ALIMENTATIA IN PEDIATRIE

ALIMENTATIA IN PEDIATRIE

Nevoile nutritive: -nevoile energetice -necesarul de apa -necesarul de proteine -necesarul de lipide -necesarul de glucide -necesarul de electroliti si oligoelemente -necesarul de vitamine

ALIMENTATIA IN PEDIATRIE

Alimentatia naturala a nou-nascutului si sugarului Alimentatia artificiala a nou-nascutului si sugarului Diversificarea alimentatiei sugarului Alimentatia copilului mic

NEVOILE NUTRITIVE

Nutritia reprezinta totalitatea functiilor organismului care asigura transformarea, asimilarea si utilizarea alimentelor sau a substantelor nutritive pentru asigurarea nevoilor de crestere si dezvoltare. Principiile nutritive a) furnizoare de energie: P,L,G b)neenergetice:apa, subst.minerale, oligoelemente, fibre alimentare si vitamine care au rol de cofactori in reactiile organice de sinteza si degradare, asigurand randamentul alimentatiei

NEVOILE NUTRITIVE

Nevoile energetice variaza in functie de: - varsta - sex - constitutia genetica - rata cresterii diferitelor tesuturi - stadiul maturarii - activitatea fizica - mediul ambiant O nutritie adecvata determina o crestere adecvata

NEVOILE ENERGENICE

La sugar si copil necesarul caloric se calculeaza in functie de consumul caloric pe grupe de varste, tinandu-se cont de greutatea ideala, compozitia corpului, mediul inconjurator si activitatea fizica Nevoile calorice reprezinta corespondentul cheltuielilor zilnice de energie reprezentate de: -metabolismul de intretinere -termoreglare -cresterea -activitatea fizica

NEVOILE ENERGENICE

Necesarul caloric in functie de varsta

varsta 0-3 luni 4-6 luni 6-12 luni 1-3 ani 4-6 ani 7-16 ani

N.C./kg/zi 120-110 110-100 100-90 90 80 60-50

NEVOILE ENERGENICE

Pentru obtinerea unei cresteri optime si utilizarea maxima a principiilor nutritive este necesar un raport ideal calorii/principii nutritive 40-50% din calorii-metabolizarea glucidelor(G) 35-40% din calorii-metabolizarea lipidelor(L) 10% din calorii din metabolizarea proteinelor(P) 1 g G=4,2kcal,1 g L=9kcal,1 g P=4kcal

NECESARUL DE GLUCIDE

Glucidele sunt macronutriente,cea mai importanta sursa de energie pentru organism N.G./zi este de 12g/kg/zi la sugar si copilul mic si de 10g/kg/zi la celalalte varste Reducerea aportului determina hipoglicemie,malnutritie si oprirea cresterii Cresterea aportului determina hiperponderabilitate si obezitate Se gasesc in alimente sub forma de: -monozaharide-glucoza,fructoza,galactoza -dizaharide-lactoza,sucroza,maltoza -polizaharide-amidon,glicogen Se depoziteaza sub forma de glicogen in ficat si muschi

NECESARUL DE GLUCIDE

LACTOZA -reprezinta aportul alimentar de glucide in primul trimestru de viata -concentratia lactozei in laptele uman:7g la 100ml -in lactoza laptelui uman predomina izomerul beta,utilizat pentru sinteza cerebrozidelor si in procesul de glucuronoconjugare -favorizeaza absorbtia Ca,Mg,Mn -pentru metabolizare necesita lactaza, enzima situata la nivelul marginii in perie a epiteliului intestinal -asigura un ph acid al scaunelor si favorizeaza dezvoltarea lacto-bacilului bifidus

NECESARUL DE PROTEINE

Proteinele sunt macronutriente cu rol esential in crestere,constituenti ai nucleului si citoplasmei, hemoglobinei, anticorpilor, enzimelor si hormonilor Valoarea biologica a proteinelor este data de structura AA Din cei 24 AA, 9 sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati si trebuie sa se gaseasca obligatoriu in hrana copilului mic. AA esentiali: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina, triptofanul, fenilalanina, metionina si histidina

NECESARUL DE PROTEINE
Aportul proteic este diferit in functie de varsta si calitatea sursei utilizate -3-3,5 g/kg/zi intre 0-6 luni; alimentatie artificiala -1,8-2 g/kg/zi intre 0-6 luni; alimentatie naturala -1,5-2 g/kg/zi dupa varsta de 6 luni Regimul hipoproteic determina oprirea cresterii, malnutritie de tip Kwashiorkor si edeme hipoproteice Regimul hiperproteic determina acidoza, cresterea valorilor ureei, favorizarea proceselor de putrefactie si multiplicarea germenilor patogeni, cresterea adipocitelor pregatind instalarea obezitatii

NECESARUL DE LIPIDE

Lipidele sunt sursa importanta energetica si au rol structural si de vehicul pentru vitaminele liposolubile: A,D,E,K 98% sunt reprezente de trigliceride care contin acizi grasi cu catene de lungime variabila (4-24 atomi C) si numar variabil de legaturi simple sau multiple Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organism si trebuie sa se gaseasca obligatoriu in sursa de alimente: acidul linoleic si acidul arahidonic Acidul linoleic din formulele de lapte pentru sugari trebuie sa reprezinte 3% din valoarea calorica totala Acidul linoleic se gaseste in uleiul de porum (55%), soia (51%), floarea soarelui (52%), masline (16%)

