asociat cu acelasi simbol. 1ceste optiuni pot fi selectate si cu clic pe simbol respectiv #vezi figura nr.$&. F. 9are de instrumente #,oolbars&, care permit realizarea rapida a unor operatii, cu un clic cu mouse(ul pe butonul dorit. O bara de instrumente contine un set de instrumente predefinit sau stabilit de catre utilizator, reprezentate de butoane cu simboluri sugestive. 4a pozitionarea mouse(ului deasupra fiecarui buton se afiseaza numele operatiei careia i este acesta asociat #/floating )elp/&. Exista o bara de instrumente 6tandard, care contine butoane pentru operatiile cel mai des folosite si bare de instrumente organizate pe tipuri de activitati3 'ormatting pentru formatare, +rawing pentru desenare, Mail Merge pentru corespondenta etc. 9arele de instrumente 6tandard si 'ormatting se afiseaza implicit7 alte bare de instrumente pot fi afisate folosind optiunea ,oolbars a meniului 8iew #se aleg barele dorite&.

Figura nr.3 - Imaginea submeniului View

9ara de instrumente 6tandard #prima afisata& contine butoane pentru3

desc)iderea unui document nou ( Dew #vezi Operatii de baza asupra documentelor Word&7 desc)iderea unui document existent ( Open #vezi Operatii de baza asupra documentelor Word&7 salvarea documentului curent ( 6ave #vezi Operatii de baza asupra documentelor Word&7 tiparirea documentului curent ( :rint #vezi Operatii de baza asupra documentelor Word&7 vizualizarea documentului n forma n care va fi tiparit ( :rint :review #vezi Operatii de baza asupra documentelor Word&7

corectare lexicala a textului ( 6pelling #cu simbolul 192& #vezi 2orectarea lexicala si sintactica a textului&7 mutarea elemenului selectat n 2lipboard ( 2ut #cu simbolul foarfeca& #vezi Operatii cu blocuri de text&7 copierea elementului selectat n 2lipboard ( 2op0 #vezi Operatii cu blocuri de text&7 introducerea la pozitia curenta din document a elementului din 2lipboard ( :aste #vezi Operatii cu blocuri de text&7 copierea formatarii unui text n altul ( 'ormat :ainter #vezi 'onturi si moduri de scriere&7 anularea ultimei actiuni executate #se ofera o lista a ultimelor actiuni asupra carora se poate reveni& ( -ndo #vezi Operatii cu blocuri de text&7 refacerea actiunii anulate cu -ndo #si aici apare o lista& ( >edo #vezi Operatii cu blocuri de text&7 desenarea unui tabel ( ,ables and 9orders #vezi 1plicarea de efecte speciale asupra imaginilor&7 inserarea unui tabel vid ( Bnsert ,able #vezi 2rearea tabelelor&7 inserarea unei foi de calcul tabelar Excel ( Bnsert Microsoft Excel Wor5s)eet7 scriere pe coloane ( 2olumns #vezi 1ran.area textului pe coloane&7 afisarea sau ascunderea barei de instrumente de desenare ( +rawing #vezi 'orme geometrice&7 inserarea unei diagrame vide ( Bnsert 2)art #vezi 1plicatia Grap)&7 afisarea sau ascunderea simbolurilor care marc)eaza sf*rsitul de paragraf, tabulatorii etc. ( 6)ow=Cide7 vizualizarea documentului prin marire sau micsorare ( Aoom7 obtinerea de asistenta asupra elementelor de pe ecran la executarea unui clic asupra acestora ( Celp #cursorul mouse(ului se va modifica sugestiv&.

n versiunile noi ale editorului, tin*nd cont de dezvoltarea fara precedent a sc)imbului de informatii prin intermediul paginilor Web, pe bara 6tandard s(a introdus si un buton care permite introducerea n document a unei legaturi catre o pagina Web ( Bnsert C0perlin57 acesta este nsotit de butonul care determina afisarea barei de instrumente pentru navigare ( Web ,oolbar. 'acilitatile de integrare n web sunt descrise n paragraful 'acilitati Web n Word n bara de instrumente de formatare 'ormatting #vezi figura nr.%$& exista butoane care permit3

sc)imbarea modului de scriere a caracterelor #vezi 'onturi si moduri de scriere& prin alegerea unui stil din lista ascunsa a stilurilor, a unui font din lista ascunsa a fonturilor, a unei dimensiuni pentru caractere, precum si scriere ngrosata sau cu aldine #9old&, nclinata sau cursiva #Btalic& si subliniata #-nderline& ( acestea trei sunt de tip comutator, adica selectarea lor succesiva le activeaza=dezactiveaza, scrierea textului cu o culoare aleasa dintr(o lista de culori sau pe un fond deasemenea ales dintr(o lista7 alinierea textului #vezi Operatii cu blocuri de text& la st*nga #4eft&, la dreapta #>ig)t&, centrarea #2entered& sau distribuirea lui ntre marginile st*nga si dreapta #Hustif0&7 crearea de liste #cu buline sau numerotate& #vezi +efinirea listelor&7 deplasari de texte la st*nga sau la dreapta7 introducere de c)enare.

Ma.oritatea barelor de instrumente care nu se afiseaza implicit pe ecran vor aparea automat la initierea activitatilor carora le corespund. 9arele de instrumente sunt mobile si pot fi deplasate cu mouse(ul sau pot fi activate explicit din 8iew(,oolbars #de exemplu, n partea de .os a figurii nr.< apare bara +rawing& sau din meniul contextual al oricarei bare afisate.

". Aona de lucru sau fereastra documentului ( zona activa a ecranului unde se creeaza documentul7 aici se gaseste prompterul de inserare #o bara verticala& care indica pozitia curenta n document #locul n care se pot insera text, desene, imagini etc&. 8. 9are de defilare ( permit derularea ntregului continut al documentelor de dimensiuni mari, care nu ncap n ntregime n fereastra. +erularea se poate realiza at*t orizontal c*t si vertical, oper*nd cu mouse(ul asupra butoanelor si cursorului din bara de defilare. +eplasarile folosind bara verticala se pot face cu3

c*te o linie n sus=.os3 st7 c*te o pagina n sus=.os3 clic deasupra=sub cursorul barei7 continuu ( tin*nd mouse(ul apasat pe un buton de deplasare sau deplas*nd cu mouse(ul cursorul barei7

+eplasarile cu a.utorul barei orizontale sunt analoage. !. 9ara de selectie ( aflata n st*nga zonei documentului permite selectarea unei linii printr(un clic cu mouse(ul sau a unui paragraf ( printr(un clic dublu, efectuat n dreptul zonei de text care se doreste marcata #vezi figura nr.<&. %I. 9utoanele de vizualizare corespund optiunilor anterior prezentate n cadrul meniul 8iew. %%. 4inia de stare ( linia n care se afiseaza informatii legate de starea aplicatiei. Ea este mpartita n patru zone. :rima zona afiseaza informatii despre textul vizibil n fereastra #numarul paginii din document n care se afla cursorul de inserare ( :age, sectiunea curenta #mpartirea unui document n sectiuni se realizeaza prin comanda 9rea5 din meniul Bnsert.& a documentului ( 6ec, numarul paginii curente=numarul de pagini din document&. 2ea de a doua zona specifica pozitia cursorului de inserare n pagina #distanta fata de marginea superioara de text a paginii ( 1t, linia n care se afla cursorul ( 4n si coloana cursorului ( 2ol&. 2ea de a treia sectiune indica data si ora curente #pentru versiunile anterioare Word !"&, iar cea de a patra contine cinci indicatori de mod de lucru #>E2, M>J, EK,, O8>, W:C&. %<. 9ordura ferestrei ( banda care delimiteaza fereastra. Ea permite redimensionarea ferestrei atunci c*nd aceasta nu este maximizata. 2el mai simplu mod de folosire a facilitatilor editorului Word este cu a.utorul mouse(ului. 'orma cursorului sau se va modifica n mod sugestiv n functie de actiunea executata de utilizator. Bnteractiunea utilizatorului cu programul Word se realizeaza prin intermediul ferestrelor de dialog, care contin elemente de control de tipurile cunoscute, prin intermediul carora se pot specifica parametrii doriti.

Facilitati de

el! n Word

Celp(ul este structurat pe3 cuprins de teme #2ontents&, index de subiecte #Bndex& si cautarea informatiilor despre un anumit subiect #'ind&, put*ndu(se trece usor de la o forma la alta din fereastra Celp, unde aceste optiuni apar ca pagini. 8ersiunile superioare de Word pun la dispozitia utilizatorilor alte doua posibilitati de obtinere de informatii utile. Bnstrumentul W)at s t)is permite afisarea de informatii scurte referitoare la

utilitatea unor elemente aflate la un moment dat n fereastra Word. n urma selectarii optiunii cu acelasi nume din meniul Celp, prompter(ului de mouse i se va adauga un semn de ntrebare. :rin efectuarea unui clic cu mouse(ul pe un anumit element al ferestrei Word, se va afisa o scurta descriere a functionalitatii elementului sau a tipului de formatare a paragrafului curent, daca s(a efectuat clic pe textul din zona de lucru a ferestrei. 2el de al doilea instrument important este Office 1ssistant care poate raspunde ntrebarilor utilizatorului, poate oferi sfaturi utile #tips& si informatii a.utatoare. 1ctivarea acestui instrument se poate realiza prin apasarea tastei functionale '%, prin selectarea optiunii Celp ( Microsoft Word Celp sau prin efectuarea unui clic cu mouse(ul pe pictograma corespunzatoare #vezi figura nr.?&.

Figura nr. - Pictograma pentru acti!area functiei "ffice #ssistant

"!eratii de ba#a asu!ra documentelor Word

4a intrarea in Word, pe ecran apare o fereastra cu un document nou, vid. Editarea acestuia se poate face in mod uzual, iar in document va aparea tot ceea ce se scrie. Bn cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt operatiile de baza care se pot executa asupra documentelor Word3 crearea unui nou document, desc)iderea unui document existent, salvarea si inc)iderea documentului curent, modalitatile de tiparire a acestuia, precum si de vizualizare a formei tiparibile. %& +esc)iderea unui document nou intr(un format uzual se poate face in orice moment folosind butonul Dew de pe bara de instrumente #figura nr.F&, dar daca se doreste desc)iderea de documente de tipuri mai speciale, se va folosi optiunea Dew a meniului 'ile, care permite alegerea unui sablon predefinit #ca alegere implicita apare 9lan5 +ocument, caruia ii corespunde fisierul sablon uzual normal.dot&. -n sablon #template& este un cadru sau un /sc)elet/ existent, pe care se poate construi mai simplu un document prin pastrarea informatiilor, a stilurilor de scriere si modului de aran.are a informatiilor oferite de cadrul initial. -n sablon poate avea locuri rezervate in care sa se introduca informatii noi si eventual sa pastreze anumite informatii initiale, ceea ce face crearea unor documente mult mai simpla. +aca sablonul este prote.at, nu se vor putea face direct modificari in el, ci va trebui salvat cu un alt nume si deprote.at cu optiunea -nprotect +ocument din meniul ,ools #aceasta optiune se activeaza dupa prote.area documentului cu ,ools ( :rotect +ocument&. -tilizatorul poate folosi sabloanele predefinite #4etters and 'axes, Memos, >eports etc.& sau, la un nivel mai avansat de utilizare a editorului, poate sa isi creeze sabloane proprii. 1cestea se salveaza cu tipul template, sub forma de fisiere care au extensia .dot intr(un subdirector propriu al folderului ,emplates sau intr(unul dintre subdirectoarele existente. +e aici, sablonul poate fi desc)is cu 'ile ( Dew, alegand sablonul dorit din fereastra de dialog care apare. 6ablonul desc)is poate fi folosit la crearea unui document nou #uzual& sau a unui sablon nou, in functie de optiunea activa3 2reate Dew +ocument sau 2reate Dew ,emplate. 4ista de sabloane predefinite mai ofera posibilitatea de a opta pentru anumiti /asistenti/ #1genda Wizard, 4etter Wizard, 'ax Wizard etc.&. 1cestia asista utilizatorul in crearea documentului, punandu(i o serie de intrebari asupra elementelor pe care doreste sa le introduca in document. +eplasarea intre ferestrele de dialog care apar se poate realiza prin intermediul butoanele Dext si 9ac5 iar terminarea specificatiilor se marc)eaza prin 'inis).

<& +esc)iderea unui document existent se realizeaza prin intermediul comenzii Open a meniului 'ile sau printr(un clic cu mouse(ul pe butonul corespunzator din bara de instrumente standard #figura nr.F&. 6e va desc)ide o fereastra de dialog care va permite utilizatorului alegerea fisierului pe care doreste sa il desc)ida. Bn fereastra #vezi figura nr.@& vor fi afisate3

lista ascunsa 4oo5 in #care se desc)ide cu simbolul sagetii in .os& cu drive(urile disponibile si structurile de directoare corespunzatoare, din care se poate selecta directorul dorit7 continutul directorului curent #implicit, se afiseaza fisierele .doc, extensia specifica Word(ului, dar aceasta specificare se poate modifica&7 lista ascunsa 'iles of t0pe in care se poate specifica tipul de document care se cauta3 document Word .doc #implicit&, sablon #template& .dot, text .txt #succesiune de caractere, fara informatii de formatare&, .rtf #>ic) ,ext 'ormat ( format text imbogatit, propriu pentru Microsoft, care permite ca un document salvat intr(un editor de texte sa fie salvat impreuna cu toate informatiile de formatare&, toate fisierele #1ll& etc. liste ascunse care permit cautarea fisierelor dorite dupa nume #'ile name&, dupa continutul fisierului #,ext or propert0& si dupa data ultimei modificari #4ast modified&. bara de instrumente a ferestrei contine, pe langa butoanele cu rol de vizualizare cunoscute din ferestrele de navigare si explorare, butoane pentru cautarea sau adaugarea documentelor #de fapt a s)ortcut(urilor la documente& intr(un director special #4oo5 in 'avorites si 1dd to 'avorites&, buton pentru acces la Web #6earc) t)e Web&, buton pentru comenzi si setari suplimentare #2ommands and 6ettings&. butoane speciale pentru cautarea fisierelor dorite #'ind Dow, 1dvanced&.

+upa selectarea fisierului dorit, se apasa butonul Open #ec)ivalent, se poate da un clic dublu pe numele fisierului din lista&.

Figura nr.$ - Imaginea fereastrei de dialog "pen

6e pot desc)ide simultan mai multe documente dar nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei. :entru desc)iderea mai multor

documente simultan se pot selecta deodata fisierele respective din lista directorului curent, mentinand tasta 2,>4 apasata si efectuand clic cu mouse(ul pe fiecare fisier in parte in fereastra Open #pentru fisiere afisate consecutiv, marca.ul se mai poate realiza cu clic pe primul si 6CB',Lclic pe ultimul&. +esc)iderea unui fisier se mai poate face din lista ultimelor fisiere prelucrate aflata in meniul 'ile. 2omutarea intre fisierele desc)ise la un moment dat se poate realiza din meniul Window, care afiseaza, in zona inferioara, lista de ferestre desc)ise.

