ALEXANDRU LPUNEANUL Caracterizarea direct

Personajul principal al nuvelei, erou romantic, cu atestare istoric este alctuit din puternice trsturi de caracter, un personaj excepional, ce acioneaz n mprejurri deosebite. Ca orice personaj principal de nuvel, Alexandru Lpuneanul este foarte riguros conturat, avnd puternice trsturi de caracter. Lpuneanul este tipul domnitorului tiran i crud, cu voin puternic i spirit vindicativ (rzbuntor), trsturi ce reies indirect, din faptele i vorbele personajului. n organizarea rzbunrii mpotriva boierilor trdtori, care constituie unica raiune pentru care s-a urcat pentru a doua oar pe tronul Moldovei, vod schingiuiete, ciuntete i-i omoar pe boieri, le ia averile profitnd de "cea mai mic greeal dregtoreasc, la cea mai mic plngere". Hotrt s-i duc la ndeplinire planul, el este de neclintit, rspunznd cu mnie: "Dac voi nu m vrei, eu v vreu [...] i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi [...] S m ntorc? Mai degrab-i ntoarce Dunrea cursul ndrpt". Se dovedete bun cunosctor al psihologiei umane, care reiese din secvenele ce relev atitudinea lui fa de Motoc, pe care-1 cru pentru a se folosi de perfidia i ticloia Iui n aplicarea planului de rzbunare, precum i din cea n care tie s profite de mulimea adunat la porile curii domneti care-1 lineaz, reuind astfel s scape de unul dintre cei mai amenintori dumani ai si, argumentnd "Proti, dar muli [...] s omor o mulime de oameni pentru un om, nu ar fi pcat?". Deine arta disimulrii, scena din biseric fiind foarte semnificativ n acest sens; vod, mbrcat "cu mare pomp domneasc", a fi comis crime, citeaz din Biblie, n timp ce pregtete cel mai sadic omor din toate cte comisese - piramida de capete tiate ale celor 47 de boieri ucii la ospul domnesc, la care fuseser invitai. Cruzimea este trstur romantic i dominanta lui Lpuneanul, reieind indirectdin multele scene cumplite: leacul de fric, linarea lui Motoc, ameninarea cu moartea a propriei familii, schingiuirea i omorrea cu snge rece, ba chiar cu satisfacie a boierilor etc. Moartea violent, prin otrvirea lui Lpuneanul de ctre chiar blnda lui soie, este tot de factur romantic. Caracterizarea direct: Fcut de naratorse contureaz, prin redarea gesturilor i a

mimiciipersonajului, att fora de disimulare - "n minutul acela el era foarte galben la fa, ca i racla sfntului ar fi tresrit"-, ct i ura permanent care-i determin comportamentul: "sngele ntrnsul ncepu a fierbe". Norodul- este primul personaj colectiv constituit pentru prima oar ntr-o oper literar, dup regula de micare i de gndire unitar, reacionnd ca un singur om: "Prostimea rmase cu gura cscat.[...] ncepu a se strnge cete-cete [...] Toate glasurile se fcur un glas [...] n toate inimile fu ca o schinteie electric." Autorul are miestria artistic de a surprinde psihologia mulimii, iar pentru a numi mulimea constituit ca un singur personaj, folosete substantive i expresii sugestive, ca: "gloata", "norodul", "cteva sute de mojici", "prostimea", "proti", "mulime", "idra cu multe capete". Motoc este boierul intrigant i trdtor, perfid i cinic, care nu se d n lturi de la nimic pentru a profita de orice mprejurare care-i poate fi benefic. In antitezcu Lpuneanul este domnia Ruxanda, nzestrat numai cu trsturi pozitive, ntre care gingia, blndeea i iubirea de oameni. Procedeele de caracterizare, directe i indirecte, repliciledevenite emblematice pentru construirea eroilor, compun personaje romantice, a cror trstur dominant trimite i ctre influene clasiciste, iar Nuvela "Alexandru Lpuneanul" este o nuvel istoric deoarece cuprinde numeroase elementele realiste ilustrate de adevrul istoric, preluat de Costache Negruzzi din "Letopiseul rii Moldovei" scris de Grigore Ureche: ocuparea tronului Moldovei de ctre Alexandru Lpuneanul Pentru a doua domnie, ntre 1564-1569, ntlnirea lui Lpuneanul cu boierii"Motoc vornicul i Veveri postelnicul i cu Spanciog sptarul"; replica lui Alexandru vod: "De nu m vor, eu i voiu pre ei i de nu m iubescu, eu i iubescu pre dnii i tot voiu merge, ori cu voie, ori fr voie"; scena ospului i a mcelului de la curtea domneasc, omorrea celor 47 de boieri: "...nchis-au poarta i ca nite lupi ntr-o turm fr de nici un pstor au ntrat ntr-nii, de-i snopiia i-i junghiia, nu numai boierii, ce i slujitorii. [...] i au perit atuncea 47 de boieri, fr alt curte ce nu s-au bgat n sam. i aa dup atta nedumnezeire, i pari ia c au rscumprat inima"; descrierea morii lui Lpuneanuleste preluat n mare msur de Negruzzi din aceeai cronic: "... vzndu-s n boal grea ce zcuse i neavndu ndejde de a mai firea viu, au lsat cuvntu episcopilor i boierilor, de-1 vor vedea