NECESARUL DE LIPIDE

Colesterolul este precursorul hormonilor cu structura sterolica si cu rol in formarea membranelor celulare Colesterolul poate fi sintetizat in procent scazut in ficatul copiilor prematuri,de aceea formulele specifice pentru prematuri cu greutate foarte mica trebuie sa contina 5mg/dl colesterol pentru un ritm de crestere optim

NECESARUL DE LIPIDE
Necesarul de lipide difera in functie de varsta -3-6 g/kg/zi la sugar -3-3,5g/kg/zi intre 1-3 ani -2 g/kg/zi dupa 3 ani Un regim hipolipidic la sugar determina: -reducerea absorbtiei vitaminelor liposolubile -perturbarea procesului de crestere -manifestari cutanate-dermatita seboreica, paracheratoza -reducerea sintezei de acid arahidonic, prostaciclina, prostaglandina si tromboxan -modificari biochimice in membrana hematiilor

NECESARUL DE LIPIDE
Un regim hiperlipidic determina: -Obezitate -Tulburari hormonale -Cresterea incidentei HTA -Hipercolesterolemie

NECESARUL DE APA
VARSTA 0-3 luni 4-6 luni 7-9 luni 10-12 luni 2 ani N.H. ml/kg/zi 180-160 150-130 130-125 125-120 115

4 ani
6 ani

100
100-90

10 ani
14 ani 18 ani

50-80
50-60 40-60

NECESARUL DE APA
Apa este constituent esential al organelor si tesuturilor si detine o importanta primordiala pentru fenomenele vitale, ocupand al doilea loc dupa oxigen Cantitatea de apa din organismul uman este diferita in functie de varsta: -75% din greutatea corporala la nou-nascut -70% din greutatea corporala la copil - 60-65% din greutatea corporala la adult

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE

SODIUL- principalul electrolit al organismului, principalul cation extracelular care intervine in: -reglarea presiunii osmotice -reglarea echilibrului AB si HE -reglarea excitabilitatii neuro-musculare Nivelul seric este de 135-145 mEq/l Necesarul de sodiu 2,5 mmol/kg la nou nascut si 0,7mmol/kg la adult

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-SODIUL

Laptele uman contine 8mEq/l sodiu iar laptele de vaca contine 28mEq/l sodiu Excesul de sodiu din laptele de vaca poate determina la nou-nascut si sugarul mic diaree osmotica, deshidratare hipernatremica Aportul crescut de Na in alimentatia zilnica poate determina: retentie hidrica, hipervolemie, hipernatremie, aparitia edemelor, HTA la maturitate

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-CLORUL

CLORUL- principalul anion al organismului, insoteste aportul si eliminarea sodiului si intervine in organism la: -reglarea presiunii osmotice -reglarea echilibrului HE si AB -intra in compozitia HCl din sucul gastric Valori serice normale 99-100 mEq/l Deficitul de Cl apare in varsaturi prelungite, transpiratii profuze, perfuzii de glucoza fara aport electrolitic, tratamente prelungite cu ACTH

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-POTASIUL

POTASIUL-electrolit predominant intracelular (98%), cea mai mare parte aflandu-se la nivelul muschilor scheletici Valori serice normale 3,5-5,5 mEq/l Aportul zilnic recomandat 1-2 g sau 1 mEq/kg/zi, sursele fiind carnea, pestele, legumele, fructe uscate, laptele Potasiul intervine in contractia musculara ,conducerea impulsului nervos, ritmul cardiac, reglarea presiunii osmotice si ehilibrului HE Hipopotasemia determina tulburari digestive, meteorism, tahicardie si iritaibilitate nervoasa Hiperpotasemia determina modificarile ritmului cardiac; la valori de peste 7 mEq/l se produc aritmii severe.

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-CALCIUL

CALCIUL - constituent esential al oaselor si dintilor (99%) iar 1% se gaseste intravascular, interstitial, citoplasmatic si mitocondrial Rolul calciului in organism: -regleaza homeostazia prin schimburi ionice imediate -in mineralizarea scheletului in relatie cu vit D si hormonul paratiroidian -participa la contractia musculara, excitabilitatea neuromusculara -intervine in coagulare -activeaza unele enzime

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-CALCIUL

Valori normale ale Ca 9-11mg% sau 5 mEq/l Necesarul de calciu variaza cu varsta fiind cuprins intre 50-800 mg/zi Laptele de vaca contine o cantitate mare de calciu 117mg/100ml, dar se absoarbe doar 23-30% Laptele uman contine 34 mg/100ml, dar se absoarbe 70%, datorita raportului Ca/P=2, ideal absorbtiei Deficitul de Ca determina: convulsii hipocalcemice, osteopenie, rahitism, tetanie, spasmofilie

