Sunteți pe pagina 1din 4

Experiente extracorporale metoda Robert Moroe Posted by Flipi in extinderea constiintei articole, resurse | 0 comments

Apr 2, 2013 Unele surse metafizice indica faptul ca experientele extracorporale au loc in timpul fazei de somn in care au loc visele. Daca este adevarat, aveti experiente extracorporale in fiecare noapte. Urmatoarea metoda se foloseste pentru a induce in mod constient o experienta extracorporala (OBE) imediat dupa ce adormiti. Metoda Robert Monroe In cartea sa, Journeys out of t e Body, !o"ert #onroe descrie o te nica auditiva complicata pentru a induce OBE$ul. %artial, ea este similara cu metoda ima&inativa, insa incepe cu inductia 'starii vi"rationale(. #ulte OBE$ uri spontane incep cu o senzatie sau vi"ratie iar #onroe induce in mod deli"erat prima etapa. El su&ereaza sa faceti urmatoarele lucruri. )sezati$va intr$o camera intunecta, in orice pozitie conforta"ila, cu capul indreptat catre nordul$ma&netic. *u purtati aine stramte si dati$va +os orice "i+uterie sau o"iecte de metal. )veti &ri+a sa nu va fie fri&. )si&urati$va ca nu veti fi intrerupt si ca nu aveti limita de timp. Incepeti sa va relaxati si apoi repetati$va de , ori 'voi percepe in mod constient si imi voi aminti tot ceea ce voi experimenta in timpul acestei proceduri de relaxare. Imi voi aminti in detaliu, atunci cand voi fi complet treaz, numai acele su"iecte ce sunt "enefice fiintei mele fizice si mentale(. )poi incepeti sa respirati pe &ura, lasand$o intredesc isa. Urmatorul pas implica intrarea in starea de &ranita a somnului, in starea ipna&o&ica. #onroe nu recomanda o anume matoda pentru atin&erea acestei stari. Una dintre metodele pe care le puteti incerca este sa va tineti ante"ratul in sus in timp ce "ratul este pe pat sau pe +os. %e masura ce adormiti, "ratul va cadea si va veti trezi. %racticand, puteti sa invatati sa va controlati starea ipna&o&ica fara sa va folositi "ratul. O alta metoda este sa va concentrati pe un o"iect. )tunci cand alte ima&ini incep sa va intre in &anduri, ati intrat in starea ipna&o&ica. Urmariti in mod pasiv aceste ima&ini. )ceasta o"servare va va a+uta sa va mentineti aceasta stare foarte apropiata de somn. #onroe o denumeste -onditia ). Dupa ce ati intrat in aceasta starea, #onroe recomanda sa intrati si mai profund. Eli"erati$va mintea si o"servati$va campul viziunii tinand oc ii inc isi. *u faceti nimic altceva pentru o vreme. Doar priviti prin oc ii vostri inc isi la intunericul din fata. Dupa un timp, puteti o"serva niste modele luminoase. )ceste sunt descarcari simple neuronale si nu au nici un efect spacial asa ca tre"uie sa le i&norati. -and acestea inceteaza, se c eama ca ati intrat in ceea ce #onroe numeste -onditia B. De aici, tre"uie sa intrati intr$o stare de

relaxare si mai profunda pe care #onroe o numeste -onditia - . o stare de o asemenea relaxare incat pierdeti constienta corpului si a stimularilor senzoriale. /unteti aproape intr$un vid in care sin&ura voastra sursa de stimulare sunt &andurile proprii. /tarea ideala pentru parasirea corpului este -onditia D. )ceasta poate fi -onditia - atunci cand ea este indusa voluntar intr$o stare in care sunteti odi niti si proaspeti si nu este efectul o"oselii normale. %entru a atin&e -onditia D, #onroe su&ereaza sa practicati intrarea in ea dimineata sau dupa un scurt somn. -u oc ii inc isi, priviti in intuneric la un punct situat la aproximativ 01 de cm de fruntea voastra, concentrandu$va constiinta in acel punct. #utati acest punct, incet, la 21 cm, apoi la 3,41 m si apoi porniti la 21 de &rade in sus, a+un&and deasupra capului. #onroe va indeamna sa &asiti vi"ratiile din acel punct si apoi in mod mental sa le aduceti in interiorul capului vostru. El explica modul in care le puteti recunoaste atunci cand ele au loc. 'Este ca si cum un val de scantei periculoase ce pulseaza ritmic si sasaie, vin cu furie in capul vostru. De acolo, par sa se propa&e in intre&ul corp, facandu$l ri&id si imo"il(. #etoda este mai usoara decat pare. Odata ce ati atins starea vi"rationala, tre"uie sa invatati sa o controlati pentru a domoli vi"ratiile. In acest punct, #onroe avertizeaza ca este imposi"il sa va intoarceti. El su&ereaza sa intindeti mana si sa apucati un o"iect la care in mod normal nu a+un&eti. /imtiti o"iectul si apoi lasati$va mana sa treaca prin el inainte de a o aduce inapoi. )poi opriti vi"ratiile si cercetati detaliile si locatia o"iectului. )cest exercitiu va pre&ateste pentru separarea completa. %entru a parasi corpul, #onroe recomanda metoda 'smul&erii(. %entru a folosi aceasta metoda, va ima&inati ca deveniti din ce in ce mai usor si cat de "ine ar fi sa plutiti in sus. -a alternatica, el recomanda te nica 'rotatiei( in care va rosto&oliti in pat, indoindu$va mai intai partea superioara a corpului, capul si umerii, pana cand va rasuciti catre dreapta si apoi plutiti in sus. #ai tarziu, puteti explora si mai mult iar #onroe pretinde ca daca veti face suficienta practica, veti putea experimenta o &ama extraordinar de lar&a de senzatii. sursa5 ttp566777.near$deat .com6experiences6paranormal33. tml Experiente extracorporale induse in laborator Posted by Flipi in extinderea constiintei articole, resurse | 0 comments

Apr 1, 2013 Un neurocercetator de la (University -olle&e 8ondra) a conceput prima metoda experimentala pentru a induce experiente extracorporale in cazul unor participanti sanatosi. Intr$o lucrare pu"licata in revista /cience, Dr 9enri: E rsson, U-8 Institute of *eurolo&y, su"liniaza metoda unica prin care se creaza iluzia si implicatiile acestor descoperiri.