Figura nr.% - &utoanele 'ew( "pen( )a!e

$& 6alvarea documentului curent #desc)is in fereastra activa& pe suport magnetic, in scopul utilizarii lui ulterioare, se realizeaza prin intermediul comenzilor 6ave sau 6ave 1s din meniul 'ile sau prin realizarea unui clic cu mouse(ul pe pictograma corespunzatoare din bara de instrumente #figura nr.F&. +aca fisierul fusese salvat in prealabil si se doreste doar actualizarea lui #acelasi nume si locatie pe disc& este suficienta utilizarea comenzii 6ave. +aca se doreste salvarea fisierului sub un alt nume, alt tip sau in alt director pe disc, se va folosi comanda 6ave 1s care permite, prin intermediul unei ferestre de dialog, specificarea noului nume si=sau a noii localizari a fisierului. 2omponenta ferestrei 6ave 1s este asemanatoare cu cea a ferestrei Open7 lipsesc, in mod evident, listele ascunse ,ext or :ropert0, 4ast modified si butoanele de cautare, dar apar in sc)imb butoanele pentru specificarea unor optiuni de salvare #Options si 6ave version, care precizeaza modul de creare a unor copii de siguranta, de salvare automata in fisiere temporare, asocierea de parole etc.&. Bn bara de instrumente apare un buton pentru crearea unui nou folder #astfel, documentele se pot salva si in foldere care nu existau pe disc inainte de activarea optiunii de salvare&.

Figura nr.* - Imaginea ferestrei de dialog )a!e #s

?& Bnc)iderea documentului curent se realizeaza prin intermediul comenzii 2lose a meniului 'ile. +aca ultimele modificari din fisier nu au fost salvate inainte de lansarea comenzii 2lose, utilizatorul va fi intrebat daca doreste sau nu sa realizeze aceasta operatie. @& ,iparirea documentului curent se poate realiza cu setarile implicite, folosind butonul :rint sau cu specificarile dorite, prin intermediul comenzii :rint din meniul 'ile. 'ereastra de dialog corespunzatoare #vezi figura nr.8& permite specificarea paginilor care se tiparesc din documentul curent si a numarului de copii. :entru a tipari doar pagina curenta se va selecta optiunea 2urrent :age din cadrul campului :age >ange. 1tunci cand se doreste tiparirea anumitor pagini din document, aceste pagini vor fi specificate in cadrul campului :ages, fiind separate cu caracterul virgula #,&. +aca respectivele pagini sunt consecutive si deci formeaza un interval, acest interval se poate specifica prin semnul minus #(&. +aca se omite limita dreapta a intervalului, atunci tiparirea se va face pana la sfarsitul documentului. Exemple3 %, $, F, !(%< specifica paginile %, $, F, !, %I, %% si %<. Bn plus, tiparirea tuturor paginilor pare sau impare se poate realiza prin selectarea in cadrul campului :rint a optiunii Even :ages, respectiv Odd :ages.

Figura nr.+ - Imaginea ferestrei de dialog Print

Bnainte de a realiza tiparirea unui document, se recomanda vizualizarea formei in care va aparea acesta la imprimanta prin intermediul optiunii :rint :review a meniului 'ile sau a butonului corespunzator din bara de instrumente 6tandard. Bn fereastra :rint :review, se poate opta pentru3 afisarea documentului la diverse dimensiuni, micsorarea scrisului astfel incat sa incapa intr(un spatiu mai mic, afisarea uneia sau mai multor pagini, tiparirea sau inc)iderea ferestrei. Optiuni suplimentare se pot preciza in fereastra de dialog asociata butonului Options. 6e mai pot modifica setarile curente ale imprimantei folosite la tiparire cu a.utorul butonului :roperties, care desc)ide o fereastra de dialog complexa. Modificarea dimensiunilor de afisare a documentului se poate realiza prin intermediul comenzii Aoom din meniul 8iew sau a butonului de zoom din ,oolbar #figura nr.!&. Bn plus, zona de lucru Word poate fi impartita in subferestre care sa afiseze diferite sectiuni ale documentului. 1cest

lucru se realizeaza prin intermediul comenzii 6plit din meniul Window sau printr(un dublu clic cu mouse(ul pe zona destinata acestei sectionari #figura nr.!&.

Figura nr., - &utonul de zoom si zona de sectionare

F& :arasirea editorului Word se poate realiza prin intermediul comenzii Exit a meniului 'ile, a comenzii 2lose a meniului 60stem, printr(un dublu clic cu mouse(ul pe butonul meniului 60stem sau utilizand butonul de inc)idere al ferestrei Word. Bnainte de parasirea definitiva a editorului se recomanda salvarea si inc)iderea tuturor documentelor utilizate in sesiunea respectiva de lucru. Bn cazul in care exista fisiere nesalvate, utilizatorul va fi intrebat daca doreste salvarea lor. O intrebare asemanatoare se pune daca in zona 2lipboard ramane o cantitate mare de informatie care ar putea fi eventual utilizata intr(o alta aplicatie, dupa inc)iderea editorului Word.

Teme !ro!use
%& 6a se editeze urmatorul text intr(un document cu numele marga.doc3 MM Europa Occidentala a constientizat lacunele paradigmei nationale, care a dominat(o o lunga vreme, si a trecut, economic, politic, dar si cultural, la o noua paradigma, care integreaza interogatiile, c)iar pe cele /nationale/, prin originea, sfera si semnificatiile lor, intr(o abordare europeana. Orizontul national este inscris in orizontul mai cuprinzator, dar tot mai putin abstract, al continentului nostru. Bn factualitatea vietii, cetatenia europeana creste astazi natural pe soclul cetateniei statelor nationale si capata incet primatul in raport cu ea. 6i pentru Europa >asariteana asumarea paradigmei europene este astazi o conditie de relevanta culturala si, poate mai acut, de supravietuire. Dumai iluzoriu relevanta culturala se atinge relansand paradigma nationala de acum un secol sau mai mult. Oricat ar fi reconditionata, pur si simplu ea este in contratimp cu experientele acceptate de lumea civilizata de azi, iar cultivarea ei este definit contraproductiva. 6i aici, inclusiv in >omania, sc)imbarea de paradigma, de la cea nationala, la cea europeana, este o c)estiune de luciditate si, in definitiv, de responsabilitate. ;; # 1ndrei M1>G1 ( /'ilosofia -nificarii Europene/& <& 6e va edita urmatorul text, in documentul cu numele fse.doc3 >omania, li5e ot)er 2entral and Eastern European countries, is see5ing to move Nuic5l0 towards european economic, legal, political and militar0 structures. -nderstanding t)is process and its implications is of great importance, not onl0 for polic0 ma5ers, but for t)e >omanian people as well. ,)us, t)e reform of t)e education s0stem must offer opportunities for t)e training of specialists Nualified to anal0se t)e european process, for implementing >omanian commitments, and for developing a European conscience. >esearc) activities focus upon t)e strateg0 of transition to a mar5et econom0 ( a precondition for European integration. 'ounded in %!!?, t)e 'acult0 of European 6tudies is t)e first facult0 in >omania w)ic) provides teac)ing and researc) on european integration from )istorical, economic, .uridical, cultural,

sociological and p)ilosop)ical points of view. ,)erefore, t)e 'acult0 )as a general, but interdisciplinar0 and multi(disciplinar0 European profile. 6a se vizualizeze forma in care se va tipari documentul. $& 6a se editeze o scrisoare si un mesa. de fax in limba engleza folosind sabloanele corespunzatoare puse la dispozitie de editorul Word. 6a se salveze documentele in directorul personal. ?& 2reati un sablon personal de scrisoare, in limba romana, folosind formatul 4andscape, care sa se utilizeze ulterior pentru crearea a doua documente, destinate unor firme diferite. 6a se vizualizeze forma de tiparire a documentelor.

"!eratii de editare $e%uli elementare !entru introducerea textului

Bntroducerea textului se realizeaza intotdeauna in pozitia cursorului #care are in general forma de bara verticala&. 1pasarea unei taste(litera conduce in general la introducerea literei mici corespunzatoare. :entru introducerea literei mari se va tine apasata tasta 6CB',. 1pasarea tastei 21:6 4O2J va inversa acest mod de introducere a literelor alfabetului #american&. 1pasarea unei taste(cifra determina inserarea acelei cifre. -tilizarea combinatiei cu tasta 6CB', va conduce la introducerea caracterului afisat deasupra cifrei #ex. apasarea combinatiei 6CB',L< va introduce caracterul O&. Bn mod analog se utilizeaza si celelalte taste cu caractere speciale. 1pasarea tastei 6:12E #cea mai lunga tasta& realizeaza introducerea unui spatiu. 2and textul introdus atinge sfarsitul unui rand va trece automat la randul urmator, introducand eventual spatii suplimentare astfel incat sa se respecte alinierea ceruta de utilizator #vezi 'ormatarea r*ndurilor si paragrafelor&. 6patiile introduse efectiv pot fi evidentiate cu a.utorul butonului 6)ow=Cide #apar ca P &. ,astarea lui ED,E> produce un marca. de sfarsit de paragraf #care poate fi vizualizat cu butonul 6)ow=Cide&, cu rol special in formatare3 exista comenzi speciale pentru formatarea paragrafelor, privite ca entitati de text separate de ED,E>. 2ombinatia 6CB',LED,E> conduce la inceperea unui rand nou fara a se trece la un nou paragraf. 6tergeri. 1pasarea tastei 912J6:12E #deasupra tastei ED,E>& conduce la stergerea caracterului din stanga cursorului, in timp ce apasarea tastei +E4E,E conduce la stergerea caracterului din pozitia cursorului. +aca un bloc de text este marcat #vezi Operatii cu blocuri de text&, el va fi sters prin actionarea tastei 912J6:12E si inlocuit cu caracterul introdus prin actionarea unei taste caracter. ,aste speciale. 1pasarea tastei BD6E>, determina modificarea modului de introducere a textului. Exista doua astfel de moduri, inserare si suprascriere, iar tasta BD6E>, functioneaza ca un comuntator intre cele doua moduri. Bn modul de lucru /Bnsert/ #inserare&, eventualele

caractere din dreapta cursorului vor fi mutate spre dreapta, pe cand in modul /Overwrite/ #suprascriere&, caracterul nou introdus va fi scris peste cel din dreapta cursorului. 1pasarea tastei ,19 conduce la introducerea unui caracter ec)ivalent cu mai multe spatii consecutive. 2aractere speciale. -nele caractere speciale nu apar pe tastatura. Ele pot fi introduse prin intermediul comenzii 60mbol a meniului Bnsert. 4a aparitia ferestrei de dialog corespunzatoare se va selecta caracterul dorit si se va actiona butonul Bnsert. 2aracterelor speciale des utilizate li se pot asocia combinatii de taste, prin intemediul aceleiasi ferestre afisate de Bnsert ( 60mbol3 se selecteaza caracterul dorit si se apasa butonul 6)ortcut Je0. Bn campul :ress Dew 6)ortcut Je0 al noii ferestre se introduce combinatia de taste dorita, dupa care se activeaza butonul 1ssign.

&o#itionarea cursorului de editare ' re%uli de ba#a

:ozitionarea intr(un document a cursorului mouse(ului #cursorul de editare& respecta urmatoarele reguli3

executarea unui clic cu mouse(ul intr(o anumita pozitie din text va conduce la mutarea cursorului de inserare in acea pozitie7 tastele(sageti #stanga, dreapta, sus, .os& au rolul deplasarii cursorului de editare cu un caracter la stanga, un caracter la dreapta, un rand mai sus, respectiv un rand mai .os7 tastele(sageti combinate cu tasta 2,>4 au rolul deplasarii cursorului de editare cu un cuvant la stanga, un cuvant la dreapta, la inceputul paragrafului curent, respectiv la inceputul paragrafului urmator7 tastele :1GE -: si :1GE +OWD conduc la deplasarea cursorului cu un ecran mai sus, respectiv cu un ecran mai .os. 2ombinarea lor cu tasta 2,>4 va muta cursorul la inceputul, respectiv sfarsitul paragrafului curent7 tastele ED+ si COME au rolul deplasarii cursorului la sfarsitul, respectiv inceputul liniei curente. 2ombinarea lor cu tasta 2,>4 va muta cursorul la sfarsitul, respectiv inceputul documentului7 combinatia 6CB',L'@ conduce la revenirea cursorului in pozitia anterioara ultimei mutari #Go 9ac5&7 comanda Go ,o a meniului Edit permite mutarea cursorului de inserare intr(o anumita locatie din text #pagina, sectiune, linie etc& care va fi aleasa prin intermediul unei ferestre de dialog.

"!eratii cu blocuri de text

+aca se doreste realizarea unei operatii cu o zona de text, aceasta trebuie intai selectata folosind mouse(ul sau tastaura, dupa care se va specifica operatia dorita. O zona de text selectata se numeste uzual bloc de text.

$e%uli de ba#a !entru selectarea textului

Operatiile de selectare a liniilor si paragrafelor pot fi simplificate prin utilizarea barei de selectie a textului care se suprapune cu marginea stanga a documentului #aici, cursorul mouse(ului se transforma intr(o sageata&. :ot fi selectate3

un text oarecare ( prin pozitionarea pe inceputul sau si glisarea mouse(ului pana la sfarsit sau mentinerea tastei 6CB', apasate si executarea unui clic cu mouse(ul la sfarsitul textului, sau prin utilizarea tastei 6CB', impreuna cu tastele de deplasare. ,astele(sageti combinate cu tasta 6CB', conduc la selectarea unui caracter la stanga, unui caracter la dreapta, unei linii mai sus, respectiv unei linii mai .os fata de pozitia cursorului. 2ombinarea lor cu 2,>4L6CB', conduce la selectarea pana la inceputul cuvantului curent, sfarsitul cuvantului curent, inceputul paragrafului curent, sfarsitul paragrafului curent. ,astele ED+ si COME combinate cu tasta 6CB', selecteaza textul pana la sfarsitul, respectiv inceputul liniei curente, iar combinate cu 2,>4L6CB', pana la sfarsitul, respectiv inceputul documentului. ,astele :1GE -: si :1GE +OWD combinate cu 6CB', selecteaza textul dintr(un ecran mai sus, respectiv mai .os fata de pozitia cursorului7 un cuvant ( printr(un dublu clic cu mouse(ul pe cuvantul respectiv7 o linie ( printr(un clic in bara de selectie, la nivelul liniei7 un paragraf ( printr(un dublu clic cu mouse(ul in bara de selectie, la nivelul paragrafului respectiv7 intregul document ( prin mentinerea tastei 2,>4 apasate si executarea unui clic cu mouse(ul in bara de selectie, alegand optiunea Edit ( 6elect 1ll sau prin combinatia de taste 2,>4L1.

Mentionam in final ca regulile de selectare descrise sunt valabile si in cazul selectarii elementelor grafice.

(o!ierea si mutarea blocurilor de text

Bn scopul copierii si mutarii textului dintr(un document intr(altul #eventual intr(o alta aplicatie& sau c)iar in cadrul aceluiasi document, se poate utiliza 2lipboard(ul si comenzile 2ut, 2op0 si :aste disponibile din meniul Edit, prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente 6tandard, sau din meniul contextual al oricarui bloc selectat #desc)is cu butonul din dreapta al mouse(ului&. 1tunci cand vor fi copiate elemente grafice din alte aplicatii se recomanda utilizarea comenzii :aste 6pecial in locul comenzii :aste. -n text poate fi copiat sau mutat in cadrul aceluiasi document atat prin intermediul 2lipboard( ului, cat si prin deplasarea directa cu mouse(ul. 1stfel, un text selectat poate fi mutat prin glisarea lui la noua pozitie si copiat prin mentinerea tastei 2,>4 apasata si glisarea lui la noua pozitie. +e remarcat ca aceleasi actiuni trebuie efectuate si in cazul in care se doreste copierea sau mutarea unui element grafic. +aca utilizatorul doreste anularea unei comenzi anterioare va folosi functia -ndo, prin care se pot reface ultimele actiuni efectuate asupra documentului. 1ctiunea care se doreste a fi anulata va fi selectata din lista ascunsa a butonului -ndo #vezi figura nr.%I&. :entru anularea ultimei comenzi se poate actiona butonul -ndo sau selecta optiunea -ndo #2,>4LA& a meniului Edit.