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-FOSFORUL

FOSFORUL-constituent principal al oaselor (80%) si muschilor (9%).Vitamina D intervine in controlul absorbtiei si excretiei renale a fosforului Nivelul seric de P este de 4-7mg% Necesaul de fosfor este: 250mg/zi in primele 6 luni 300mg/zi pana la 1 an 800mg/zi peste varsta de 1 an

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-MAGNEZIUL

MAGNEZIUL-cel mai important cation bivalent intracelular Mg se gaseste la nivelul oaselor si restul in tesuturile moi Este cofactor enzimatic la nivelul mitocondriilor, cu rol in mentinerea exitabilitatii neuromusculare Nivelul seric este de 1,9-2,5 mEq/l Aportul de Mg - 60mg/zi pentru sugar, 300-400mg/zi la adolescent

NECESARUL DE ELECTROLITI SI OLIGOELEMENTE-Fe,Zn,I,S

FIERUL- constituentul principal al hemoglobinei si mioglobinei Necesarul de fier in primele 5 luni este de 6 mg/zi si 10 mg/zi pana la varsta de 1 an ZINCUL- constituent al unor metalo-enzime Aport de zinc - 2mg/zi IODUL- necesar sintezei hormonilor tiroidieni Necesarul de iod 30-40ug/kg/zi la prematur,710ug/kg/zi la nou-nascut si 50-100ug/kg/zi la adult SULFUL- constituent al proteinelor celulare Necesarul de sulf 0,5-1g/zi

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamine-liposolubile: A,D,E,K -hidrosolubile-grupul B si vit. C VITAMINA A (retinolul) -participa la sinteza rodopsinei in celulele cu conuri din retina -are rol si in stabilitatea mb.cel. -stimularea ARN-mesager -sinteza unor proteine -crestere celulara si integritate epiteliala -secretia lizomului si apararea imunitara

NECESARUL DE VITAMINE

Hipoavitaminoza A apare in alimentatia parenterala prelungita fara supliment de vitamine, malabsorbtie generalizata, boli diareice cronice, obstructia cailor biliare, boli pancreatice, hepatice, hipotiroidie si poate determina: -scaderea vederii la intuneric -xeroftalmie Hipercarotinemia apare in absenta congenitala a enzimei care converteste carotenul in vitamina A si apare in boli hepatice, hipotiroidism , DZ sau prin folosirea indelungata a morcovului in alimentatie Necesarul zilnic de vit A este de 10ug/kg/zi (30 UI/kg/zi)

NECESARUL DE VITAMINE

VITAMINA D- vitamina hormon, indispensabila pentru crestere si reglarea metabolismului fosfo-calcic In intestin favorizeaza absorbtia Ca si P La nivel osos mobilizeaza Ca in sens invers parathomonului; cresterea calciului extracelular reprezinta conditie esentiala pentru depunerea sa in matricea osoasa in prezenta fosfatilor La nivelul aparatului renal favorizeaza reabsorbtia Ca In muschi favorizeaza sinteza proteinelor intervine in procesul de contractie In paratiroida controleaza sinteza parathomonului

NECESARUL DE VITAMINE

Sursa principala de vitamina D isi are originea in piele, unde 7dehidro-colesterolul se transforma in colecalciferol sub actiunea razelor ultraviolete. Laptele uman contine o cantitate mica de vitamina D, dar rahitismul apare rar, datorita existentei unui produs hidrosolubilsulfat de vitamina D si a unui raport optim Ca/P. Laptele de vaca contine cantitati mici de vitamina D si un raport Ca/P inadecvat si este considerat un aliment rahitogen. Doza de vitamina D recomandata este de 800-1000 ui/ zi. Pentru conditiile climatice ale tarii noastre este obligatoriu adaosul medicamentos zilnic de vitamina D pana la varsta de 2 ani.

NECESARUL DE VITAMINE
Hipertivitaminoza D are ca manifestari: -Fatigabilitate -Manifestari digestive- inapetenta, greturi, varsaturi, constipatie -Poliurie, polidipsie -Deshidratare -Semne biologice- hipercalcemie, hiperfosfatemie, hipercolesterolemie -Hipercalcemia duce la depunerea de calciu in tesuturile moi si demineralizarea scheletului Tratamentul hipervitaminozei D consta in suprimarea aportului de calciu si administrarea corticoterapiei

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamina E- esentiala pentru crestere si dezvoltare functia cea mai importanta fiind protectia celulelor fata de subtantele oxidative. Se gaseste in doua grupe de substante naturale: tocoferoli si tocotrienoli Doza recomandata este de 3 mg/zi in primele 6 luni apoi de 4 mg/zi. La prematuri in primele zile de viata doza este de 15 mg/zi si are un efect favorabil in prevenirea retinopatiei prin prematuritate Deficitul de vitamina E la prematuri poate determina o forma de anemie hemolitica Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de uleiurile vegetale- soia, floarea soarelui.

NECESARUL DE VITAMINE
1.

2. 3.

