Elaborarea metodica Nr.

1
Edentitia partiala.Amprentarea si realizarea modelului. 1.Definitie edentitia partiala. Varietati dupa dimensiuni.
Edentitia partiala : dereglarea integritatii arcadei dentare prin lipsa de la 1 pina la 13-15 dinti. Este o forma nazologica de patologie a sistemului stomatognat. stare fiziopatologica a arcadei dentare prin pierderea a 1 pina la 15 dinti de pe arcada. Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu numit edentatie sau bresa dentara. Dupa dimensiunile spatiilor edentate deosebim: Edentatii mici-lipsesc pina la 3 dinti Edentatia mijlocie-lipsesc pina la 4-6 dinti Edentatia subtotala-pe arcada sunt prezenti pina la 4 dinti

2.Etiologia edentitiei partiale

Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale: a)Factorii congenitali-se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau distanta lor in stadiile incipiente de deszvoltare. Daca lipsesc dintii se numeste anodontie, iardaca citiva-hipodontie. Edentatia primara e cauzata de varietatile lipsei dintilor si dereglarile procesului de formare si situare a mugurilor dentari si eruptia dintilor. Edentatia falasa este retentia dintilor in profunzimea osului alveolar b)Factorii postnatali(dobindita) apare ca uramare a : Afectiunilor odontale,parodontale,a proceselor inflamatoare Interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne sau maline) Traumatismului Maladii endocrine

3.Simptomele endo- si exobucale a pacientului edentat partial.

In dependenta de localizare breselor in arcadele dentare si numarul dintilor absenti, avem simptoame: a) Exobucale: La lipsa a unui numar mare de dinti (cand bresele arcadelor dentare sunt intinse sau cand este pierduta dimensiunea verticala de ocluzie) La lipsa frontalilor superiori , simptomul facial va fi exprimat prin prabusirea buzei superioare spre oral

La lipsa dintilor laterali va duce la prabusirea obrajilor, un aspect de obraji supti. La lipsa unilaterala a lateralilor a simetria fetei In cazul de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie se va observa micsorarea treimii inferioare a fetei, pronuntarea fetei plicilor nazolabiale si mentoniere, iar comisurile gurii vor fi coborite .

b)Endobucale: Deregrarile de integritate a unei sau a ambelor arcade dentare Dereglarea arcadelor dentare in care apar 2 grupe de dinti: - grupa care functioneaza (dintii care au antagonistii si participa la mastecatie ) - grupa care nu functioneaza

4.Clasificarea edentitiei partiale Kennedy (4 clase)

In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselor bilaterale terminale,adica amrginile de dinti numai mezial Este caracteristic prezenta obligatorie numai a unei brese terminale , adica marginita de dinti numai mezial Caracteristic prezenta obligatory doar a breselor lateral intercalare- marginite de dinti si mezialsi distal. In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu localizarea bresei numai in zona frontala.

5.Consecutivitatea examenului clinic a pacientilor cu edentatie partiala

Tabloul clinic in caz de edentitie partiala poate fi individual si se va gasi in dependenta de : o Nr dintilor lipsa o De localizarea bresei o Rolul dintilor pe care ii au in arcada o Factorul etiologic o Varsta

o o o o

Starea tesuturilor dentare dure Starea parodontului dintilor restanti Timpul de ocluzie Timpul care s-a scurs de la pierderea dintilor

6.Componentele cimpului protetic edentate partial

Cimp protetic-totalitatea elementelor morfologice ale oaselor maxilare pe care se aplica protezelor partiale acrilice si sche;etate. Elementele morfologice sunt dintii restanti,crestele edentare,bolta palatine,tuberozitatile maxilare si tuberculi piriform. Acestea sunt grupate in : o Suport dento-paradontal , care preia prin dintii restanti si parodontiu presiunile exercitate de proteze si le transmite fiziologic osului maxilar o Suport muco-osos , format din fibromucoasa crestelor edentate si a boltii edentine, a tuberozitatii maxilare , a tuberculilor piriformi si osului subiacent. Fig.2 Edentatia partiala dupa Kennedy , clasa a IV-a Vedem suportul dento-alveolar format din dinti restanti si parodontiu , partail se vede suportul mucoosos reprezentat de fibromucoasa crestelor edentate , tuberozitatea maxilei, tuberculii piriformi etc.

7.Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu punti dentare.