1tunci cand se doreste refacerea unei comenzi anulate anterior prin intermediul functiei -ndo, se va folosi functia >edo #prin apasarea butonului corespunzator, alegerea unei anumite actiuni din lista asociata, sau alegerea optiunii >edo din meniul Edit&. Bn scopul repetarii unei comenzi efectuate anterior, se va folosi optiunea >epeat a meniului Edit.

Figura nr.1- - &utoanele .ndo si /edo

1nalog tuturor obiectelor Windows, si obiectelor din fereastra document le sunt asociate meniuri contextuale, accesibile cu butonul din dreapta al mouse(ului, care permit executia rapida a unor operatii de editare. +e exemplu, intr(un text se va putea sc)ima fontul, formata paragraful sau configura diferite tipuri de liste. +aca o zona de text este marcata #bloc de text&, optiunile meniului contextual constituie una din modalitatile de realizare a operatiilor de copiere sau mutare. >emarcam faptul ca si obiectele de alt tip decat text ( imagini, grafice, tabele ( se pot copia sau muta dupa aceleasi reguli descrise mai sus. -n obiect grafic se poate selecta cu un clic si se poate edita cu dublu clic sau Edit ( Ob.ect #i se pot modifica caracteristicile, de exemplu, grosimea liniilor si titlurile dintr(un grafic&. 1ceste obiecte au si ele meniuri contextuale, care permit realizarea rapida de diverse operatii si modificari. -n obiect imagine poate fi sters, copiat sau mutat in 2lipboard cu aceleasi optiuni 2lear, 2op0, 2ut si ulterior depus cu :aste sau :aste 6pecial. 1ceasta ultima optiune permite selectarea tipului de obiect care se va copia=muta. ,ransferul se poate realiza si intre aplicatii diferite Windows care recunosc formatul respectiv. :entru transferul de informatii intre aplicatii s(a implementat te)nica O4E #Ob.ect 4in5ing and Embedding&, care asigura posibilitatea editarii unui obiect incapsulat prin lansarea aplicatiei care l(a creat din cadrul aplicatiei in care a fost transferat. -n tip special de depunere a unui obiect=element este introducerea in document a unei legaturi la fisierul care(l contine #:aste lin5&. Optiuni de editare se pot specifica din ,ools ( Options ( Edit. +e exemplu, daca se activeaza comutatorul 1utomatic word selection, la selectarea cu mouse(ul a unei zone de text, marcarea se va realiza cuvant cu cuvant si nu litera cu litera.

(autari si inlocuiri automate de text) &o#itionari automate

Exista numeroase situatii in care utilizatorul este interesat de gasirea aparitiilor unui anumit cuvant sau a unei succesiuni de caractere si eventual de inlocuirea lor cu un alt cuvant sau succesiune de caractere. 2omanda 'ind a meniului Edit permite cautarea unui anumit text specificat de catre utilizator si pozitionarea cursorului de editare pe acel text, in cadrul documentului. Bn urma lansarii in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog 'ind and >eplace3

Figura nr.11 - Fereastra de dialog Find and /eplace 0in configuratie minimala1
6emnificatia campurilor ferestrei 'ind and >eplace3

campul 'ind W)at ( permite specificarea textului care urmeaza a fi cautat7 butonul 'ind Dext ( cautarea urmatoarei aparitii in document a textului specificat7 butonul More ( extinderea ferestrei de dialog prin adaugarea urmatoarelor campuri3 6earc) ( specificarea portiunii din document #domeniului& in care se va cauta textul introdus in campul 'ind W)at3 1ll #intregul document&, -p #din pozitia cursorului de inserare catre inceputul documentului&, +own #din pozitia cursorului pana la sfarsitul documentului&7 comutatorul Matc) 2ase ( daca se realizeaza sau nu diferentierea intre literele mari si mici7 comutatorul 'ind W)ole Words Onl0 ( se cauta doar cuvintele intregi fara sa se ia in considerare cuvintele care contin textul in interiorul lor7 comutatorul -se Wildcards ( utilizarea de caractere cu semnificatii speciale in cautare7 comutatorul 6ounds 4i5e ( se cauta toate sirurile de caractere similare #din punct de vedere fonetic& cu cel specificat in campul 'ind W)at. 'oloseste lexicul limbii engleze, deci nu se recomanda pentru textele in limba romana7 butonul Do 'ormatting ( cautarea nu va lua in considerare caracteristicile de formatare7 lista 'ormat ( se poate specifica formatul fontului si=sau paragrafelor dupa care sa se realizeze cautarea7 lista 6pecial ( permite cautarea unor caractere speciale #care vor fi introduse in campul 'ind W)at3 caracter de sfarsit de paragraf, ,19 etc.& sau a altor elemente #note de subsol, de sfarsit etc.&.

6electarea paginii >eplace conduce la lansarea in executie a functiei >eplace, cu retinerea informatiilor specificate in fereastra de dialog 'ind and >eplace. 'unctia >eplace se poate activa si independent, prin intermediul comenzii cu acelasi nume din meniul Edit si este foarte asemanatoare cu functia 'ind. +iferenta consta in faptul ca dupa gasirea textului cautat acesta poate fi inlocuit automat cu un text specificat in campul >eplace Wit) al ferestrei de dialog 'ind and >eplace. Bnlocuirea se poate realiza pentru aparitia curenta #butonul >eplace& sau pentru toate aparitiile din document #butonul >eplace 1ll&. 1paritia curenta se poate ignora cu butonul 'ind Dext, iar intreaga operatie se poate anula cu butonul 2ancel sau prin inc)iderea ferestrei de dialog 'ind and >eplace. :ozitionari automate. 6electarea paginii Go ,o din fereastra de dialog 'ind and >eplace sau lansarea in executie a comenzii cu acelasi nume din cadrul meniului Edit asigura deplasearea automata a cursorului in cadrul documentului pe pozitii specificate printr(un numar de pagina

#vezi 1ntete si subsoluri de pagina&, sectiune sau linie, semn de carte sau comentariu #vezi descrierea de mai .os&, nota de antet sau subsol #vezi 1ntete si subsoluri de pagina&, la un tabel #vezi 2rearea tabelelor&, grafic #vezi 1plicatia Grap)&, ecuatie #vezi Editarea formulelor& sau alt obiect. -n semn de carte permite utilizatorului regasirea rapida a anumitor portiuni de text. Bnserarea unui semn de carte se realizeaza prin intermediul comenzii 9oo5mar5 a meniului Bnsert. +upa introducerea numelui semnului de carte #9oo5mar5 Dame&, se va actiona butonul 1dd al ferestrei de dialog 9oo5mar5. 9utonul +elete al aceleiasi ferestre permite stergerea unui semn de carte selectat. 6emnele de carte pot fi sortate dupa nume sau dupa pozitia lor in text in functie de validarea campului 6ort 90 din fereastra de dialog 9oo5mar5. -n comentariu poate fi introdus in pozitia curenta a cursorului de inserare prin alegerea optiunii 2omment din meniul Bnsert. Bn partea inferioara a ferestrei document se desc)ide o fereastra care permite editarea textului comentariului, modificarea numelui comentariului #el primeste un nume implicit&, introducerea unui comentariu sonor #butonul Bnsert 6ound Ob.ect& si specificarea celui care a realizat comentariul #lista ascunsa 2omments from&.

*ntrari +utoText si intrari +uto(orrect

2omanda 1uto,ext a meniului Bnsert permite introducerea automata in document a unor elemente utilizate in mod repetat3 adrese, nume, tabele etc. 1ceste elemente poarta denumirea de intrari 1uto,ext. 2rearea unei intrari 1uto,ext se realizeaza prin selectarea textului care va forma intrarea si actionarea comenzii 1uto,ext sau a butonului corespunzator din bara de instrumente 6tandard. 6e va introduce numele intrarii si se va actiona butonul 1dd al ferestrei de dialog 1uto,ext. Bn scopul introducerii in text a unei intrari 1uto,ext de.a create se va pozitiona cursorul de editare in locul dorit, se va introduce numele intrarii si se va actiona butonul corespunzator din bara de instrumente 6tandard. Bn fereastra 1uto,ext, utilizatorul poate alege numele intrarii din lista celor introduse. 6tergerea unei intrari se realizeaza prin selectarea ei din lista afisata in fereastra de dialog 1uto,ext si actionarea butonului +elete. 'unctia 1uto2orrect este foarte asemanatoare cu functia 1uto,ext doar ca dupa introducerea de la tastatura a numelui unei intrari 1uto2orrect ea va fi automat inlocuita cu secventa de text care constituie intrarea respectiva, fara a mai fi necesara lansarea in executie a vreunei comenzi. O intrare 1uto2orrect se creeaza prin selectarea #optionala& in document a secventei de text cu care se va realiza inlocuirea si lansarea in executie a comenzii 1uto2orrect din meniul ,ools. Bn cadrul campului >eplace din fereastra de dialog 1uto2orrect se introduce textul de inlocuit, iar

campul Wit) va contine textul selectat. Bn cazul in care nu s(a realizat nici o selectare prealabila, acest camp va completat cu textul care va realiza inlocuirea. Modificarea unei intrari 1uto2orrect se poate realiza prin selectarea ei din lista de intrari afisata in cadrul campului >eplace ,ext as Qou ,0pe, actualizarea continutului campului Wit) si apasarea butonului >eplace. 6tergerea unei intrari 1uto2orrect se realizeaza prin selectia ei si actionarea butonului +elete, iar pentru introducerea uneia noi se foloseste butonul 1dd.

(orectarea lexicala si sintactica a textului

Editorul Word !" pune la dispozitia utilizatorilor facilitati de corectare lexicala #6pelling& si sintactica, conform gramaticii limbii engleze #Grammar& a textului, prin intermediul comenzii 6pelling and Grammar din meniul ,ools. 'unctia 6pelling realizeaza o corectare lexicala a textului pe baza unor dictionare incluse in editor #de obicei, dictionarul limbii engleze este livrat odata cu editorul, utilizatorul putand ac)izitiona suplimentar sau c)iar crea alte dictionare&. +upa lansarea in executie a acestei comenzi se va afisa fereastra de dialog 6pelling and Grammar ale carei elemente au urmatoarea semnificatie3

lista Dot in +ictionar0 ( cuvantul scris cu rosu nu a fost gasit in dictionar7 lista 6uggestions ( lista de sugestii pentru inlocuirea cuvantului7 butonul 1dd ( adaugarea cuvantului in dictionar7 butoanele Bgnore=Bgnore 1ll ( lasa cuvantul=toate aparitiile sale nesc)imbat#e&7

Figura nr.12 - Fereastra de dialog )pelling and 2rammar

butoanele 2)ange=2)ange 1ll ( inlocuieste cuvantul=toate aparitiile sale cu cel specificat in cadrul campului 6uggestions7 butonul 1uto2orrect ( crearea unei intrari 1uto2orrect prin care noul cuvant il va inlocui pe cel /propus/ de editor7 butonul Options ( specificarea optiunilor de utilizare a functiilor 6pelling si Grammar7 butonul 2ancel ( anularea operatiei curente de corectare lexicala si sintactica.

'unctia Grammar permite realizarea corectarii gramaticale si stilistice a textului din document, pe baza aceluiasi dictionar de cuvinte. Ea se lanseaza in executie in acelasi timp cu functia 6pelling, insa poate fi activata=dezactivata prin intermediul comutatorului 2)ec5 grammar din fereastra prezentata mai sus. 1vand in vedere complexitatea testelor sintactice intr(un limba. natural, este evident ca aceasta functie nu ofera rezolvari perfecte ci doar semnaleaza eventualele formulari incorecte #pe care le marc)eaza cu verde& si face propuneri de corectare care pot fi adoptate sau nu. +e fapt, studiul riguros al limba.elor naturale in scopul crearii unei interfete inteligente intre om si calculator este un domeniu de cercetare al inteligentei artificiale. Bmplicit, verificarile lexicale se realizeaza pe baza dictionarului custom.dic, dar utilizatorul isi poate crea dictionare proprii ca fisiere text, folosind butonul +ictionaries, din pagina 6pelling R Grammar a ferestrei de dialog Options #,ools ( Options&. 6electarea dictionarului utilizat pentru corectarea lexicala si gramaticala se poate realiza prin intermediul optiunii 6et 4anguage a comenzii 4anguage din meniul ,ools. -tilizatorul poate alege dintr(o lista limba dupa care sa fie realizata corectarea lexicala. 1plicarea automata a testelor lexicale si sintactice poate fi activata=dezactivata din submeniul ,ools ( Options, prin selectarea paginii 6pelling R Grammar si utilizarea comutatorilor 2)ec5 spelling as 0ou t0pe si 2)ec5 grammar as 0ou t0pe.

,ictionarul de sinonime si antonime T-esaurus

Optiunea ,)esaurus a comenzii 4anguage din meniului ,ools permite gasirea unor sinonime #eventual antonime& pentru anumite cuvinte sau expresii din text care au fost selectate in prealabil. 1sa cum a fost creata in Word, facilitatea functioneaza pentru limba engleza, pentru care s(au creat baze de date speciale, ce se consulta in acest scop. Bn lipsa unor aplicatii similare, in cazul alegerii altei limbi prin intermediul comenzii ,ools ( 6et 4anguage, nu se va putea utiliza optiunea ,)esaurus. 'ereastra de dialog ,)esaurus contine urmatoarele campuri si butoane3

campul 4oo5ed -p ( cuvantul pentru care se afiseaza sinonime sau antonime7 campul >eplace wit) 60non0m ( lista sinonimelor sau a cuvintelor inrudite7 lista Meanings ( semnificatiile cuvantului si eventual ale cuvintelor inrudite. :entru unele cuvinte exista liste de antonime, care se pot vizualiza prin selectarea optiunii 1nton0mes din lista Meanings7 butonul >eplace ( inlocuirea cuvantului din text cu cuvantul selectat in campul >eplace wit) 60non0m7 butonul 4oo5 -p ( gasirea sinonimelor si antonimelor pentru cuvantul selectat in cadrul campului >eplace wit) 60non0m7 butonul :revious se activeaza doar dupa apasarea butonului 4oo5 -p si permite revenirea la lista de sinonime a cuvantului anterior7 butonul 2ancel ( anularea operatiei ,)esaurus.