Vitamina K- functia principala consta in activarea protombinei proteina biologic inactiva situata in celula hepatica. Un grup de 10 compusi liposolubili, unii intalniti in vegetale verzi, altii sintetizati de flora bacteriana colonica. Au fost sintetizati analogi hidrosolubili de vit K - Fitomenadiona Exista 3 situatii de avitaminoza K: Nou nascutii inainte de colonizarea intestinului cu flora microbiana Sindroamele de malabsorbtie Terapia antibiotica orala cu antibiotice cu spectru larg La nou nascut deficitu de vitamina K poate produce sindromul hemoragic precoce

NECESARUL DE VITAMINE

Laptele uman are o cantitate mica de vitamina K si nu ofera protectie fata de sindromul hemoragic. Alimentatia sugarului cu formulele de soia nesuplimentate cu vitamina K poate avea aceleasi efecte. Profilaxia sindromului hemoragic se realizeaza prin administrarea parenterala de vitamina K in doze de 0.5-1 mg. Supradozarea vitaminei K favorizarea hiperbilirubinemia mai ales la prematurul care asociaza si deficit de glucoza 6 fosfat dehidrogenaza.

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamina B1- tiamina- este coenzima proceselor de decarboxilare Necesar zilnic 0.3-0.7 mg/zi Se gaseste in ficat, carne, cereale Deficitul de vitamina B1 apare in regim alimentar sarac si in caz de absortie scazuta diarei cronice, boli hepatice severe In carentele severe poate aparea boala Beri-Beri, pe fondul malnutritiei

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamina B2- riboflavina- este incorporata in flavin nucleotide avand rol oxido-reducator Surse:lapte, vegetale, carne Doza recomandata 100 ug/100kcal Vitamina B6-piridoxina- intervine in metabolismul proteinelor, conversia triptofanului in acid nicotinic, transformarea acidului linoleoic in arahidonic, incorporarea fierului in molecula de hemoglobina, necesara metabolizarii glicogenului Necesarul de vitamina B6 este de 0.4 mg/zi la un an si 2 mg/zi la 18 ani. Deficitul apare exceptional, ea gasindu-se in foarte multe alimente si apare in tratamente cu penicilina hidralazina, sindroame de malabsorbtie, sarcina, stari infectioase, perioada de crestere.

NECESARUL DE VITAMINE

Carenta intrauterina de vitamina B6 este incriminata in producerea unor malformatii renale si nervoase incompatibile cu viata. Carenta de vitamina B6 se manifesta prin:oboseala, apatie, iritabilitate, anemie hipocroma hiposideremica, leziuni cutanate, glosita. Un deficit prelungit determina nevrite si convulsii piridoxino dependente in special la nou nascut

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamina B9- acidul folic- coenzima-in numeroase procese metabolice Participa la sinteza bazelor purinice si pirimidinice, sinteza hemoglobinei ,maturatia si regenerarea hematiilor si sinteza proteinelor. Necesarul zilnic la sugari este de 30-65 ug/zi, iar la copilul mai mare 40 ug/1000 kcal. Deficitul de acid folic se intalneste in: prematuritate, malnutritia protein-calorica, alimentatie parenterala, sindromul de malabsorbtie.

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamina B12-ciancobalamina- este cofactor enzimatic si are rol in mielinizarea SNC. Pentru absorbtie are nevoie de factorul intrinsec- glicoproteina secretata de celulele parietale ale stomacului. Deficitul de vitamina B 12 este foarte rar intalnit la sugari in: absenta congenitala a factorului intrinsec, malabsorbtia intestinala, diarei cronice, tratament indelungat cu neomicina aspirina, tuberculostatice. Deficienta de vitamina B 12 determina anemie pernicioasa. Necesarul de vitamina B 12 variaza intre 0.3 ug/zi la sugari pana la 3 ug/zi la adolescent.

NECESARUL DE VITAMINE

Vitamina C - acidul ascorbic - rol esential pentru organism datorita implicatiilor sale multiple in procesele metabolice- sinteza colagenului si colesterolului, hidroxilarea triptofanului, steroizilor, norepinefrinei, catabolismul tirozinei si procesul de hematopoieza. Necesarul zilnic este de 20-30 mg/zi, sursele principale fiind citricele, si legumele verzi. Manifestarile clinice in carenta de vitamina C constau in:inapetenta, oboseala, iritabilitate, hipotonie musculare, randament scolar scazut.

ALIMENTATIA NATURALA
Laptele uman(LU) este perfect adaptat nevoilor nutritive ale sugarului, este un aliment cu o mare valoare biologica continand enzime, anticorpi, vitamine si saruri minerale. Calitatile majore ale LU constau in: - asigurarea unei ratii echilibrate in principii nutritive -adaptarea automata la nevoile sugarului -ofera protectie antiinfectioasa si antialergica - consolideaza legatura afectiva intre mama si copil -poseda actiune contraceptiva (amenoree de lactatie) ce permite spatierea nasterilor la un interval optim de 2 ani

- actiune anticarcinomatoasa- previne aparitia cancerului de san la

femeia care alapteaza

ALIMENTATIA NATURALA

Calitatile majore ale LU - rol protector fata de enterocolita necrozanta - transfer pasiv al imunitatii - cea mai buna profilaxie pentru marasm, obezitate, tetanie, infectii, DZ - contine modulatori ai cresterii- factori de crestere epidermali si de crestere a nervilor. - flora intestinala a sugarului alimentat natural contine bacilus bifidus ce produce acid lactic si acid acetic care scad ph scaunelor, creste rezistenta la infectii, inhiba dezvoltarea E.coli, schigella.