c ieste spre moarte, iar ei s-] clugreasc. Decii vzndu-1 ei leinndu i mai multu mort dect viu, [...] l-au clugrit i i-au pus nume de clugrie Pahomie. Mai apoi, dac s-au trezit i s-au vzut clugr, zic s fie zis c de s va scula, va popi i el pre unii. [...] Roxanda, doamn-sa, temndu-se de un cuvntu ca acesta [...] l-au otrvit i au murit. i cu cinste l-au ngropatu n mnstirea sa," Slatina, ce ieste de dnsul zidit". n nuvel, Costache Negruzzi face referiri directela inspira rea sa din cronica Iui Grigore Ureche, atunci cnd relateaz prezentarea doamnei Ruxanda: "La moartea printelui ei, bunului Petru Rare, care, zice hronica, cu mult jale i mhniciune a tuturor s-au ngropat n sf.monastirea Probota, zidit de el, Ruxanda rmsese, n fraged vrst, sub tuturatul a doi frai mai mari, Ilia i tefan"; prezentndu-1 pe tefan, fratele Ruxandei, ca fiind un desfrnat: "Nu hlduia de rul lui nici o jupneas, dac era frumoas, zice hronlcarul n naivitatea s". n afar de datele istorice reale, n nuvel se manifest i ficiunea, ca rezultat al procesului de transfigurare a realitii, ca produs al fanteziei autorului, sub form de licene istorice. De pild, Motoc, Spancioc i Stroici nu mai triau n timpul celei de a doua domnii a lui Lpuneanu, deoarece fuseser condamnai i executai n Polonia. Referindu-se Ia valoarea incontestabil a nuvelei "Alexandru Lpuneanul" de Costache Negruzzi, George Clinescu afirma c aceasta "ar fi devenit o scriere celebr ca i Hamlet, dac literatura romn ar fi avut n ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate nchipui o mai perfect sintez de gesturi patetice adnci, cuvinte memorabile, de observaie psihologic acut, de atitudini romantice i intuiie realist".

Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului, care evidentiaza in maniera romantica cruzimea personajului si dorinata de a distruge influenta boierilor: uciderea si schingiuirea lor, distrugerea cetatilor si reducerea numarului ostilor moldovene. Prin inlantuirea gradata a scenelor din capitolul al treilea, se dezvaluie magistral complexitatea portretului moral al tiranului care pune in aplicatie un plan diabolic. Inteligent, ii atrage pe boieri spre a-i ucide. Abil, disimulat, se foloseste de momentul slujbei religioase, de vestimentatia si de coroana domneasca, de citate biblice presarate intr-un discurs mincinos, dar persuasiv. Crud, ordona soldatilor uciderea boierilor, apoi alcatuieste el insusi piramida din capete, pe care o arata cu satisfactie doamnei. Rade in timpul masacrului. Pe Motoc il da cu sange multimii revoltate si spune ca face un act de dreptate. Isi terorizeaza sotia si doreste sa isi ucida propriul fiu. Din faptele sare rezulta incadrarea in tipul tiranului.

Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza angelicdemonic. Diversitatea atitudinilor adoptate de Lapusneanul fata de doamna Ruxanda reflecta ipocrizia si disimularea lui. Se casatorise cu ea ca sa atraga inimile norodului in care via inca pomenirea lui Rares, Nu o respecta nici pentru originea ei nobila (descendenta a lui Stefan cel Mare), nici pentru ca ii este sotie sau mama a copiilor sai. Iar doamna ar fi voit s-l iubeasc, dac ar fi aflat n el ct de puin simire omeneasc. Gesturile, mimica si cuvintele rostite de Lapusneanul in capitolul al II-lea, in scena discutiei cu doamna Ruxanda, evidentiaza ipocrizia lui in relatia sot-sotie. Mai intai ii saruta mana, apoi se posomoraste, reactioneaza impulsive la rugamintea ei, ducandu-si mana la jungher, dar se razbuna pe boieri, pe Motoc, si nu o iarta nici pe Ruxanda pentru indrazneala de a-i fi cerut sa opreasca uciderile. Se bucura cu cruzime de spaima doamnei care lesinase la vederea piramidei de capete: Femeia tot femeie, zise Lpuneanul zmbind; n loc s se bucure, ea se sparie.. Insistentele boierilor si amenintarea din final ca ii va ucide fiul o determina pe doamna Ruxanda sa il otraveasca. Astfel, personajul principal al nuvelei isi gaseste crudul sfarsit asa cum si el i-a torturat si ucis pe cei din jur. In concluzie, putem afirma despre presonajul Alexandru Lapusneanul ca este un personaj exceptional in situatiei exceptionale, respecta trasaturile curentului romantic si ale prozei pasoptiste, incadrandu-se in tipul tiranului, fiind inspirat de realitate. Astfel, Negruzzi depaseste modelul clasic de personaj, adaugandui complexitate, combinand elementele fictionale cu cele reale, din Letopisetul tarii Moldovei, creand o personalitate duala, complexa.