Teme !ro!use
%& 6a se editeze urmatorul text intr(un document cu numele foucault.doc 3

/1tenuarea, in decursul ultimelor secole, a severitatii penale este un fenomen bine cunoscut de istoricii dreptului. +ar multa vreme, el a fost considerat pe ansamblu drept un fenomen cantitativ3 mai putina cruzime, mai putina suferinta, mai multa blindete, mai mult respect, mai multa omenie. Bn realitate, aceste modificari sint insotite de o mutatie in c)iar obiectul operatiei punitive. 6cadere a intensitatiiS :oate. 6c)imbare de obiectiv, cu siguranta. +aca penalitatea, in formele ei cele mai drastice, nu se mai adreseaza corpului, atunci care este obiectul eiS >aspunsul teoreticienilor ( al acelora ce inaugureaza, catre %"FI, o perioada ce nu s( a inc)eiat inca ( e simplu, aproape evident. :are a fi continut c)iar in intrebare. Du mai e vorba de corp, ci de sufletE/ #Mic)el 'oucault ( 1 supraveg)ea si a pedepsi ( Dasterea inc)isorii& <& 6a se desc)ida un nou document si sa se copieze in acest nou document primul paragraf din textul lui Mic)el 'oucault. +ocumentul astfel obtinut va fi salvat sub numele copie.doc. $& 6e va edita urmatorul text, in documentul cu numele )uman.doc3 Bn general, parliamentar0 control over foreign polic0, including )uman rig)ts polic0, ta5es place afterwards, w)en t)e minister concerned must account for t)is conduct of polic0. Bt is muc) more difficult for parliement to give t)e minister specific instructions before)and. ,)e minister will ( wit) some .ustification ( argue t)at )e needs some freedom of action in )is negociation wit) ot)er governments. 1 minister w)o can act onl0 under detailed instructions from parliement will )ave a difficult tas5 in international negociations, w)ic) consist in great part of see5ing viable compromises. #:eter 1. 9ae)r ( ,)e >ole of Cuman >ig)ts in 'oreign :olic0& ?& 6e vor inlocui automat toate aparitiile cuvantului /fenomen/ din documentul foucault.doc cu cuvantul /test/. @& 6a se corecteze textul din documentul )uman.doc atat din punct de vedere lexical, cat si din punct de vedere gramatical. F& 6a se gaseasca sinonimele cuvantului /process/. "& 6a se defineasca o intrare 1uto2orrect care sa inlocuiasca automat secventa /facult0/ cu secventa /'acult0 of European 6tudies/ si sa se verifice functionarea acesteia. 8& 6a se defineasca un semn de carte inaintea cuvantului afterwards din documentul )uman.doc si sa se realizeze pozitionarea pe semnul respectiv.

Formatarea documentelor
Operatiile de formatare se refera, in general, la forma, tipul, culoarea caracterelor folosite si la modul de aran.are in pagina a continutului documentului. Editorul Word ofera o gama extrem de larga de facilitati de formatare, de la formatarea caracterelor si paragrafelor, la scrierea pe coloane si utilizarea sau c)iar crearea unor stiluri de scriere, privite ca ansambluri de caracteristici de formatare, care pot fi referite simplu, printr(un nume anterior asociat.

Fonturi si moduri de scriere

-n font reprezinta o colectie de caractere care au caracteristici comune. Exista foarte multe tipuri de fonturi pentru caracterele uzuale #ale alfabetului latin&3 mai drepte, mai subtiri, mai inalte, mai ingrosate etc. sau fonturi pentru simboluri matematice, litere grecesti, c)irilice etc., si acestea de diverse tipuri. 'onturile acceptate de Windows se numesc fonturi ,rue ,0pe. 'onturile se vor alege in functie de modul in care se doreste evidentierea anumitor texte. Bn Word, pe langa alegerea fontului dorit, mai trebuie precizate modul de scriere folosit, numit uzual stilul fontului, referitor la formatul caracterelor #normal, ingrosat, inclinat, subliniat& si dimensiunea caracterelor. 2ateva exemple de nume de fonturi3 1rial, 2ourier Dew, ,imes Dew >oman etc. 2ele mai des utilizate stiluri de fonturi sunt3 >egular, 9old, Btalic, si 9old(Btalic. :e langa acestea, unele fonturi mai pot avea stiluri ca 4ig)t, Extra 9old, Ceav0 etc. +imensiunea fonturilor se masoara in puncte3 ... 8, %I, %< .... #% punct T %="< inc)&. :entru formatarea caracterelor folosite si a caracteristicilor acestora, se utilizeaza casetele de derulare 6t0le, 'ont si 'ont 6ize si butoanele 9old, Btalic, -nderline, de pe bara de instrumente 'ormatting #vezi figura nr.%$& sau comanda 'ont a meniului 'ormat. Bn urma lansarii ei in executie se va afisa o fereastra de dialog care contine trei pagini de optiuni3 'ont, 2)aracter 6pacing si 1nimation #figura nr.%?&.

Figura nr.13 - &ara de instrumente Formatting

Figura nr.1 - Fereastra de dialog Font

Orice optiune aleasa din fereastra 'ont sau din bara de instrumente 'ormatting are efect din momentul activarii ei pana la dezactivare, prin precizarea altor caracteristici de formatare, sau, daca un bloc de text este selectat, se refera la continutul blocului respectiv. +atorita utilizarii mai simple, se recomanda aplicarea formatarilor de caractere asupra textelor selectate in prealabil. 6emnificatia campurilor paginii 'ont din fereastra de dialog 'ont este urmatoarea3

lista 'ont3 selectarea fontului dorit7 lista 'ont 6t0le3 selectarea stilului fontului ales7 lista 6ize3 selectarea dimensiunii fontului ales7 lista ascunsa -nderline3 specificarea tipului de subliniere a caracterelor3 6ingle, Words Onl0, +ouble, +otted, ,)ic5, +as), +ot +as), +ot +ot +as), Wave7 lista ascunsa 2olor3 selectarea culorii caracterelor #exista %F culori implicite&7 comutatorii Effects3 aplicarea unor efecte speciale3 6tri5et)roug), +ouble 6tri5et)roug), 6ubscript, 6uperscript, 6)adow, Outline, Emboss, Engrave, 6M144 21:6, 144 21:6, Cidden 7 campul :review3 vizualizarea fontului si a caracteristicilor selectate7 butonul +efault3 modificarea caracteristicilor fontului din sablonul normal.dot.

Grupul de optiuni 2)aracter 6pacing permite specificarea spatierii textului #6pacing ... 90& si a pozitionarii sale verticale #:osition ... 90&, in timp ce prin intermediul grupului 1nimation

utilizatorul poate aplica asupra textului efecte de miscare #un contur care isi sc)imba culoare sau care se roteste, un fond care clipeste etc.&. +aca s(a formatat un text si se doreste aplicarea atributelor sale pentru un altul, se poate copia formatul dorit selectand textul initial, activand butonul 'ormat :ainter si apoi selectand textul nou. 1tributele primului se vor aplica si pentru acesta #de fapt se vor copia toate marca.ele de format in noul text&.

Formatarea randurilor si !ara%rafelor

Modul de aran.are a textului este important pentru impactul pe care acesta il va avea asupra cititorului. Bn Word se considera ca textele sunt formate din paragrafe7 acesta notiune este mai degraba sinonima cu cea de aliniat din limba romana, fiindca desemneaza un text situat intre caractere de sfarsit de paragraf obtinute prin apasarea tastei ED,E>. >eamintim faptul ca simbolurile tastelor ED,E>, 6:12E #spatii tastate efectiv si nu introduse de Word pentru alinieri&, precum si alte marca.e cu rol de formatare pot fi vizualizate=ascunse folosind butonul 6)ow=Cide. Bn general, optiunile de formatare a paragrafelor au efect asupra paragrafului curent #oriunde ar fi pozitionat cursorul in cadrul acestuia&, fara a fi necesara selectarea lui. +aca insa sunt selectate mai multe paragrafe, eventual unul sau mai multe randuri, atunci formatarea se va realiza asupra zonei selectate. 2opierea formatelor de tip paragraf se poate de asemenea realiza folosind butonul 'ormat :ainter # a se vedea paragraful anterior&, cu un clic pe zona sursa, activand butonul si apoi realizand un nou clic pe paragraful destinatie #eventual selectand mai multe paragrafe destinatie&.

+linierea)
-n text poate fi aliniat la marginea din stanga, la cea din dreapta, intre marginile stanga(dreapta sau centrat folosind respectiv butoanele 4eft, >ig)t, Hustif0 si 2enter de pe bara de instrumente 'ormatting. 1cestea sunt de tip comutator si pot fi aplicate pentru textul curent scris, pana la sc)imbarea optiunii, sau pentru un text selectat. 9utoanele de aliniere sunt ec)ivalente cu optiunile din caseta 1lignment a ferestrei de dialog :aragrap) #pagina Bndents and 6pacing ( vezi figura nr.%@& sau cu combinatiile de taste 2trl(4 #4eft&, 2trl(> #>ig)t&, 2trl(H #Hustif0& si 2trl(E #2enter&.

*ndentarea)
-na din modalitatile de evidentiere a unui text=paragraf este indentarea, adica plasarea sa, in totalitate sau in parte, mai spre interior, la o anumita distanta fata de margini. Bndentarea paragrafului curent #implicit& sau a paragrafelor selectate se poate realiza3

cu butoanele de indentare +ecrease Bndent si Bncrease Bndent care folosesc o indentare predefinita de cinci spatii7 cu a.utorul riglei, folosind mouse(ul si marca.ele de indentare #in forma de triung)iuri sau dreptung)i& din stanga si dreapta riglei3

%. prin deplasarea cu mouse(ul a /triung)iului/ superior din marginea stanga a riglei se va indenta primul rand al paragrafului #sau paragrafelor, daca sunt mai multe selectate& fata de marginea din stanga7 <. prin deplasarea cu mouse(ul a /triung)iului/ inferior din marginea stanga a riglei se va indenta restul paragrafului #cu exceptia primului rand& fata de marginea din stanga7 $. prin deplasarea cu mouse(ul a /dreptung)iului/ din marginea stanga a riglei se va indenta intregul paragraf fata de marginea din stanga7 ?. prin deplasarea cu mouse(ul a /triung)iului/ inferior din marginea dreapta a riglei se va indenta paragraful fata de marginea din dreapta7

optiunile Bndentation din ferestra de dialog :aragrap) ( pagina Bndents and 6pacing. Modificarile facute se pot vizualiza in caseta :review.

Du se vor folosi ,ab(uri sau spatii pentru indentare, fiindca exista riscul dezorganizarii documentului.

.!atierea randurilor)
:entru a face mai lizibil un paragraf #text&, se poate modifica spatiul dintre randuri. +imensiunea exacta a spatiului dintre randuri este determinata de dimensiunea fontului. +e exemplu, pentru un font de %I puncte, spatiul dintre doua randuri este de aproximativ %I puncte pentru scrierea la un rand si de <I de puncte pentru scrierea la doua randuri. 6patiul dintre doua randuri este determinat de dimensiunea celui mai mare font din randul respectiv. Modificarea spatierii randurilor din paragraful curent #implicit& sau din paragrafele selectate se poate realiza prin intermediul casetei 4ine 6pacing din fereastra de dialog :aragrap), din care se pot alege optiunile3 6ingle #scriere la un rand&, %.@ 4ines #scriere la un rand si .umatate&, +ouble #la doua randuri&, 1t 4east #cel putin valoarea introdusa in caseta 1t&, Exactl0 #exact valoarea introdusa in caseta 1t& sau Multiple #multiplu de valoarea introdusa in caseta 1t&. 2aseta 1t poate fi completata folosind butoanele de incrementare=decrementare ale acesteia.

Figura nr.1$ - Fereastra de dialog Paragrap3

:rin intermediul casetelor 9efore si 1fter se pot modifica spatierile de dinaintea paragrafului curent #sau celor selectate& si de dupa paragraful curent #sau cele selectate&.

,elimitatori)
Editorul Word desparte automat textul in pagini #in functie de dimensiunile paginii si marginile alese&. :entru a decide daca anumite randuri vor fi trecute sau nu pe o pagina noua #de exemplu, ultimul rand dintr(un paragraf& se vor folosi optiunile de despartire a paragrafelor, aflate in ferastra de dialog :aragrap) ( pagina 4ine and :age 9rea5s. 2aseta :agination din aceasta fereastra contine3

optiunea Widow=Orp)an 2ontrol, prin activarea careia o ultima linie dintr(un paragraf #/orp)an/, orfan& nu va fi despartita de restul paragrafului #/widow/, vaduva&7 optiunea Jeep 4ines ,oget)er, care nu permite separarea liniilor dintr(un paragraf #se recomanda a se aplica pe anumite paragrafe selectate&7 optiunea Jeep Wit) Dext pentru ca doua paragrafe consecutive #eventual, mai multe selectate& sa nu fie separate.

-n delimitator de pagina introduce automat trecerea la o pagina noua #vezi 6ectionarea unui document& si se poate insera prin intermediul comenzii :age 9rea5 din meniul Bnsert, optiunea 9rea5 sau cu combinatia de taste 2,>4LED,E> si se poate sterge uzual cu o tasta de stergere sau dupa ce a fost selectat.

Tabulatori)
-n tabulator este un marca. pe rigla orizontala care defineste coloana din document unde se vor face pozitionarile prin tastarea lui ,19. Bmplicit, ei sunt asezati la fiecare %.$ cm, dar aceste distante pot fi modificate. ,ipul de tabulator este simbolizat in casuta din partea stanga a riglei orizontale. Exista patru tipuri de tabulatori, in functie de pozitia in care se va alinia textul inserat dupa apasarea tastei ,19 fata de pozitia tabulatorului3 aliniat la stanga ( cu simbolul L este tipul predefinit, aliniat la dreapta ( de exemplu, pentru numere intregi, cu simbolul L, centrat ( cu simbolul (, de exemplu pentru titluri si zecimal ( pentru numere zecimale. +e la un tip la altul se poate trece cu un clic pe simbolul de tabulator din rigla. +efinirea unui tabulator cu a.utorul mouse(ului se face printr(un clic in pozitia dorita pe rigla sau folosind fereastra de dialog ,abs, #'ormat ( ,abs& unde se specifica pozitia tabulatorului #in cadrul campului ,ab 6top :osition&, dupa care se apasa butonul 6et. 6tergerea unui tabulator se face deplasandu(l cu mouse(ul in zona textului sau folosind aceeasi fereastra de dialog ,abs #un tabulator se elimina cu 2lear, iar toti cu 2lear 1ll&. +aca se doreste definirea unui tabulator #unor tabulatori& doar pentru o sectiune de text, se va selecta intai textul respectiv.

,es!artirea in silabe
Bmplicit, un cuvant care nu incape pe randul curent va fi automat trecut pe randul urmator #aceasta faciliate se numeste word wrap&. :entru a o evita insa, se poate cere despartirea in silabe la capatul randului cu a.utorul optiunii ,ools ( 4anguage ( C0p)enation, in a carei fereastra de dialog se activeaza optiunea 1utomaticall0 C0p)enate +ocument. +aca nu se doreste despartirea cuvintelor scrise cu ma.uscule, se inactiveaza comutatorul C0p)enate Words in 21:6. Aona de despartire in silabe #C0penation Aone& specifica distanta fata de marginea din dreapta de unde se va incerca despartirea in silabe iar numarul maxim de linii consecutive in care sa se realizeze despartirea se precizeaza cu una dintre optiunile casetei 4imit 2onsecutive C0p)ens ,o. +aca despartirea automata nu este convenabila, se poate opta pentru cea manuala #cu a.utorul butonului Manual&7 in acest caz se va introduce cratima in pozitia dorita.

+ntete si subsoluri de !a%ina

1ntetul si subsolul paginii reprezinta zonele superioara si inferioara ale paginii, zone in care nu se scrie text obisnuit dar se pot introduce informatii speciale, care sa se repete apoi pe fiecare pagina #de exemplu3 titlul capitolului, numarul paginii, data si ora crearii, versiunea documentului, numele autorului sau sigla firmei&. 1ntetele si subsolurile diferitelor pagini se pot trata in mod diferit prin definirea de sectiuni diferite #Bnsert ( 9rea5& sau prin tratarea separata a paginilor pare si a celor impare. 8izualizarea si editarea acestor portiuni ale documentului se poate realiza in urma activarii comenzii Ceader and 'ooter din meniul 8iew. 6e vor afisa zonele rezervate pentru antet, respectiv subsol si bara de instrumente Ceader and 'ooter #figura nr.%F&, cu butoane pentru3 %. comutarea intre zona antetului si cea a subsolului7 <. afisarea antetului=subsolului sectiunii urmatoare a documentului7 $. inserarea aceluiasi antet=subsol ca in sectiunea anterioara7

?. @. F. ". 8. !.

inserarea unui camp de numar de pagina7 inserarea unui camp de data7 inserarea unui camp de ora7 afisarea ferestrei de dialog :age 6etup7 ascunderea=afisarea textului din document #pentru a vedea mai clar antetul si subsolul&7 inc)iderea modului de vizualizare a antetelor si subsolurilor, cu revenirea in document #2lose&.