ALIMENTATIA NATURALA

Compozitia laptelui uman- depinde de stadiul lactatiei, nasterea prematura, varsta mamei, inceputul sau sfarsitul unui supt, factori individuali materni. In functie de stadiul lactatiei, LU este de 3 tipuri: -colostrul- se secreta in primele 5 zile de la nastere in cantitate de 10-100 ml/zi, si este mai vascos si are densitate mai mare comparativ cu laptele matur, este mai bogat in proteine si saruri minerale, dar mai sarac in lactoza, lipide si unele vitamine hidrosolubile. Colostrul este mai bogat in vitamine liposolubile si imunoglobuline, are continut crescut in saruri minerale si proprietati usor laxative favorizand eliminarea meconiului.

ALIMENTATIA NATURALA

Laptele de tranzitie se secreta in ziua 6-10 si are o compozitie in permanenta modificare biochimica si imunologica, cantitatea de proteine si saruri minerale scade pe cand concentratia lactozei si vitaminelor creste. Laptele uman matur- compozitie constanta pe tot parcursul perioadei de lactatie.

ALIMENTATIA NATURALA

Enzimele din laptele uman- 20 de enzime cu rol in digestie si aparare antiinfectioasa cele mai importante fiind: -lizozimul -lipazele -antitripsina -alfaamilaza - galactoziltransferaza -lactoperoxidaza -ribonucleazele -xantinoxidaza

ALIMENTATIA NATURALA
Factori cu protectie antiinfectioasa: Factori celulari - Corpusculii Donne, macrofage foarte mari protejand impotriva enterocolitei ulceronecrotice, vehiculeaza si elibereaza Ig A secretorie, fractiunile C3 si C4 ale complementului, lactoferina si lizozimul. Imunoglobulinele: in LU predomina Ig As gasindu-se in cantitate foarte mare in colostru si protejeaza impotriva infectiilor respiratorii si a diareii cronice; Ig M se gaseste in cantitate mare in colostru iar Ig G in cantitati foarte mici.

ALIMENTATIA NATURALA

Lactoferina cu rol de fixare a fierului si actiune bacteriostatica, afladu-se in concentratie mare in colostru. Lizozimul- actioneaza antimicrobian in asociatie cu complementul si Ig As- efect bactericid indirect si cliveaza peptidoglicanii din peretele bacterian- efect bactericid direct. Lactoperoxidaza- actiune bactericida asupra streptococilor, E.colli si salmonellei. Fractiunile C3 si C4 ale complementului favorizeaza chemotactismul fagocitelor si inglobarea intracelulara a diferitelor particule.

ALIMENTATIA NATURALA

Factorul antistafilococic- acid gras nesaturat care inhiba cresterea stafilococului auriu. Factorii bifidus - oligozaharide, glicopeptide; favorizeaza cresterea lactobacililor bifidus la sugarii alimentati natural cu rol in sinteza vitaminelor din grupul B si K, acidifiaza mediul intestinal, inhiband cresterea bacteriilor patogene, favorizeaza absorbtia Fe, Ca, L, si vitaminei D. Lipaza- factor letal pentru lamblii Substante cu rol antiviral nespecific (ribonucleaza, inhibitorii de hemaglutinina etc)

ALIMENTATIA NATURALA

Alte substante din laptele matern: insulina, STH, somatostatina, relaxina, calcitonina, neurotensina, prolactina, TRH, TSH, T3, T4, steroizii ovarienei, eritropoitena, prostaglandinele E2 si F2 si substante exogene excretate prin lapte, in special medicamente. In laptele uman sunt prezenti toti hormonii materni circulanti; concentratia lor variaza cu stadiul lactatiei. Nu se cunoaste rolul lor pentru nou nascut si sugar.

ALIMENTATIA NATURALA

Modulatorii cresterii din laptele de mama F.C. epidermic- stimuleaza cresterea si diferentierea epiteliilor pulmonar si gastrointestina cu rol in reglarea PH. F.C nervoasa- esential pentru dezvoltarea neuronilor simpatici intestinali si maturarea neuronilor senzitivi. F.C. insulin-like F.S al limfocitelor B Sulfhidroxilaza- participa la sinteza Ig As Taurina- rol in proliferarea celulelor retiniene si ale bulbului olfactiv Factorul bifidum

ALIMENTATIA NATURALA

Fiziologia lactatiei secretia de lapte incepe in timpul sarcinii si se datoreaza estrogenului si progesteronului. Dupa eliminarea placentei care are rol inhibitor asupra lactatiei intervin cele 2 reflexe principale:reflexul de secretie si reflexul de ejectie al laptelui. Reflexul de secretie sau prolactinic se declaseaza prin stimulare mamelonului care declanseaza printr-un reflex neurohormonal producerea de prolactina in lobul anterior al hipofizei, hormon care stimuleaza si mentine secretia de lapte In glanda mamara. Refluxul de ejectie al laptelui- reflex psihosomatic, arcul reflex plecand din mamelon in hipofiza posterioara unde stimuleaza secretia de oxitocina ser - contractia celulelor din jurul alveolelor glandulare.