O experienta extracorporala este definita ca acea experienta in care o persoana care este treaza isi vede propriul corp dintr$o pozitie situata inafara corpului fizic. )ceste experiente au fost raportate in cazul unor conditii clinice in care creierul a fost compromis, cum ar fi5 atacurile cere"rale, epilepsia si a"uzul de dro&uri sau in asociatie cu experiente traumatizante precum accidentele auto. )proximativ 3 din 31 oameni pretinde sa fi o experienta extracorporala in timpul vietii lor. Dr E rsson spune5 ;Experientele extracorporale au fascinat umanitatea de milenii. Existenta lor a ridicat pro"leme fundamentale in le&atura vu relatia dintre constiinta umana si corp si a fost foarte mult discutata in cadrul teolo&iei, filosofiei si al psi olo&iei. -u toate ca au fost raportate experiente extracorporale intr$un numar destul de mare de conditii clinice, "azele neurostiintifice ale acestui fenomen raman neclare. Inventia aceste iluzii este importanta pentru ca dezvaluie mecanismele de "aza ce produc senzatia de a fi in interiorul corpului fizic. )cest fapt reprezinta un pas inainte important pentru ca experienta propriului corp ca centru al constientei este un aspect fundamental al constiintei de sine;. Descoperirea acestei metode pentru inducerea experientelor extracorporale poate avea aplicarii industriale, explica Dr E rsson5 ;)ceasta este practic o metoda de a va proiecta pe voi insiva, o forma de teleportare. Daca putem proiecta oameni intr$un caracter virtual, in asa fel incat sa simta si sa raspunda ca si cum ar fi o versiune virtuala a lor, va puteti ima&ina implicatiile. Experienta unui +oc video ar putea atin&e noi niveluri si ar putea a+un&e c iar mai departe de atat. De exemplu, un c irur& ar putea face c irur&ie la distanta controlandu$si sinele virtual dintr$o alta locatie.; )ran+amentul pentru iluzie este urmatorul5 participantii la studiu stau pe un scaun purtand niste oc elari speciali cu displaiuri in loc de lentile. -ele doua ecrane mici ce corespund fiecarui oc i arata un film inre&istrat in timp real de catre < camere video plasate fiecare la < metri in spatele capului participantilor. Ima&inea de la camera video din stan&a este afisata pe displayul ce corecpunde oc iului stan& iar ima&inea de la camera din dreapta, pe displayul ce corespunde oc iului drept. %articipantii vad aceste ima&ini ca o sin&ura ima&ine stereoscopica (0D) astfel incat le este prezentata perspectiva cuiva care sta in spatele lor. -ercetatorul sta c iar lan&a participant (in campul lor vizual) si foloseste < "ete de plastic pentru a atin&e pieptul real ce este inafara campului vizual si pieptul corpului iluzoriu mutand cel de$al doilea "at catre pieptul iluzoriu care al fi localizat c iar su" perspectiva camerelor. %articipantii au confirmat ca au experimentat senzatia de a sta in spatele corpului lor fizic si de a privi din acea locatie. Dr E rsson spune5 ;) fost o experienta "izara si fascinanta pentru participanti. ) fost a"solut reala pentru ei si deloc infricosatoare. #ulti dintre ei s$au &adilat si au spus5 =o7, asta e c iar ciudat>?;. %entru a testa iluzia si mai departe si pentru a produce dovezi o"iective, Dr E rsson a facut un alt experiment pentru a masura raspunsul fiziolo&ic al participantilor $ in mod specific, nivelul transpiratiei de pe piele $ intr$un scenariu unde ei simteau ca li se ameninta corpul iluzoriu. !aspunsul lor corporal indica puternic ca ei credeau ca acea amenintare este reala.

-rearea acestei iluzii perceptuale s$a nascut din ideea doctorului E rsson, ideea din vremea studentiei, atunci cand el se intre"a ce anume s$ar intampla cu sinele daca ti$ai putea muta oc ii fizic intr$o alta parte a camerei, doar la cativa metri distanta ca sa te poti o"serva dintr$o perspectiva exterioara. )r urma sinele oc ii sau ar ramane in corp@ Dr E rsson adau&a5 ;Iluzia este diferita de tot ceea ce a fost pu"licat anterior. )ceasta este prima care implica o sc im"are a locatiei percepute a sinelui relativ la corpul fizic. Este de asemenea diferita de orice aran+ament virtual pentru ca priveste la ceea ce se intampla atunci cand va priviti pe voi insiva fiind implicate informatii multisenzoriale in provocarea iluziei. %ana acum nu exista un mod de a induce experiente extrecorporale in cazul oamenilor sanatosi inafara rapoartelor din litaratura oculta. )cesta este un pas foarte fascinant si are implicatii pe o pla+a foarte lar&a de discipline, de la neurostiinte si pana la teolo&ie;. )rticol5 ?A e experimental induction of out$of$"ody experiences? pu"licat in editia onlne a revistei /cience +oi, <0 au&ust. sursa5 ttp566777.sciencedaily.com6releases6<11B61461B14<03C31,B. tm