+aca formatul campului de data sau a celui de ora nu convine, acesta poate fi modificat prin intermediul comenzii +ate and ,ime a meniului Bnsert. Dumerotarea paginilor. :entru numerotarea paginilor, in afara de butonul Bnsert :age Dumbers din bara de formatare Ceader and 'ooter, se poate folosi optiunea Bnsert ( :age Dumbers din meniul principal. 6e va preciza pozitia numarului de pagina3 in antet sau subsol #,op of :age sau 9ottom of :age&, la stanga #4eft&, la dreapta #>ig)t&, centrat #2enter& sau, pentru paginile in oglinda, spre interiorul #Bnside& sau exteriorul paginii #Outside&. Dumerele de pagina se pot formata folosind butonul 'ormat din fereastra de dialog :age Dumbers. 'ormatarile de tip antet si subsol pot fi valabile pentru intregul document sau doar la nivel de sectiune #vezi 6ectionarea unui document&, pot sa difere pentru paginile pare si impare #facilitate utila pentru paginile alaturate ( /facing pages/ ( care se leaga sub forma de carte& sau pot fi diferite pentru prima pagina fata de celelalte #in care, de exemplu, titlul poate inlocui informatiile de antet&. 1ceste caracteristici se specifica odata cu celelalte atribute de formatare a paginilor, folosind optiunea 'ile(:age6etup #vezi 6tabilirea caracteristicilor paginii si ale marginilor textului&. +imensiunile antetului si subsolului pot fi modificate prin intermediul aceleiasi comenzi :age 6etup din meniul 'ile, comanda care va fi prezentata in paragraful urmator, sau prin intermediul riglei verticale specifice modului :age 4a0out, de vizualizare a documentului.

Figura nr.1% - &ara de formatare 4eader and Footer

.tabilirea caracteristicilor !a%inii si ale mar%inilor textului

:entru specificarea caracteristicilor paginilor unui document se foloseste comanda :age 6etup a meniului 'ile. :agina :aper 6ize, a ferestrei de dialog :age 6etup, permite setarea dimensiunilor paginii prin intermediul campurilor :aper 6ize #dimensiuni predefinite&, Widt) si Ceig)t #specificarea latimii si inaltimii paginii ( vezi figura nr.%"&. +e asemenea, cu a.utorul campului Orientation, utilizatorul poate alege orientarea paginii3 :ortrait #asezare verticala& sau 4andscape # asezare orizontala&. Bmplicit, dimensiunile se masoara in inc)es, dar unitatea de masura se poate sc)imba in centimetri, din fereastra Options #desc)isa cu comanda ,ools(Options&, pagina General, lista Measurement -nits.

:agina Margins, din aceeasi ferestra de dialog :age 6etup, contine optiuni pentru specificarea marginilor #,op, 9ottom, 4eft, >ig)t& de pagina, adica distanta de la marginea foii de )artie la marginea textului. 8alidarea optiunii Mirror Margins face ca marginea din stanga a primei pagini sa fie egala cu marginea din dreapta a celei de a doua si invers #pagini in oglinda& care pot fi legate sub forma de carte. ,extul poate fi aliniat si fata de centrul paginii, utilizand optiunile listei 8ertical 1lignment din pagina 4a0out a fereastrei de dialog :age 6etup. 1linierea poate fi la marginea de sus a paginii #,op&, pe centrul paginii #2enter& sau astfel incat textul sa acopere in mod uniform pagina #Hustified&. +iferentierea caracteristicilor paginilor pare si impare, respectiv a primei pagini fata de celelalte se poate preciza folosind comutatoarele +ifferent Odd and Even si +ifferent 'irst :age. Optiunile stabilite pot fi valabile pentru intregul document, doar de la pozitia curenta a cursorului in cadrul documentului sau numai pentru sectiunea curenta #caseta 1ppl0 ,o&. +aca aceste optiuni sunt activate, zonele de antet si subsol vor primi nume corespunzatoare3 'irst :age Ceader, Even :age Ceader, Odd :age 'ooter etc.

Figura nr.1* - Fereastra de dialog Page )etup

.ectionarea unui document

6ectiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de formatare, care le evidentiaza continutul. -n document poate avea mai multe sectiuni, fiecare cu propriile margini, antete=subsoluri, stiluri de numerotare. Ele se pot defini folosind comanda Bnsert ( 9rea5, prin inserarea unui delimitator de sectiune pe pagina urmatoare #Dext :age&, in pozitia curenta #2ontinuous&, pe urmatoarea pagina cu numar par #Even :age& sau pe urmatoarea pagina cu numar impar #Odd :age&. Odata definita o sectiune, se poate modifica aran.area in pagina doar in cadrul ei, alegand optiunea ,)is section din caseta 1ppl0 ,o a paginii 4a0out #'ile ( :age 6etup&.

6farsitul de sectiune este simbolizat printr(o linie intrerupta care contine textul End of 6ection #in modul de afisare Dormal&7 stergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua sectiuni, pastrandu(se caracteristicile celei de a doua.

"bservatie/
2u Bnsert(9rea5 se mai pot introduce marca.e de sfarsit de pagina #vezi 'ormatarea r*ndurilor si paragrafelor&.

+ran0area textului !e coloane

Bn scopul aran.arii textului pe mai multe coloane #in stilul articolelor din ziar& se va utiliza comanda 2olumns a meniului 'ormat, sau butonul cu acelasi nume din bara de instrumente 6tandard. 2omanda 2olumns permite, prin intermediul campurilor ferestrei de dialog cu acelasi nume, specificarea numarului de coloane si a dimensiunilor acestora, dupa cum urmeaza3

grupul :resets ( cinci moduri predefinite de impartire pe coloane a textului7 lista Dumber of 2olumns ( numarul de coloane7 grupul Widt) and spacing ( specificarea latimii fiecarei coloane si a spatiilor dintre coloane #se pot folosi butoanele de incrementare=decrementare ale casetelor Widt) si 6pacing& comutatorul ENual column widt) ( coloanele vor avea latime egala7 comutatorul 4ine between ( inserarea unei linii verticale care sa delimiteze coloanele.

Figura nr.1+ - Fereastra de dialog 5olumns

.tiluri si sabloane
-n stil este o grupare de atribute de formatare3 font, dimensiune, mod de scriere, indentare etc. Exista stiluri referitoare la caractere, care au efect asupra textului selectat sau au efect de tip

comutator, de la activare pana la dezactivare si stiluri referitoare la paragrafe, care au efect imediat asupra paragrafului curent #daca dorim sa aiba efect asupra mai multor paragrafe, le selectam&. +e exemplu, modurile de scriere cu aldine, cursive, sublinieri sunt stiluri referitoare la caractere, iar alinierile si indentarile se refera la paragrafe. 4ista de stiluri disponibile in mod curent se gaseste in caseta 6t0le de pe bara de instrumente 'ormating. Bn aceasta lista, stilurile de paragraf apar scrise cu aldine.

Figura nr.1, - Fereastra de dialog )t6le

Operatiile asupra stilurilor se pot realiza cu a.utorul optiunii 'ormat ( 6t0le, care desc)ide fereastra de dialog cu acelasi nume ( 6t0le. 6tilurile curent disponibile se pot vizualiza si de aici #vezi figura nr.%!&. 2rearea unui stil nou se poate realiza din fereastra de dialog 6t0le, alegand butonul Dew. :entru a nu avea prea multi parametri de specificat in cadrul acestei ferestre si a subferestrei 'ormat, se obisnuieste ca in momentul alegerii butonului din fereastra 6t0le, paragraful curent sa contina de.a cel putin o parte din atributele de formatare care se doresc introduse in noul stil. Bn fereastra Dew 6t0le se va introduce numele stilului #caseta Dame&, tipul stilului, de caracter sau de paragraf #caseta 6t0le ,0pe&, stilul predefinit pe care se bazeaza, adica ale carui caracteristici le preia #caseta 9ased On&, stilul paragrafului urmator #6t0le for 'ollowing :aragrap)& si caracteristici de formatare care se vor preciza in ferestrele de dialog corespunzatoare optiunilor pe care le contine butonul 'ormat3 'ont, :aragrap), ,abs, 9order, 4anguage, 'rame, Dumbering #ultima este pentru liste&. +e exemplu, se pot modifica atributele fontului si modul de scriere din fereastra 'ont. 6tilul definit se salveaza in sablonul curent #uzual normal.dot& daca se activeaza comutatorul 1dd to ,emplate. 'ereastra Dew 6t0le se inc)ide cu OJ iar fereastra 6t0le ( cu 2lose.

Modificarea unui stil din documentul curent sau dintr(un sablon se poate realiza tot din fereastra de dialog 6t0le. Bn caseta 6t0les se alege stilul dorit si apoi se activeaza butonul Modif0. 'ereastra Modif0 6t0le care apare este analoaga cu fereastra Dew 6t0le7 diverse caracteristici se pot sc)imba in ferestrele corespunzatoare optiunilor lui 'ormat. Bmplicit, modificarile au efect doar in documentul curent dar daca se activeaza optiunea 1dd to ,emplate, ele vor fi salvate in sablon sub numele stilului specificat. 2rearea unui stil dupa un model existent se poate realiza prin3 selectarea textului care se doreste a fi folosit ca exemplu, desc)iderea ferestrei 6t0le prin alegerea optiunii 'ormat ( 6t0le, specificarea numelui pentru stilul respectiv si inc)iderea ferestrei 6t0le. 6abloanele sunt /sc)elete/ de documente predefinite care pot fi folosite pentru crearea altor documente fiindca ele contin definitii de stiluri, macro(comenzi si eventual texte. 6ablonul normal.dot este cadrul uzual pe care se construieste un document7 el seteaza marginile si fontul ,imes Dew >oman de dimensiune %I. :entru cresterea eficientei in crearea documentelor, se pot folosi alte sabloane, predefinite sau definite de catre utilizator. 2rearea unui sablon se face ca un document normal, acordand atentie deosebita atributelor de formatare si introducand informatiile comune tuturor documentelor care vor fi create pe baza acelui sablon. 'isierul creat se va salva cu tipul ,emplate #directorul implicit in care se face salvarea este UwinwordUtemplate& si i se va atribui extenia .dot #document template&. -tilizarea unui sablon, indiferent daca este predefinit sau salvat de utilizator, este foarte simpla3 el se desc)ide cu 'ile ( Dew, alegandu(se din lista de sabloane disponibile #sau, pur si simplu, cu dublu clic dintr(o fereastra de navigare = explorare&. 6e fac modificarile dorite si documentul obtinut se salveaza normal ca fisier .doc.

Figura nr.2- - Fereastra de dialog )t6le 2aller6

:entru a asista utilizatorul in munca de formatare si creare de stiluri #de depus in sabloane&, Word ofera o intrega /galerie/ de stiluri predefinite care pot fi folosite. 1cestea pot fi vizualizate prin intermediul comenzii 'ormat ( 6t0le Galler0 #vezi figura nr.<I&. O alta posibilitate de a perfectiona sabloanele este introducerea unui stil de.a creat dintr(un sablon intr(un alt sablon #prin copiere&. 2opierea stilurilor intre sabloane se realizeaza alegand optiunile 'ormat ( 6t0le ( Organizer. 1pare fereastra de dialog Organizer cu doua casete principale3 Bn cu lista stilurilor din sablonul sursa si ,o ( pentru sablonul destinatie. Bmplicit, acesta este normal.dot dar se poate sc)imba cu un clic pe butonul 2lose 'ile, in urma caruia acesta se transforma in Open 'ile si poate fi folosit ca atare. 6e pot selecta mai multe stiluri daca se doreste acest lucru #2trl L clic cu mouse(ul pe fiecare in parte& si se copiaza la destinatie folosin butonul 2op0. 'ereastra Organizer se inc)ide cu 2lose #vezi figura nr.<%&.

Figura nr.21 - Fereastra de dialog "rganizer

+in paginile ferestrei Organizer se poate observa ca aceasta optiune poate fi folosita si pentru alte tipuri de copieri intre sabloane3 1uto,ext, bare de instrumente, macro(uri.

Teme !ro!use
%& 6a se editeze urmatorul text intr(un document care va fi salvat cu numele marino.doc3 Orice s(ar spune, in ciuda unor exaltari de extrema dreapta, care detestau influentele occidentale si preconizau utopic /decuplarea de Europa/, >omania moderna, cel putin de la %8?8 incoace, a fost ( in ciuda insuficientelor sale istorice ( o tara orientata spre cultura si civilizatia europeana. Ea a privit intotdeauna spre 1pus si nu spre >asarit. -itam, in acelasi timp, ca prima ideologie activa si coerenta, in toate provinciile romanesti, a fost curentul iluminist, admirator al Europei luminate. #1drian Marino ( />evenirea in Europa/& Bn scopul editarii se va folosi fontul ,imes Dew >oman de %< puncte. 6patierea intre randuri este de %,@ linii, iar indentarea primului rand va fi la I,@/. <& 6a se editeze urmatorul text, in documentul cu numele peco.doc3 %$. Bdeea europeana in Occident +e fapt, alergam dupa o )imera. Bncercam sa reconstituim nasterea si propagarea unei idei, iar apoi a unui intreg sistem ideatic crescut in .urul acesteia. E cu putinta oareS 2um am putea afla unde anume si cand s(a nascut Europa ca sentiment al comunitatii de civilizatieS 2and si unde anume, din ce aluat a dospit ideea de transformare a Europei intr(o singura tara, o singura

putereS E vorba de visul unui supraimperiu multietnic ori pur si simplu despre utopia crestina a unui anti(9abel, a anularii prin decizie politica a /incurcaturii limbilor/S #Ovidiu :ecican ( /Europa ( o idee in mers/& 6e va utiliza fontul 1rial cu dimensiunea de %< puncte si o spatiere intre randuri de %@ puncte. $& 6e va seta pagina astfel incat sa aiba orientarea orizontala, toate marginile de %/ #<.@? cm&, iar textul sa fie aliniat vertical pe centrul paginii. ?& 6e va edita antetul paginii, introducandu(se textul /Europa/, se vor seta pentru document margini simetrice pentru paginile pare=impare si se vor numerota paginile dupa preferinte. @& 6a se aran.eze paragraful de text cuprins intre titlu si autor pe doua coloane, pastrand titlul deasupra coloanelor, centrat si cu aldine, apoi sa se inc)ida toate documentele desc)ise. F& 6a se creeze un document nou in care sa se introduca, folosind alinierile cu tabulatori valabile in sectiunea textului, urmatoarea statistica referitoare la :B9 in tarile -niunii Europene3

,efinirea listelor

O lista este o succesiune de paragrafe indentate fata de margina stanga a textului din document si numerotate #listele numerotate ( Dumbered& sau marcate printr(un simbol in zona de indentare #listele cu buline ( 9ulleted&. 1ceste doua tipuri de liste sunt liste simple. O lista multinivel #Outline Dumbered& este o lista care contine in interiorul ei una sau mai multe alte liste. Exemple de liste3 %. liste Dumbered <. liste 9ulleted $. liste multinivel

liste numerotate liste cu buline liste multinivel

%. liste simple

liste Dumbered liste 9ulleted

<. liste multinivel Bn general, listele se pot crea prin actionarea butoanelor sau prin alegerea optiunilor specifice3

dupa introducerea si selectarea paragrafelor dorite7 pentru primul paragraf din lista. 4a tastarea lui MED,E>;, urmatorul simbol de lista se introduce automat7 ultimul astfel de simbol poate fi anulat prin inactivarea butonului asociat listei.