ALIMENTATIA NATURALA

Contraindicatii ale alimentatiei naturale: Temporare - mama- infectii acute tratate cu antibiotice(cloramfenicol, tetraciclina, sulfamide) ragade mamelonare sangerande, mastite. - sugar- hiperbilirubinemie neonatala prin inhibitori ai conjugarii:pregnan 3-alfa 20-beta diol Permanente- mama- septicemie, TBC activ, malarie, boli neoplazice, DZ matern neechilibrat, tireotoxicoza, antineoplazice, diazepam, litiu - sugar- galactozemie, fenilcetonurie, intolenta congenitala la lactoza.

ALIMENTATIA NATURALA

Timpul de alaptare la un san variaza, putand fi prelungit de catre copil chiar si la 15-20 de minute in cazul in care manifesta o preferinta deosebita pentru acel san, doreste sa isi satisfaca nevoia reflexa de supt sau exista un continut mai bogat in lipide spre finalul disponibilului de lapte. Indepartarea sugarului de la san trebuie facuta natural, atunci cand acesta se opreste din supt singur, si nu trebuie schimbat periodic, la fiecare 10 minute, de la un san la celalalt. Fiecare mama va constata capacitatea de lactatie a sanilor, precum si disponibilul de lapte al fiecaruia in parte in primele zile si saptamani post-partum.

ALIMENTATIA NATURALA

Alaptarea timpurie a nou-nascutului (daca este posibil chiar in prima jumatate de ora de la nastere) si cat mai frecventa (de 8-12 ori/zi) permit mamei sa isi hraneasca eficient si confortabil bebelusul. De obicei, suptul determina exteriorizarea laptelui in aproximativ 1 minut de la debut, iar alaptarea in sine nu este un proces disconfortant sau dureros pentru mama, daca se desfasoara corespunzator. In 6-8 saptamani procesul de lactogeneza se va adapta nevoilor nutritionale ale sugarului, fiind influentat direct de supt. Inainte de aceasta perioada insa, pot exista momente cand sanul va aparea prea gol sau prea plin. Daca sugarul este hranit la cerere si in mod frecvent, cantitatea de lapte se va ajusta automat si se va adapta cerintelor sale. Lactogeneza fiziologica este un proces care are nevoie de actul suptului pentru a se desfasura in parametrii normali, de aceea copilul trebuie alimentat cat mai des, pentru a stimula astfel productia de lapte. Organismul matern raspunde prompt la necesitatile sugarului, astfel, daca apar modificari ale cererii, productia se adapteaza in 1-3 zile.

ALIMENTATIA NATURALA

Indicatia alimentatiei naturale este absoluta Necesitatea respectarii principiului suptului ,,la cerere Durata optima a alaptarii exclusive este de 6 luni, intarcarea fiind recomandata chiar dupa varsta de 2 ani Hipogalactia materna trebuie evaluata riguros - Curba ponderala nesatisfacatoare(<500g/luna in primele 6 luni) - Oligurie(<5 mictiuni/zi)

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Se realizeaza cu formule de lapte praf sau lapte de vaca Diferentele dintre laptele de mama si laptele de vaca sunt numeroase si extrem de importante, laptele de vaca nemodificat fiind nerecomandabil pentru cresterea si dezvoltarea normala a sugarului.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Se recomanda in caz de hipogalactie reala si in imposibilitatea alimentatiei naturale Realizare: L.V.(impropriu sugarului, recomandat peste un an) Formulele de lapte - tind sa atinga perfectiunea, fara sa egaleze fluidul viu care este L.M. - Formule pentru prematuri - Formule de start (0-4 luni) - Formule de continuare (4-6 luni-1 an) - Formule speciale

PARTICULARITATILE LAPTELUI DE VACA

Cantitatea de proteine de 3 ori mai mare decat L.M. (3,4 g% versus 11,5 g%) Excesul proteic este transformat hepatic in uree, glucoza, lipide suprasolicitare hepatica cu hipertrofie Hiperamoniemie si acidoza metabolica Deshidratare hipertona (NN si sugarul mic) Incarcatura osmotica mare - suprasolicitare renala Cantitate mica de hidrocarbonate (fata de LM), necesitand suplimentare cu zahar, responsabil de Dezvoltarea gustului pentru dulce Stimularea adipocitelor(obezitate) Favorizarea cariilor dentare

ALIMENTATIA ARTIFICIALA CU FORMULE DE LAPTE

Formulele de lapte pentru sugari Preparate adaptate prin tratamentul termic se realizeaza sterilizarea si scindarea moleculelor de proteine, adaosul de apa scade concentratia de proteine si electroliti, adaosul de lactoza creste valoarea calorica, au continut mai mic de proteine si saruri minerale, prezinta adaos de vitamine, saruri minerale si oligoelemente, in proportie corespunzatoare cu nevoile sugarului Preparate partial adaptate-compozitie intermediara intre preparatele adaptate si LV,prezinta cantitate mare de cazeina, lipidele sunt imbogatite calitativ prin adaus de lipide vegetale, contin alte hidrocarbonate decat lactoza:dextrin-maltoza,amidon