Puntea dentare este o constructie protetica inginereasca in forma de pod, care serveste la restabilirea integritatii arcadelor dentare si suspendarea dereglarilor de functie. Restabilirea integritatii arcadelor dentare cu ajutorul puntilor dentare constituie indicatii de baza a tratamentului, care se datoreste si volumului mic al puntii dentare ce corespunde dintilor naturali; mecanismul fiziologic de transmitere a presiunii masticatorie, insusirea de a forma impreuna cu dintii stilpi si parodontul un complex biomecanic integru. Utilizarea puntilor dentare depinde de : 1. gradul de intidere 2. topografia edentatiei 3. valoarea functionala a dintilor restanti

4. 5. 6. 7.

profesie varsta sex constitutia psihica a pacientului

Puntile sunt indicate pentru inlocuirea a 1,2,3 dinti pierduti , la nivelul unei singure brese , si in cazuri execeptionale , pentru inlocuirea a 4 dinti. Puntile mai sunt indicate pentru: o pierderea unui dinte din zona latelara cand dintii care margineste bresa si cei antagonisti , nu vor migra si nu prezinta afectiuni odontale coronale o pericolul migrarii o lipsa unui singur dinte din zona frontala o edentatii multiple, intercalate o edentatii terminale(rar) o absenta 1-4 dinti frontali , 1-2 dinti laterali

8.Clasificar puntilor dentare. Dupa Kobler 1975, puntile dentare sunt clasificate dupa urmatoarele criterii : Dupa realtia cu dintii stilpi:
Puntea cu extensie la care elementele de agregare sunt situate de o singura parte a spatiului bresei, iar corpul puntii se afla in acest spatiu. Puntea intercalata la care elementele de agregare sunt situate pe dinti stilpili microfibroasei. Puntea continua care se intindepestemaimultbrese situate in ambelehemiarcade, asanumita puntetotala Punte frontal Puntelaterala Punte maxialra sau mandibulara Punte intercalate unilatarela Punte intercalate bilaterala Punteinteecalata frontal Punte intercalate lateral-frontala Punte intercalta lateral-frontal-laterala

Dupa localizare in raport cu zona din arcada:

Dupa relatiile cu dintii stilpi si zonele topografice:

 Dupa modelul de fixare:

Punti total fizionomice Punti partial fizionomice Punti nefizionomice Cu caracter de invelis total metalice Cu carcter de invelis partial Cu caracter telescopic Cu caracter de substitutie Cu coronae Jacket Cu unele incrustatii intratisulare de tip inlay sau pinlay Punti cu atingerea crestei Punti suspendate

Dupa elemntele de agregare utilizate:

Dupa raportul corpului de punte cu creasta edentata:

9.Cerintele catre dintii stilpi preparati la confectionare a puntilor dentare.

Puntea dentara poate fi asemanata cu o bara sprijinita la extremitati,pe suprafata careia se exercita presiuni.Dintele stilp se adinceste in osul alveolar datorita intinderii ligamentului alveolo-dentare si compresei ligamentelor apicale pina vor aparea presiuni egale. Dintii stilpi trebuie : Sa fie cu inclinitate de 6 grade Peretii sa aiba o mica conicitate Cu paralelism intre axele longitudinale coronare ale dintilor stilpi preparati Forma bontului si a pragului adecvate

10.Elementele componente ale puntilor dentare.

1. elementele de agregare(microproteze)-de care este solidarizat corpul puntilor la extremitate si care contribuie la fixarea de dintii-stilp 2. corpul de punte care este un dinte sau un bloc de dinti artificiali

11.Definitie de amprentare. Varietati

Amprenta este copia negative si fidela a cimpului protetic cu ajutorul careia se obtine modelul pe care se va confectiona proteza. Varietati: a)Dupa scopul urmarit: documentare auxiliare de baza b)Dupa tehnica realizarii: partiale totale in ocluzie realizate intr-un timp in 2 timpi de corectare in inel de cupru c) Anatomice-realizate cu ajutorul lingurilor standart sau individuale,fara a tine cont de starea tesuturilor moi d)Functionale realizate cu linguri individuale si atestelor care inregistreaza starea functionala a fibromucoasei cimpului protetic

12.Etapele amprentarii anatomice. Material amprentare.

Depunerea materialului amprentar in lingura amprentara Presarealui direct pe cimpul protetic

Materiale amprentare: a. Materiale dure ireversibile Ghipsul Pastele de oxid de zinc si eugenol b.materiale dure reversibile c.materiale elastice Hidrocoloizii revesibili

Hidrocoloizii ireversibili Elastomeri(silicoane,polisulfide si polietere)

13.Linguri amprentare. Varietati

Lingurile amprentare sunt suporturi rigide,rezistente,nedeformabile pe care se depune materialul de amprentare si se preseaza pe cimpul protetic. Exista 2 tipuri de linguri: Standart-din materiale metalice si nemetalice Individuale-confectionate in clinica si din material thermoplastic sau la laborator din acrilate si termopolimerizabile.

14.Modelul. Material de confectionare.

Modelul este copia pozitiva a cimpului protetic. Sunt de 2 tipuri: a)auxiliare b)documentare modelele auxiiliare si documentare sunt confetionate din ghips dur. Modelel de baza sunt confectionate din diverse materiale. Materialele: Nemetalice a. Ghipsul dur ,dur special b. Cementuri c. Acrilate polimerizabile Metalice a. Amalgamul de Ag

b. Amalgamul de Cu