(rearea listelor cu buline

O lista cu buline poate fi creata prin activarea butonului corespunzator din bara de instrumente 'ormatting #figura nr.<<&. ,ipul de marca. utilizat in acest caz pentru paragrafele listei este unul implicit. Bn cazul in care utilizatorul doreste sa isi aleaga sau sa modifice simbolul pentru marcarea paragrafelor, spatiul dintre text si acest simbol sau modul de aliniere a simbolului fata de text, se va folosi comanda 9ullets and Dumbering a meniului 'ormat. Bn urma lansarii in executie a acestei comenzi, se afiseaza fereastra de dialog 9ullets and Dumbering #vezi figura nr.<$&. +upa cum se poate remarca, pagina 9ulleted pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri predefinite de marca.e #Done inactiveaza marca.ul de lista&. -n astfel de marca. poate fi selectat prin realizarea unui clic cu mouse(ul pe dreptung)iul asociat. Bn cazul in care se doreste modificarea marca.ului, se utilizeaza butonul de comanda 2ustomize, care desc)ide fereastra de dialog 2ustomize 9ulleted 4ist. 1ceasta permite, prin intermediul campurilor sale, alegerea unui alt simbol de marca. #9ullet 2)aracter&, modificarea alinierii listei #9ullet :osition&, modificarea distantei dintre simbolul de marca. si text #,ext :osition&, modificarea dimensiunii marca.ului #'ont& si vizualizarea efectelor aplicate listei #:review&.

Figura nr.22 - &utoanele 'umbering si &ullets

(rearea listelor numerotate

O lista numerotata poate fi creata cu a.utorul butonului Dumbering din bara de instrumente 'ormatting #figura nr.<<& sau utilizarea paginii Dumbered din fereastra de dialog 9ullets and Dumbering. +upa cum s(a descris mai sus, optiunea se poate alege pentru un grup de paragrafe selectate sau crearea listei numerotate se poate activa pentru primul paragraf si inactiva la sfarsitul listei. :agina Dumbered din fereastra de dialog 9ullets and Dumbering contine sapte tipuri predefinite de numerotari. 2a si in cazul paginii 9ulleted, un clic cu mouse(ul pe dreptung)iul corespunzator unei astfel de numerotari este suficient pentru a crea o lista Dumbered cu caracteristicile respective. Bn cazul in care se doreste modificarea stilului de numerotare, se va actiona butonul 2ustomize, care afiseaza fereastra de dialog 2ustomize Dumbered 4ist. 1ceasta permite, prin intermediul campurilor sale, selectarea tipului de numerotare #Dumber st0le&, alinierea numerotarii #Dumber :osition&, modificarea distantei dintre simbolul de marca. si text #,ext :osition& si vizualizarea efectelor aplicate listei #:review&.

Figura nr.23 - Fereastra de dialog &ullets and 'umbering

,rebuie remarcat faptul ca in cadrul campului Dumber format este permisa introducerea unui text inaintea, respectiv dupa simbolul de numerotare7 acest text va fi automat adaugat la simbolurile numerotate automat.

(rearea listelor 1ultinivel

O lista Multinivel poate avea maximum noua niveluri si poate fi creata prin intermediul campurilor paginii Outline Dumbered din fereastra de dialog 9ullets and Dumbering. 1cesta pune la dispozitia utilizatorilor sapte tipuri predefinite de astfel de liste, dar caracteristicile listei pot fi modificate in ferestra de dialog 2ustomize Outline Dumbered 4ist care se desc)ide prin apasarea butonului 2ustomize #figura nr.<?&. Divelul din lista se alege cu a.utorului butonului 4evel #%, <, $ E& iar in cadrul fiecarui nivel se pot stabili continuturile campurilor Dumber 'ormat, Dumber :osition si :review, care au aceeasi utilitate ca si in cazul listelor Dumbered. +iferitele niveluri din lista sunt reprezentate prin alinieri diferite #fata de marginea din stanga&7 in acest scop se pot aplica butoanele de indentare din bara de instrumente 'ormatting asupra paragrafelor din lista.

Figura nr.2 - Fereastra de dialog 5ustomize "utline 'umbered 7ist

*ntreru!erea2 sectionarea2 combinarea si sortarea listelor

Bntreruperea unei liste reprezinta intercalarea unuia sau mai multor paragrafe cu aceleasi caracteristici, dar nemarcate, intre doua paragrafe ale listei. Ea se realizeaza prin marcarea paragrafelor de intrerupere si actionarea butonului Dumbering #sau 9ullets&, sau prin inactivarea listei la pozitia dorita #cu acelasi buton&. -n exemplu de lista intrerupta este3 %. liste 9ulleted liste Dumbered <. liste Multinivel

6ectionarea unei liste reprezinta impartirea acesteia in subliste avand fiecare propria marcare. Ea se poate realiza prin introducerea unui paragraf intre sfarsitul primei liste si inceputul celei de a doua si lansarea comenzii 9ullets and Dumbering in noua pozitie de inceput a listei si selectarea optiunii >estart Dumbering. -n exemplu de lista sectionata este3 %. liste 9ulleted %. liste Dumbered <. liste Multinivel 2ombinarea listelor Dumbered cu listele 9ulleted se realizeaza prin actionarea butonului corespunzator noului marca. dorit. 1supra listelor combinate se pot realiza, eventual, indentari diferentiate cu butoanele de indentare. -n exemplu de lista combinata este3 liste 9ulleted P liste Multinivel liste Dumbered :entru a ordona o lista se va lansa in executie comanda 6ort a meniului ,able. 2ursorul de inserare trebuie sa se gaseasca in interiorul listei sau, eventual, lista sa fie selectata. 'ereastra de dialog 6ort ,ext #figura nr.<@& permite, prin intermediul campurilor sale, alegerea tipului sortarii ( alfabetica, dupa numar sau dupa data #campul ,0pe& si crescatoare sau descrescatoare #1scending=+escending&.

Figura nr.2$ - Fereastra de dialog )ort 8e9t

+in structura ferestrei 6ort ,ext se poate observa ca sortarea unei liste se poate realiza si dupa doua criterii secundare. 1cestea se precizeaza prin intermediul celor doua campuri ,)en 90 si se aplica numai in cazul in care pentru criteriul anterior se intalnesc valori egale. +aca lista are un titlu care nu trebuie introdus in sortare se va selecta optiunea Ceader >ow a campului M0 4ist Cas.

(rearea tabelelor

-n tabel este o structura dreptung)iulara de celule organizate pe linii si coloane. O celula se gaseste la intersectia dintre o linie si o coloana si poate contine atat text cat si imagini grafice, iar caracteristicile ei pot fi configurate de catre utilizator. O celula dintr(un tabel se va redimensiona in functie de marimea informatiei continute, spre deosebire de situatia in care se creeaza o structura aliniata #de tip tabel& cu a.utorul tabulatorilor. Exemplu de tabel3 6tudent Bonescu +orin 1mariei 2ristian :opa Bleana Dota ! 8 !

2ea mai simpla metoda de a crea un tabel este realizarea unui clic cu mouse(ul pe butonul Bnsert ,able de pe ,oolbar(ul 6tandard #figura nr.<F&, prin care utilizatorul selecteaza numarul de linii si coloane pe care le va avea noul tabel.

Figura nr.2% - &utonul Insert 8able

Bn cazul in care utilizatorul doreste sa specifice la crearea tabelului si anumite caracteristici de format, va folosi comanda Bnsert ,able a meniului ,able. 6e va afisa fereastra de dialog Bnsert ,able care permite, prin intermediul campurilor sale, precizarea numarului de coloane=linii #Dumber of 2olumns=>ows& si latimea coloanelor noului tabel #2olumn Widt)&. 9utonul 1uto'ormat da posibilitatea alegerii unui mod predefinit de configurare a tabelului #din $? existente&. 2omanda Gridlines a meniului ,able permite, in cazul in care nu s(a ales un format predefinit pentru tabel, afisarea unor linii intrerupte care marc)eaza limitele celulelor tabelului. Bn ceea ce priveste deplasarea cursorului in cadrul unui tabel, sunt in general valabile regulile pentru deplasarea cursorului in text. >emarcam totusi utilitatea tastei ,19 care realizeaza trecerea la celula urmatoare, a combinatiei 6CB',L,19 care realizeaza trecerea la celula anterioara si a combinatiilor tastelor COME, ED+, :1GE -: si :1GE +OWD cu tasta 14, care realizeaza respectiv trecerea la prima celula din linie, ultima din linie, prima din coloana, ultima din coloana. 2aracterul ,19 se poate introduce intr(o celula prin intermediul combinatiei 2,>4L,19.

.electarea celulelor2 liniilor sau coloanelor dintr'un tabel

+aca se doreste realizarea unor operatii asupra unor linii, coloane sau celule dintr(un tabel, acestea se vor selecta inainte de precizarea operatiei dorite ( de exemplu, copieri sau mutari de zone din tabel.

4iniile unui tabel se pot selecta printr(un clic cu mouse(ul in stanga liniei, iar coloanele printr(un clic5 deasupra coloanei #cursorul mouse(ului trebuie sa aiba forma unei sageti care indica coloana&7 o anumita zona se mai poate selecta prin deplasarea mouse(ului cu butonul stang apasat. Meniul ,able ofera de asemenea optiuni de selectare pentru linia curenta #6elect >ow&, coloana curenta #6elect 2olumn& si intregul tabel #6elect ,able&. O alta posibilitate de selectare este utilizarea tastei 6CB', in combinatie cu tastele de deplasare. 'iecarui element selectat in tabel #celula, grup de celule, linie, coloana& ii este asociat un meniu contextual care, in functie de elementul selectat permite operatii de copiere si mutare, inserare de celule=linii=coloane, stergere, modificarea dimensiunilor, formatare.

*ntroducerea si ster%erea celulelor din tabel

:entru introducerea unor celule intr(un tabel existent, se selecteaza celula=celulele, linia sau coloana inainte de care urmeaza a fi introduse noile celule si se activeaza comanda Bnsert 2ells, Bnsert >ow sau Bnsert 2olumns din meniului ,able sau din meniul contextual al zonei selectate. Bn cazul optiunii Bnsert 2ells, care apare pentru o zona de celule selectate, se afiseaza o fereastra de dialog care permite alegerea uneia dintre urmatoarele patru optiuni3

6)ift 2ells >ig)t ( se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni in stanga fiecarei celule selectate. 2elulele selectate vor fi deplasate spre dreapta7 6)ift 2ells +own ( se adauga cate o celula cu aceleasi dimensiuni deasupra fiecarei celule selectate. 2elulele selectate vor fi deplasate in .os7 Bnsert Entire >ow ( se adauga o intreaga linie deasupra liniei celulelor selectate7 Bnsert Entire 2olumn ( se adauga o intreaga coloana in stanga coloanei celulelor selectate.

+aca nu se selecteaza nici o celula atunci in locul comenzii Bnsert 2ells apare optiunii Bnsert >ows, care insereaza o linie noua inaintea celei care contine cursorul. +aca in prealabil se selecteaza o intreaga coloana #6elect 2olumn&, atunci comanda Bnsert 2ells se transforma in Bnsert 2olumns, care insereaza o coloana in stanga celei selectate, pastrand caracteristicile acesteia. :entru stergerea de celule, linii sau coloane se folosesc comenzile +elete 2ells, +elete >ows, +elete 2olumns ale meniului ,able. 4ansarea in executie a comenzii +elete 2ells determina afisarea unei fereastre de dialog cu urmatoarele optiuni3

6)ift 2ells 4eft ( sterge celulele selectate si le muta la stanga pe cele din dreapta lor7 6)ift 2ells -p ( sterge celulele selectate si le muta in sus pe cele de sub ele7 +elete Entire >ow ( sterge intreaga linie7 +elete Entire 2olumn ( sterge intreaga coloana.

+aca se selecteaza in prealabil o intreaga coloana, comanda +elete 2ells se transforma in +elete 2olumns si permite stergerea coloanei#lor& selectate. 2omenzile pentru introducerea si stergerea de celule se regasesc si in meniurile contextuale corespunzatoare fiecarei zone selectate. +iverse tipuri de modificari ale unui tabel sau c)iar crearea completa a acestuia se pot realiza folosind bara +raw ,able, care comtine instrumente sugestive si se activeaza de catre optiunea cu acelasi nume din meniul ,able.

1odificarea dimensiunilor celulelor unui tabel

-tilizatorul are posibilitatea de a modifica latimea celulelor, inaltimea liniilor si spatierea intre coloanele unui tabel. ,oate aceste operatiuni se pot realiza prin intermediul comenzii 2ell Ceig)t and Widt) a meniului ,able. 'ereastra de dialog care se desc)ide dupa activarea acestei comenzi #figura nr.<"& contine grupurile 2olumn si >ow ale caror campuri au urmatoarea semnificatie3 %& grupul 2olumn

Widt) of 2olumn K ( specifica latimea coloanei nr. K din tabel7 6pace 9etween 2olumns ( specifica spatierea intre coloane7 butoanele :revious=Dext 2olumn ( dimensiunile coloanei anterioare=urmatoare7 butonul 1uto'it ( a.ustare automata a dimensiunilor coloanelor.

<& grupul >ow

Ceig)t Of >ows ( specifica inaltimea liniilor3 1uto, 1t 4east ... 1t, Exactl0 ... 1t7 Bndent from 4eft ( specifica indentul de tabel pentru liniile selectate7 1lignment ( alinierea textului in interiorul celulei7 1llow >ow to 9rea5 1cross :ages ( sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina7 butoanele :revious=Dext >ow ( caracteristicile liniei anterioare=urmatoare.

-n grup de linii=coloane selectate poate fi redimensionat astfel incat celulele sa aiba aceeasi inaltime=latime, cu optiunile +istribute >ows Evenl0, respectiv +istribute 2olumns Evenl0, din meniul contextual sau din meniul ,able. +esi optiunile mai sus enumerate permit o setare mai riguroasa a dimensiunilor celulelor, cea mai rapida modalitate de redimensionare a acestora ramane deplasarea cu mouse(ul a liniilor de demarcatie dintre linii sau coloane #cursorul mouse(ului se va modifica sugestiv&.

Figura nr.2* - Fereastra de dialog 5ell 4eig3t and Widt3

(-enare si titluri
:entru incadrarea tabelului si trasarea liniilor interioare se selecteaza zona dorita si se aplica in mod corespunzator unul din butoanele barei 9orders3 Outside 9order ,op 9order, 9ottom 9order, 4eft 9order, >ig)t 9order, 1ll 9orders, Bnside 9order, Bnside Corizontal 9order, Bnside 8ertical 9order, Do 9order. 6tilul liniilor se poate sc)imba din caseta liniilor. -n titlu de tabel se introduce uzual in prima linie, in care delimitarile dintre celule s(au sters cu ,able ( Merge 2ells sau cu aceeasi optiune a meniului contextual. +aca se doreste repetarea titlului pe mai multe pagini, atunci se selecteaza linia respectiva si se activeaza optiunea ,able ( Ceadings #remarcam insa ca un asemenea titlu nu se va repeta pe paginile definite de un delimitator de pagina introdus manual&.