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE DE LAPTE PENTRU PREMATURI

Formule pentru prematuri-sunt adaptate nevoilor speciale de crestere ale acestora Asigura 20-24 kcal/30ml Continutul de proteine mai ridicat decat in formulele de start si sunt predominant din ser, suplimentate cu taurina Glucidele-reprezentate 50% din lactoza si 50%din polimeri de glucoza, pentru a compensa intoleranta partiala la lactoza a copilului prematur Lipidele-50%din trigliceride cu lant mediu (MCT) pentru a compensa secretia limitata de lipaza pancreatica si cantitatea scazuta de acizi biliari Concentratie crescuta de minerale, vitamine Exemple de formule speciale pentru prematuri: Lactana Bio Pre Topfer, Alprem, Enfamil Premature, Pre-Aptamil, PreNAN

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE DE START

Formule de start pentru sugarii 0 - 4 luni

- Sunt formule adaptate avand ca sursa de proteine LV -Au compozitie apropiata de cea a LU cu aport calorigen 67-72 kcal/100ml -Proteine 14-18g/l,cu reducerea cantitatii de cazeina si adaugarea de proteine din lactoser, raport cazeina/proteine lactoser = 40/60 asemanator LU -Compozitie optima in aminoacizi prin adaugarea de taurina si cisteina -Glucide-reprezentate majoritar de lactoza 65-83g/l -Lipide - proportie variabila de uleiuri vegetale bogate in AG polinesaturati, acidul linoleic asigura 3-5% din valoarea calorica ( ! < 1% - incetinirea cresterii) -Colesterol 1-3 mg/100ml (< LU formula nerecomandata prematurilor) -Raport Ca/P=LU (2) -Saruri minerale-concentratii optime nevoilor -Suplimentare cu vitamine si oligoelemente-Fe,Zn,Cu -Reprezentanti: Nan 1, Similac, Humana, 1 Bio 1Topfer

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE DE CONTINUARE

Formule de continuare - au ca sursa de proteina laptele de vaca si sunt recomandate sugarilor cu varsta mai mare de 4 luni (6 luni) - se pot folosi pana la varsta de 1 an - valoare calorica 60-85 cal/100 ml - exemple: Nan 2, Humana 2 etc Formule de tip Junior - recomandate intre 1- 3 ani. - exemplu: Nan Junior

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE SPECIALE

Formule dietetice pentru alimentatia sugarilor Sunt formule special concepute pentru tratamentul dietetic al unor afectiuni de cauza digestiva sau alergica Dupa sursa de proteine, produsele dietetice pot fi clasificate in: 1. Produse dietetice avand la baza proteinele din LV Formule fara lactoza intoleranta primara/secundara la lactoza; - continut adecvat de saruri minerale si vitamine, putand fi folosite timp indelungat fara a determina carente alimentare si fara a influenta procesul de crestere:Milupa HN25, Humana HN, Morinaga NL33, Nan fara lactoza 2. Formule din soia - alergiile sau intoleranta la proteinele laptelui de vaca, intolerantele secundare la lactoza si in galactozemii -preparate total lipsite de lactoza; contin exclusiv lipide vegetale si proteine vegetale (soia) :Alsoy, Isomil, Milupa Som, Milsoy, Nutilon Soya, Nutrisoya

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE SPECIALE

Formule hipoalergice -Profund modificate in structura, usor digerabile si absorbabile -Sursa de proteina este cazeina hidrolizata enzimatic -Sursele de glucide sunt polimeri de glucoza, iar cele de lipide - trigliceride cu lant mediu, avand drept sursa uleiul de porumb, soia, nuca de cocos -Fiind produse fara lactoza sunt indicate in intoleranta secundara la lactoza, sindroamele de malabsorbtie, sindrom de intestin scurt, fibroza chistica, tratamentul alergiilor la LV/soia : Alfare, Hipp AA, Milupa-Pregomin, Nutramigen s.a

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE SPECIALE

Dieta elementala si semi-elementala: tulburari severe de digestie si absorbtie sdr de intestin scurt, fibroza chistica, Boala Crohn, ISD etc Principalii mecronutrienti sunt inclusi intr-o formula predigerata Sursa de proteine: cazeina hidrolizata enzimatic Sursa de glucide: polimeri de glucoza Sursa de lipide: MCT (50%) - ulei de porumb, soia, cocos Exemple: Peptamen, Modulin IBD etc

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE SPECIALE

Formula speciala pt anomalii limfatice intestinale si chilotorax persistent Portagen sursa de proteine cazeina sursa de glucide polimerii de glucoza (75%) si sucroza (25%) sursa de lipide: MCT , acid linoleic indicatii: boli hepatice cronice, insuficienta pancreatica cronica Alte tipuri de formule: - Pentru tratamentul fenilcetonuriei (lipseste fenilalanina) - Formule sarace in calciu (pt starile asociat ecu hipercalcemie) - Formule sarace in fosfati (IRC) - Formule hiperenergetice cu continut redus de sodiu ( IC ireductibila a sugarului) - HFM (Human Milk Fortifiers) pt prematurii alimentati exclusiv natural cu G < 1800g); continut ridicat in Ca si vit D se administreaza cu prudenta prematurilor ce primesc > 160 ml LU/kg