Formatarea tabelelor
Optiunile de formatare cunoscute #bold, italic, sublinieri, culori etc& se pot aplica fiecarei celule in parte sau, eventual, mai multor celule selectate. :rin combinarea acestor optiuni cu diverse tipuri de linii si c)enare, se pot realiza formate personalizate de tabele. ,otusi, cea mai simpla #si recomandata& modalitate de formatare a tabelelor este alegerea optiunii ,able 1utoformat din meniul ,able, prin intermediul careia utilizatorul poate opta pentru unul din formatele de tabele predefinite. Eventual, acesta poate fi si punctul de plecare pentru noi formatari. 1tributele de formatare sunt simbolizate cu un caracter special atat pentru celule, cat si pentru linii7 acest marca. poate fi vizualizat prin activarea butonului 6)ow=Cide. +aca intr(o copiere de continut de celula sau de linie intreaga se include acest simbol, se vor copia si atributele de formatare.

.ectionarea si combinarea celulelor

-na sau mai multe celule selectate dintr(un tabel pot fi impartite in mai multe alte celule prin intermediul comenzii 6plit 2ells a meniului ,able sau a meniului contextual. +upa activarea acestei comenzi se va afisa o fereastra de dialog care permite precizarea numarului de celule in care va fi divizata fiecare dintre celulele selectate. +oua sau mai multe celule selectate ale unui tabel pot fi contopite prin intermediul comenzii Merge 2ells din meniul ,able sau din meniul contextual. Editorul Word permite si sectionarea unui tabel #impartirea lui in doua tabele succesive& prin intermediul comenzii 6plit ,able a meniului ,able. 6ectionarea se va realiza deasupra liniei curente din tabel iar intre cele doua tabele se va introduce un marca. de sfarsit de paragraf.

Etic-etarea si ordonarea tabelelor) Numerotarea liniilor unui tabel

2omanda 2aption din meniul Bnsert permite asocierea unei etic)ete si a unui text descriptiv tabelului curent. 'ereastra de dialog 2aption da posibilitatea alegerii pozitiei etic)etei fata de

tabel #9elow=1bove 6elected Btem&, numerotarii tabelelor #Dumbering& si introducerii automate de etic)ete #1uto2aption&. Bn scopul ordonarii textului dintr(un tabel se va folosi comanda 6ort din meniul ,able. Ea functioneaza ca si in cazul listelor. Bmplicit, se vor realiza ordonari pe coloane, iar, in cazul unor valori egale pentru primul criteriu de sortare, se vor aplica criterii suplimentare. Dumerotarea celulelor unui tabel se poate realiza automat prin selectarea acestora si actionarea butonului Dumbering sau a comenzii 9ullets and Dumbering #utilizate pentru crearea listelor&. Bn exemplele de mai .os, cele trei tabele sunt etic)etate, tabelul < este sortat dupa prima coloana, iar tabelul $ are in plus liniile numerotate3 9elgia Olanda !.!!<.III %@.I<<.III

4uxembourg $88.III

8abelul 1: Populatia statelor &enelu9

9elgia Olanda !.!!<.III %@.I<<.III 4uxembourg $88.III

8abelul 2: 8abelul 1 sortat dupa nume

%.9elgia <.Olanda !.!!<.III %@.I<<.III

$.4uxembourg $88.III

8abelul 3: 8abelul 2 numerotat

$eali#area conversiei text/tabel si viceversa

2omanda 2onvert ,ext ,o ,able a meniului ,able permite conversia unui text selectat intr(un tabel ale carui caracteristici vor fi descrise prin intermediul ferestrei de dialog cu acelasi nume. Bn scopul asocierii corecte a viitoarelor celule din tabel, trebuie specificat numarul de coloane #Dumber of 2olumns& si un caracter cu rol de separator intre elementele fiecarei linii #caracterul de sfarsit de paragraf, ,19, spatiu, virgula etc.&. +e obicei, marca.ul de sfarsit de paragraf #ED,E>& indica sfarsitul unei linii in viitorul tabel. :entru conversia inversa, de la tabel la text, se vor selecta liniile tabelului care vor fi convertite #pentru intregul tabel este suficienta pozitionarea cursorului in cadrul tabelului& si se va lansa comanda 2onvert ,able ,o ,ext a meniului ,able. Bn fereastra de dialog care se desc)ide va fi specificat tipul de separator utilizat pentru marcarea sfarsitului de coloana.

"bservatie/
6e poate realiza conversia intre tabele si liste folosind blocuri intermediare de text si optiunile anterior prezentate de conversie intre tabele si texte.

Teme !ro!use
%& 6a se editeze urmatoarele liste in documentul liste.doc3 :rincipiile morale specifice modelului suedez de management sunt3 :%.asigurarea de locuri de munca pentru toti7 :<.repartitia egala a beneficiilor sociale7 :$.diferentierea minima a veniturilor7 :?.politica de prosperitate nationala in conditii de totala liberalizare si privatizare a economiei7 :@.economia suedeza este !@V proprietate privata. 6arcinile care revin institutiilor guvernamentale suedeze sunt3

asigurarea dreptului la munca7 asigurarea dreptului la locuinta7 asigurarea dreptului la educatie7 asigurarea dreptului la securitate sociala7 asigurarea de drepturi egale pentru barbati si femei.

2aracteristicile negociatorilor europeni3 %. Degociatorii germani

o o o o o

foarte seriosi ( /Ein Mann, ein Wort/7 calmi, retinuti, siguri, punctuali, exacti7 politicosi, meticulosi, protocolari, educatie aleasa, tinuta decenta7 preocupati de pret ( il lasa si pe partener sa castige7 capacitate de a se transpune in mentalitatea partenerului7

<. negociatorii francezi

o o o o o o o

considera negocierea o dezbatere ampla7 negociere conflictuala ( competitie antagonista, fara scrupule7 acorda importanta punctualitatii7 dau atentie actiunilor cu caracter protocolar7 recurg frecvent la critici fata de institutiile unde lucreaza7 accepta umorul in timpul negocierilor7 folosesc numai limba franceza7

$. negociatorii englezi
o o o o o

protocolari, politicosi7 negociaza pe baza unor date concrete7 se tin de cuvant asupra celor convenite7 stiu totul despre partener7 grupul de negociere este omogen7

?. negociatorii suedezi

o o o o

reci, punctuali, modesti7 seriosi si eficienti7 nu sunt adeptii protocoalelor deosebite7 preocupati de evitarea riscului, de claritate.

:entru editare se va folosi fontul ,imes Dew >oman de %< puncte. <& 6a se ordoneze crescator in ordine alfabetica lista numerotata de la punctul anterior. $& 6a se inc)ida documentul liste.doc si sa se desc)ida un nou document. ?& Bn noul document ( care va fi salvat cu numele tabele.doc ( se va edita urmatorul tabel3 2ountr0 1ustria 9elgium +enmar5 'inland 'rance German0 Greece Breland Btal0 4uxembourg ,)e Det)erlands :ortugal 6pain 6weden -nited Jingdom G+: per capita W <$,8II W <<,FII W <8,<II W <%,III W <$,!II W <?,%<I W ",FII W %?,"II W <I,<II W %8,III W <%,?II W ",FII W %$,FII W <!,FII W %",$II

6e va utiliza fontul 1rial de %< puncte. @& 6e vor sorta tarile -E in ordinea descrescatoare a produsului intern brut ( :B9, apoi se va alege un format predefinit pentru tabel. F& 6a se adauge o noua coloana in tabel, inaintea celei care contine numele tarii si sa se numeroteze in acea coloana tarile -E. "& 6a se imparta tabelul in doua tabele care vor contine tarile cu :B9 mai mare de W<I,III pe cap de locuitor, respectiv tarile cu :B9 mai mic de W<I,III.

*ntroducerea unor obiecte de diverse ti!uri in documentele Word

Bn afara de texte, liste si tabele, documentele Word pot contine obiecte de tipuri particulare, cum ar fi imagini, forme geometrice, grafice, ecuatii etc. Bntroducerea acestora in documentele Word

este cunoscuta sub numele de import si se realizeaza astfel incat obiectele respective sa poata fi modificate #editate, mutate, formatate etc.&. :entru transferul obiectelor intre diverse aplicatii Windows, s(a implementat te)nica O4E #Ob.ect 4in5ing and Embedding& X Yincapsularea obiectelorZ. 1ceasta te)nica permite nu doar transferul obiectelor create de anumite aplicatii in alte aplicatii prin incorporarea obiectelor respective, ci si posibilitatea modificarii lor in documentul sau fisierul destinatie, prin intermediul unei interfete constituite din aplicatia in care a fost creat obiectul #aceasta se va lansa din cadrul aplicatiei in care s(a realizat transferul&.

*m!ortul ima%inilor si al altor obiecte

:rin import de imagini in Word se intelege transferul in documente Word a unor fisiere sau proiecte continand imagini create de alte aplicatii. Bnserarea obiectelor imagine in documentele Word realizeaza prin incapsularea acestora cu te)nica O4E #Ob.ect 4in5ing and Embedding&, folosind optiunea Bnsert(Ob.ect sau facilitatile de copiere si mutare prin 2lipboard, realizate de functiile 2op0, 2ut si :aste. Bn scopul realizarii importului de imagini, editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor comanda :icture din meniul Bnsert. 2omanda :icture prezinta urmatorul dezavanta.3 pentru a putea importa un fisier grafic folosind aceasta comanda, este necesara existenta unui filtru grafic specific pentru respectivul tip de fisier #Exemple de fisiere grafice care necesita filtre3 .bmp #Windows 9itmap&, .cdr #2orel +raw& etc.&, care permite [recunoastereaZ fisierelor de acest tip. O serie de astfel de filtre grafice se instaleaza odata cu editorul. -nei imagini introduse cu Bnsert( :icture i se pot modifica anumite proprietati in urma efectuarii unui dublu clic cu mouse(ul pe respectiva imagine. >evenirea in documentul curent se realizeaza cu butonul 2lose :icture. Bn cazul in care editorul nu are instalat filtrul grafic corespunzator, un fisier grafic poate fi inserat in cadrul unui document prin intermediul 2lipboard(ului. Bn acest scop se recomanda utilizarea comenzii :aste 6pecial din meniul Edit, in locul comenzii :aste, deoarece permite stabilirea unor caracteristici suplimentare pentru operatia de transfer. O alta posibilitate de inserare a unui obiect imagine este incapsularea acestuia prin intermediul optiunii Bnsert(Ob.ect, care va permite alegerea aplicatiei in care sa se creeze obiectul, sau introducerea ca obiect a unui fisier existent. -n dublu clic cu mouse(ul pe un obiect incapsulat in document, dar creat cu o alta aplicatie, va permite editarea obiectului in aplicatia respectiva, care se va lansa in executie. Bmportul unei imagini intr(un document Word conduce la salvarea acesteia ca parte integranta a respectivului document, fapt care va creste dimensiunile fisierului si va incetini toate operatiile realizate asupra acestuia. :entru a evita acest dezavanta., editorul Word permite crearea unei legaturi spre fisierul grafic care contine imaginea si memorarea doar a acestei legaturi in document. Bn acest caz, fisierul grafic trebuie sa ramana pe disc, iar viteza de acces la el poate fi uneori mult mai mare decat in cazul importului de imagini. >ealizarea unei astfel de legaturi este asigurata de activarea optiunii 4in5 ,o 'ile a ferestrei de dialog Bnsert :icture si invalidarea optiunii 6ave :icture in +ocument. Bn cazul introducerii unei legaturi la un fisier imagine intr(un document Word, imaginea nu poate fi modificata din aplicatia Word. 'unctiile O4E permit importul imaginilor ca obiecte care pot fi modificate prin intermediul programului in care au fost create. +eosebirea principala intre un obiect incapsulat si unul

inlantuit este aceea ca obiectul incapsulat va fi salvat ca parte integranta a documentului, pe cand obiectului inlantuit ii va corespunde o legatura #lin5& spre fisierul grafic care il contine. Orice obiect grafic selectat poate fi deplasat cu a.utorul mouse(ului si are asociat un meniu contextual, care ofera optiuni specifice de prelucrare a obiectului #copiere=mutare, editare, formatare etc.&. 'acilitatile de formatare a obiectelor grafice pun la dispozitie optiuni diverse care permit realizarea de redimensionari #6ize&, pozitionari #:osition&, sc)imbarea modului de incadrare a obiectului de catre textul incon.urator #Wrapping&, modificarea stilului sau culorilor liniilor si fondului #2olors and 4ines&, operatii de sc)imbare a incadrarii #eventuale trunc)ieri& si modului de afisare #de exemplu, intensitatea luminoasa& a obiectului #:icture&. >emarcam, in finalul acestui paragraf, ca un fisier de orice tip se poate insera intr(un document Word #eventual doar cu o legatura& folosind optiunea Bnsert('ile. +e asemenea, incapsularea de obiecte cu Bnsert(Ob.ect permite introducerea unor obiecte din aplicatii diverse. 1stfel, se poate insera o foaie de lucru #M6 Excel Wor5s)eet& sau grafic Excel #care poate fi ulterior modificat& X M6 Excel 2)art, o formula matematica sub forma unui obiect ecuatie #M6 ENuation Editor& etc.

+!licarea de efecte s!eciale asu!ra ima%inilor

Oricarui element grafic importat in Word ii pot fi aplicate anumite efecte speciale3 borduri, umbre, redimensionari sau decupari. 2omanda 9orders and 6)ading a meniului 'ormat permite aplicarea unor borduri si umbre asupra imaginilor. 1celasi lucru poate fi realizat, pentru unele imagini, si prin intermediul butoanelor barei de instrumente ,ables and 9orders #figura nr.<8&.

Figura nr.2+ ; &ara de instrumente 8ables and &orders

2ele doua campuri de tip lista #4ine 6t0le si 4ine Weig)t& permit alegerea stilului si grosimii liniei cu care este desenat elementul grafic. 9utonul 9order 2olor #simbolizat printr(un creion subliniat cu o linie groasa& se utilizeaza pentru alegerea culorii bordurilor care vor fi aplicate, iar cele zece butoane care se afiseaza la selectarea butonului 9orders #vezi figura nr.<!& au rolul de a aplica respectiv bordurile exterioare, superioara, inferioara, stanga, dreapta, interioare si exterioare, interioare, interioare orizontale, interioare verticale, precum si de a inlatura toate bordurile #ultimul buton&.

Figura nr.2, - &utoanele pentru aplicarea bordurilor

:entru redimensionarea imaginii se va selecta intai obiectul printr(un clic cu mouse(ul. -tilizatorul va putea remarca existenta a opt marca.e pe rama dreptung)iulara corespunzatoare imaginii3 cate un marca. in fiecare colt al ramei si cate un marca. la mi.locul fiecarei laturi a dreptung)iului #vezi figura nr.$I&. 4a deplasarea cursorului de mouse pe un astfel de marca., se va obtine o sageata care indica directiile in care poate fi mutata marginea respectiva. Marca.ele din colt permit redimensionarea proportionala a imaginii #latimea si lungimea vor fi redimensionate in aceeasi proportie&, iar marca.ele de pe laturi permit doar deplasarea laturii respective #redimensionare distorsionata&.

Figura nr.3- - Imagine selectata

Bn scopul taierii imaginii se vor folosi aceleasi marca.e, doar ca va fi mentinuta tasta 6CB', apasata in momentul redimensionarii. O imagine selectata poate fi oricand mutata in document prin glisare cu mouse(ul.

Forme %eometrice
9ara de instrumente +rawing permite, prin intermediul butoanelor sale, desenarea unor forme geometrice #figura nr.$%&.