ALIMENTATIA ARTIFICIALA-FORMULE DE LAPTE

Rezultatele alimentatiei sugarului cu formulele de lapte raman inferioare celor din alimentatia la san Cresterea in greutate a sugarului este accelerata,dar prezinta riscul obezitatii, DZ si a bolilor cardiovasculare la varsta adulta Sugarul alimentat artificial este predispus la infectii cu fora enteropatogena

Stabilirea ratiei alimentare la nou nascut si sugar

Nr de mese: 7/zi in I luna 6/zi in lunile II, III 5/zi din luna a IV-a In primele 10 zile de viata formula lui Finkelstein: NH/24h = n x 70(80) NL/24h = (n-1) x 70(80) n = nr de zile de viata 70: GN<3250g 80: GN>3250g ! Dupa vartsa de 10 zile, stabilirea ratiei alimentare se va face conform nevoilor de calorii si lichide/kg/zi.

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit Dupa 6 luniLM Dupa 41/2 luni-LP standard sau LV Motivele diversificarii LM sau formulele de continuare nu mai asigura nevoile nutritionale ale sugarilor Apare depletia rezervelor antenatale de minerale Maturarea enzimelor digestive si a excretiei renale

CONDITII DE DIVERSIFICARE

Sugar perfect sanatos Alimentul nou introdus va fi propus si nu impus(evita anorexia psihogena) Se evita introducerea concomitenta a doua alimente noi si a glutenului inainte de 6 luni Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului

RECOMANDARI TEHNICEDIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

La sugarii eutrofici diversificarea se incepe cu supa/pireul de zarzavat sau de fructe, 1-2 lingurite de branza de vaci - sucuri de fructe (mere,piersici,portocale)La sugarii distrofici diversificarea se va incepe cu fainos fara gluten in lapte sau cu cereale fortificate cu fier

RECOMANDARI TEHNICEDIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI

Carnea(pasare,vita) 30-40 g/zi de 3-4 x/sapt,se va introduce dupa 4 1/2 luni la sugarii diversificati Ficatul-dupa 6 luni Pestele alb,proaspat-dupa un an Galbenusul de ou fiert dupa 6 luni si albusul de ou dupa un an Branza de vaci-dupa 4-5 luni Iaurt- dupa 7 luni Mamaliguta si smantana- dupa 8-9 luni Mierea de albine-dupa un an (Clostridium botulinicum) Preparatele industriale pentru sugari au compozitie standardizata,securizare toxica si bacteriologica

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

Alimentatia din primul an de viata are un rol crucial in ,,programarea metabolica'',cresterea si dezvoltarea fizica,dezvoltarea neuro-senzoriala si viitorul starii de sanatate a individului Alimentatia naturala este ideala pentru primul semestru de viata,cu avantaje incontestabile pentru copil,mama,familie,societate si mediul inconjurator

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

Alimentatia naturala reduce si cea artificiala creste riscul bolilor cardio-vasculare,DZ,si al obezitatii la varsta de adult Formulele de lapte tind sa atinga perfectiunea fara sa egaleze fluidul viu care este LM Diversificarea alimentatiei este o etapa complexa in care se va contura viitorul comportament alimentar al copilului

ALIMENTATIA COPILULUI MIC

Particularitatile morfofunctionale ale aparatului digestiv ale copilului mic sunt: -Dezvoltarea dentitiei -Simtul gustativ -Activitatea enzimatica maturata Ratia alimentara se stabileste dupa urmatorii parametrii: -Necesar caloric 90kcl/kg/zi -Necesar hidric 90-100 ml/kg/zi -Necesar de proteine 2g/kg/zi -Necesar de lipide 4-5g/kg/zi -Necesar de glucide 12kg/zi Ratia calorica: -15%proteine -35% lipide -50%glucide

ALIMENTATIA COPILULUI MIC

Sursele de proteine sunt:laptele de vaca(500ml/zi),30-50g carne de pasare,vita,peste,ficat,creier,ou(2-3/sapt) si proteine de origine animala Surse de lipide sunt:uleiul vegetal,margarina,unt si smantana Sursele de glucide sunt:paine,paste fainoase, biscuiti,piscoturi,gris,orez,mamaliga,fructe,legume si produse zaharoase Legume:cartofi,radacinoase,fasole verde, mazarea,conopide,dovleceii,spanacul,tomate Fructele fac parte din alimentatia zilnica sub forma de pireuri,compoturi,fructe intregi. Dulciurile se ofera la sfarsitul mesei

ALIMENTATIA COPILULUI MIC

Dupa varsta de 1 an copilul poate face diferentieri si isi dezvolta preferintele alimentare Isi poate pierde interesul pentru unele alimente Se vor administra 5 mese pe zi,din care 3 principale si 2 gustari,respectandu-se orarul in vederea formarii reflexelor digestive secretorii Copilul mic trbuie sa invete sa se autoalimenteze

THANK U FOR TAKING CARE OF ME!!!