Figura nr.31 ; &ara de instrumente <rawing

9utoanele 4ine, 1rrow, >ectangle si Oval creeaza forme geometrice simple3 linie, sageata, dreptung)i si elipsa. 9utonul ,ext 9ox permite inserarea unor cutii de text, iar butonul Bnsert Word1rt este folosit pentru inserarea unor obiecte Word1rt #vezi 1plicatia Word1rt&. :rin selectarea butonului 1uto6)apes se desc)ide un meniu vertical ale carui optiuni pun la dispozitia utilizatorului instrumente pentru crearea unor diverse tipuri de linii, forme de baza, sageti, bannere, stelute si descriptori. -n descriptor #2allout& este format dintr(o cutie de text si un indicator care poate lua diferite forme si care va indica spre obiectul referit de catre descriptor. Exemple3

-rmatorul grup de trei butoane este destinat modificarii culorii de umplere #'ill 2olor&, culorii liniei #4ine 2olor& si fonturilor #'ont 2olor&. +imensiunile si forma liniei pot fi modificate prin intermediul butoanelor 4ine 6t0le si +as) 6t0le, iar forma unei sageti poate fi modificata prin

intermediul butonului 1rrow 6t0le. 9utoanele 6)adow si $(+ permit aplicarea de umbre si efecte tri(dimensionale asupra obiectelor grafice selectate. Obiectele grafice pot fi pozitionate atat deasupra cat si dedesubtul textului sau altor elemente grafice. 1stfel, optiunile submeniului +raw(Order, permit pozitionarea elementului grafic curent dedesubtul elementelor din proximitate #6end ,o 9ac5&, deasupra lor #9ring,o 'ront&, deasupra textului #9ring in 'ront of ,ext& sau dedesubtul lui #6end 9e)ind ,ext&. Optiunile Group, -ngroup si >egroup ale submeniului +raw permit gruparea, degruparea si regruparea mai multor obiecte grafice selectate #selectarea se realizeaza folosind butonul simbolizat cu o sageata similara cursorului mouse(ului&. Mai multe elemente grafice care au fost grupate pot fi utilizate global #mutate, redimensionate etc&. Optiunile submeniului >otate or 'lip permit oglindirea orizontala #'lip Corizontal& si verticala #'lip 8ertical& a formei grafice curente, precum si rotirea acesteia spre dreapta #>otate >ig)t& sau spre stanga #>otate 4eft&. Exemple3

a ( triung)i7 b ( triung)i oglindit orizontal7 c ( triung)i oglindit vertical7 d ( triung)i rotit7

+!licatia Word+rt
Bn scopul realizarii unor efecte speciale asupra textelor, editorul Word pune la dispozitia utilizatorilor aplicatia Word1rt. Bata un exemplu de efecte realizate prin intermediul acestei aplicatii3

Figura nr.32 - Efecte Word#rt

4ansarea in executie a aplicatiei Word1rt se realizeaza prin intermediul comenzii Ob.ect a meniului Bnsert urmata de alegerea din lista afisata a optiunii Microsoft Wor1rt <.I. +upa alegerea aplicatiei Word1rt aceasta se lanseaza in executie modificand meniul si barele de

instrumente7 in plus, se va afisa o fereatra de dialog care permite introducerea textului asupra caruia vor fi aplicate efectele #figura nr.$$&. 1stfel, textul cu efectele speciale aplicate va fi incapsulat in document ca un obiect grafic.

Figura nr.33 - Introducerea te9tului in Word#rt

+!licatia 3ra!Bn scopul realizarii unor grafice simple de diferite forme #turn, [placintaZ etc&, in afara de aplicatie care realizeaza grafice in Excel #M6 Excel 2)art& se mai pune la dispozitia utilizatorilor aplicatia M6 Grap), care suporta de asemenea te)nica O4E. 4ansarea in executie a acestei aplicatii se realizeaza din Word printr(o inserare de obiect cu optiunea Bnsert(Ob.ect, urmata de alegerea optiunii Microsoft Grap), sau prin activarea butonului Bnsert 2)art de pe bara de instrumente 6tandard. +upa lansarea in executie a aplicatiei Grap), se afiseaza un tabel de tip foaie de lucru in care utilizatorul va introduce informatiile numerice necesare realizarii graficului #figura nr.$?&. 1laturat, datele din tabel se vor reprezenta grafic. :rin intermediul meniurilor si barelor de instrumente specifice aplicatiei Grap) se pot selecta caracteristicile de culoare si aspect ale graficului, forma acestuia, dimensiunile si pozitia lui etc.

Figura nr.3 - 8abelul cu informatii numerice 2rap3

Bnc)iderea aplicatiei si revenirea in editorul Word se poate realiza prin executarea unui clic cu mouse(ul in fereastra documentului. :entru editarea unui grafic existent se va executa un dublu clic cu mouse(ul asupra acestuia. 1supra graficului se mai poate opera prin intermediul meniului sau contextual7 in plus, fiecare element al graficului #legenda, axele etc& poate fi selectat si modificat. Bata doua exemple de grafice realizate prin intermediul aplicatiei Grap)3

Figura nr.3$ - E9emple de grafice tip turn si placinta 0Pie1

Editarea formulelor
1plicatia Microsoft ENuation Editor permite utilizatorilor editorului Word sa insereze formule matematice in documentele pe care le editeaza. 'ormulele vor fi tratate ca si obiecte incapsulate, iar introducerea lor se realizeaza activand comanda Ob.ect din meniul Bnsert, care are ca efect lansarea in executie a aplicatiei Microsoft ENuation Editor. Bn urma lansarii in executie a editorului de ecuatii apare un meniu specific si o bara de instrumente care asigura crearea formulelor matematice. 8om descrie in continuare elementele care se pot introduce folosind butoanele ferestrei ENuation #figura nr.$F&, urmarind plasarea lor de la stanga la dreapta si de sus in .os.

Figura nr.3% - Fereastra de dialog E=uation

%. simboluri relationale <. spatii si puncte $. operatori speciali ?. operatori uzuali @. sageti F. operatori logici ". operatori pt. multimi 8. simboluri !. caractere grecesti B %I. caractere grecesti BB %%. paranteze %<. fractii si radicali %$. indici superiori si inferiori %?. sume %@. integrale %F. sublinieri %". sageti etic)etate %8. produse si seturi %!. matrice :rezentam mai .os doua exemple de formule create cu aplicatia M6 ENuation Editor3

( calcularea profitului celor doua firme in cazul cartelului duopolist7

( calcul integral.

Editarea unei formule existente se realizeaza cu dublu clic pe obiectul care o contine #se va lansa din nou aplicatia M6 ENuation Editor&.

Teme !ro!use
%& 6a se lanseze in executie editorul Word si sa se copieze in 2lipboard imaginea cu documentul curent. <& 6a se importe imaginea din 2lipboard in aplicatia :aint si sa se decupeze butoanele din figura nr.$". $& 6a se insereze imaginea butoanelor decupate in cadrul documentului curent #care va fi salvat sub numele imagini.doc&, sa se mareasca dimensiunea imaginii si sa se realizeze complet figura nr.$".

Figura nr.3* - Imagini si descriptori

?& 6a se reproduca exemplul din cadrul prezentarii teoretice referitor la desenarea unui triung)i, a oglindirilor sale si la rotirea acestuia cu !IS. @& 6a se importe, intr(un document Word, sigla '6E #aflata pe des5top&, apoi sa se redimensioneze si sa se editeze obiectul grafic respectiv. F& 6a se editeze urmatorul text in documentul cu numele paun.doc3 [1vand privilegiul de emisiune monetara, de a face operatii de scont, credit, cumparare si vanzare de valori, 9.D.>. si(a extins activitatea in intreaga tara, creand agentii in principalele orase. Ea a reprezentat de la inceput un puternic bastion al burg)eziei nationale. Doul organism a oferit garantiile necesare si a dat un puternic impuls crearii de numeroase banci. :ana la %!II, cu spri.inul 9.D.>. au luat fiinta <? de noi banci. +upa %!II, ritmul de infiintare a bancilor s(a accelerat. -rmatorul tabel este, credem, sugestiv3 1nii %8"? %8!? %!I% %!I@ Dr. bancilor nou infiintate % $ $ 8 Dr. bancilor existente % %I $I ?F 2apital #lei& %.III.III $@.<<".FFI !?.$<!.$8< %%!."I".?8I

%!I" %!%I %!%% %!%< %!%?

%I << $F ?$ <%

F@ %%$ %?! %!< <%8

%$!.@!?.@8I %8@.8"<.8%@ <II.8F".<$8 <%?.%!@.!"! <<8.$<?.8<@

#Dicolae :aun ( 9ani si banci in structuri europene& :entru editare se va utiliza fontul ,imes Dew >oman la %< puncte. "& 6a se creeze, pe baza tabelului, un grafic de tip turn care sa surprinda evolutia numarului de banci in perioada %8"? X %!%?. 8& 6a se editeze, intr(un document nou, formula care permite calcularea radacinilor ecuatiei de gradul al doilea si sa se salveze documentul curent sub numele ecuatii.doc.

Facilitati Web in Word

2a o consecinta a dezvoltarii extraordinare a Bnternetului in ultimii ani, din ce in ce mai multi utilizatori ai sistemelor birotice doresc sa isi creeze propriile lor pagini sau c)iar situri Web. :aginile Web sunt de fapt fisiere scrise in limba.ul C,M4 #C0per,ext Mar5up 4anguage& care se interpreteaza de catre navigatoare astfel incat sa se afiseze in formatul dorit, impreuna cu obiectele incluse si sa se asigure accesarea )iperlegaturilor. Bn conditiile in care crearea paginilor direct in limba.ul C,M4 ar fi destul de arida si deci neconvenabila X mai ales pentru utilizatorii neprofesionisti, companiile de software au rezolvat problema lansand o serie intreaga de produse program destinate conceperii de pagini Web si integrand facilitati dedicate Web(ului in produsele uzuale de birotica. 1sftel, cele mai raspandite produse soft destinate crearii paginilor web sunt 'ront:ageEditor, realizat de firma Microsoft si Detscape Editor inclus in Detscape 2ommunicator. Bncepand cu pac)etul de programe Microsoft Office \!", firma Microsoft incepe sa includa facilitati de integrare in web in produsele soft de birotica. 1cest paragraf este destinat prezentarii facilitatilor de navigare si creare de pagini Web incluse in versiunea !" a procesorului de documente Word. Bn ceea ce priveste navigarea, remarcam includerea in cadrului procesorului de documente Word !" a unui mini(navigator, care poate fi utilizat prin intermediul unei bare de instrumente #toolbar& dedicate exclusiv acestei operatii. 1ceasta bara de instrumente se numeste Web #vezi figura nr.$8& si poate fi activata prin intermediul meniului 8iew ( optiunea ,oolbars ( selectand numele ei.

Figura nr.3+ - &ara de na!igare in Web

6emnificatia obiectelor de pe toolbar(ul Web este, de la stanga la dreapta, urmatoarea3

butonul 9ac5 #sageata spre stanga& ( navigare la pagina vizualizata anterior7

butonul 'orward ( revenire la pagina anterioara utilizarii butonului 9ac57 butonul 6top 2urrent Hump ( oprirea transferului in curs de desfasurare7 butonul >efres) 2urrent :age ( reincarcarea paginii curente7 butonul 6tart :age ( afisarea paginii de start a navigatorului7 butonul 6earc) t)e Web ( afisarea paginii de cautare a navigatorului7 meniul 'avorites ( permite retinerea si organizarea unor adrese de pagini Web utile7 meniul Go ( comenzi pentru realizarea operatiilor descrise mai sus, precum si pentru modificarea paginii de start #6et 6tart :age& si a paginii de cautare #6et 6earc) :age&7 butonul 6)ow Onl0 Web ,oolbar ( ascunde toate celelalte toolbar(uri7 lista 1ddress ( permite introducerea adresei paginii la care se doreste navigarea.

Bn scopul editarii unei paginiWeb din Word, utilizatorul poate folosi ma.oritatea instrumentelor de editare si formatare puse la dispozitie. Bn final, documentul trebuie salvat in format C,M4 folosind optiunea 6ave 1s C,M4 din meniul 'ile. 8om discuta in continuare cateva diferente existente intre obiectele care se pot crea in Word si cele care vor fi recunoscute in format C,M4, dupa care vom descrie procedura de creare din Word a )iperlegaturilor tipice paginilor web #modul de lucru cu )iperlegaturi este, de altfel, similar cu produsele soft dedicate crearii de pagini web&. Ma.oritatea operatiilor de editare si formatare, inclusiv listele si tabelele create intr(un document Word sunt recunoscute si in limba.ul C,M4. Exista insa si anumite operatii de formatare care nu sunt compatibile cu formatul C,M4 si, in consecinta, nu vor putea fi interpretate de catre navigatoare. +intre aceste exceptii mentionam3 sublinierile si efectele speciale #de exemplu3 punctat, dublu subliniat, taiat, umbrit&, aran.area textului pe coloane, antete si subsoluri de pagina. Bn ceea ce priveste graficele, ecuatiile sau alte obiecte O4E, ele pot fi incluse ca imagini in pagina C,M4, ceea ce inseamna ca navigatorul le va afisa, dar nu vor putea fi modificate. O facilitate extrem de importanta pentru crearea de pagini Web si pe care Word !" #si versiunile superioare& o ofera, este editarea de )iperlegaturi #)0perlin5s&. O )iperlegatura este constituita dintr(un sir de caractere #zona de text& sau obiect inclus in document caruia i se asociaza o adresa ->4 #-niform >esource 4ocator& de forma protocol3==specificare(server=specificare(resursa. Bn momentul efectuarii unui clic cu mouse(ul asupra unei )iperlegaturi, navigatorul va transfera pagina sau fisierul de la adresa asociata )iperlegaturii respective. ,extul unei )iperlegaturi este de obicei subliniat si are o alta culoare decat textul obisnuit. Bndiciul care garanteaza insa existenta unei )iperlegaturi in spatele unui text sau obiect consta in transformarea cursorului de mouse intr(o mana cu degetul aratator #indexul& ridicat la trecerea peste acea zona de text sau acel obiect.

Figura nr.3, - &utonul 46perlin>

:entru a crea o )iperlegatura, utilizatorul va selecta zona de textul sau obiectul corespunzator, va selecta optiunea Bnsert ( C0perlin5 #2,>4LJ& din meniul principal #sau , ec)ivalent, butonul C0perlin5 X vezi figura nr.$8 X sau optiunea C0perlin5 din meniul contextual al obiectului selectat& si va introduce adresa ->4 asociata )iperlegaturii in cadrul campului 4in5 to 'ile or ->4 din fereastra de dialog care se desc)ide. 6e va proceda in mod analog in cazul in care se doreste crearea unei )iperlegaturi care sa permita trimiterea unui mesa. de posta electronica, doar ca adresa asociata va contine protocolul mailto3 urmat de adresa de posta electronica la care se va trimite mesa.ul.

:entru anularea unei )iperlegaturi, utilizatorul va selecta textul acesteia, va alege din nou optiunea Bnsert ( C0perlin5 #din meniul principal sau contextual& sau va activa butonul C0perlin5 si va sterge adresa asociata din cadrul campului 4in5 to 'ile or ->4. +upa ce toate formatarile au fost realizate, documentul Word va fi salvat in format C,M4 prin intermediul comenzii 6ave 1s C,M4 din meniul 'ile. 6e va crea astfel un fisier cu extensia .)tml, care va putea fi interpretat de catre navigator. :rin crearea mai multor pagini Web si legarea lor prin intermediul )iperlegaturilor se pot crea situri Web #Web sites&. ,ema propusa